PSIHOZE STUDENTI 2011

79
PSIHOZELE CU DEBUT PSIHOZELE CU DEBUT ÎN ÎN COPILĂRIE ȘI COPILĂRIE ȘI ADOLESCENȚĂ ADOLESCENȚĂ As.Univ. Laura Nussbaum UMF “V. Babeş” Timişoara

Transcript of PSIHOZE STUDENTI 2011

PSIHOZELE CU DEBUTPSIHOZELE CU DEBUT ÎN ÎN COPILĂRIE ȘI COPILĂRIE ȘI

ADOLESCENȚĂADOLESCENȚĂ

As.Univ. Laura Nussbaum UMF “V. Babeş” Timişoara

Conceptul de psihozConceptul de psihoză la copil şi ă la copil şi adolescentadolescent

• Psihozele copilului şi adolescentului reprezintă un Psihozele copilului şi adolescentului reprezintă un grup grup polimorf atât în expresia clinică cât şi în privinţa polimorf atât în expresia clinică cât şi în privinţa potenţialelor evolutivepotenţialelor evolutive

• Ele pot apărea înaintea pubertăţii şi se caracterizează Ele pot apărea înaintea pubertăţii şi se caracterizează prin perturbări severe ale organizării personalităţii, prin perturbări severe ale organizării personalităţii, modificând în manieră radicală perceperea atât a realităţii modificând în manieră radicală perceperea atât a realităţii exterioare cât şi a sineluiexterioare cât şi a sinelui

Conceptul de psihozConceptul de psihoză la copil şi ă la copil şi adolescentadolescent

• Sub influenţa succesivă a psihiatrilor americani Sub influenţa succesivă a psihiatrilor americani Kanner, Bender, Mahler şi europeni Winnicott, s-a Kanner, Bender, Mahler şi europeni Winnicott, s-a dezvoltat dezvoltat conceptul formelor de psihoze proprii conceptul formelor de psihoze proprii copilărieicopilăriei

• Astfel se disting Astfel se disting psihozele precoce psihozele precoce – – psihoze psihoze autiste, psihozele deficitare şi autiste, psihozele deficitare şi psihozele perioadei psihozele perioadei de latenţă de latenţă (6-12 ani)(6-12 ani) și și psihozele adolescențeipsihozele adolescenței

Ce e Psihoza? Inabilitatea de a distinge între real și ceea ce nu e real

Prezența simptomelor caracteristice:

– Tulburări ale percepției (halucinații)

– Tulb. Ale gândirii (deliruri)

– Limbaj dezorganizat (pierderea asocierilor)

– Comportament Dezorganizat sau catatonic (ritualuri)

Episoadele severe ale T. Afective pot prezenta caracteristici psihotice drept simptome secundare

Spectrul psihozei

Schizoafective Nonafective

Nonafective

Schizofrenie ICD 10

Schizofrenie DSM IV

Psihoze afective

Prognostic prost

Predominant sexul feminin

Prognostic bun

Psihoze non-afective

Predominant sexul masculin

Terminologie Tulb. Ale Percepției

– Halucinații– Iluzii

Tulb. Ale Conținutului Gândirii– Deliruri– Idei de Referință

Tulb. ale Procesului Gândirii

– Abstractizarea perturbată– Gândire Magică– Avoliție

Afectul

• Tulb. ale Formei Gândirii– Asocieri slabe– Neologisme– Tangențialitate– Barajul mintal– Alogia– Salata de cuvinte

• Simptome Prodromale

• Simptome Premorbide

Abordarea Pacientului

Examinarea Psihiatrică

– Detectarea prezenței și naturii simptomelor psihotice

– Investigarea dispoziției, afectului, procesului și conținutului gândirii a

Istoricul Psihiatric

– Semne și simptome Prodromale vs. Premorbide

– Prezentarea clinică

– Examinarea Fizică și Paraclinică

Algoritm Diagnostic al Psihozei

CClasificarea Tulb. Psihotice la copil și asolescentlasificarea Tulb. Psihotice la copil și asolescent în în funcție de vârstă și stadiul developmentalfuncție de vârstă și stadiul developmental

• Psihozele cu instalare foarte Psihozele cu instalare foarte precoce precoce – sub vârsta de 10 ani– sub vârsta de 10 ani

• Psihozele prepubertarePsihozele prepubertare - 10-13 - 10-13 aniani

• Psihozele adolescenței Psihozele adolescenței – 14-19 – 14-19 aniani

Psihozele perioadei de latenţăPsihozele perioadei de latenţă (6-12 ani)(6-12 ani)

• Clinic se caracterizează prin izolare, care poate să atingă Clinic se caracterizează prin izolare, care poate să atingă nivelul unei retrageri autiste.nivelul unei retrageri autiste.

