Psihomotricitatea Si Actul Grafic

8/16/2019 Psihomotricitatea Si Actul Grafic

1/96

AUTORI: Drd. MIHAI CUCULector univ. la Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" Bucureşti, Facultatea de Drept Cluj-

Napoca, Disciplina Educaie Fi!ică

Dr. SIMONA TACHEro#. univ, U$F "luliu %aie&anu", Cluj-Napoca,

Catedra de Fi!iolo&ieDoctor 'n medicină

$edic specialist 'n medicină sportivă-(alneo#i!ioterapieLiceniat 'n psi)opeda&o&ie specială

PREFAŢA: Prof. univ. dr. VASILE PREDAtr

CuprinsPrf!"#

C!p. I Psi$o%o&ri'i&!&!. Asp'& nor%!( )i disfun'"ii. *M. Cu'u+ ,-.-. Considr!"ii nr!( ,-./. S&ru'&ur! psi$o%o&ri'i"ii --l .* l. +c)ema corporală l -.*.*. Lateralitatea .*.. ercepiile spaio-temporale l/ l .* . Ec)ili(rul static şidinamic 22 .* 0. 1impul de reacie *-.0. D1vo(&!r! psi$o%o&ri'# ! 'oopi(u(ui nor%!( 26 ... rincipiile de!voltării *2 l . *. +ecvene alede!voltăm la di#erite v3rste 2~ .. Nivelul de!voltăm psi)omotoni ladi#erite v3rste *4

-.2. Psi$o%o&ri'i&!&! (! 'opii 'u 'rin" du'!&iv sp'i!( l l . l. 1ul(urări deor&ani!are ale mişcăml . *. 1ul(urări de percepie şi inte&rarel .. 1ul(urări psi)omotrice. atolo&ia motrică centrală #ără ariere mentală l .. l 1ul(urările mişcărilormari l ... l l. $odi#icările randamentului 'n mişcările mari l . .* 1ul(urările randamentului 'n mişcările#ine l ... 1ul(urări de randament sen!onomotor l . .. 1ul(urări ale latera)tăii şi ale dominaneil ..0 +c)ema corporală şi tul(urările de pra5ie 6...2 1ul(urări ale orientăm spaiale şi ale ritmului 4..2 1ul(urări de ritm 4'jl ...2 *. 1ul(urări de tempo v-.3. M&od d in&rvn"i 78 .0. $etode şimijloace .

.0.*. 9ndicatori recuperatori * l 0.. osi(ilităiaplicative recuperatorii .0.. E5amenul psi)omotricităii l .0..*. :(iectivele 'nvăării psi)omotrice 0l 0... 1ratamentul vi!3nd psi)omotricitatea 2l .0. . l. ro&ram de structurare a sc)emei corporale şi lateralităii / l 0...* ro&rame de #ormarea capacităii de orientare şistructurare spaiotemporală ; l 0.... ro&rame pentruameliorarea ec)ili(rului static şi dinamic 4

C!p. II. Fi1io(oi! sis&%u(ui %us'u(!r *Si%on! T!'$+ 3-/.-. Considr!"ii nr!( privind !p!r!&u( (o'o%o&or 3-/./. C!r!'&ris&i'i( %u)'$i(or so%!&i'i 0*

*.*.. Fi(ra musculară striată sc)eletică*.*... 1ipurile de #i(re musculare sc)eletice*.*..*. +tructura #i(rei musculare sc)eletice


2/96

*.*... +arcomerul sau căsua musculară asculari!aia muşc)ilor *.*./. roprietăile muşc)ilor *.*./.. E5cita(ilitatea*.*./.*. Contractilitatea*.*./.. E5tensi(ilitatea *.*./. Elasticitatea *.*./.0. 1onicitatea*.*.?. $eta(olismul muscular *.*.4. @olurile muşc)ilor sc)eletici*.*.A. :(oseala musculară*.*.. 1ro#icitatea musculară*.*.*. Denervarea muşc)iului sc)eletic*.*.. @emodelarea #uncională a muşc)iului * *.. %ipertro#ia şi atro#ia musculară

/.0. Fno%n %o&ri'* . Consideraii &enerale*.. +istemele de control somatomotor *.. +istemul piramidal** +istemul e5trapiramidal

C!p. III Mo&ri'i&!&! %4inii *M. Cu'u+0.-. Considr!"ii nr!(.. $3na ca ora&n de e5primare şi ca or&an al sensi(ilităii0./. An!&o%i! %4inii.*.. $uşc)ii motori ai articulaiilor metacarpo#lan&iene.*... $uşc)ii #le5ori.*..*. $uşc)ii e5tensori.*... $uşc)ii a(ductori

.... $uşc)ii adductori0.0. 5io%'!ni'! 4&u(ui %4inii6 ! %4inii )i ! d&(or... $işcările articulaiilor carpului..*. $işcările articulaiei carpometacarpiene a plicelui... $işcările articulaiilor metacarpo#lan&iene... $işcările articulailor inter#alan&iene..0. nali!a mişcărilor de&etelor 0.2. Ro(uri )i &ipuri d %i)'#ri !( %4inii )i d&(or0* 0* 0 00 0/ 0? 04 2A 2A 2* 2* 2* 2* 22 24 24 24 24 /A /A / / / / /* /* /2 /2 ///4 /4 /4 ?A ? ? ?* ?* ? ? ? ? ? 72 ? ?... re)ensiunea ?0..*. lte mişcări ale m3inii ?/ 0.3. M4n! '! or!n !(

s'ririi ?/.0.. +uportul mor#olo&ic al acrului &ra#ic ?/.0. l. l. Consideraii &enerale ?/.0. l.*. +istemul de re&lare şi control al actului &ra#ic ?4.0. l .. Feed(a-ul actului &ra#ic ?4.0... Laterali!area 4.0. l .0. Dominanta 'n actul &ra#ic 4.0. l .2. @epre!entarea somatoscopică 4

C!p. IV A'&u( r!fi' *M. Cu'u+ ,32.-. Dfini"i! 402./. A'&u( r!fi' n!&ur!( 402.0. Po1i"i! 'orpu(ui )i po1i"ii( s%n&(or 4?

.. l. ostura sau atitudinea &enerală a corpului 4?..*. o!iiile se&mentelor cot, ante(ra, m3nă 4?... $işcările necesare 'n e#ectuarea scrisului 44


3/96

... ro&resul reali!at 'n 'nvăarea scrisului A2.2. Mod!(i"i d s'rir 8n '!1uri dos9i& -/.. l. +crierea cu m3na nea#ectată 'n ca!ul )emipare!ei sau )emiple&iei A*..*. +crierea cu piciorul 'n unele ca!uri de diple&ie la mem(rele superioare A*... +crierea cu instrumentul de scris inut 'ntre dini A2.3. A'&u( r!fi' !sis&!& d '!('u(!&or A.0. l. Utili!area calculatorului ca mijloc ajutător A.0.*. Utili!area calculatorului ca soluie unică pentru scris A.0.. n5ietatea #aă de calculator A02.;. E&!p( for%#rii dprindri(or psi$o%o&ri' -;2.(o!' d r'upr!r 8n &u(9ur#ri d s'$%# 'orpor!(#6(!&r!(i&!&6 pr!?i )i orin&!r sp!"io=&%por!(# ---.A.. 1ul(urări de sc)emă corporală *.A.*. 1ul(urări de lateralitate şi terapia lor 2.A.. 1ul(urări de pra5ie şi tratamentul lor ?

.A.. 1ul(urări ale orientării spaio-temporale şi tratamentul lor ?2.--. Disfun'"ii( 8n s'ris= 'i&i& --, 2.-/ Tu(9ur#ri !(!'&u(ui r!fi' *.*. l. Dia&nosticarea apra5iei-dis&ra#iei *0

C!p. V. Cr'ri prson!(6 in&rvn"ii r'upr!&orii )is&udii d '!1 *M. Cu'u+ -/<3.-. Mo&iv!r! 'r'rii */3./. Pr1n&!r! '!1uri(or */3.0. Pror!%u( d r'upr!r3.2. Pr1n&!r! r1u(&!&(or3.3. Posi9i(i"i r'upr!&orii0.0.. Formarea repre!entării ample şi #ine

0.0.*. Formarea repre!entării &ra#ice

5i9(ior!fi129 135 136 136

137

141

PREFAŢ@Lucrarea de #aă se impune prin tenta interdisciplinară a a(ordărilor teoretice, metodolo&ice şi

pra&matice, av3nd ca temă o pro(lematică mai puin tratată 'n literatura de specialitate de la noi din

ară.Capitolele 9, 999, 9> şi > au #ost ela(orate de $inai Cucu, iar capitolul 99 de +imona 1ac)e.9n primul capitol se pre!intă cititorului aspectele normale şi dis#unctiile psi)omotricităii, insist3nd

asupra structurii şi de!voltării acesteia 'n condiiile validităii, comparativ cu particularităile impusede anumite de#iciene. e l3n&ă aceste aspecte, autorul ne pre!intă metodele de intervenie corectivă şi#ormativă, (a!ate pe un e5amen comple5 al componentelor structural-#uncionale ale psi)omotricităii.Capitolul 99, ela(orat de doamna pro#esor universitar dr. +imona 1ac)e, a(ordea!ă cu ri&oare ştiini#ică

pro(lematica #i!iolo&iei sistemului muscular, cunoaşterea acesteia #iind rampa de lansare a

e5aminărilor şi interveniilor din s#era motorie şi psi)omotorie a persoanei valide sau a celei cudi#erite disa(ilităi.

9n capitolul 999, sunt pre!entate aspecte le&ate de anatomia şi #i!iolo&ia m3inii, privită ca or&anreceptor şi e#ector, cu rol major 'n actul &ra#ic, asupra căruia autorul se opreşte printr-o anali!ădetaliată, 'n capitolul 9>. $odul de tratare a actului &ra#ic de către $. Cucu, ne aduce 'n memoriee5presia lui @ainer $ăria @ile, care spunea că "m3na este ca o deltă, prin care &3ndurile omului se'ndreaptă spre #aptă".

ctul &ra#ic este anali!at su( un&)i psi)o#i!iolo&ic şi psi)opeda&o&ie, at3t in ceea ce priveşte scriereao(işnuită, normală, c3t şi scrierea e#ectuată de persoanele cu di#erite disa(ilităi, inclusiv cu ajutorul


4/96

computerului. 9n capitolul 9> &ăsim c3teva idei cu valoare pra&matică certă, re#eritoare la metodele şi

mijloacele de terapie şi recuperare 'n tul(urările de sc)emă corporală, de lateralitate, pra5ie, orientarespaio-temporală şi 'n dis&ra#ii. ornind de la aceste consideraii teoretico-metodolo&ice, 'n capitolul >al acestei interesante lucrări, autorul pre!intă re!ultatele unor investi&aii personale, e#ectuate cu copiicu disa(ilităi motorii şi psi)omotorii, precum şi c3teva studii de ca!

ilustrative. +e impune, prin valoarea lui practică, pro&ramul de recuperare ela(orat şi e5perimentatcu succes, pe parcursul mai multor ani de activitate recuperatorie, coreci vă şi #ormativă, cu copiicu disa(ilităi motorii.Lucrarea se adresea!ă unui pu(lic relativ lar&, cuprin!3nd psi)opeda&o&i, psi)omotricieni,lo&ope!i, inetoterapeui, precum şi părinilor copiilor cu di#erite disa(ilităi motorii şi

psi)omotorii.Cluj-Napoca, A* iunie *AAProf.univ.dr. V!si( Prd!6Universitatea Ba(eş-BolGai", Facultatea de si)olo&ie şi Htiinele Educaiei

