Psihologie lectia 27 + 28

7/28/2019 Psihologie lectia 27 + 28

1/46

LECTIA 27

De ce anume depinde valorificarea

potentialului propriu?

Omul se poate schimba? Pentru cat timp? Cat de proflmd? Adultul se poate dezvolta,

mai poate invata? Convingerile obisnuite pe aceasta tema sunt schematice si destul

deuniforme: Cum m-aifdcut, asa ma ai; Cenastedinpisica...; Cen-ai invdtatla

tinerete...; Aschia nu sare departe de trunchi....A

In general, schimbarea este importanta? Ce conditii ar trebui sa indeplineasca pentru a

avea sens evolutiv? Este mai bine sapastrezi o anumita stabilitate si invariabilitate

intr-un mediu schimbator? Dezvoltarea inseamna progres? Convingerile care deriva

din aceasta tema nu par a fi foarte juste.

Care dintre judecatile urmatoare referitoare la dezvoltare au caracter general?

Multi oameni considera ca se pot schimba dear copiii, in primii zece ani

de viata.

O alta parere consta in a atribui raspunderea pentru orice schimbare unor

factor! de influenta externa, nu persoanei in sine, ci mediului sau.

Oamenii afirma ca felul de a fi al omului decurge din ceea ce este innascut.

Schimbarile ulterioare, observate chiar dupa implinirea varstei de douazeci de

ani, sunt interpretate dreptconsecinte ale unor trairi zguduitoare si ale unorevenimente critice, care determina adaptarea la noile conditii de viata.

Oamenii se schimba la batranete, dar aceasta este o schimbare nefavorabila:

ei devin neputinciosi, slabiti din punct de vedere fizic si intelectual.

Schimbarile aparute la persoanele adulte au caracter negativ, ele se manifesta

ca pierdere a sensibilitatii, ca renuntare la idealuri, ca rigidizare a atitudinilor si a

conceptiilor.

Schimbarile pozitive observate vizeaza doarcresterea responsabilitatii sau

extinderea volumului de cunostinte.

Schimbarile apar fragmentar, fara a se referi la intreaga personalitate.

Schimbarile nu constitute un proccs continuu, ci iau forma unor actiuni

singulare.

In lectiile urmatoare ale cursului vom reflecta asupra posibilitatilor si modalitatilor

prin care se produc schimbari evolutive in viata adultului si vom aprofunda

problematica dezvoltarii personale.

Psihologie


2/46

1


3/46

De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Foarte important este insa sa descoperim, pentru inceput, de ce anume depinde

concretizarea potentialului propriu. Asadar, iti adresez, prin intermediul acestei lectii,

inca o invitatie la a te descoperi si la a-ti folosi pe deplin posibilitatile de care dispui, la

a-ti construi o personalitate armonioasa, care sa te bucure si sa-ti aduca satisfactii in

viata.

In ce consta dezvoltarea omului? Despre un copil spunem ca se dezvolta rapid, in

concordanta cu standardele adecvate varstei. Ce inseamna aceasta? Mai intai, nu

poate fi confundata dezvoltarea cu cresterea, aceasta din urma bazandu-se pe

schimbari cantitative; de exemplu greutatea sau inaltimea corpului, marimea

membrelor etc. Dezvoltarea consta mai curand in schimbari calitative, dar baza

acesteia este cresterea. Intelegi, deci, ca dezvoltarea consta in schimbare si ca starea pe

care o determina este una complexa, eficienta pentru individ si pentru mediul sau.

Dezvoltarea solicita, asadar, curaj, indispensabil fie si numai pentru a sti cum sa

tolerezi schimbarile. Pentru multi, schimbarile produc neliniste. La ce bun sa ne

dezvoltam? Cine ne impune dezvoltarea ca obligatie a speciei? Oare nu am indeplinit

aceasta ,,obligatie" de punere in valoare a potentialului, atingand maturitatea sexuala si

asumandu-ne roluri sociale, proprii genului si varstei?

Un asemenea mod de a gandi nu incurajeaza persoana adulta sa se angajeze in

procesul unor schimbari personale, nu determina o atitudine pozitiva fata de

petrecerea timpului, de consumarea energiei sau concentrarea atentiei, intr-un proces ale

carui eventuale efecte pot fi mai putin promitatoare sau chiar inadecvate la o

anumita varsta.

Adultii manifesta o implicare mult mai mare in a obtine avantaje si succese cu un

mai mare caracter de probabilitate. Cu mult efort si multa concentrare acumulam

bunuri, luptam pentru prestigiu, pentru influenta si putere, ceea ce ni se pare ceva

normal, mai ales noua, adultilor.