• În spatele acestei evitări a contactului social poate exista În spatele acestei evitări a contactului social poate exista o profundă angoasă relaţională, o inhibiţie globală şi o o profundă angoasă relaţională, o inhibiţie globală şi o dimensiune depresivădimensiune depresivă

• Pot exista oscilaţii afective cu alternanţă de la disforie, Pot exista oscilaţii afective cu alternanţă de la disforie, repliere pe sine, întrerupte de accese impulsive sau o repliere pe sine, întrerupte de accese impulsive sau o excitaţie, realizând tabloul unei psihoze afectiveexcitaţie, realizând tabloul unei psihoze afective

Psihozele perioadei de latenţăPsihozele perioadei de latenţă (6-12 ani)(6-12 ani)

• Instabilitatea poate fi majoră, dând aspectul unui contact Instabilitatea poate fi majoră, dând aspectul unui contact extrem de fugitiv și o mare dispersie a activitățilorextrem de fugitiv și o mare dispersie a activităților

• Producţiile imaginative necontrolate pun problema Producţiile imaginative necontrolate pun problema delirului la copilul de peste 6 ani, subliniind confuzia delirului la copilul de peste 6 ani, subliniind confuzia dintre lumea reală și cea imaginarădintre lumea reală și cea imaginară

• Temele se axează pe corporalitate şi funcţionarea Temele se axează pe corporalitate şi funcţionarea acesteia sau a unui organacesteia sau a unui organ

Psihozele perioadei de latenţăPsihozele perioadei de latenţă (6-12 ani)(6-12 ani)

• Pot apare uneori idei delirante de persecuţie, de regulă Pot apare uneori idei delirante de persecuţie, de regulă fugitiv, prost definite, neavând un caracter fugitiv, prost definite, neavând un caracter sistematizatsistematizat

• Frecvent apare impresia de omnipotență, de posedare Frecvent apare impresia de omnipotență, de posedare a unei puteri destructivea unei puteri destructive

• Sau un delir de reverie cu teme fantastice de filiație Sau un delir de reverie cu teme fantastice de filiație ilustrăilustră

Psihozele perioadei de latenţăPsihozele perioadei de latenţă (6-12 ani)(6-12 ani)

• Convingerea în veridicitatea delirului nu este însă tot Convingerea în veridicitatea delirului nu este însă tot timpul absolutătimpul absolută

• Relatările pot lua uneori un caracter ludic, copilul fiind Relatările pot lua uneori un caracter ludic, copilul fiind în același timp și actor și spectator, păstrând până la în același timp și actor și spectator, păstrând până la un punct relația cu realitateaun punct relația cu realitatea

Psihozele perioadei de latenţăPsihozele perioadei de latenţă (6-12 ani)(6-12 ani)

• Pot fi prezente şi halucinaţiile decelabile prin Pot fi prezente şi halucinaţiile decelabile prin comportamentul copilului care se opreşte brusc şi comportamentul copilului care se opreşte brusc şi ascultă ceva, fixează un obiect imaginar, pronunţă ascultă ceva, fixează un obiect imaginar, pronunţă câteva cuvinte rupte din context sau îşi astupă cu câteva cuvinte rupte din context sau îşi astupă cu mâinile urechile sau ochiimâinile urechile sau ochii

• Actele impulsive, raptusurile autoagresive imprevizibile, Actele impulsive, raptusurile autoagresive imprevizibile, cu aspect bizar sunt desecu aspect bizar sunt dese

Psihozele perioadei de latenţăPsihozele perioadei de latenţă (6-12 ani)(6-12 ani)

• Manifestările fobice şi obsesionale, care se pot organiza Manifestările fobice şi obsesionale, care se pot organiza în ritualuri fără rezistenţă interioară, pierzând treptat în ritualuri fără rezistenţă interioară, pierzând treptat caracterul de trăire ilogică, parazită şi fără critică, pot caracterul de trăire ilogică, parazită şi fără critică, pot însoţi tabloul clinic la unii pacienţiînsoţi tabloul clinic la unii pacienţi

• Pot de asemenea să prezinte o prozodie particulară, o Pot de asemenea să prezinte o prozodie particulară, o alternanță de mutism cu logoree, respectiv posturi alternanță de mutism cu logoree, respectiv posturi inadecvateinadecvate

Psihozele specifice adolescenţeiPsihozele specifice adolescenţei

• Regăsim particularități semiologice Regăsim particularități semiologice date de preocupările centrale ale date de preocupările centrale ale acestei etape developmentaleacestei etape developmentale

• Există riscul fie a diagnosticării Există riscul fie a diagnosticării excesive , fie a subdiagnosticării excesive , fie a subdiagnosticării deoarece unele manifestări – deoarece unele manifestări – retragerea socială, excentritățile retragerea socială, excentritățile comportamentale pot să apară la comportamentale pot să apară la această categorie de vârstă și în această categorie de vârstă și în afara unei stări psihotice afara unei stări psihotice

Psihozele specifice adolescenţeiPsihozele specifice adolescenţei

• Elementele clinice sunt dominate de o mare Elementele clinice sunt dominate de o mare labilitatelabilitate afectivăafectivă, cu oscilaţii de la depresie la excitaţie de alură , cu oscilaţii de la depresie la excitaţie de alură maniacalămaniacală

• Constant apare izolarea socială și lungi momente de Constant apare izolarea socială și lungi momente de reveriereverie

• Suspiciunea unei stări psihotice este reîntărită de Suspiciunea unei stări psihotice este reîntărită de existenţa unor reacţii infantile bizare, uneori extremisteexistenţa unor reacţii infantile bizare, uneori extremiste