C!pi&o(u( I PSIHOMOTRICITATEA. ASPECTE NORMALE I DISFUNCTII-.-. Considr!"ii nr!(

'nsemnătatea #actorilor psi)ici, 'n activitatea elevilor şi implicit 'n activităile corporale şi sportive, creşte pe măsură ce procesul instructiv educativ se des#ăşoară mai or&ani!at şi cu mai multă e5i&enă, #aă dee#iciena sa.Din mulimea aspectelor şi mani#estărilor psi)ice ale elevilor, 'n activităile de educaie #i!ică şi sport,studiul comportamentului motor este #oarte important, deoarece 'n activităile corporale latura motrică predomină. @eaciile motrice ale elevilor sunt şi ele, ca orice mani#estări psi)ice, răspunsuri ela(orate laanumite stimulări Epuran. $, 4/2.Psi$o%o&ri'i&!&! este considerată 'n literatura de specialitate ca o #uncie comple5ă, o aptitudine careinte&rea!ă at3t aspecte ale activităii motorii, c3t şi mani#estări ale #unciilor perceptive.Conduitele psi)omotorii ale #iecărui individ evoluea!ă 'n #uncie de 'n!estrarea sa aptitudinală, de &radul dede!voltare #i!ică şi intelectuală şi de in#luenele educative la care a #ost supus pe tot parcursul copilăriei. Ca#uncie comple5ă, ce determină re&larea comportamentului uman, psi)omotricitatea include participarea

di#eritelor procese şi #uncii psi)ice, care asi&ură at3t recepia in#ormaiilor c3t şi e5ecuia adecvata aactelor de răspuns. rin componentele sale de (a!ă, psi)omotricitatea #ace posi(ilă adaptarea pra&matică'nvăarea te)nicilor pro#esionale, manuale, intelectuale, adaptarea socială modalităi de comunicareinterpersonală, adaptarea estetică te)nici de e5presie corporală, adaptarea educativă. @ăcăşan $. *AA*Copilul cu de#icienă motrică va #i con#runtat cu restricii 'n ceea ce priveşte posi(ilităile de a interacionacu mediul 'nconjurător. +everitatea acestei restricionări este 'n #uncie de &ravitatea de#icienei. Ceea ce pre!intă interes pentru specialiştii implicai 'n asistarea acestor copii, este dacă şi 'n ce mod restricionareacomunicării a#ectea!ă de!voltarea acestor persoane $iclea, %. 444.Cu c3t procesul instructiv-educativ este mai or&ani!at şi e#icient, cu at3t importana #actorilor psi)ici 'ndes#ăşurarea activităilor corporale este tot mai mare. Noiunea de psi)omotricitatea a #ost introdusă de Ernest Dupre şi a #ost tratată ulterior de numeroşi autori.Dintre aceştia amintimI . De $eur, DaillG @., La#on, Jallon, Lapierre, ăunescu C, Ka!!o, $. Epuran,i . şi >aGer ., l(u . şi l(u C., reda >. etc. Dintre aceştia, am selectat de#iniiile ultimilor trei, #iinde5primate mai aproape de inetoterapie şi educaia #i!ică. Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disfunc^L

Epuran $. 4/2, de#ineşte psi)omotricitatea 'n #elul următorI "e5presia maturi!ării şi inte&rării#unciilor motrice şi psi)ice la nivelul pretins de inte&rarea #uncională (ună a individului 'nansam(lu".reda >. 444, "psi)omotricitatea este o #uncie comple5ă, care inte&rea!ă şi conju&ă elementemotorii şi psi)ice, care determină re&larea comportamentului individual, inclu!3nd participareadi#eritelor procese şi #uncii psi)ice, asi&ur3ndu-se e5ecuia adecvată a actelor de răspuns ladi#erite reacii stimul".ic . şi >aGer 4/2, de#inesc psi)omotricitatea ca "o aciune peda&o&ică şi psi)olo&ică,utili!3nd mijloacele educaiei #i!ice, 'n scopul normali!ării sau ameliorării comportamentului

copilului".Mo&ri'i&!&! - ca su(strucrur3 #uncională a psi)omotricităii - este denumirea &lo(ală a reaciilor


5/96

musculare, prin care se reali!ea!ă mişcarea corpului sau a di#eritelor sale componente. +-aconstatat 'nsă că 'nt3r!ierile 'n de!voltare sau di#erite pertur(ări #uncionale alemişcăriiMcoordonării corpului şi a componentelor sale vi!ea!ă calitatea mişcării, cerută de oanumită sarcină sau situaie stimul. ceastă calitate, mai mult sau mai puin pertur(ată, amişcărilor şi mai ales a unor &esturi, este determinată de #elul 'n care sunt receptate şi interpretate

in#ormaiile, precum şi de calitatea actului de răspuns - care este in#luenat nu numai de #aetonmotrici, ci şi de #actori co&nitivi, a#ectiv-motivaionali, volitivi, etc. Deci, este vor(a de un actmult mai comple5 care conju&ă capacităile motorii cu cele psi)ice 'n utili!area aciunii", iar acestact este denumit psi$o%o&ri'i&!& reda >. 440.

Nu e5ista deci motricitate ca act 'n sine, ci psi)omotricitate, o #uncie comple5ă şi inte&ratoare 'ncare elementele de mişcare se corelea!ă cu &3ndirea, lim(ajul, a#ectivitatea şi comportamentulsocial, de!voltarea ei normală #iind coordonată de toşi #actorii (io-psi)o-sociali. +e distin&e, maimult didactic, o %o&ri'i&!& rosir# &enerală, e5ecutată cu muşc)ii mari ai corpului, carecaracteri!ea!ă capacitatea copilului de a se ridica 'n şe!ut, 'n patru la(e, 'n picioare de a mer&et3r3ş, 'n patru la(e, mers, aler&at urm3nd ec)ili(rul, căărarea, lovirea, prinderea, etc. si o%o&ri'i&!& fin# ce implică de o(icei muşc)ii mici, cu mişcări speciale, cum ar #i pre)ensiunea,manipularea di#eritelor materiale, copiat, utili!area di#eritelor jucării, etc.+timulul de (a!ă al de!voltării psi)omotorii ii repre!intă mişcarea, care se e#ectuea!ă #ie su(multitudinea #ormelor naturale şi adaptative, #ie su( cea a e5erciiilor #i!ice, inclusiv a celorspeciale din domeniul inetoterapiei.@ecuperarea psi)omotorie urmăreşte printre alte scopuri şiI- ma5imali!area #unciilor şi a(ilităilor p3nă la aducerea lor la nivelul sau c3t mai aproape denivelul corespun!ător v3rstei copilului- promovarea independenei de mişcare şi aciune,io Psihomotricitatea. Aspecte normale si disfuncţiL

- asistarea copilului si ajutorarea lui pentru #acilitarea şi 'nsuşirea mişcărilor de (a!ă- asi&urarea mediului şi ec)ipamentului adecvat

- educaia şi sprijinirea părinilor şi personalului didactic, pentru a şti şi a putea să participe activla procesul de recuperare, prin mişcare şi e5erciii #i!ice- investi&area şi evaluarea permanentă a posi(ilităilor de mişcare- aplicarea unor e5erciii te)nice şi metode adecvate stadiului atins şi scopului urmărit 'n

perspectivă- plani#icarea aciunilor, etapelor, evaluărilor şi mijloacelor. OOO. psi)olo&ie. esenial. ro *AA

Noua concepie a educaiei psi)omotorii şi a reeducării prin mişcare, vi!ea!ă 'ntrea&a personalitate a copilului, deoarece urmăreşte asocierea permanentă 'ntre aciune şi cunoaşterest#el, educaia psi)omotorie sau psi)o-neuro-musculară tre(uie să se adrese!e 'n acelaşi timpsistemului muscular şi sistemului nervos, c3t şi inteli&enei, pentru a nu deveni un dresaj.-./. S&ru'&ur! psi$o%o&ri'i"ii

Noiunea de unitate a or&anismului are drept corolar noiunea de unitate a comportamentului său.'n cadrul acestui ansam(lu, se distin& o #ormă şi un #ond.+#era psi)omotricităii este #oarte lar&ă şi are un coninut deose(it de (o&at şi variat. +e o(servăcopre!ena elementelor analitice şi a celor sintetice.e planul comportamentului motric vom su(linia marea 'nsemnătate a elementelor

psi)omotricităii, 'n re&larea voluntară a aciunilor, at3t su( raportul inteniei, al orientării sprescop, c3t şi al mecanismelor de ur%#rir6 'on&ro( )i 'oordon!r='o%pns!r. ceastăimportană iese 'n evidenă dacă trecem 'n revistă componentele psi)omotricităiiI- sc)ema corporală- coordonarea dinamică a corpului 'ntre& şi a se&mentelor- lateralitatea- coordonarea statică - ec)ili(rul- coordonarea perceptiv - motrică percepia spaiului, ritmului şi a mişcărilor proprii- rapiditatea mişcărilor


6/96

Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii

- ideomotricitatea ca sinte!ă dinamică a sc)emei corporale şi a coordonărilor perceptiv - motricecu sarcina motrică. $. Epuran, 4/2

-./.-. S'$%! 'orpor!(#reda >. 444 ne pre!intă sc)ema corporală ca o ima&ine a corpului şi a repre!entării de sineaceasta 'n cadrul #ormării ima&inii corporale, a a(ilităilor motorii şi a noiunilor spaiale.entru copil, corpul este "plat#orma centrală" de la care acumulea!ă toate cunoştinele re#eritoarela mişcare şi spaiu. Copilul tre(uie să ştie cum se mişcă corpul său, să cunoască (ine capacitateasa de mişcare, precum şi raporturile sale cu alte persoane din spaiu Barra&a, 4/2. Deci, 'neducaia precoce a copiilor, for%!r! i%!inii 'orpor!( este de mare importană. Cuno!)&r!'orpu(ui constituie punctul de plecare 'n situarea copilului 'n spaiu, un punct de reper 'ncunoaşterea spaiului mediului 'nconjurător şi de ordonare şi raportare spaială a aciunilor şi

&esturilor, 'n opinia lui Jallon 4/0, ima&inea corporală sc)ema corporală este at3t re!ultatulc3t şi condiia unor adecvate raporturi 'ntre individ şi mediu. La r3ndul său, de juria&uerra =.4?A su(linia!ă #aptul că s'$%! 'orpor!(#6 re#erina copilului la el 'nsuşi, nu este un datereditar, ci presupune "o practică", evolu3nd cu e5plorarea şi imitaia.Bedoin N. 44A #ace următoarele preci!ăriI s'$%! 'orpu(ui )i rpr1n&!r! d sin a"sinelui corporal" au ca punct comun de 'nt3lnire pr%!nn"! d sin. rin cunoaşterea sc)emeicorporale se ajun&e la pr%!nn"! d sin 8n sp!"iu. I%!in! 'orpu(ui se lea&ă de permanena'n spaiu şi de situarea 'n timp, iar rpr1n&!r! d sin se lea&ă de relaiile copilului cu lumea.S'$%! 'orpor!(# se ela(orea!ă &raie automatismelor şi a#erentelor care #uncionea!ă dincolode conştiină. +c)ema corporală este un model simpli#icat, nu at3t al #ormei, c3t al #unciilor şi alraporturilor di#eritelor pări ale corpului, constituind un reper sta(il pentru evoluia posturii şi amo(ilităii, 'ntr-un sens lar&, 'uno!)&r! s'$%i 'orpor!( presupuneI a cunoaşterea de cătrecopil a sc)emei corporale proprii să cunoască denumirea şi să arate di#eritele pări ale corpuluisău ( cunoaşterea sc)emei corporale a altei persoane c situarea corectă a unor o(iecte 'n spaiu'n raport cu propriul corp sau cu alte o(iecte d să se oriente!e 'n spaiu. reda >. 444I%!in! 'orpor!(# normală repre!intă o sc)emă conştientă, structurată, a percepiei corpuluinostru, această sc)emă este ela(orată &raie in#ormaiilor sen!oriale. $. 9. Bote! 442 9ma&ineacorpului repre!entarea corpului 'n&lo(ea!ă sc)ema corporală şi vi!ea!ă cunoaşterea #unciilorcorpului, a componentelor corpului şi e#icacitatea acestor #uncii corporale 'n satis#acerea unortre(uine, a unor dorine. De asemenea, ea cuprinde şi o repre!entare ar ** *

* Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii.

limitelor corpului şi a #unciilor sale de "coninător sta(il a unor pări componente cu #unciispeci#ice" Bedoin, 44A. 9ma&inea corpului vi!ea!ă, deci, continuitatea, aspectul temporal al

permanenei de sine, al sinelui corporal, 'n cadrul procesului de do(3ndire a pr%!nn"i d sin 8n sp!"iu copilul 'şi construieşte s'$%! 'orpor!(#6 respectiv ima&inea pe care o are desprecorpul său, ima&ine percepută 'n stare statică sau dinamică sau 'n raporturile părilor corpului 'ntreele şi, mai ales, 'n raporturile acestuia cu spaiul şi cu mediul 'nconjurător orot, 420.Rpr1n&!r! dspr propriu( 'orp6 prin care copilul ia cunoştină de #unciile părilorcomponente ale corpului şi ale acestuia 'n ansam(lu, este inclusă 'n rpr1n&!r! d sin6copilul reali!3nd şi evaluări calitative, di#ereniindu-se de altul şi ajun&3nd la sentimentul

permanent de a #i el 'nsuşi, constituind punctul de plecare 'n diversele sale aciuni des#ăşurate 'n

timp şi 'n spaiu. Nivelul de de!voltare al somato&ene!ei al cunoaşterii sc)emei corporale şi al ima&inii corpului,


7/96

respectiv al noiunii propriu( 'orp6 tre(uie 'n diverse activităi ale copilului, studiind pra5iile,&esturile sale. CrattG şi +ams, 42?, citai de %u(a 9. 444+inte!a #inală a de!voltări ima&inii corporale constă 'n perceperea propriului corp ca unic şi di#eritde al celorlali, in perceperea eu-lui ca o9i'& şi su9i'&.'n &eneral, e5istă două modalităi de percepere a propriului corp. rima modalitate priveşte corpul

prin prisma proprietăilor #i!ice şi spaiale şi a #ost denumită i%!in! sp!"i!(# a corpului, 'n ceade-a doua modalitate sunt incluse percepiile, repre!entările şi a#ectele le&ate de propriului corp şi#ormea!ă o i%!in !f'&iv# a corpului.