Psihologie

Lectia 27


4/46

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine Capitol XI

Exercitiul 1: Cdutand acul in carulcufani_i_~i__;_i-l_il

Te rog sa gasesti in mediul tau cat mai multe persoane adulte care se dezvolta

permanent si sa estimezi procentul in care adultii opereaza, dupa tine,

schimban in sens pozitiv, cu toate ca au atins o anumita stabilitate in sfera

rolurilor sociale. Gandeste-te cum se interpreteaza ideea de dezvoltare

personala in randul populatiei adulte. In ce consta, dupa parerea ta, dezvoltarea

lor? Cum se comporta, ce anume fac, ca sa-i poti incadra in categoria

respectiva? In ce consta specified lor individual?

Caracterizeaza grupul: valorile sale extreme, specifice varstei, nivelul de

instruire si alte variabile pe care le consideri esentiale. Carui gen apartin cei

care predomina in cadrul grupului? Variabilele delimitate de tine diferentiaza

grupul in vreun fel anume?

Formuleaza-ti concluziile, reflectand asupra ideii daca dezvoltarea este

un privilegiu doar pentru anumite grupuri sociale alese ori o posibilitate

accesibila oricui.

Impartaseste-ti observatiile si concluziile cu partenerul tau de discutie. Daca

vrei, poti trimite acest exercitiu ca tema pentru acasa.

Psihologia dezvoltarii si-a modificat de mult perspectiva. Initial, in cadrul acestei

discipline, preocuparile se indreptau spre copil si spre individul tanar, pana la perioada de

maturitate, delimitate, de altfel, in mod arbitrar. Ulterior s-a acceptat ca domeniul de

cercetare al acesteia il constituie intreaga viata a omului, de la nastere pana la

moarte. De asemenea, se identified notiunea de dezvoltare cu cea de imbatranire,

pornindu-se de la ideea ca ambele procese incep de la nastere si se incheie o data cu

moartea, asadar sunt sinonime.

Schimbarea evolutiva are caracter continuu, cuprinzand intreaga viata a individului.

Exista multe asemenea schimbari, conditionate de mai multi factori. Unele sunt

ascendente pe tot parcursul vietii (de exemplu posibilitatea generalizarilor pe baza

experientei), iar altele sunt in scadere (de exemplu rezistenta fizica, care se atenueaza

pana la disparitie). Dezvoltarea incepe in copilarie, dar se manifesta si in perioada

batranetii. Intregul comportament uman este supus modelarii. Invata copiii, dar si

oamenii varstnici. Nu exista adulti perfecti, deplin formati. Intotdeauna se mai poate

schimba ceva in bine. Un adult inflexibil nu este perfect, ci rigid.

, \ Invdtam comportamente noi in masura in care suntem motivati inacestscop. Toti cautam modalitdti deane exersa abilitatile at&t timp cat traim.

Dezvoltarea si imbatranirea noastra constituie fenomene determinate atat biologic,

cat si social. Din primii ani de viata suntem fiinte active, exploram, influentand

mediul social din jur. Pe masura ce inaintam spre maturitate, trecem la selectarea si la

interpretarea experientei noastre. Deciziile noastre devin principalele elemente care

determina schimbarea.Circumstantele arbitrare si norocul sunt importante,


5/46

Psihologie 3


6/46


darnoi insine ne modelam viata intr-o mare masura. De asemenea, pe masura ce

imbatranim, devenim tot mai diferiti unii de altii. Este bine sa observam noi

singuri si sa-i ajutam si pe ceilalti sa observe varietatea umana, precum si numeroasele

provocari si sanse care apar pe masura ce maintain in viata.

^bservand dezvoltarea personals, nu apreciem deosebirile individuate, vorbim

despre oameni in general, nu despre o anumitapersoana. Prezentam drept judecati

generate anumite observatii individuate. Totusi, chiar daca ceva se intamplafrecvent, aceasta nu inseamna ca trebuie sa se intample intotdeauna. O

asemenea convingere este absolut nefondata logic. Ne deosebim intre noi prin multe

caracteristici. Pentru a observa aceasta, trebuie sa fii sensibil si atent.

Si oorir&a. ?Kco& este o opt/we.

O importanta deosebire o reprezinta pentru noigradul de deschidere fata deposibilitatea schimbdrilor personate, care decurg din evolutia vietii

noastre, precum si dinpropria noastra activitate.