Psihozele specifice adolescenţeiPsihozele specifice adolescenţei

•Apare lupta adolescentului cu angoasa depersonalizăriiApare lupta adolescentului cu angoasa depersonalizării

•Comportamentul adolescentului psihotic este apreciat ca Comportamentul adolescentului psihotic este apreciat ca fiind haotic, fără scop realfiind haotic, fără scop real

•Acestor caracteristici li se adaugă de cele mai multe ori Acestor caracteristici li se adaugă de cele mai multe ori fenomene de regresiefenomene de regresie

•adolescentul recurge uneori la defense de tip primitiv, adolescentul recurge uneori la defense de tip primitiv, precum negarea şi mecanismele infantile de introiecţie şi precum negarea şi mecanismele infantile de introiecţie şi proiecţieproiecţie

CLASIFICAREA DSM IV. pentru SCHIZOFRENIE și CLASIFICAREA DSM IV. pentru SCHIZOFRENIE și alte TULBURĂRI PSIHOTICEalte TULBURĂRI PSIHOTICE

• SchizofreniaSchizofrenia

• Tulburarea schizofreniformăTulburarea schizofreniformă

• Tulburarea delirantăTulburarea delirantă

• Tulburarea psihotică scurtăTulburarea psihotică scurtă

• Tulburarea psihotică indusă-Folie a deuxTulburarea psihotică indusă-Folie a deux

• Tulburarea schizoafectivăTulburarea schizoafectivă

• Tulburarea psihotică datorată unei condiții medicale Tulburarea psihotică datorată unei condiții medicale generalegenerale

• Tulburarea psihotică indusă de o substanțăTulburarea psihotică indusă de o substanță

• Tulburarea psihotică fără altă specificațieTulburarea psihotică fără altă specificație

Tulburarea schizofreniformăTulburarea schizofreniformă

• Prezintă simptome identice cu ale schizofreniei, durata Prezintă simptome identice cu ale schizofreniei, durata fiind însă de cel puțin 1-6 luni, aceasta fiind fiind însă de cel puțin 1-6 luni, aceasta fiind intermediară între tulburarea psihotică scurtă și intermediară între tulburarea psihotică scurtă și schizofrenieschizofrenie

• 1/3 din cazuri se remit, iar 2/3 vor progresa spre 1/3 din cazuri se remit, iar 2/3 vor progresa spre schizofrenieschizofrenie

• Funcționarea premorbidă e bunăFuncționarea premorbidă e bună

Tulburarea delirantăTulburarea delirantă

• Se caracterizează prin prezența ideilor delirante Se caracterizează prin prezența ideilor delirante nonbizare, care provin din experiențele vieții cotidienenonbizare, care provin din experiențele vieții cotidiene

• Durata e de cel puțin 1 lunăDurata e de cel puțin 1 lună

• Funcționarea nu e afectată semnificativFuncționarea nu e afectată semnificativ

Tulburarea psihotică scurtăTulburarea psihotică scurtă

•Simptomatologia delirantă durează sub 1 lunăSimptomatologia delirantă durează sub 1 lună

•Se caracterizează prin debutul brusc al simptomelor Se caracterizează prin debutul brusc al simptomelor psihotice pozitive sau a comportamentului catatonic sau psihotice pozitive sau a comportamentului catatonic sau dezorganizadezorganiza

•Cu durata de cel puțin 1 zi – 1 lună, cu revenire la nivelul Cu durata de cel puțin 1 zi – 1 lună, cu revenire la nivelul anterior de funcționareanterior de funcționare

•Tabloul clinic se poate însoți de confuzieTabloul clinic se poate însoți de confuzie

Tulburarea psihotică indusăTulburarea psihotică indusă

•Apare când o persoană care trăiește într-o legătură Apare când o persoană care trăiește într-o legătură strânsă cu alta, preia delirul inductorului-posesorul strânsă cu alta, preia delirul inductorului-posesorul delirului primardelirului primar

•Dacă relația cu inductorul e întreruptî, delirul diminuează Dacă relația cu inductorul e întreruptî, delirul diminuează treptat sau disparetreptat sau dispare

Tulburarea schizoafectivăTulburarea schizoafectivă

•Presupune existența concomitentă a unui episod afectiv Presupune existența concomitentă a unui episod afectiv cu simptomele fazei active a schizofrenieicu simptomele fazei active a schizofreniei

•Delirurile și halucinațiile trebuie să fie prezente cel puțin Delirurile și halucinațiile trebuie să fie prezente cel puțin 2 săptămâni în absența unor simptome afective notabile2 săptămâni în absența unor simptome afective notabile

SCHIZOFRENIA

Faza activăPrezenţa a minim 2 simptome pe perioada de 1 lună: 1. delir

2. halucinaţii 3. limbaj dezorganizat 4. comportament dezorganizat 5. simptome negative (afect

tocit, apato-abulie)