Noiunea de sc)emă corporală este mai lar&ă, or&ani!area corporală nu este i!olată, ci se e5tindeşi asupra relaiilor spaiotemporale pe care copilul le are cu lumea 'nconjurătoare.+c)ema corporală se construieşte puin c3te puin, datorită ac)i!iiilor sen!itive, sen!oriale şiineste!ice. ceste ac)i!iii sunt inte&rate pro&resiv 'n viaa co&nitivă a copilului. Caracterul#undamental al sc)emei corporale este le&at de #aptul că ea pune 'n relaie două spaii esenialeIcel al propriului corp şi spaiul o(iectiv 'nconjurător.@ecunoaşterea #ormei umane este posi(ilă doar după luni şi coincide cu momentul 'n carecopilul #i5ea!ă şi urmăreşte cu privirea o(iectele.3nă la 2 luni, copilul trăieşte 'n sim(io!ă cu mediul şi doar după această v3rstă apare separarea

propriului corp de o(iectele din mediu. cest moment este #oarte important pentru #ormareasc)emei corporale, deoarece el marc)ea!ă 'nceputul investi&ării spaiului, care este perceputdi#erit.Către 4 luni apare o di#ereniere 'ntre o(iectele inerte şi lucrurile care se mişcă. +c)ema corporalăse 'm(o&ăeşte cu #iecare mişcare 'nvăată. Psihomotridtatea. Aspecte normale şi disfuncfu.

'nvăarea mersului este un moment important 'n viaa copilului, 'n ciuda ec)ili(rului insta(il al po!iiei (ipede. La 'nceput st3nd sprijinit de &rilajul pătuului, treptat descoperă că păşind, corpul'şi menine po!iia (ipedă 'n mişcare, iar apoi 'n st3nd.'n conclu!ie, sc)ema corporală se ela(orea!ă &raie automatismelor şi a#erentelor care

#uncionea!ă dincolo de conştiină. +c)ema corporală este un model simpli#icat nu at3t al #ormei,c3t al #unciilor şi al raporturilor di#eritelor pări ale corpului, constituind un reper sta(il pentruevoluia posturii, mo(ilităii şi relaionalii spaiale a su(iectului reda >. 44. Deci, noiunea des'$%# 'orpor!(# se re#eră la or&ani!area şi perceperea locali!ării stimulilor, la relaiile dintre

pările corpului precum şi la relaiile acestor pări cu mediul e5tern.

-././. L!&r!(i&!&!Creierul, deşi are o simetrie anatomică, pre!intă o asimetrie #uncională, prin repartiia #unciilor'ntre cele două emis#ere, sau 'n am(ele.După laco( lucrare coordonată de Dima +ilvia 44/, relativa speciali!are a emis#erelor nu sereali!ea!ă dintr-o dată, ea este o procesualitate ce se e5primă 'n copilărie prin de(itul unor

pre#erine care or&ani!3ndu-se treptat, tind să se sta(ili!e!e. ceastă indeterminare relativă 'i

con#eră creierului remarca(ila sa plasticitate, pre!entă 'n primii ani ai vieii.Lateralitatea se a#irmă pro&resiv, de aceea mai corect este să vor(im de un pro's d (!&r!(i1!r.L!&r!(i&!&! este le&ată de #uncia dominantă a unei emis#ere cere(rale, #uncie ce determinăine&alitatea jumătăilor dreaptă şi st3n&ă ale corpului. Fenomenul de asimetrie sen!orială şimotrică este 'nnăscut şi are la (a!ă o anumită or&ani!are #uncională a structurilor cere(rale. Ladreptaci, #unciile lim(ajului sunt locali!ate 'n emis#era st3n&ă, iar cele ale sc)emei corporale 'nemis#era dreaptă. Dominana emis#erei drepte va caracteri!a &esturile motrice ale st3n&acilor, care

pot #i educai să se #olosească de m3na dreaptă 'n activităile curente scris, m3nuirea unordispo!itive ş.a. lasticitatea emis#erelor dispăr3nd după 2 ani, educarea &estuală din primii ani aionto&ene!ei pre!intă o deose(ită importană. Lateralitatea se mani#estă 'n mişcările (raelor,

picioarelor, 'n utili!area oc)ilor şi prin pro(e simple, de o(servaie sau prin teste psi)omotrice $.Epuran 4/2.După DaillG @. şi $escato $. 4?, lateralitatea este de#inită ca #iind "ansam(lul de caractereşi stări de asimetrie #uncională, o(servate la nivelul elementelor corporale m3nă, oc)i, picior şi


8/96

care se traduce printr-o prevalentă a unuia dintre elementele citate asupra omolo&ului său, 'nconduite spontane sau dirijate". Laterali!area ca proces, constă 'n or&ani!area pro&resivă a acestei

prevalente numită şi dominană.Din punct de vedere #i!iolo&ic şi psi)o#i!iolo&ic, +perrG 4/ citat de ăunescu C. şi $uşu 9.44A - pentru care a o(inut premiul No(el 'n 4? - Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disfuncţii

atestă asimetria #uncională a creierului şi speciali!area emis#erei st3n&i, pentru lim(ajul ver(al.Deşi cele două emis#ere cere(rale sunt reunite la (a!a lor prin corpul calos, care transmitetrans#erul in#ormaiilor, totuşi ele #uncionea!ă 'n mod sensi(il di#rerit.e (a!a investi&aiilor electro#i!iolo&ice, psi)olo&ice şi neuroc)irur&icale s-a #ormulat conceptulde dominana emis#erică. : anumită #uncie este inte&rată 'n mai mare măsură 'ntr-o emis#erăcere(rală care poartă denumirea de do%in!n dec3t de către cealaltă - denumită su9do%in!nPanon& J. F. *AA. Deci, o anumită #uncie psi)ocomportamentală nu este e&al distri(uită 'ntreemis#era st3n&ă şi cea dreaptă, re!ult3nd o anumită tendină de laterali!are. +tatistic, la indivi!iiumani, dominantă este emis#era st3n&ă, iar su(ordonată -emis#era dreaptă.'n urma le!ării #i(relor de asociaie intraemis#erice şi a celor comisurale interemis#erice apare

o 'ntrea&ă &amă de tul(urări denumite sindro% d d'on'&!r. :(servaiile e#ectuate de diverşicercetători asupra (olnavilor la care s-a e#ectuat secionarea corpului calos, au condus la conclu!iacă 'ntre&ul lor comportament se des#ăşoară de o asemenea manieră ca şi cum cele două emis#erear #unciona separat. Ca aspect mai semni#icativ, s-a constatat că #unciile laterali!ate sunt cel maie#icient 'ndeplinite de emis#era dominantă.Di#eritele niveluri de or&ani!are a celor două emis#ere constituie un tot indisocia(il. +istemulnervos central #uncionea!ă &lo(al, dar cu niveluri de activare varia(ilă.Evoluia structurilor cere(rale traduce str3nsa implicare a activităilor manuale şi a activităilorsim(olice ale lim(ajului. riile primare ale lim(ajului au #ost reperate 'n emis#era cere(ralăst3n&ă, 'n urma o(servaiilor neurolo&ice 'n ca!ul a#a!iilor. ria Broca este adiacentă ariilormotrice ale #eei, unde se &ăsesc centrii motori de comandă a muşc)ilor or&anelor oro-#onatorii.

simetria neuroanatomică şi #uncională a emis#erelor cere(rale, care 'nsoeşte apariia #unciilorlim(ajului - proprii speciei umane - se e5primă, corelativ, 'n asimetria #unciilor manuale, 'nmajoritatea ca!urilor, m3na dreaptă dominantă, av3nd o mai mare a(ilitate, ia iniiativa 'nintervenia asupra mediului, iar m3na st3n&ă o acompania!ă.Emis#era st3n&ă, care comandă activitatea m3inii drepte, devine &eneratorul "veri&ilor operatorii"ale lim(ajului ver(al oral ca şi ale celui scris, acesta din urmă presupun3nd o instrumentaremanuală, 'ntr-o manieră &enerală, pro&ramările secveniale, care stau la (a!a de5terităii manualeşi a a(ilităilor motrice se ela(orea!ă predominant 'n emis#era st3n&ă, 'n timp ce emis#era dreaptădevine or&ani!atorul re#erinelor spaiului, care asi&ură activităilor noastre coerenă şi e#icacitate.reda >. 4440


simetria #uncională a anali!atorilor se mani#estă at3t la nivel peri#eric, prin lateralitateasen!orio-motrică a receptorilor perec)i, c3t şi la nivel cortical, prin #uncionarea asimetrică aemis#erelor cere(rale.reda >. 444, ne arată că de cele mai multe ori, cele două asimetrii - de la nivel peri#eric şi dela nivel cortical - nu sunt de aceeaşi parte ipsilaterale, datorită 'ncrucişării c)iasmice a căilor deconducere nervoasă. La dreptaci, or&anele pre#erate de5trolaterale m3nă, oc)i, urec)e etc. suntcoordonate de emis#era cere(rală st3n&ă, care devine %isfr# 'ondu'#&o!r sau %isfr#%!>or#. :pus dreptacilor, su(iecii cu lateralitate st3n&ă sunt cei care vor9s' 'u %isfr!dr!p după e5presia clasică a lui Broca, re&ulă care a #ost ulterior completată 'n clinica a#a!iei,

prin demonstraii pe ca!uri cu lateralitate şi dominană ipsilaterală. +ova 42? e5plică aceastărelaie #ăc3nd distincia 'ntre (!&r!(i&!& asimetria !onelor peri#erice ale anali!atorilor cu

receptori perec)i şi do%in!n"#6 respectiv, proiecia corticală a lateralităii. Corespun!ător celordouă niveluri, s-au utili!at pro(e pentru dominana emis#erică şi pro(e pentru lateralitate.


9/96

Evo(u"i! (!&r!(i"ii (! 'opi(6 'n permanentă interaciune cu mediul copilul mic 'şi per#ecionea!ă!'&ivi&!&! %o&ori trec3nd de la mişcările &lo(ale ale corpului, motivate de satis#acerea nevoiloreseniale ale vietii, spre mişcări mai di#ereniate, mai comple5e şi mai (ine coordonate, 'nconte5tul mişcării, aparatul sen!itiv şi neruomotor se speciali!ea!ă şi copilul do(3ndeşte treptatnoi potenialităi psi)omotrice, percep3nd tot mai corect orientările şi po!iiile pe care le poate lua

#iecare se&ment corporal. $. Cucu, L. Corniciu *AA*Conştiina unicităii corpului, cunoaşterea părilor corpului, a raportului dintre acestea şi mai alesa raportului corpului cu spaiul şi o(iectele 'nconjurătoare sunt paşi importani pentru de!voltareaşi inte&rarea sc)emei corporale.+tudiind evoluia lateralităii la copil, autori ca %ildret), +ou(rian, Coste citati de +ora Lun&u-