De aceasta depinde in mare masura punerea in valoare a potentialului nostru. Asadar,

putem intalni oameni care tind spre stabilitate, limitandu-si singuri posibilitatea unor

schimbari ulterioare. Ei isi limiteaza fluxul de informatii despre lume, despre propria

persoana, nu se implica in nimic, ceea ce nu le permite sa valorifice diferite strategii de

gandire si de actiune. Acestia persista intr-un mediu care ii face sa devina rigizi,

,,inghetandu-le" parca forma propriei personalitati; ei insisi isi blocheaza procesul

dezvoltarii personate.

Psihologie

Lectia 27


7/46

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine Capitol XI

Tu ce crezi? Cineva care se manifests in acest mod ar trebui sa fie condamnat? Estemai putin valoros? Nu avem dreptul la aprecieri atat de categorice. Se pare totusi ca o

persoana nepredispusa la dezvoltare pierde ceva, nu-si foloseste sansa de a trai o viata

mai bogata.

jYw sepoate afirma ca valorificarea sansei de dezvoltare personala este o

\ ,* I datorie a fiecareipersoane. Aceasta problema sepoate rezolva in functiede contextul valorilor personate.

Exemplu (A):

Numai in cadrul unei anumite ierarhii valorice poate fi concretizat potentialul

uman drept regula pentru viata personala.

Pot fi intalnite persoane care pana la adanci batraneti valorifica posibilitatea

schimbarilor, care isi pastreaza capacitatea de a descoperi si de a crea ceva nou in ei,

in viata lor si a mediului. Asemenea persoane sunt deschise la fluxul de informatii noi,

cauta semnale in legatura cu ceea ce se petrece in ei insisi si in jurul lor; lor le placexperientele noi si se angajeaza in actiuni care conduc la ceva nou pentru ei si pentru

ceilalti.

Unii specialist! numesc persoanele predispuse la stagnare ,,ancorate", iar pe cele

care cauta schhnbarea - ,,navigatori".

4^pj^ Exercitiul 2: ,,Navigatorul" si ,,ancoratul" - doua portrete>':, ,./' =. .' ,. -"" '-\

1 * Pentru acest exercitiu, alege ca obiect al analizei tale o persoana care

,,navigheaza" si o alta care este ,,ancorata". In cadrul temei nu te concentra

asupra descrierii efectelor procesului dezvoltarii. Concentreaza-te mai multasupra caracterizarii procesului care duce la schimbari, iar in al doilea caz

asupra caracterizarii procesului de mentinere a starii de lucruri.

Incearca sa identifici ce anume a facut ca ,,navigatorul" sa fie deschis la

posibilitatea schimbarii, iar ,,ancoratul" sa se inchida la influentele noi. Daca

vrei, initiaza o discutie suplimentara cu persoanele descrise. Este interesant de

aflat in ce masura autocunoasterea si reprezentarea lor de sine se identifies cu

observatiile si interpretarile tale. Imi poti trimite analiza elaborata, daca

doresti sa alegi acest exercitiu ca tema pentru acasa.

MCIo atitudinefata de viata nu ne oferdgarantia de a obtine numaipldceri.

Traind intr-o lume in care atitudinea fata de viata variaza, este firesc sa ne confruntam in

anumite situatii si cu insuccese ori dezamagiri. Indiferent de atitudinea de viata, vom

resimti durerea. Toti oamenii au parte de asa ceva, insa ,,navigatorii" sunt gata sa lupte

si sa depuna eforturi pentru a obtine noi bucurii si fascinatii. Cei ,,ancorati" sunt

inclinati chiar sa renunte la bogatia si varietatea de trairi intense, pentru a nu suporta

riscul si pentru a nu simti teama, incertitudinea si dezamagirile.

Psihologie 5


8/46

Lectia 27 De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Asadar, prin ce se deosebesc oamenii? Prin zestrea genetica? Fireste! Dar in

momentul de fata putem sesiza o alta diferenta: persoane inzestrate cu acelasi

potential ,,nu au tras acelasi loz" la roata norocului. Chiar si dezvoltarea creierului,

avand baza ereditara, reflecta influenta mediului. Oamenii sunt inclinati sa

supraestimeze influenta ereditara asupra dezvoltarii personalitatii, fiindca aceasta ii

face sa se lipseasca mai usor de simtul raspunderii pentru propria lor evolutie. Acestlucru este mult mai comod! Orice mentinere a unei anumite stari nu necesita consum de

energie, cu toate ca aceasta este doar o aparenta ,,economisire", iar schimbareaevolutiva poate fi mai putin energofaga decat mentinerea unei anumite stari date.

Daca doresti intr-adevar sa fii tu insuti, nu trebuie sa faci din genetica si din ereditate o

filosofie a destinului.