SCHIZOFRENIA

Deteriorare marcată în fcţ. socială Simptome min. 6 luni / simpt. fazei acute min. 1 lunăPerioade prodromale şi rezidualeEpidemiologie Prevalenţă de 50 x mai < ca instalarea schizofreniei la adulţiRaport crescut băieţi / feteInstalare mai timpurie la băieţiPredominanţă masculină

SCHIZOFRENIA

Clinic

SCHIZOFRENIA

DELIR TULB. GÂNDIRE

HALUCINAŢII

SIMPTOME +

SCHIZOFRENIA

SIMPTOME -

AFECT TOCIT LIPSĂ MOTIVAŢIE ALOGIE

Schizofrenia: Etiologie Genetica

– Concordanța la monozigoți de 50% vs. dizigoti 10%– Mutații de novo

Factori Environmentali– Intrauterin trim I și II: Infecții Virale, Expunere la droguri– Sarcina trimestrul III: Hipertensiune, Diuretice

Anomalii Neurologice– Scăderea volumului / activității cortexului pre-frontal; mărirea

ventriculului lateral și al 3 lea; densitatea cerebrală scăzută; volum scăzut al hipocampului, amygdalei

– Mișcări sacadate ale globilor oculari (poor smooth visual persuit) Anomalii ale Neurotransmițătorilor: Dopamină, NorEpinefrină, Glutamat

Neuroimagistica :

Scădere a substanţei cenuşii corticale

Mai ales în regiunea frontală şi temporală

Etiologie

Factori genetici

Anomalii citogenetice

Expansiunea poliglutaminei

Polimorfism al recept. D4 dopaminergic

SCHIZOFRENIA

Agregare familială crescutăPărinţi cu schizofrenie – “high risk”Factori de riscComplicaţii obstetricalePubertateaSemne neurologiceAlte condiţii medicale(epilepsie- lob temporal)Factori infecţioşi şi autoimuni

SCHIZOFRENIA

Teoria Dopaminergicăa Schizofreniei

Simptome Pozitive Simptome Negative

CaleaHiperdopaminergică

CaleaHipodopaminergică

Normal

Ipoteza Dopaminergicăa Schizofreniei

Neuronii Neuronii DOPAMINERGICI DOPAMINERGICI MMEZOLIMBICIEZOLIMBICI

HIPOCAMP HIPOCAMP Aferențe- Aferențe-

AAMMIGDALAIGDALA

Neuronii Neuronii DOPAMINERGICI DOPAMINERGICI MMEZOCORTICALIEZOCORTICALI

*

ASPECTE ASPECTE DEVELOPMENTALE ALE DEVELOPMENTALE ALE

SCHIZOFRENIEI LA COPILSCHIZOFRENIEI LA COPIL

Aspecte developmentale ale Aspecte developmentale ale schizofreniei la copilschizofreniei la copil

• ExistExistă diferenţe developmentale cantitative şi ă diferenţe developmentale cantitative şi calitative semnificative în cazul schizofreniei la calitative semnificative în cazul schizofreniei la copilcopil

• Fiind vizibile mai ales în cazurile de schizofrenie Fiind vizibile mai ales în cazurile de schizofrenie cu instalare foarte precoce cu instalare foarte precoce (debut sub 1(debut sub 100 ani) ani)

• Se remarcSe remarcă particularităţi clinice şi o varietate ă particularităţi clinice şi o varietate developmentală a simptomelordevelopmentală a simptomelor

Aspecte developmentale ale Aspecte developmentale ale schizofreniei la copilschizofreniei la copil

• 2 tipuri de SZ la copil 2 tipuri de SZ la copil şi adolescentşi adolescent : :

• 1. poate fi diagnosticat clar utiliz1. poate fi diagnosticat clar utilizând prototipul ând prototipul simptomatologiei la adultsimptomatologiei la adult

• Al 2 lea, fiind complicat de o tulb. developmentală Al 2 lea, fiind complicat de o tulb. developmentală complexă adiţională, care modifică expresia complexă adiţională, care modifică expresia simptomelor, in fx de vârstă şi stadiul developmentalsimptomelor, in fx de vârstă şi stadiul developmental

Caracteristici premorbideCaracteristici premorbide

• Personalitatea premorbidă se caracterizează printrPersonalitatea premorbidă se caracterizează printr--un tablouun tablou predominat de retragere, introversie, predominat de retragere, introversie, timiditate, sensibilitate excesivtimiditate, sensibilitate excesivă şi anxietate.ă şi anxietate.

• Premorbid apar o serie de deficite neurobiologice şi Premorbid apar o serie de deficite neurobiologice şi neurodevelopmentaleneurodevelopmentale

Caracteristici premorbideCaracteristici premorbide

• simptomele premorbide au fost împărţite în 2 simptomele premorbide au fost împărţite în 2 categoriicategorii::

• Introversive(mutism, lentoare, izolare socialIntroversive(mutism, lentoare, izolare socială, ă, anxietate, simpt. anxietate, simpt. oobsbsesiv- compulsive)esiv- compulsive)

• Extraversive(comportament hiperkinetic, antisocial, Extraversive(comportament hiperkinetic, antisocial, agresivit., refuz agresivit., refuz şcolarşcolar))