Niciolae, 440, constată e5istena unor perioade de insta(ilitate, apro5imativ p3nă la 0 ani. Deaceea, ei consideră că un dia&nostic al lateralităii 'nainte de această v3rstă este &reu de sta(ilit.usu(el citat de +. Lun&u -Nicolae, 440 arată că, 4,Q din copii devin dreptaci p3nă la v3rstade 2 ani. El consideră că lateralitatea este p!r"i!( n&i'# şansa de a #i st3na&aci este maimaredacă 'n #amilie e5istă ca!uri de st3n&aci şi p!r"i!( do94ndi deriv3nd din antrenamentuldeli(erat şi e5perienele cumulative care au loc 'n impactul cu numeroşi #actori din mediu.Cercetările atra& atenia asupra #enomenului de de5trali!are petrecut mai ales 'n preajma intrăriicopilului la şcoală. st#el, din *Q din copii preşcolari care #oloseau m3na st3n&ă la scris, numai/Q scriu cu m3na st3n&ă 'n şcoala primară.Ca!urile de prevalentă manuală se asocia!ă cu do(3ndirea unor calităi motrice esenialeI'ndem3nare, rapiditate, preci!ie. şadar, lateralitatea are2 Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii

implicaii po!itive 'n #ormarea deprinderilor motrice şi 'n 'nsuşirea scrierii. Jallon citat deăunescu C şi $uşu L, 44A, su(linia!ă 'nsă relativitatea dominanei laterale şi con#orm acesteiopinii nu putem vor(i nici de dreptaci AAQ, nici de st3n&aci AAQ.Depistarea lateralităii la copii este #oarte importantă mai ales 'n ca!ul pre!enei tul(urărilorinstrumentale de sc)emă corporală şi de orientare spaială, care #ac di#icilă ac)i!iionarea

cunoştinelor necesare activităilor de scris, citit şi calcul. cestea se asocia!ă de re&ulă şi cutul(urări ale motricitatii &enerale şi #ine, cu di#icultăi 'n 'nvăarea scrierii.E5aminarea lateralităii este di#icilă datorită caracterului său dinamic şi sc)im(ărilor apărute de lao etapă la alta a de!voltării copilului. De asemenea, 'n structura lateralităii se com(ină aspectele&enotipice, cu in#luenele #onematice ale educaiei. Din aceste motive, 'n studiul lateralităiispecialistul recur&e la metode de e5aminare di#ereniată, care pun 'n evidenă două aspecte aleunui proces unicI unul cortical, care repre!intă dominana cere(rală -proprietate a sistemuluinervos central şi aspectul lateralităii, adică proiectarea e5terioară a dominanei cere(rale.E5aminarea do%in!n"i (!&r!(6 poate #i reali!ată prin două metode.- c)estionarea directă sau indirectă a părinilor, prin care se urmăreşte evidenierea unoraspecte, cum ar #i lateralitatea spontană şi &estuală, lateralitatea de utili!are, antecedentele

mani#estării lateralitătii, lateralitatea părinilor şi #railor, atitudinea #amiliei şi şcolii #aă desenstralitate- pro(e de e5aminare a lateralităii, prin care se investi&)ea!ă activitatea or&anelor perec)i, acăror re!ultate pot #i redate matematic 'n indici sau coe#icieni de lateralitate.-./.0. Pr'p"ii( sp!"io=&%por!(După reda >. 440, ela(orarea structurii spaio-temporale este o premisă a de!voltării

psi)omotorii.:rice #enomen al relaiilor o(iective se des#ăşoară 'n spaiu şi 'n timp. +paiul mediu este perceputşi construit pe plan mintal, ca urmare a sesi!ării po!iiilor, direciilor, deplasărilor el seor&ani!ea!ă plec3nd de la nivelul sen!orio-motor, al percepiilor le&ate de aciune, pe (a!acunoaşterii ela(orăriiI- sc)emei corporale proprii- sc)emei corporale a partenerului- di#erenierii dreapta-st3n&a


10/96

- ela(orării diverselor po!iii ale o(iectelor 'ntre ele- ela(orării noiunilor topolo&ice 'nc)is-desc)is sus-jos, etc./

Psihomotricitatea. Aspecte normale şi dJsfuncţu.

3nă la ani, spaiul copilului este un spaiu "trăit a#ectiv", lipsit parcă de #orme şi dimensiuni.1reptat se instituie un "spaiu topolo&ic", prin raporturi de vecinătate, de continuitate. =. ia&et,4?, citat de $. Epuran, 4/2'ntre -/ ani, copilul ajun&e la aşa-!isul "spaiu euclidian", care este un spaiu mai omo&en, 'ncare el recunoaşte #ormele &eometrice la ani pătratul la 0 ani - linia o(lică şi triun&)iul la 0 - 2ani desenea!ă rom(ul, etc.. lec3nd de la anali!a desenului şi a &ra#ismului 'n &eneral, =. ia&etcitat de reda >. 440, a demonstrat că spaiul este pentru copilja 'nceput &opo(oi' şi ulterior,o%&ri'.:rientarea, or&ani!area şi structurarea spatio-temporală #ormea!ă coordonate #undamentale ale'nvăării 'n perioada preşcolară, precum şi 'n primele clase primare.Formarea orientării, or&ani!ării şi structurării spaio-temporale se reali!ea!ă plec3nd de lae5periena concretă a copilului, prin intermediul unei educaii psi)omotorii di#ereniate şi c)iarindividuali!ate.După cum su(linia!ă numeroşi cercetători Lapierre, La&ra&e, ic, ş. a. citai de reda >.440,or&ani!area şi structurarea spatio-temporală tre(uie privite ca şi capacităi care se 'nvaă şise do(3ndesc e5periential, prin e5erciiu, şi nu ca un dat 'nnăscut. Este lo&ic, ca toate e#orturileeducative la v3rstele mici să se 'ndrepte şi spre proiectarea ri&uroasă a situaiilor educative 'n caresă #ie implicat şi copilul, pentru do(3ndirea şi de!voltarea capacităilor de orientare, or&ani!are şistructurare spatio-temporală.c)i!iia acestei structuri spatio-temporale presupune două niveluri de or&ani!areI

- nivelul e5perienei imediate, a percepiei mijlocită de aciune- nivelul repre!entării, al ima&inii mintale reproductive şi anticipatoare ia&et, 9n)elder, LeBoulc) citai de reda >., 440.Factorul comun al acestor două niveluri este motricitatea, care seinsera 'n psi)omotricitate.1ul(urările structurale spaiale -determinate de cau!e motorii şi psi)ice -se mani#estă prin maimulte si%p&o%B copilulI- i&noră termenii spaiali- cunoaşte termenii spaiali, dar percepe &reşit po!iiile- percepe spatiul 'nconjurător, dar nu se orientea!ă corect- se orientea!ă corect 'n spaiu, dar are dis#unctii 'n memoria spaială sau spatio-temporală

- are di#icultăi de di#erite &Rade, m capacitatea de ot&ani!aie spaială- 'nt3mpină di#icultăi 'n 'nele&erea relaiilor spaiale.Ini )i d1vo(rii '!p!'i"ii d s&ru'&ur!r sp!"i!(#. Dosi De Vf'ur şi Lapierre 4/2, citaide reda >. 440, acestea suntI a«fee-p,4- , *

Psikomotricitatea. Aspecte normale $i tiisfuncţu.

cunoaşterea noiunilor spaiale ( orientarea spaială c or&ani!area spaială d structurareaspaială.

!+ Cuno!)&r! no"iuni(or sp!"i!( este etapa 'n care copilul tre(uie să 'nvee să se deplase!e 'n"spaiul o(işnuit" şi să 'nvee să situe!e adecvat o(iectele 'n spaiu, să perceapă #ormele,


11/96

mărimile, cantităile, să le identi#ice, să le discrimine!e şi să le ordone!e după un anumit criteriu.'n această etapă, 'ntrea&a activitate de 'nvăare se va or&ani!a pe cate&orii de noiuni spaiale, 'nordinea di#icultăilorI noiuni de mărime, noiuni de #ormă, noiuni de situare spaială, noiuni decantitate, de mişcare 'n spaiu, noiuni de po!iie.9+ Orin&!r! sp!"i!(# este etapa 'n care copilul tre(uie să 'nvee să oriente!e o(iectele, să

perceapă ceea ce este orientat 'n aceiaşi direcie, să discrimine!e identicul de simetric 'n di#erite#orme #i&uri &ra#ice, să perceapă sensul &ra#ic, să poată situa o(iectele 'n succesiunea dată'n #uncie de po!iia ordinală. ceastă etapă implică 'n mare măsură şi memoria spaială,

perceptivă şi motrică, locali!area o(iectelor 'n spaiu şi 'n mişcare, precum şi apreciereadireciilor.'+ Or!ni1!r! sp!"i!(# presupune cunoaşterea noiunilor spaiale şi capacitatea de or&ani!arespaială. ceastă etapă duce la de!voltarea capacităii copilului de a-şi or&ani!a spaiul delimitat#oaia de )3rtie, ta(la, un anumit cadru spaial, 'n scopul reali!ării unor o(iective. :r&ani!areaspaială implică or&ani!area spaiului 'n raport cu propria persoană, copilul devenind "punctulcentral". De asemenea, este implicată or&ani!area spaiului din punct de vedere motorI adescoperi aciunea după atitudinea motorie, a e5prima mişcări şi &esturi, a sta(ili po!iia spaială#aă de un o(iect, prin ver(ali!are sau prin transcriere &ra#ică, etc.'n această etapă se urmăreşte şi recunoaşterea ansam(lurilor or&ani!ate şi reproducerea motrică aacestora prin di#erite activităiI- discriminarea vi!uală- copierea unor desene, a unor #i&uri &eometrice, etc.- reproducerea unor modele c3nd varia!ă unul sau mai multe elemente- construirea unor mo!aicuri pe (a!ă de modele,- completarea unor modele prin sesi!area elementelor lacunare- perceperea o(iectelor similare după #ormă, lun&ime, orientare, situare spaială, cantitate, etc.d+ S&ru'&ur!r! sp!"i!(# - ca ultimă etapă - se re#eră la 'nele&erea relaiilor spaiale, pe (a!a

punerii 'n #unciune a operaiilor in#ralo&ice spatio - temporale, a operaiilor concrete şi aoperaiilor lo&ico -matematice - 'n raport cu stadiul de!voltării inteli&enei su(iecilor, 'n

structurarea spaială este implicată şi anticiparea mintală, care după4

Psihomotricitatea. Aspecte normale si disjuncţii.

ia&et =. citat de reda >. 440 este de două #eluriI !n&i'ip!r (o9!(# şi !n&i'ip!r !n!(i&i'#..An&i'ip!r! (o9!(# nu apelea!ă la o metodă operatorie, 'n cadrul ei 'nt3lnindu-se tatonărisuccesive p3nă la o(inerea con#i&uraiei con#orme modelului intern ima&inii perceptive,repre!entării. cest tip de anticipare nu este su#icientă pentru declanşarea operaiilor, 'n!n&i'ip!r! !n!(i&i'# ima&inea mintală este anticipatoare, ea con#und3ndu-se cu sc)ema sau

proiectul operaiei e#ective. 9ma&inea mintală devine anticipatoare nu prin modi#icarea automată a

ima&inilor reproductive, ci cu sprijinul inteli&enei operatorii, 'ncep3nd din momentul 'n careima&inile spaiale devin anticipatoare su( in#luena operaiilor - scriu ia&et =.şi 9n)elder 422 -citai de reda >. 440 - ele joacă rolul de suport şi au5iliar al deduciei, care este at3t de #rapant'n intuiia &eometrică, 'ntr-o de!voltare normală e5istă o str3nsă le&ătură 'ntre evoluia operaiilorlo&ice şi evoluia operaiilor spatio-temporale in#ralo&ice. 'n #iecare moment al de!voltării,operativitatea orientea!ă #ormarea de sim(oluri ima&istice, con#erindu-le semni#icaii, şi invers,semni#icaiile #i&urative odată ac)i!iionate #avori!ea!ă captarea şi #i5area in#ormaiei careserveşte ca "materie &3ndirii".Pr'p"ii( sp!"i!( - după Epuran $. 4/2 - asi&ură orientarea omului 'n mediul 'nconjurător.9mportana lor 'n activităile corporale re!idă 'n aceea că dau su(iectului posi(ilitatea să acione!e'n cele mai variate situaii şi condiii, at3t 'n ramurile de sport 'n care acestea acionea!ă

independent, c3t şi 'n activităile 'n care el depinde de aciunile partenerilor şi adversarilor.ercepiile de spaiu sunt de multe #eluri. :(iectele e5istente 'n spaiu au mărime, #orma, volum şi


12/96

sunt percepute 'n pro#un!ime şi mişcare. ercepiile se reali!ea!ă prin cola(orarea mai multoranali!atori, printre care, alături de cel vi!ual, un rol 'nsemnat 'l joacă anali!atorul motor iercepia mărimii şi #ormei o(iectelor se reali!ea!ă prin cola(orarea anali!atorilor vi!ual şiineste!ic. 9ma&inea o(iectului pe retină, varia(ilă după distana o(iectului #aă de su(iect, este'nsoită de o serie de componente ineste!ice, care provin de la muşc)ii ce conduc mişcările de

acomodare a cristalinului 'n vederea aducerii ima&inii clare pe retină, precum şi de la muşc)ii carereali!ea!ă conver&ena şi paralelismul a5elor celor doi oc)i, pentru ca ima&inile din #iecare oc)isă cadă pe punctele simetrice ale retinei. La toate acestea, se adau&ă sen!aiile musculare şi tactile#ormate anterior sau 'n timpul perceperii o(iectului respectiv. Cola(orarea dintre anali!atori este şimai evidentă 'n percepia volumului şi pro#un!imii o(iectelor. >ederea monooculară dă ima&ini

plane. @elie#ul este asi&urat de participarea am(ilor oc)i 'n procesul percepiei pe retina #iecăruioc)i ima&inea o(iectului di#eră 'n #unctie de un&)iul su( care acesta este privit. :(iecteledepărtate sunt percepute ca av3nd*A Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii.

un anumit volum pe (a!a e5perienei anterioare, care ajută aprecierea mai corectă a variaiilor petelor de lumină şi de um(ră, po!iia unor o(iecte #aă de altele etc. $. Epuran, 4/2

La şcolarul mic, percepia spaiului se de!voltă şi se lăr&eşte. :rientarea spaială devine mai lar&ă,a(stractă şi se (a!ea!ă pe o sc)emă plană &en )artă. st#el, apare posi(ilitatea orientăriitopo&ra#ice #orm3ndu-se simul topo&ra#ic topo&no!ia. +tudiul &eometriei şi al &eo&ra#ieicontri(uie la de!voltarea percepiei spaiale prin contactul cu mărimi, #orme, dimensiuni, distane,relie#uri.La pu(ertate, de!voltarea percepiei permite reali!area orientării spaiale lar&i, 'n care pro&resedeose(ite apar 'n ceea ce priveşte perceperea dimensiunilor, a #ormei o(iectelor, a &reutăii, avolumului Ursula Hc)iopii, 42/.C3nd copilul devine capa(il de autolocomoie, spaiul 'ncetea!ă să #ie o colecie de medii'nconjurătoare succesive. Devine un spaiu motor 'n care copilul se deplasea!ă, este capa(il sămicşore!e distanele, să sc)im(e di#eritele locuri din viaa #amilială, să se aventure!e 'n

necunoscut.Pr'p"ii( &%por!(. După Epuran $. 4/2, perceperea timpului constă din aprecierea durateişi a sc)im(ărilor momentelor aciunilor 'ntreprinse de om. +u( #orma percepiei timpului 'nconştiina omului se re#lectă raporturile dintre di#eritele etape sau momente ale unor anumite#enomene, alternana şi succesiunea lor.Ca şi percepiile spaiale, percepiile timpului se reali!ea!ă 'n timpul vieii şi e5perienei omului,

pe (a!a mecanismelor proceselor nervoase ale sistemului nervos central prin re#lectarea particularităilor #enomenelor lumii materiale.precierea timpului este supusă uneori erorilor. De re&ulă, se supraestimea!ă durata intervalelormici şi se su(estimea!ă durata intervalelor lun&i. La #el se aprecia!ă şi tempoul rapid, şi respectivcel lent Epuran $. 4/2.