In mod similar, viziunea determinista cu privire la influenta mediului asupra

dezvoltarii noastre ne elibereaza de obligatia de a face eforturi in favoarea

binelui propriu si a celui general. Ai putea explica starea ta, definind-o ca destin

sau ca soarta, dar aceasta nu este o strategic favorabila daca doresti sa schimbi ceva in

viata ta.

Exercitiul 3: Fa un sondajpe tema dezvoltarii!

Mai intai, selecteaza dintre formularile de mai jos pe cele care iti sunt proprii

inprezent:

Sunt asa cum sunt, fiindca asa am fost crescut. Nu pot fi altfel, intrucat

nu-mi permit aceasta mediul meu si zestrea mea genetica.

Omul este capabil sa se autodefineasca, sa faca optiuni in privinta aspectelor

referitoare la viata sa, poate intreprinde incercari succesive, prin care sa

produca schimbarea sinelui si a mediului sau.

Te invit sa rogi apoi zece persoane sa identifice dintre afirmatiile de mai sus pecea care le este mai apropiata si sa argumenteze alegerea facuta. Incearca sa

interpretezi adecvat rezultatele sondajului tau. Formuleaza ipoteze si

incearca sa-ti planifici investigatiile ulterioare. Impartaseste-ti opiniile cu

partenerul tau de discutie. Opinia ta se identifies cu optiunea majoritatii sau cu

a minoritatii celor care au raspuns? Rezultatele le poti folosi ca tema pentru

acasa.

Citeste cu atentie urmatoarele doua afirmatii:

1. Educatia, ereditatea si mediul determina dezvoltarea.

2. Omul insusi decide asupra propriei sale dezvoltari.

Argumentele teoretice in favoarea asertiunilor de mai sus nu par necesare acum,

deoarece esentiala este nu atat convingerea cu privire la justetea lor, cat efectuarea

optiunii pe baza analizei beneficiilor si a pierderilor personale care decurg din

consecintele acestora. In schimb, cea mai buna dovada empirica, prin care se confirma

justetea celei de-a doua asertiuni, in care se promoveaza dezvoltarea personala, o

constituie prezenta printre noi a mai multor oameni ale caror moduli de viata ne

ilustreaza atat valorificarea maxima, cat si slaba valorificare a potentialului propriu.

Psihologie


9/46

Despre evolutia personals si despre realizarea de sine

Exercitiul 4: Despre inflorire sail uscare

Te rog sa gasesti doua exemple, care sa corespunda urmatoarelor cerinte:

o persoana care s-a dezvoltat punandu-si in valoare potentialul propriu, in

ciuda circumstantelor nefavorabile si a mostenirii genetice mediocre;

o persoana care nu si-a valorificat posibilitatile rezultate din zestrea sagenetica, in ciuda conditiilor favorabile din mediul in care s-a dezvoltat.

Reflecteaza la ponderea activitatii sau a pasivitatii lor, in desfasurareascenariului de viata. Care crezi ca a fost factorul care a declansat atitudineaactiva si pe cea pasiva? Analizeaza aceste exemple cu partenerul tau dediscutie. Te rog sa nu faci aprecieri, ci sa descrii totul cat mai detaliat.

Se constata ca putem sa ne supunem influentelor mediului care ne schimba, dar nutrebuie sa fun pasivi; putem sa le sustinem sau sane aparam. Putem sane schimbamnoi insine, chiar si atunci cand cei din jurul nostru se impotrivesc.

Cand suferim influente din exterior, putem sa ne impotrivim sau sa leacceptam.

Uneori, energia cheltuita pentru a ne impotrivi influentelor celorlalti este atat demare, incat ar putea fi suficienta pentru a produce schimbari ample, daca ar fi folosita

adecvat. Incearca sa gasesti un exemplu care sa ilustreze aceasta situatie.

Exemple (B):

> Un elev dintr-o scoala de corectie se concentreaza sa nu sufere influenta

actiunilor de resocializare, impotrivindu-se schimbarilor evolutive.

> O persoana careia i se propune o munca interesanta, care solicits spiritindependent, prefera sa ramana in vechea stare, opunandu-se puternic, inciuda insistentelor, posibilitatii de dezvoltare.

Sa revenim acum la tema pe care o discutam in aceasta lectie.

Ce trebuie sa intelegem prin ,,schimbare"?