Caracteristici premorbideCaracteristici premorbide

• ÎnÎn ambele grupeambele grupe (cu debut (cu debut înainte şi după 14 aniînainte şi după 14 ani)) : predomin: predomină ă simpt. intraversivesimpt. intraversive

• Tulb. PremorbideTulb. Premorbide-4 subgrupe: tulb. developmentale, de -4 subgrupe: tulb. developmentale, de conduitconduită, deficienţe de învăţare, tulb. emoţionaleă, deficienţe de învăţare, tulb. emoţionale

• SS-a observat t-a observat tendinţa ca întâi să apară tulb. developmentală, endinţa ca întâi să apară tulb. developmentală, apoi tulb. de conduită, tulb. emoţională şi apoi deficienţele de apoi tulb. de conduită, tulb. emoţională şi apoi deficienţele de învăţareînvăţare

Anomalii premorbideAnomalii premorbide

• Premorbid apar Premorbid apar deficiendeficienţe developmentale ţe developmentale mai mai ales în SZ cu debut precoce şi prepubertarales în SZ cu debut precoce şi prepubertar

• Astfel 70% din copiii ce prezintă SZ cu debut Astfel 70% din copiii ce prezintă SZ cu debut < 10 < 10 ani, au prezentat ani, au prezentat întârziere în achiz. limbajului şi întârziere în achiz. limbajului şi deficit motordeficit motor

• > 1/3 > 1/3 din copii au prezentat un istoric de simpt. din copii au prezentat un istoric de simpt. autiste, autiste, 17% au întrunit criterii pt autism sau TPD 17% au întrunit criterii pt autism sau TPD înaintea debutului SZ înaintea debutului SZ

Psihopatologia înaintea debutului psihotic - PREMORBID

3% 4% 6%8%

12%

16%16%

16%

19%

Ticuri

PTSD

ADHD

Epilepsie

S neuro soft

Tulb Cond

T Anxioase

TOC

T Emoţionale

Halucinaţii

Auditive – 80 % pacienţi

Vizuale - 50 % pacienţi

Tactile - % mai scăzut

DeliruriMai rar ca la adulţi

De persecuţie, somatice

SCHIZOFRENIA

• Privite ca Privite ca “percep“percepţii fără stimuli corespunzători ţii fără stimuli corespunzători din exteriordin exterior””

• H sunt dificil de identificat la copiii cu vârste H sunt dificil de identificat la copiii cu vârste micimici(3-4 ani)(3-4 ani)

• Trebuie diferenTrebuie diferenţiate de crezurile în figuri de ţiate de crezurile în figuri de fantezie şi imaginaţiefantezie şi imaginaţie

• La copiii mici apar halucinaţii tranzitorii vizuale La copiii mici apar halucinaţii tranzitorii vizuale şişi/sau tactile (H sunt mai fluide, mai pu/sau tactile (H sunt mai fluide, mai puţin ţin complexecomplexe) )

HalucinaţiileHalucinaţiile

• Şcolarii prezintă precum adolescenţii, H mai Şcolarii prezintă precum adolescenţii, H mai persistente, asociate mai puternic cu o persistente, asociate mai puternic cu o psihopatologie semnificativăpsihopatologie semnificativă

• În SZ la copil apar în 80% din cazuri În SZ la copil apar în 80% din cazuri H auditiveH auditive

• Voci imperativeVoci imperative, la pers a II a sau la persoana a III , la pers a II a sau la persoana a III a, descrise de Schneider, a, descrise de Schneider, comentative la adresa comentative la adresa pacientuluipacientului

DelirurileDelirurile

• Convingeri false care se menţin chiar şi în faţa Convingeri false care se menţin chiar şi în faţa unor evidenţe contradictorii clareunor evidenţe contradictorii clare

• WeinbergerWeinberger (1997) a propus un model (1997) a propus un model developmental, care implicdevelopmental, care implică un defect la nivelul ă un defect la nivelul sistemului dopaminergic mezocortical, duce la sistemului dopaminergic mezocortical, duce la o activare prefrontală redusă şi la o o activare prefrontală redusă şi la o simptomatologie pozitivăsimptomatologie pozitivă

• Factorii developmentali influenţează Factorii developmentali influenţează manifestarea delirurilor din cadrul SZ la copilmanifestarea delirurilor din cadrul SZ la copil

• Copiii miciCopiii mici: deliruri tipice cu figuri : deliruri tipice cu figuri de fanteziede fantezie

• ŞcolariiŞcolarii: D mai : D mai puţin complexe şi puţin complexe şi nesistematizate, centrate pe tulb. de identitate nesistematizate, centrate pe tulb. de identitate sau hipocondriace, persecutorii, de grandoaresau hipocondriace, persecutorii, de grandoare

• AdolescenţiiAdolescenţii: D, cu teme persecutorii sau de : D, cu teme persecutorii sau de grandoaregrandoare

• D apar D apar şi în cadrul bolilor cu cauze organice, în şi în cadrul bolilor cu cauze organice, în tulb. bipolare şi în depresia psihotică tulb. bipolare şi în depresia psihotică