După De $eur . 4??, structura temporală repre!intă "capacitatea unei persoane de a se situa'n #uncie de succesiunea evenimentelor, de durata intervalelor, de ritm, cadenă, reluarea ciclică aunor perioade de timp şi de ireversi(ilitatea timpului".'n primii ani de şcoală, percepia timpului se de!voltă. ctivităile şcolare, durata medie a orelor şia pau!elor #avori!ea!ă de!voltarea psi(ilităilor de percepie temporală. 1reptat timpul esteor&ani!at pe etape 'n #uncie de pro&ramul săptăm3nii, al trimestrelor. La 4 - A ani apare dorinade plani#icare minuioasă a activităilor pentru stăp3nirea timpului, Ursula Hc)iopii, 42/T%pou(. După Epuran $. 4/2, "cantitatea ciclurilor repetate 'n unitatea de timp #ormea!ătempoul, parte inte&rantă din percepia timpului". +e poate vor(i despre tempo şi 'n actele motrice'n care ciclurile nu se repetă cu* Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii.

ri&uro!itatea celor din aler&are. st#el, vor(im despre tempoul rapid al unui joc atunci c3ndaciunile se des#ăşoară rapid, c3nd au o mare densitate 'n unitatea de timp, c3nd se sc)im(ă repede


13/96

unele cu altele.Ri&%u(. După Epuran $. 4/2, ritmul repre!intă, de asemenea, "o #ormă speci#ică de or&ani!areşi percepere a #enomenelor". erceperea ritmului comportă sesi!area alternării re&ulate 'n timp aanumitor &rupe de stimulS şi relie#area unora prin accentuare.@itmul este le&at 'ntr-o măsură mare de reaciile motorii, care marc)ea!ă accentul sau reperele,

mani#estate prin mişcări ale capului, mem(relor sau ale 'ntre&ului corp. Ele pot #i 'nsoite dereaciile ver(ale de numărare sau reproducere a ritmului. companiamentul motor este #oarte'nsemnat 'n #ormarea ritmicităii aciunilor.Ri&%i'i&!&! este o caracteristică a mişcărilor datorită ei, c)iar mişcările aritmice se pottrans#orma 'n mişcări ritmice. e (a!a acestei proprietăi se produce treptata concentrare ae5citaiei 'n muşc)ii care e5ecută mişcarea, ceea ce duce la economie de e#ort. Epuran. $. 4/2.-./.2. E'$i(i9ru( s&!&i' )i din!%i'+en!aiile ineste!ice şi de ec)ili(ru sunt le&ate de activitatea proprioceptivă, cu participareaanali!atorilor ineste!ic şi vesti(ular.Sn1!"ii( ins&1i' apar ca e#ect al stimulării propnoceptonlor mioartroinetici. Datorităactivităii normale a anali!atorului ineste!ic este posi(ilă anali!a #ină şi coordonarea mişcărilor.Dacă unui su(iect care stă cu oc)ii 'nc)işi 'i aşe!ăm m3na şi de&etele 'ntr-o anumită po!iie, el va

putea să aducă cu uşurină şi cealaltă m3nă, precum şi de&etele 'n aceeaşi po!iie, pe (a!acontrolului ineste!ic. Dacă 'nsă sensi(ilitatea sa proprioceptivă ar #i tul(urată, el n-ar puteae#ectua această mişcare, #ără controlul vederii. vem o sen!aie ineste!ică ori de c3te ori ridicămo &reutate, tra&em un o(iect care opune o re!istenă, apăsam asupra unui resort etc.9n evoluia sa copilul tre(uie să-şi de!volte simul ec)ili(rului, c3t şi capacitatea de a-şi orientamişcările 'n spaiu.+imul ec)ili(rului este comple5 şi permite aprecierea po!iiei capului #aă de corp şi po!iiacorpului #aă de mediul 'nconjurător.Unii stimuli ai receptorilor vesti(ulari sunt conştienti!ai doar după ce au provocat re#le5e tonicesau de redresare. +unt şi e5citani ce ajun& la scoara cere(rală şi #ormea!ă sen!aii de ec)ili(ru şide orientare a mişcărilor corpului. ceste sen!aii sunt le&ate 'ntre ele.

+en!aiile de ec)ili(ru şi de mişcare ale corpului sunt de mai multe #eluriI sen!aia de verticalitateşi de 'nclinare a corpului, sen!aia de mişcare rectilinie, sen!aia de rotaie.**

Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disfimcţii.

Sn1!"i! d vr&i'!(i&!& şi d 8n'(in!r ! 'orpu(ui va in#orma asupra po!iiei capului şi acorpului 'n raport cu linia verticală. +en!aia apare după e5citarea, de către otolite, a receptorilormaculări din utriculă şi saculă.Sn1!"i! d %i)'!r r'&i(ini este destul de puin simită la nivelul corpului, ea apăr3nd doar la'nceputul şi s#3rşitul unei mişcări sau atunci c3nd vite!a varia!ă.Sn1!"i! d ro&!"i apare tot la 'nceputul sau la s#3rşitul unei mişcări sau c3nd apare o acceleraiesau un 'nceput de #r3nare. tunci c3nd mişcarea de rotaie se prelun&eşte, sen!aia percepută este

intensă şi apar re#le5e motorii şi ve&etative. +en!aiile apărute sunt #oarte persistente şi potdetermina apariia sen!aiei de ameeală. ceasta are un caracter de re#le5 ve&etativ provocat de omişcare accelerată, circulară, laterală sau transversală.E'$i(i9ru( s&!&i' şi 'on&ro(u( pos&ur! se reali!ea!ă prin contracia unor &rupe musculare aletrunc)iului, 'n raport cu po!iia capului 'n spaiu. ceasta se reali!ea!ă printr-o activitatecoordonată de sistemul nervos central şi 'n cadrul căreia intervin anali!atorul vesti(ular,sensi(ilitatea proprioceptivă pro#undă conştientă şi inconştientă, sistemul e5trapiramidal şianali!atorul vi!ual. ene#ondaP., 44*nali!atorul vesti(ular cule&e in#ormaii re#eritoare la po!iia capului 'n spaiu. +ensi(ilitatea

proprioceptivă transmite in#ormaii cu privire la po!iia se&mentelor corporale şi tot pe aceastăcale se transmit stimulările determinante de variaiile de presiune de la nivelul plantelor. +istemule5trapiramidal intervine 'n controlul contraciei musculare, iar anali!orul vi!ual are rol 'n

perceperea modi#icării relaiilor dintre corp şi mediu.Ec)ili(rul postural este str3ns le&at de cunoaşterea şi repre!entarea propriului corp.


14/96

După Lapierre 4/2, po!iia de ec)ili(ru mecanic este cea 'n care verticala centrului de &ravitatecade 'n interiorul poli&onului de susinere. ceastă condiie este permanent reali!ată pentrumeninerea ec)ili(rului &lo(al al corpului. Centrul de &reutate al corpului nu este compati(il cucel al unui corp inert. El este permanent modi#icat prin mişcările oscilatorii discrete. Corpul estesupus continuu unor contracii musculare inconştiente.

+u( raport psi)omotric. ec)ili(rul de atitudine şi de disponi(ilitate e5primă şi comportamentul psi)olo&ic al persoanei, adică 'ncrederea 'n sine, ec)ili(rul, desc)iderea spre lume,disponi(ilitarea 'n aciune.E'$i(i9ru( din!%i'. După Durouet 420, mersul repre!intă o modalitate de deplasare 'n carese păstrea!ă permanent contactul cu solul, pe c3nd 'n aler&are şi 'n salt corpul răm3ne pentru unmoment suspendat. Cele două mem(re in#erioare pot #i considerate ca (raele unui compas sau cadouă coloane ce susin trunc)iul.'n reali!area mersului participă calea piramidală, sistemul e5trapiramidal, sistemul vesti(ular,sensi(ilitatea pro#undă şi sistemul muscular.*


$ersul la copilul mic se #ace prin jocul articulaiilor sa&itale, #ără mişcarea (a!inului. $işcarea

(a!inului va #i #olosită mai t3r!iu, 'n jurul v3rstei de *- ani.dolescentul adoptă un mers le&at de unele elemente constituionale. Ba!inul lar& necesită

(alansarea sau translaia umerilor 'n timpul mersului. Pam(ele scurte necesită #olosirea precoce a pasului pelvin şi a mişcărilor compensatorii la nivelul umerilor. Din contră, &am(ele lun&i permitt3nărului să păstre!e o inută ri&idă a trunc)iului şi o alură mai puin mo(ilă. După ce mersuldevine mai (ine controlat şi apoi automat, mişcările devin suple, postura corporală corectă şi

(alansul minim. st#el, putem urmări inuta corpului, aspectul estetic al acestui şi armoniamişcărilor.Către senescenă, apare o scădere a elasticităii li&amentare, relativa ri&iditate verte(rală e5plicăa(sena posi(ilităilor de compensare a pasului pelvin, care din acest motiv dispare.ractic, mersul persoanei 'n v3rstă seamănă cu mersul din copilărieI pas scurt, lăr&irea (a!ei de

susinere, #olosirea (astoanelor de susinere, adică 'ntr-o anumită măsură revenirea la mersul cu patru puncte de sprijin.entru a ajun&e la mers este necesar un e5erciiu susinut şi do(3ndirea "simului ec)ili(rului".cest sim este 'nvăat treptat atunci c3nd copilul 'ncearcă să se ridice şi să-şi menină po!iiaverticală.rin mers , se evidenia!ă, cel mai (ine capacitatea copilului de a coordona mişcările, de a leraporta la sine c3t şi la mediul am(iant.-./.3. Ti%pu( d r!'"iTi%pu( d r!'"i - termen utili!at 'nt3ia dată 'n ?/ de către E5ner citat de @oşea . 4/ -"este intervalul scurs din momentul aplicării stimulului, p3nă la declanşarea răspunsului".După Prand Larousse 4?0, 1impul de reacie "este o măsură a latenei 'ntre apariia unui stimulsen!orial şi vite!a reaciei su(iectului la acest stimul.ro(lema timpului de reacie, 'nainte de a #i o preocupare a #i!iolo&ilor şi psi)olo&ilor a #ost o

preocupare a astronomilor.E5tinderea automati!ării 'n industrie, transporturi etc. a ridicat noi aspecte şi pro(leme aletimpului de reacie. :peratorul care suprave&)ea!ă un ta(lou de comandă, un ecran radar etc.tre(uie, 'n condiiile unei vi&ilene continue, să detecte!e prompt semnalele şi să răspundă adecvatşi la timp potrivit.'n condiiile actuale ale răsp3ndirii masive a automo(ilismului, conducători nenumărai deautove)icule tre(uie să dea dovadă continuu de reacii prompte, pentru a evita accidente. :'nt3r!iere de A,0 sec. 'n răspunsul la un semnal de oprire, va #ace ca un automo(il, care mer&e cu ovite!ă de ?A m pe oră, să parcur&ă 'n acest timp cea m. ceasta 'nseamnă că o 'nt3r!iere dec3teva #raciuni de secundă poate da accidente, care nu rareori se soldea!ă cu* Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disftuicţiL