Tulburările de gândireTulburările de gândire• Obsevăm Obsevăm pierderea asociaţiilor, pierderea asociaţiilor, limbajul incoerentlimbajul incoerent• Fuga de ideiFuga de idei• Barajul mintal, Barajul mintal, prin întreruperi în limbajprin întreruperi în limbaj• Ecolalia, sărăcirea conţinutului gândiriiEcolalia, sărăcirea conţinutului gândirii• Gândirea Gândirea “knight’s move” “knight’s move” ca la ca la şah, pacientul şah, pacientul

sare de la un şir al gândirii la altulsare de la un şir al gândirii la altul

• Vârsta precoce a debutului SZ la copil se asociază Vârsta precoce a debutului SZ la copil se asociază cu niveluri mai ridicate ale T. de gândire şi cu un cu niveluri mai ridicate ale T. de gândire şi cu un prognostic mai prostprognostic mai prost

Varietatea developmentală a Varietatea developmentală a simptomelor psihoticesimptomelor psihotice

• În cazurile de SZ cu debut în adolescenţă apar mai În cazurile de SZ cu debut în adolescenţă apar mai puţine deliruri bine sistematizate, mai puţine puţine deliruri bine sistematizate, mai puţine halucinaţii auditive decât în cazurile de SZ ale halucinaţii auditive decât în cazurile de SZ ale adultuluiadultului

• În majoritatea cazurilor de SZ cu debut precoce în În majoritatea cazurilor de SZ cu debut precoce în copilărie, apare copilărie, apare debutul insidios debutul insidios şi prezenţa şi prezenţa premorbidă a simptomelor psihiatrice nespecifice, premorbidă a simptomelor psihiatrice nespecifice, cu 2-3 ani înaintea apariţiei simptomelor psihoticecu 2-3 ani înaintea apariţiei simptomelor psihotice

Simptome pozitive Simptome pozitive && negative negative

• Se observă o asociere liniară pozitivă între Se observă o asociere liniară pozitivă între simptomele pozitive simptomele pozitive (halucina(halucinaţiiţii) şi vârstă) şi vârstă, Qi, Qi

• înainte de 13 ani localizarea vocilor este înainte de 13 ani localizarea vocilor este preponderent internă, iar la copiii mai mari, ea preponderent internă, iar la copiii mai mari, ea este preponderent externăeste preponderent externă

• simptomele negative apar des la copiii cu vârste simptomele negative apar des la copiii cu vârste mai mici şi la cei cu abilităţi cognitive mai slabemai mici şi la cei cu abilităţi cognitive mai slabe

DebutulDebutul

• Schizofrenia Schizofrenia cu debut foarte precocecu debut foarte precoce(VEOS), cu (VEOS), cu debut înainte de 10 anidebut înainte de 10 ani, reprezintă o formă mai , reprezintă o formă mai rară şi e asociată cu prognosticul cel mai prost.rară şi e asociată cu prognosticul cel mai prost.

• Schizofrenia Schizofrenia cu debut precocecu debut precoce(EOS), cu (EOS), cu debut debut dupădupă 10 ani10 ani, dar înainte de adolescenţă, se , dar înainte de adolescenţă, se asociază cu un prognostic ceva mai bun.asociază cu un prognostic ceva mai bun.

• acei copii care prezintă schizofrenie cu debut acei copii care prezintă schizofrenie cu debut precoce, mai ales forma cu debut foarte precoce, precoce, mai ales forma cu debut foarte precoce, prezintă prezintă o predispoziţie genetică mai mare o predispoziţie genetică mai mare

Schizofrenia cu debut foarte precoce Schizofrenia cu debut foarte precoce - - sub vsub vârsta de 10 aniârsta de 10 ani

• Cazurile de schizofrenie cu debut foarte precoce Cazurile de schizofrenie cu debut foarte precoce sunt mai raresunt mai rare

• Raportul băieţiRaportul băieţi:fete este de 2:1:fete este de 2:1

• Debutul este insidiosDebutul este insidios

• diagnosticul de schizofrenie se pune provizoriu diagnosticul de schizofrenie se pune provizoriu pentru câţiva ani la copii sub 6 anipentru câţiva ani la copii sub 6 ani

Pre- şi comorbidităţi Pre- şi comorbidităţi

• se întâlneşte un istoric premorbid sugestiv de se întâlneşte un istoric premorbid sugestiv de TPD,TPD, comorbidităţi precum tulburări de conduită, comorbidităţi precum tulburări de conduită, TOSTOS, trăsături de personalitate schizoide şi , trăsături de personalitate schizoide şi schizotipale şi depresiaschizotipale şi depresia

• frecvent întârzieri în achiziţia limbajului, întârzieri frecvent întârzieri în achiziţia limbajului, întârzieri motorii, hipotonie, răspunsuri inadecvate la mediul motorii, hipotonie, răspunsuri inadecvate la mediul înconjurător înconjurător

Pre- şi comorbidităţiPre- şi comorbidităţi

• GillbergGillberg((19961996)) descri descriee premorbid sindromul premorbid sindromul fenomenologic DAMP (deficite de atenţie, ale fenomenologic DAMP (deficite de atenţie, ale controlului motor şi percepţiei) controlului motor şi percepţiei)