15/96

urmări tra&ice. Este, totuşi, important să menionăm, că timpul optim de reacie necesar unuiconducător de automo(il nu este un tempo e5cesiv de scurt, ci timpul mediu. Cel carereacionea!ă prea 'ncet loveşte maşina 'n #aă, iar cel care reacionea!ă #oarte scurt are şanse să #ielovit din spate, cu prilejul opririi cerute de un semnal. ccidentele celor cu un timp de reacie#oarte scurt se pot datora şi unei 'ncrederi prea mari 'n această aptitudine a lor. 'n selecia

conducătorilor de autove)icule se pre#eră, de o(icei, cei cu un timp de reacie mediu.entru reaciile care durea!ă c3teva secunde se utili!ea!ă cronometre, care măsoară MA dintr-osecundă. entru reaciile a căror durată este su( o secundă, şi 'n &eneral pentru măsurători maie5i&ente, se utili!ea!ă cronoscoape ce măsoară MAA sau MAAA dintr-o secundă.După @oşea . 4/, timpul de reacie depinde de un număr #oarte mare de #actori le&ai at3t destimul c3t şi de su(iect. >aria(ilele stimul sunt controlate de către e5perimentator, 'ntr-o anumitămăsură, şi unele varia(ile le&ate de su(iect de e5emplu anumite varia(ile motivationale. 'ncursul unui secol şi mai (ine de cercetări e5perimentale asupra timpului de reacie au #ost puşi 'nevidenă o mulime de #actori care pot in#luena acest timp şi care au constituit varia(ileindependente 'n cercetare, 'n cele ce urmea!ă vom pre!enta, selectiv, condiii 'n care a #oststudiată in#luena diverşilor #actori.Mod!(i&!&! snsori!(#. 1impul de reacie depinde 'n mare măsură de modalitatea sensorială.st#el, s-a sta(ilit, cu su#icientă preci!ie, că timpul de reacie la sunet este mai scurt dec3t timpulde reacie la lumină. Una din e5plicaii poate #i şi aceea că lumina nu stimulea!ă directterminaiile nervoase.@eacia la stimularea dureroasă este, se pare, cea mai 'nceată, 'nt3i apare sen!aia tactilă, deatin&ere, apoi cea de durere.C!(i&!&! sn1ori!(#6 'n cadrul aceleiaşi modalităi sen!oriale, aceluiaşi anali!ator, se pot &ăsinumeroase calităi sen!oriale, adeseori #oarte di#erite, duc3nd la vite!e de reacie di#erite. st#el,se pare că #iecare culoare are un timp de reacie di#erit, deşi di#erenele sunt mici şi nu totdeaunasemni#icative. Bujas, citat de @oşea . 4/In&nsi&!&! s&i%u(u(ui. Este ne'ndoielnic că timpul de reacie varia!ă 'n raport cu intensitateastimulului. 1impul scade proporional cu creşterea intensităii.

Supr!f!"! s&i%u(!. +unt cercetări 'n care s-a utili!at ca varia(ilă independentă variaia'ntinderii supra#eei stimulate. +e pare că o creştere a supra#eei retiniene stimulate duce la oreducere a timpului de reacie. De asemenea, 'n ca!ul unei stimulări tactile sau termice, timpul dereacie se reduce proporional cu creşterea supra#eei stimulate.In&rv!(u( din&r s%n!(u( pr#&i&or )i s&i%u(. 9ntervalul dintre semnalul pre&ătitor şi stimuleste (ine să nu #ie mai lun& de sec. Dacă*0 Psihomotricitatea. Aspecte normale ţi disjuncţii

intervalul este prea lun&, atenia poate ceda, iar dacă este prea scurt, su(iectul nu are timpulsu#icient pentru pre&ătire.Si%i(!ri&!&! s&i%u(i(or. Cu c3t doi stimuli sunt mai asemănători, cu at3t va #i mai lun& timpul de

reacie, datorită discrimina(ilităii mai di#icile.Nu%#ru( s&i%u(i(or şi !( r#spunsuri(or. Cu c3t numărul alternativelor este mai mare la carestimul din mai muli tre(uie să reacione!e şi cu c3t numărul răspunsurilor posi(ile este maimare, cu at3t timpul de reacie va #i mai lun&.R!'"i! %o&ri'# )i r!'"i! vr9!(#. 1impul de reacie este mai lun& c3nd răspunsul este oral,dec3t atunci c3nd &3ndeşte motor.F!'&ori (!"i d or!nis%. rintre #actorii pe care i-am putea &rupa aici amintim, 'n primul r3nd,%o&iv!"i!.Cuno!)&r! r1u(&!&u(ui reaciei are de asemenea ca e#ect scurtarea timpului de reaciePr!'&i'! este de asemenea un #actor care in#luenea!ă timpul de reacie. e măsură ce pro(a serepetă timpul de reacie devine mai scurt.1impul de reacie varia!ă şi cu v4rs&!. pro5imativ la - 0 ani copilul poate să #ie supuse5aminării 'n condiii care să permită compararea cu adultul. 3nă la *0 de ani, timpul de reaciese reduce continuu - la 'nceput mai rapid, apoi mai 'ncet. t3t la copii, c3t şi la aduli, se o(servă o


16/96

variaie în raport cu sexul, 'n aceiaşi direcie, adică timpul de reacie mai scurt la persoaneleaparin3nd se5ului masculin.>ariaii ale timpului de reacie se o(servă 'n le&ătură cu o9os!(!6 cu anumite su9s&!n" in&eratede e5emplu alcoolul, care #ace să crească timpul de reacie etc.'n s#3rşit menionăm şi v!ri!9i(i&!&! individu!(#. ceastă varia(ilitate se mani#estă apro5imativ

la #el ca şi 'n le&ătură cu ali parametri psi)ici sau psi)o#i!iolo&ici. : caracteristică este distri(uiatimpului de reacie, la o populaie dată, după cur(a lui Pauss. : altă caracteristică este e#ectul#oarte di#erit al practiciiI e5aminarea repetată determină la unii 'm(unătăirea mai mare, la aliimai mică. Ca urmare a acestui e#ect, di#erit corelaia este #oarte scă!ută, aproape de !ero, 'ntre

pro(ele iniiale şi cele #inale, c3nd numărul acestor pro(e este mare, de c3teva sute @oşea .4/.-.0. D1vo(&!r! psi$o%o&ri'# ! 'opi(u(ui nor%!( -.0.-. Prin'ipii( d1vo(riientru a cunoaşte aprecierea e5istenei şi &radului de )andicapare , tre(uie să cunoaştemde!voltarea psi)omotorie a copilului sănătos. @o(ănescu N.4/2ceste principii, sinteti!ate de 9llin&Oort) 44A, sunt următoareleI

Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii.

. De!voltarea este un proces continuu, 'ncep3nd din momentul concepiei, iar 'n'nele&erea acestui principiu tre(uie inut cont de #aptul că viaa intrauterină este una dinsecvenele acestei de!voltări, iar naşterea este unul din momentele care survin pe parcursul acesteide!voltări.*. De!voltarea se #ace con#orm aceleiaşi succesiuni la toi copiii, dar ritmul său poate #i varia(illa di#erii indivi!i. c)i!iii cum sunt statul 'n şe!ut sau mersul pot #i do(3ndite la v3rste di#erite.E5istă o succesiune a de!voltării 'n cadrul #iecărui domeniu de de!voltare motrică, dar nu e5istă 'nmod necesar un paralelism 'n de!voltare 'ntre di#erite domenii. De e5emplu, cu toate căstadiile de!voltării pre)ensiunii şi locomoiei sunt net delimitate, de!voltarea unuia din acestedomenii poate avea un ritm mai rapid dec3t al celuilalt.ceastă lipsă de paralelism, denumită diso'i!"i6 este pre!entă ca mani#estare clinică 'n cadrul

unor sindroame neurolo&ice, 'n care este a#ectată de!voltarea motorie.. De!voltarea se #ace dependent de maturi!area sistemului nervos. Nici un tip de te)nică deintervenie nu poate determina acumularea de ac)i!iii motorii 'nainte ca sistemul nervos să atin&ămaturitatea care ar permite do(3ndirea acestora.. ctivitatea motorie &lo(ală va #i 'nlocuită treptat prin răspunsuri motrice individuale speci#ice.Dacă la v3rste in#erioare ale de!voltării vederea unui o(iect, care tre!eşte interes va determina o

participare motrică a 'ntre&ului trunc)i, a (raelor şi a mem(relor in#erioare, la v3rste mai mariaceastă reacie va #i 'nlocuită prin 'ntinderea m3inii cu #inalitatea de apucare a o(iectuluirespectiv.0. De!voltarea se #ace 'n sens craniocaudal. utem preci!a 'n acest sens că primul stadiu 'n'nvăarea mersului este do(3ndirea controlului asupra meninerii voluntare a po!iiei capului.

2. Dispariia re#le5elor primitive ca de e5emplu re#le5ul de pre)ensiune sau mersul automattre(uie să se #acă 'nainte de ac)i!iia mişcărilor voluntare corespun!ătoare.-././ S'vn" !( d1vo(rii (! divrs v4rs&. D1vo(&!r! psi$o%o&ori din prsp'&iv!!'$i1i"ii d fun'"ii )i !9i(i"iDupă $iclea %. 444, aspectele de!voltării psi)omotrice cum sunt locomoia, manualitatea şialtele, sunt ac)i!iii care se do(3ndesc 'ntr-o succesiune de etape, cu secveniali!are precisă 'nca!ul copilului cu de!voltare normală. +ă luăm, de e5emplu de!voltarea locomoiei, care poate #istudiată urmărind aceste secvene succesive 'n di#erite po!iii.a. în poziţia de suspensie ventrală*/

Psihootricitatea. !specte normale şi disjuncţii.

Dacă vom ridica nou-născutul, in3ndu- 'n po!iie de decu(it ventral, cu m3inile plasate 'n !ona

toracelui şi pelvisului său, vom o(serva că acesta nu poate e5ercita nici un control asupra capuluisău, care va avea tendina de a cădea su( planul corpului său. $ai t3r!iu, 'n jurul v3rstei de 2


17/96

săptăm3ni 'şi va putea menine pentru o #oarte scurtă perioadă de timp capul, 'n acelaşi plan curestul corpului. La ? săptăm3ni va putea menine această po!iie, iar la * săptăm3ni va puteac)iar ridica peste planul corpului său capul. De asemenea, po!iia mem(relor pre!intă interes 'nevaluarea de!voltării. La săptăm3ni, la nivelul mem(relor superioare tendina spontană este demeninere 'n #le5ie a ante(raelor pe (rae, iar la nivelul mem(relor in#erioare de e5tensie uşoară

din articulaia co5o#emurală şi #le5ie uşoară din articulaia &enunc)iului.". în poziţia de decu"it ventral 'n perioada imediat următoare naşterii, nou-născutul 'n decu(it ventral va sta cu capul 'ntors 'ntr-o

parte, cu (a!inul ridicat şi cu &enunc)ii 'n&)esuii su( a(domen. e măsură ce se de!voltă, (a!inulse va lăsa 'n jos, iar mem(rele in#erioare se vor 'ntinde. La * săptăm3ni va putea să-şi meninămentonul şi umerii ridicai deasupra nivelului patului, 'şi poate ridica c)iar poriunea anterioară atoracelui, menin3nd &reutatea pe mem(rele anterioare. La * de săptăm3ni, va putea să-şimenină toracele şi partea superioară a a(domenului deasupra planului patului, susin3ndu-se 'nm3ini, cu coatele 'ntinse. +e poate 'ntoarce din decu(it ventral 'n decu(it dorsal. oate adopta

po!iia (roaştei, prin a(ducia &am(elor şi reunirea plantelor. La *? de săptăm3ni, se poate sprijini pe o sin&ură m3nă. 'n jurul v3rstei de 4 luni se poate t3r', tră&3ndu-se cu m3inile şi 'mpin&3ndu-secu picioarele. : lună mai t3r!iu poate mer&e 'n patru la(e, ridic3ndu-şi a(domenul Din c3nd 'nc3nd poate pune c3te un picior pe planul ori!ontal, pe care se a#lă, #ăc3nd tentative de a se ridica,această secvenă constituind ultimul stadiu 'nainte de mersul propriu-!is.c. în poziţia #ez$nd

Nou-născutul, #i5at 'n po!iie şe!3ndă, nu-şi poate ine capul ridicat. +patele său va #i cur(at,neput3nd să- ină drept. %ipotensiunea musculaturii ce#ei diminua odată cu maturi!area, #iinddiscretă la * săptăm3ni şi ine5istentă la *A. : lună mai t3r!iu, va putea să-şi ridice capul, iar la*? de săptăm3ni va putea #ace acest lucru #recvent 'n mod spontan. +patele va putea #i inut drept'n po!iie şe!3ndă, la * de săptăm3ni cu sprijin, la *2 de săptăm3ni prin sprijinirea pe (raele

proprii inute 'nainte, iar la *? de săptăm3ni va putea sta 'n şe!ut #ără sprijin pentru o scurtă perioadă de timp. poi 'nvaă să se aşe!e cu tot mai multă si&urană, e5ers3nd diverse mişcări. La0 luni se poate aşe!a sin&ur pe un scaun.

d. în poziţia st$nd #i er%$nd *? Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disjuncta.