• Atât pre- cât şi comorbid pot apare fluctuaţii Atât pre- cât şi comorbid pot apare fluctuaţii afective, iar 10% dintre cazurile severe de depresie afective, iar 10% dintre cazurile severe de depresie care apar în copilăria timpurie constituie care apar în copilăria timpurie constituie precursori ai schizofrenieiprecursori ai schizofreniei

PROGNOSTIC SI EVOLUTIA DIAGNOSTICULUI

PrognosticPrognostic

• Studiile longitudinale efectuate prezintă o Studiile longitudinale efectuate prezintă o tendinţă a cazurilor diagnosticate cu tendinţă a cazurilor diagnosticate cu SZSZ să fie să fie rediagnosticate după câţiva ani cu rediagnosticate după câţiva ani cu tulburare tulburare bipolarăbipolară

• Alte studii au regăsit Alte studii au regăsit un grad înalt de stabilitate un grad înalt de stabilitate a diagnosticului de schizofrenie cu debut foarte a diagnosticului de schizofrenie cu debut foarte precoce din copilărie până în perioada adultăprecoce din copilărie până în perioada adultă

Schizofrenia cu debut în adolescenţă Schizofrenia cu debut în adolescenţă (13-19 ani)(13-19 ani)

• Incidenţa schizofreniei cu debut în adolescenţă Incidenţa schizofreniei cu debut în adolescenţă este de 50 de ori mai scăzută înaintea vârstei de 15 este de 50 de ori mai scăzută înaintea vârstei de 15 ani decât dupăani decât după

• Raportul băieţi Raportul băieţi : fete este de 1,9 : 1: fete este de 1,9 : 1

• DebutulDebutul tinde să fie acut spre deosebire de tinde să fie acut spre deosebire de debutul mai insidios întâlnit la formele de debutul mai insidios întâlnit la formele de schizofrenie cu debut precoceschizofrenie cu debut precoce

EvoluEvoluţie diagnostică ţie diagnostică & Prognostic& Prognostic

• 35% dintre cei cu diagnosticul de 35% dintre cei cu diagnosticul de SZSZ pus în pus în adolescenţă se regăsesc la vârste cuprinse între adolescenţă se regăsesc la vârste cuprinse între 2020-30 ani, -30 ani, cu acelaşi diagnosticcu acelaşi diagnostic

• 13% au fost diagnosticaţi cu alcoolism cronic, 13% 13% au fost diagnosticaţi cu alcoolism cronic, 13% cu tulburare de personalitate tip borderline şi cu cu tulburare de personalitate tip borderline şi cu psihoză atipicăpsihoză atipică

• 5050-60% au r-60% au rămas în categoria de diagnostic de ămas în categoria de diagnostic de tulburări din spectru schizofreniei.tulburări din spectru schizofreniei.

• Prognosticul psihosocial este prostPrognosticul psihosocial este prost

Forme clinice ale schizofreniei cu Forme clinice ale schizofreniei cu debut în adolescenţădebut în adolescenţă

• SchizofreniaSchizofrenia-Forma simpl-Forma simplă ă • SchizofreniaSchizofrenia-F-Forma hebefrenică (dezorganizată)orma hebefrenică (dezorganizată)• Schizofrenia-Forma catatonicăSchizofrenia-Forma catatonică• Schizofrenia-Forma paranoidăSchizofrenia-Forma paranoidă• Schizofrenia rezidualăSchizofrenia reziduală• SchizofreniaSchizofrenia-tipul nediferen-tipul nediferenţiat ţiat

Schizofrenia: Subtipuri

Nediferențiată Caracteristici din mai multe > subtipuri

Paranoidă Deliruri persecutorii sistematizate, debut la vârste mai marifuncționare mai bună

Reziduală Un episod psihotic anterior, simpt. Negative subsecvente, simpt pozitive Dezorganizată Limbaj incoerent, grimase faciale, răspunsuri

emoționale necorespunzătoare

Catatonică Stupor sau agitatie extremă, posturi bizarre (flexibilitate

ceroasă)

Validitatea diagnostică a schizofrenieiValiditatea diagnostică a schizofreniei

• Validitatea diagnosticValiditatea diagnostică a SZ se confirmă prin ă a SZ se confirmă prin continuitatea tulburării în timpcontinuitatea tulburării în timp

• Continuitatea diagnostică se regăseşte în cazulContinuitatea diagnostică se regăseşte în cazul: : debutului insidios, slabei funcdebutului insidios, slabei funcţionări premorbide, ţionări premorbide, în absenţa simptomelor afective semnificativeîn absenţa simptomelor afective semnificative

Diagnosticul diferențialDiagnosticul diferențialLa vârste miciLa vârste mici

• Cu Cu Autismul infantil, Tulburarea AspergerAutismul infantil, Tulburarea Asperger – anamneza – anamneza face diferența- SZ nu debutează în primele 30 luni de face diferența- SZ nu debutează în primele 30 luni de viață viață

• Retardul mintalRetardul mintal în cazul căruia poate să apară agitația în cazul căruia poate să apară agitația psihomotorie bizară, anamneza însă decelează psihomotorie bizară, anamneza însă decelează modificarea din viața copilului care e responsabilă modificarea din viața copilului care e responsabilă pentru acest comportamentpentru acest comportament