La ? săptăm3ni, 'şi poate menine capul pentru un scurt moment dacă este susinut 'n po!iiast3nd. La 'nceput se lasă 'n şe!3nd sau pe &enunc)i, dar la * de săptăm3ni 'şi poate menine&reutatea, cu puin ajutor. La 2 de săptăm3ni poate sta 'n picioare in3ndu-se de o(iectele din jurşi poate să se ridice 'n picioare. La de săptăm3ni poate ridica un picior, iar la ? de săptăm3niva mer&e, in3ndu-se de o(iectele din apropiere. >a mer&e sin&ur la luni, #ăc3nd paşi ine&ali,depărt3nd lar& &am(ele şi clătin3ndu-se. La 0 luni poate urca o scară ajut3ndu-se de m3ini, la ?luni #ără ajutor. La * ani poate ridica un o(iect de jos #ără a cădea, poate co(or' şi urca o scară,'nsă sărind cu am(ele picioare. La ani poate sta c3teva momente 'ntr-un picior, urcă o scară

păşind pas cu pas, dar o co(oară sărind cu am(ele picioare. La ani poate urca şi co(or' o scară#ără pro(leme, poate sări 'ntr-un picior, iar la 2 ani poate sări 'n două picioare.-.0.0. Niv(u( d1vo(rii psi$o%o&orii (! difri& v4rs&De!voltarea psi)omotorie la di#erite v3rste a #ost sta(ilită de mai muli autori ca ia&et =., reda>., @o(ănescu N., etc, care au ajuns la conclu!ii asemănătoare şi care nu sunt contradictorii. >omtrata după >incent citat de Epuran $., 4/2, e5clu!3nd sensi(ilitatea şi cunoaşterea şi adău&3ndla datele despre tonus şi motricitate date după reda >. 440 şi $iele %. 444, etapelede!voltării psi)omotorii ale copilului.

a. P$nă la 4 săptă$nire!intă o postură simetrică cu predominana tonusului #le5orilor. 'ntinde complet mem(rele,

put3nd #ace mişcări alternative, 'n po!iia culcat 'nainte, 'şi ridică şi 'ntoarce 'ntr-o parte capuldin8c3nd 'n c3nd, dar controlul acestuia este #oarte sla(, #ace mişcări de t3r3re şi vermi#orme,str3n&e de&etul care se introduce 'n m3na lui, pre!intă re#le5ul de pre)ensiune.

". &a luni


18/96

'şi ine (ine capul drept, 'n po!iie şe!3nd sau 'n suspensie ventrală. Culcat 'nainte se sprijină peante(rae, ine #erm jucăria scutur3nd-o printr-o mişcare (ruscă, involuntară, apucă cearşa#ul şi 'ltra&e spre el. Nu mai pre!intă re#le5ul de pre)ensiune.

c. &a 6 luni+prijinit, poate răm3ne mult timp 'n po!iie şe!3nd, ridică cu(ul de pe masă dacă 'l vede, poate

ine un cu( cu once m3nă, 'n decu(it ventral poate să se ridice pe m3ini.d. &a ( luni+e ridică p3nă 'n po!iia şe!3nd, 'n care poate sta #ără ajutor mai mult timp, se 'ntoarce de pe spate

pe (urtă, se joacă arunc3nd diverse o(iecte pe jos,*4

Psihontotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii.

apucă al treilea cu( scăp3nd unul, se poate sprijini pe am(ele picioare dacă 'l susinem, poatetrans#era un cu( dintr-o m3nă 'n alta ,#ac3nd opo!iia completă a policelui.e. &a )* luni

Copilul 'ncearcă să se t3rască pe (urtă, apoi mer&e 'n la(e. +e ridică 'n picioare sin&ur, apoi #acec3iva paşi in3ndu-se de mo(ile, dar cade deseori pre)ensiunea este apropiată de cea a adultului.jută la 'm(răcarea sa.

M &a )2 luniEste 'nceputul primilor paşi. Copilul mer&e inut de * m3ini şi apoi de o sin&ură m3nă, mer&esin&ur in3ndu-se de mo(ile, 'n mers, nu are reacii de ec)ili(ru. re)ensiunea este apropiată decea a adultului.

%. &a )( luni

Copilul er%e sin%ur către 0 luni şi alear%ă la ? luni. oate urca scările in3ndu-se de (alustradă, reaciile de ec)ili(ru 'n picioare sunt pre!ente. +e poate aşe!a sin&ur pe scaun, poatesări.h. &a 2) luni

$er&e suprave&)iat pe stradă, poate mer&e de-a 'ndarătelea, deose(eşte o linie dreaptă de unacur(ă, deose(eşte un tren de un pod, 'ndoaie )3rtia după cum i se cere.

MT. &a 2 aniEste apo&eul posturilor. Copilul #u&e repede ştie să vire!e,#ără să cadă, de #apt alear&ă, maide&ra(ă dec3t mer&e. oate urca scările in3ndu-se de (alustradă, reaciile de ec)ili(ru 'n picioaresunt pre!ente. 9a o(iectele de pe podea #ără să cadă. $er&e rul3nd piciorul călc3i-de&ete. Clădeşteun turn din 2 cu(uri, desenea!ă linii ori!ontale şi verticale după model, #ace un tren din cu(uri,'ndoaie corect o )3rtie, pune un !ar 'n pa)ar, #ar#urie sau ladă.

j. La 2 ani #i juătate

Urcă şi co(oară sin&ur pe scări, clădeşte un turn din / - ? cu(uri, stă 'ntr-un picior, desenea!ăLinii ori!ontale şi verticale după model, #ace un pod după model, uneşte * linii 'n cruce.+. &a 4 a

Co(oară scara cu alternarea picioarelor. +are de * - ori pe un picior, parcur&3nd p3nă la * m. +tă

cu ec)ili(ru 'ntr-un sin&ur picior, de la la ? sec. +are 'n lun&ime cu am(ele picioare lipite 2A - ?0cm.

Psihomotriătatea. Aspecte normale şi disjuncţii

l. &a a

De!voltarea motrică atin&e un nivel 'nalt, caracteri!at printr-o mare capacitate de a 'nvăa şie5ersa mişcarea. oate sta pe un sin&ur picior ? sec. $er&e pe v3r#uri distane lun&i. La 0 anicopilul este &ata să 'nvee să-şi #olosească şi să-şi de!volte căile motorii pentru aciuni maidelicateI să scrie, să desene!e, să coasă, să c3nte la un instrument, să danse!e,

La această v3rstă de!voltarea mor#o#uncională, mai (ine !is capacitatea de a 'nvăa mişcarea, seconsideră naturală. De!voltarea căilor neuromotorii nu se opreşte (ine'neles aici. 9ntre actele


19/96

simple, mers, )rănire, 'm(răcare şi rutină !ilnică, şi de!voltarea mişcărilor necesare 'n muncă, 'nartă şi sport este o cale lun&ă şi &rea, 'n care #iecare act se per#ecionea!ă p3nă la desăv3rşire cu

preul unui e#ort, al unei munci dirijate şi susinute.Din discuiile avute cu medici specialişti 'n suprave&)erea şi tratarea noilor născui şi a copiilormici, a re!ultat că actualmente de!voltarea psi)omotrică este mai precoce dec3t re!ultă din datele

pre!entate. Nee5ist3nd (i(lio&ra#ie 'n domeniu, nu ne putem pronuna dec3t după autorii citai.-.2 . Psi$o%o&ri'i&!&! (! 'opii 'u 'rin" du'!&iv sp'i!( -.2.-. Tu(9ur#ri d or!ni1!r!( %i)'#riiDupă %u(a 9. 444, mişcarea este considerată ca punct crucial 'n de!voltarea copilului. utorii#rance!i, consideră at3t de importantă de!voltarea mişcării 'nc3t ar dori ca 'ntrea&a educaie

preşcolară să se (a!e!e pe educarea mişcării.De!voltarea mişcării se reali!ea!ă 'n (a!a interdependenei dintre de!voltare şi 'nvăare. 9n ca!ulde!voltării normale, 'n cursul adaptării la mediul 'nconjurător copilul 'şi 'nsuşeşte modelele

principale de mişcare la timpul potrivit şi de calitate corespun!ătoareDacă apar #actori pertur(atori sau condiii sc)im(ate, or&anismul 'ncearcă prin mecanismecompensatorii să resta(ilească starea de ec)ili(ru dintre mediul 'nconjurător şi el 'nsuşi. cestemecanisme pot apare pe plan motric 'n acest ca! constatăm o de!voltare motrică di#erită sau 'ndi#erite domenii ale de!voltării personalităii e5. tul(urări de comportament, tul(urări 'n 'nvăare,slă(irea puterii de concentrare etc.. $odelul de adaptare demonstrea!ă #ără ec)ivoc #aptul, cătul(urările motrice pot #i 'nt3lnite nu numai la copiii care au su#erit le!iuni incipiente la creier, ci'n proporii di#erite şi 'n ca!ul altor le!iuni sau al altor #actori care 'mpiedică de!voltarea.După +c)illin& F. 4/, #actorii cu in#luene asupra de!voltării motrice pot #iI #actori e5o&eni,tul(urări psi)oemotionale, tul(urări co&nitive, tul(urări sen!oriale, pertur(ări somatomotorii-8)

Psihomotridtatea. Aspecte normale şi disfunctii

!. F!'&ori ?onientru 'nvăarea modelelor de mişcare de (a!ă este necesară primirea de la mediul 'nconjurător aunui număr su#icient de ridicat şi cu #recvenă destul de mare, de stimuli de percepere şi demişcare. Lipsa acestora sau numărul lor prea mic din motiv de spitali!are, cadru restr3ns demişcare, &rijă e5a&erată, educaie ne&lijată etc., poate 'mpiedica de!voltarea personalităii.9.Tu(9ur#ri( psi$o%o"ion!(1ul(urări ale mişcării similare cu cele constatate la indivi!i av3nd le!iuni cere(rale, putem'nt3lni şi 'n ca!ul copiilor cu tul(urări comportamentale.Copilul an5ios este e5a&erat de &rijuliu 'n relaiile sale cu lumea 'nconjurătoare şi ast#el pierde omare cantitate de percepii şi e5periene de mişcare. La aceşti copii, procesul de adaptare se

prelun&eşte. st#el, scade evident randamentul copilului, #apt semnalat imediat din partea celordin jur. 9n momentul 'n care copilul constată propria sa scădere de randament 'n mişcare, devineşi mai stresat şi mai pasiv.'. Tu(9ur#ri( 'oni&ivDe#icienele domeniului co&nitiv 'n&reunea!ă sau #r3nea!ă 'nsuşirea modelelor mai complicate demişcare. 1a(loul motric speci#ic copilului oli&o#ren - st3n&ăcia motrică, in#antilismul motric'nt3r!ierea &enerală a de!voltării, dar mai ales de!voltarea deose(it de lentă a motricitatiim3inilor, tul(urările staticii, ale ritmicităii, anomaliile inutei şi mersului, de#icienelemotricitatii vor(irii, lipsa mimicii adecvate etc. - sunt cele mai evidente, mai ales la copii cude#iciene mintale.d. Tu(9ur#ri( sn1ori!(1ul(urările de percepie ale sistemelor sen!oriale in#luenea!ă 'n mare măsură de!voltareanormală a mişcării. Deprinderile de mişcare ale am(liopilor - 'n proporii di#erite, dar aproape'ntotdeauna, sunt cu de#iciene. La ei se constată anomalii 'n mişcare, at3t la mişcările marimers, c3t şi la motricitatea #ină mişcarea m3inilor, articulaii. Nevă!ătorii, datorită

)andicapului, sunt limitai 'n mişcare şi 'n activitate. ctivitatea lor motrică scade, cercul de percepie se 'n&ustea!ă considera(il, ceea ce determină orientarea di#erită a de!voltării


20/96

personalităii lor.. Pr&ur9#ri( so%!&o%o&oriiCopilul st3njenit #r3nat, 'n #unciile sale somatomotorii, se deose(eşte de copilul sănătos, din

punct de vedere motric 'n atitudinea sa &enerală de mişcare. +istemul nervos 'ncearcă săcompense!e de!avantajele provenite din comportamentul de mişcare sc)im(at, ast#el ca să

adapte!e #uncia corespun!ătoare la condiiile normale.* Psihamotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii.