Diagnosticul diferențialDiagnosticul diferențialSZ SZ La AdolescentLa Adolescent

• Cu Cu Toate Tulb. Psihotice cu etiologie organică Toate Tulb. Psihotice cu etiologie organică – – toxică, infecțioasă, tumorală, traumatică, epileptică- toxică, infecțioasă, tumorală, traumatică, epileptică- investigațiile paraclinice orientează diagnosticul investigațiile paraclinice orientează diagnosticul

• Episoadele maniacale sau depresive cu elemente Episoadele maniacale sau depresive cu elemente psihotice psihotice – numai factorul timp le va diferenția– numai factorul timp le va diferenția

• Tulburarea Pervazivă de Dezvoltare- debutul bolii în Tulburarea Pervazivă de Dezvoltare- debutul bolii în primii 3 ani de viațăprimii 3 ani de viață

Diagnosticul diferențialDiagnosticul diferențialSZ SZ La AdolescentLa Adolescent

• Cu Cu ADHD-ulADHD-ul– din cauza agitației psihomotorii dar absența – din cauza agitației psihomotorii dar absența caracterului bizar și lipsa halucinațiilor în ADHD orientează caracterului bizar și lipsa halucinațiilor în ADHD orientează dg.dg.

• Tulb. De conduită Tulb. De conduită – – pacientul e coerent și nu prezintă pacientul e coerent și nu prezintă simptome pozitive ca în SZsimptome pozitive ca în SZ

• Tulb.disociativă – prezența traumelor în antc. face dif.Tulb.disociativă – prezența traumelor în antc. face dif.

• PTSDPTSD• TOCTOC

COPIICOPIIII P PĂĂRINRINŢŢIILORLOR PSIHOTICI PSIHOTICI

VULNERABILITATEA PENTRU PSIHOZĂ

Vulnerabilitatea la PSIHOZĂ din perspectiva Psihopatologiei Developmentale

Dimensiune temporalăExpunere la risc

Perioade vulnerabile

RISC CRESCUT:

COPIII PCOPIII PĂĂRINRINŢŢIILORLOR PSIHOTICI PSIHOTICI

Riscuri cumulative

Mama e psihotică

Calitatea parentingului

scăzută

Nu au beneficiat de o îngrijire

adecvată

de a dezvolta

PSIHOPATOLOGIE

PROGNOSTICPROGNOSTIC

• Se remarcă un Se remarcă un prognosprognostic mai severtic mai sever pt pt ccazurileazurile cu cu VEOS VEOS sausau cu un cu un DUPDUP mai lung mai lung şi în cazurileşi în cazurile cu cu simptome simptome predominant negativepredominant negative

• SeSe înregistreazăînregistrează un un prognosprognostic favorabiltic favorabil ptpt cacazurilezurile cu un debut cu un debut acut, acut, cu simptomecu simptome predominant popredominant pozitivezitive şişi o funcţionare o funcţionare premorbidpremorbidăă bunăbună

TRATAMENT

Psihoeducaţie familie şi pacient

Counseling parental

Terapie individuală

Terapie de familie

Suport social

Terapie ocupaţională

Plan educaţional individualizat

Stabilizator al Sist. Dopamină-serotonină: aripiprazole

’30s ’40s ’50s ’60s ’70s ’80s ’90s ’00 ‘05

ECTECT

ChlorpromazineChlorpromazine

ThioridazinThioridazinăă TrifluoperazinTrifluoperazinăăFluphenazinFluphenazinăăPerphenazinPerphenazinăă

HaloperidolHaloperidolLoxapineLoxapine

Antipsihotice Tipice

Antipsihotice

Atipice

ClozapinClozapinăăRisperidonRisperidonăă OlanzapinOlanzapinăăQuetiapinQuetiapinăăZiprasidonZiprasidonăă

Dezvoltarea Tratamentelor Medicamentoase în Tulb. Psihotice

“Antipsihoticele Tipice”

Clasificare Prototip Phenothiazine

Aliphatice Chlorpromazină (Thorazine)

Piperazină Fluphenazină (Prolixin)

Perphenazină (Trilafon)

Piperidină Thioridaziăe (Mellaril)

Mesoridazină (Serentil)

Butirofenone Haloperidol (Haldol)

Pimozidă (Orap)

Tioxantine Thiothixenă (Navane)

Dibenzoxazepine Loxapină (Loxitane)

Dihydroindolone Molindone (Moban)

“Antipsihotice Atipice”

Clasificare Prototip

Dibenzodiazepine Clozapină (Clozaril)

Benzisoazole Risperidonă (Risperdal)

Thienbenzodiazepine Olanzapină (Zyprexa)

Dibenzthiazepine Quetiapină (Seroquel)

Benzisothiazolyl Ziprasidonă (Geodon)

Piperazinyl quinolinone Aripiprazol (Abilify)

Activitatea la nivelul receptorilor D2

Non activareAntagonist (haloperidol)

Activare parțialăAgonist parțial (aripiprazole)

activare

D2 receptor

Agonist (dopamină)

*