'n conclu!ie, putem spune că 'n copilăria timpurie, orice #el de 'n&rădire in#luenea!ă ne&ativ'nvăarea modelelor de mişcare de (a!ă, sc)im(ă şi in#luenea!ă calitative a acestora. ertur(ărilemotrice din copilărie, de o(icei se #ormea!ă ca urmare a in#luenei comune a mai multor #actori.-.2./. Tu(9ur#ri d pr'p"i )i in&r!rciunea normală a stimulilor sen!itivo-sen!oriali 'n primul r3nd a stimulilor provenii din

propriul corp şi numărul mare al lor este deose(it de important pentru de!voltarea sistemuluinervos central. Unităile #unciionale ale creierului sunt 'n continuă interaciune %u(a 9., 444.Dacă procesul de prelucrare sen!itivo-sen!orială şi de ordonare este dere&lat, pertur(ările

percepiei 'n&reunea!ă sesi!area stimulilor, di#erenierea lor, de!le&area coninuturilor lor,

'n&reun3nd acomodarea la situaiile 'nt3lnite, 'ntruc3t 'n procesul coordonării sen!oriomotrice,interdependena dintre percepie şi mişcare este str3nsă, apar pertur(ări at3t ale percepiilor, c3t şiale motricitatii.'n domeniul perceperii &!'&i( = ins&1i' )i proprio'p&iv6 Brand, Breiten(ac) şi $aiselcitai de %u(a L, 444, descriu dere&lări ale percepiei o(iect - #ond, precum şi slă(ireadi#erenierii tactilo - ineste!ice şi proprioceptive.@e#eritor la #uncionarea sistemului vesti(ular se distin& pertur(ări de )ipo#uncie şi de)iper#uncie.După Frosti& $. şi $uller 4?, pertur(ările vi!ual-perceptive suntI- coordonare vi!uomotrică sla(ă- tul(urări ale percepiei o(iect - #ond

- recunoaştere sla(ă a constanei #ormei- recunoaştere sla(ă a situaiei spaiale.Kic)ler citat de %u(a 9. 444, distin&e următoarele pertur(ări de percepie auditivăI- di#ereniere acustică sla(ă- de#icienă de codi#icare dis&nosie- memorie auditivă de mai scurtă durată.Unii autori numesc simptomele, care se ascund 'n spatele de#icienei de 'nvăare, ca s(#9ir !'!p!'i"ii p!r"i!( l3n&ă un nivel de inteli&enă a#lată 'n !ona &enerală.-.2.0. Tu(9ur#ri psi$o%o&ri'. P!&o(oi! %o&ri'# 'n&r!(# f#r# !rir %n&!(#.'n &eneral, numim tul(urări psi)omotrice pertur(ările care se re#eră la 'ntrea&a personalitate şicare cau!ea!ă tul(urări de comportament. $odalităile lor de apariie sunt diverse şi se sc)im(ă 'n#uncie de 'mprejurări. Frecvent apar 33


#enomene de re&resie, altă dată simptome de in)i(iie, altă dată se mani#estă 'n pasivitate.'n continuare, #acem o &rupare cu scop didactic, a tul(urărilor psi)omotrice, 'ntruc3t este evidentcă or&ani!area comportamentului adaptativ şi de!voltarea nepertur(ată a #unciilor co&nitive#ormea!ă un sistem comple5 cu multiple interrelaii.-.2.0.-. Tu(9ur#ri( %i)'#ri(or %!riDupă părerea lui CrattG B. =. citat de $iele %.444,calitatea &enerală a mişcării poate #iapreciată după 0 criteriiI!. C!r!'&ru( sin'ron invo(un&!r

La v3rsta &rădiniei 'ncă nu este evident, dacă copilul 'n timp ce desenea!ă #oarte concentrat sauare alte 'ndeletniciri, 'şi scoate uşor lim(a sau utili!3nd una din m3ini apar şi la cealaltă m3nă


21/96

urme ale unor mişcări similare. La v3rsta şcolară, toate acestea denotă o vi!i(ilă de#icienă dein)i(iie, respectiv o vi!i(ilă iradiere de stimuli.9.C!(i&!&! p(!nifi'#rii %o&ri'Copilul cu dispra5ie este ne'ndem3natic, nu-şi poate or&ani!a şirul mişcărilor.'.In&r!r! p#r"i(or 'orpu(ui

'n cadrul coordonării mişcării - ca parte componentă - o importană deose(ită are #uncionareacoordonată a celor două pări laterale ale corpului. De multe ori, vedem copii la care, la utili!aream3inilor, adesea se 'nt3mplă ca una din m3ini le devină ajutor important pentru cealaltă, saum3inile e#ectuea!ă mişcări alternative e5. (ătutul to(ei. ertur(area de inte&rare a celor douăm3ini sau picioare, conduce la 'mpiedicarea mişcării, la destrămarea ei 'n asemenea ca!uri.d. R(!r! &onusu(uiLa copii ne'ndem3natici 'n mişcare nu este vor(a de pertur(area r!v# a dispersiei tonusului,'nt3lnită la copii )andicapai motrici. : uşoară &radare a tonusului sau scăderea lui poate #i destulde des o(servată mai ales 'n po!iiile de inută şiMsau 'n situaiile de mişcări voluntare. Cine nu avă!ut copii 'n po!iie ne&lijentă, cu mem(rele "at3rnate ca şi c3rpa", cu mişcări #leşcăite. ltă dată'n sc)im( ta(loul de mişcare al copilului aminteşte de mişcările c3ntăreilor. cest ta(lourepre!intă !ona de limită din punct de vedere neurolo&ic 'ntre starea de sănătate şi de (oală

. Si%&ri! d %i)'!r respectiv !si%&ri!'n acest ca! pro(lema apare la mişcări simetriceI dacă unul din mem(re pre!intă slă(iciunee5a&erată, ne'ndem3nare, adică un randament sla( #aă de celălalt. cest sla( randament nu semotivea!ă prin dominana celuilalt mem(ru. Este normal ca mem(rul pre#erat să ai(ă mişcări mai

precise, să #ie mai tare #aă de cel din partea opusă a corpului, dar nu are voie să apară o34

Psihomatricitatea. Aspecte normale şi disfuncţii.

di#erenă considera(ilă 'n ce priveşte persistena, sta(ilitatea, #i5aia. 9n asemenea ca!uri, ar puteaapare asimetria mişcărilor, ceea ce denotă tul(urări de #uncionare ale sistemului nervos central.desea cate&orisim mişcările 'n mişcări mari şi mişcări #ine. rin motricitatea mareProssmotori - &ermană 'nele&em de o(icei mişcările lar&i, e#ectuate cu corpul 'ntre&, pe c3nd

prin motricitatea #ină Feinmotori 'nele&em mişcările m3inii, &uriiMde mimică, articulaie,&ra#omotrice etc. %u(a L, 444De la această re&ulă putem ajun&e şi la o altă modalitate de interpretare. 'n literatura despecialitate 'nt3lnim şi o utili!are a termenului de motricitate mare aşa numita motricitate durăsau &rosieră, care se re#eră la cercul mişcărilor mai puin e5acte, care necesită 'n primul r3nd#ora şi mai puin do!area e5actă a #orei. Denumirea de motricitate #ină 'nseamnă mişcărior&ani!ate di#ereniat, e5acte, intite, rapide, indi#erent dacă dimensiunile mişcării sunt mari saumici şi indi#erent de utili!area masei musculare şi de proecia corticală.-.2.0.-.-. Modifi'#ri( r!nd!%n&u(ui 8n %i)'#ri( %!riElevii, ne'ndem3natici 'n e#ectuarea mişcărilor mari, sunt cel mai des sesi!ai de către pro#esori.Ei se mişcă &reoi, sunt lenti 'n aciuni şi reacii. ertur(ările apar 'n e#ectuarea sarcinilor carenecesită di(ăcie, la sc)im(area mişcărilor şi la solicitarea rapidă de #oră. De aceia ei sunt'ntotdeauna ultimii la sprinturi, la şta#ete, la aler&are peste o(stacole.După %u(a 9.444, pertur(area randamentului este o pertur(are de de!voltare constituională sauor&anică. caesta nu poate #i corectată de copil nici cu cea mai mare (unăvoină. $ai t3r!iu, poate#i ameliorată cu multe e5erciii, se mai sc)im(ă 'ntr-o anumită măsură 'n timpul onto&ene!ei prinmaturi!area structurilor cere(rale, respectiv prin reor&ani!area #unciilor. La aceşti copii va #inevoie de mai multe e5erciii, de mai lun&ă durată #aă de cei (ine de!voltai pentru a o(inere!ultate similare. Este deci deose(it de importantă munca pentru de!voltarea individuali!ată,

personali!ată, 'ntruc3t 'n timpul leciilor este limitată posi(ilitatea muncii individuali!ate, estenecesară activitatea de de!voltare specială 'n a#ara leciilor.-.2.0./. Tu(9ur#ri( r!nd!%n&u(ui 8n %i)'#ri( fin

Nu sunt c)iar aşa de evidente ca cele ale mişcărilor mari.

La copii ne'ndem3natici 'n mişcări #ine, mişcările mari 9ru&6 de multe ori se de!voltăcorespun!ător e5. săriturile, dar capacităile de mişcare care necesită do!area #ină a impulsurilor,


22/96

nu. Do!area #orei şi sta(ilirea direciei este ine5actă, necorespun!ătoare, re!olvarea pro(lemelor#ine de ec)ili(ru, şi care ar tre(ui să ai(ă scopuri precise, pre!intă di#icultăi de coordonare.0 Psihomotricitatea. Aspecte normale şi disjuncţii.

+unt nesi&uri c3nd tre(uie să se menină 'n ec)ili(ru, la aler&are pe pistă, aceşti copii adeseadevia!ă de pe traiectorie, alternativ la dreapta şi la st3n&a, e#ectuea!ă mişcări necontrolate cu

(raele, 'n loc să le mişte re&ulat 'nainte şi 'napoi.Dacă e5istă 'n dotare tram(ulină mare, tul(urările de coordonare ale mişcărilor #ine sunt uşor de

pus 'n evidenă, pentru că (alansarea elastică neo(işnuită conduce la coordonare statoineticătotalmente tul(urată. 9n asemenea ca!uri adesea pot #i puse 'n evidenă le!iuni cere(raleincipiente, 'ncă nedepistate.1ul(urările motricitatii #ine comparativ cu cele ale motricitatii mari, sunt mai #recvente la copii cudi#icultăi de 'nvăare, dar ele pot apare şi simultan. C3teodată pot apare tul(urări ale motricitatii#ine unilaterale, mai ales 'n mişcările pării dominante la cei dreptaci din natură 'n partea dreaptă,iar la st3n&aci 'n partea st3n&ă. Cu e5erciii orientate se pot o(ine 'm(unătăiri, la 'nceputtre(uiesc e#ectuate mişcări de preci!ie 'n spaiu mic %u(a, 444.-.2.0.0. Tu(9ur#ri( d r!nd!%n& sn1orio%o&or

La toate e5erciiile, jocurile unde este necesară acomodarea la un instrument, sculă, aparate ori la partenerul de mişcare e5istă o relaie #oarte str3nsă 'ntre mişcare şi percepie. :c)iul cu m3naoc)iul cu capul constituie o unitate #uncională. %u(al., 444Coordonarea oculomotorie joacă un rol important 'n reali!area unui &est a(il. 1ul(urările acesteicoordonări sunt evidente mai ales 'n timpul e5ecutării unor &esturi, 'n mod special 'n timpul

pre)ensiunii. l(u . şi l(u C., 444La copii apare ne'ndem3narea, pusă 'n evidenă 'n situaia relaiei directe cu o(iectele. Pesturilesunt 'n neconcordană cu scopul urmărit, mişcările sunt #ie lente, #ie (ruşte, #ie &reşit or&ani!ate,adică cu o de!or&ani!are a succesiunii mişcărilor. Puillarme =.=., 4?*e l3n&ă coordonarea vi!ual - motrică, un rol important au şi au!ul, pipăitul, ineste!ia şiorientarea 'n spaiu, 'n vederea acomodării la situaiile de totdeauna este necesar #eed(ac-ul

sen!orial continuu. ceastă de5teritate de adaptare motrică se lăr&eşte 'n cursul maturi!ării şi sedevine mai #ină prin e5erciii.De e5emplu, copii de v3rstă şcolară mică nu sunt 'n stare să prindă min&ea aruncată spre ei. Hiaceasta nu 'n primul r3nd datorită insu#icienei de mişcare a m3inilor, ci datorită urmăririi lente amin&ei cu oc)iul. cest #apt are ca urmare maturi!area 'nt3r!iată a mişcărilor m3inilor, #iind cădacă direcionarea lor cu ajutorul oc)ilor

Psihomotricitatea Si Actul Grafic

Documents

Transcript of Psihomotricitatea Si Actul Grafic