Cand ne gandim la trasaruri fizice, conceptul de schimbare este clar. Se schimba

greutatea corpului, inaltimea, pilozitatea, calitatea pielii, ritmul si precizia miscarilor,chiar timbrul vocii si mimica, starea muschilor, precum si conditia fizica generala aorganismului. Aceasta schimbare este foarte importanta. Gandeste-te o clipa laschimbarile suferite de corpul tau, in ultimii sapte ani.

Exercitiul 5:Te-ai maturizat, aiimbatrdnit, aidevenitmaifrumos?

Te rog sa-ti privesti fotografiile, sa te uiti in oglinda, sa-ti reamintesti si sa-ticompari infatisarea de acum cu cea anterioara. Constientizeaza-ti propriileemotii. Incearca sa nu apreciezi nimic. Nu te preocupa de aspectele estetice.

Capitol XI

Psihologie


10/46


11/46


Concentreaza-te asupra propriei stari de spirit, asupra contactului cu trupul ca

parte a ta. Gandeste-te la reflectiile care se impim, pe care le traiestiinprezent.

Observand schimbarile propriului corp, reusesti sa devii independent de felul in

Care apreciaza ceilalti corpul tau, in termeni estetici? Stii ca tu insuti iti alegi emotiile, ca

decizi singur atitudinea fata de propriul corp? Mediul te poate ajuta sau impiedica sa-ti

accepti propriul corp ca parte integranta a ta, dar tu insuti esti responsabil pentru

atitudinea fata de acesta, pentru incredere, sustinere si grija, mandrie, rusine, ostilitate

sau ura fata de el. Nu uita ca trupul tau se schimba sub influenta sentimentelor pe care le

nutresti fata de tine insuti.

Trasaturile fizice ale omului au valoare de diagnostic pentru stabilirea starii

psihosomatice si a directiei in care se indreapta potentialul nostru.

Forma si aspectul corpului nostru sunt simptome ale procesului de dezvoltare, ale

stagnarii, ale regresiei sau ale bolii.

Un aspect esential al vietii omului consta in activitatea pe care o face, activitate C21-26 ")

inteleasa ca modalitate de indeplinire a diferitelor roluri sociale. Viata noastra reprezinta unproces continuu de manifestari intelectuale, de reamintire, de reprezentare, de receptare a

semnalelor provenite din exteriorul si din interiorul organismului, de percepere a emotiilor. Aceste

procese se desfasoara in cadrul unei structuri integrative, in sistemul numitpersonalitate.

Personalitatea este complexa si structurata, dar in observarea propriului EU ne

concentram frecvent si asupra insusirilor semnificative. Ne ocupam de ceea ce este

durabil si repetabil. Este semnificativ ce si cum facem, precum si obiectivul spre

care se indreapta activitatea noastra. De asemenea, este esentiala imaginea pe

care o avem despre lume, cu elementul ei eel mai important, si anume imaginea

propriei persoane. Sunt importante si modurile in care ne manifestam reactiile

emotionale si ne valorizam obiectivele realitatii. Pornind de la o asemenea baza, tu si

eu raspundem in mod diferit la intrebarile: cum sunt, ce se mtdmpld dacd md

schimb, cat de mult mdschimb, cum se desfasoara schimbarea.

Cele douasurse ale schiinbarii omului - activitatea umand si mediul - nu

sunt opuse si independents unafatd de cealaltd.

Psihologie


12/46

Despre evolutia personala si despre realizarea de sine

Schimbarea poate si trebuie sa intervina ca rezultat al actiunii personale, prin

supunerea voluntara la influentele mediului. Cel mai bine ar fi ca cele doua forte ale

schimbarilor evolutive din viata ta sa se sustina reciproc. Dar cum se petrec

lucrurile, cu adevarat?

Omul traieste in lume, se formeaza si se dezvolta, mentinandu-se oarecum in relatiile

sale narurale. Participam la viata lumii, suntem elemente active ale acesteia, atat ca

subiecte, cat si ca obiecte ale actiunii. Lumea ,,ajunge" la noi prin modelarea

personalitatii noastre.

De fapt, ce este lumea care ne modeleaza, exercitandu-si influenta asupra noastra? Ea

nu este nici o structura omogena, nici un sistem coerent, rational si consecvent, ci un

proces complex si schimbator de situatii succesive, intamplari, contacte cu

oamenii, cu obiectele, cu institutiile. Participam la viata lumii, traind aici si acum, in

momente succesive, in care reactionam la ceea ce ne intampina si raspundem la

ceea ce se intampla in jurul nostru. O parte importanta a personalitatii noastre o

constituie modelele bine fixate, potrivit carora raspundem la elementele concrete

ale lumii noastre.

A ne schimba inseamna a schimba comportamentele fixate si tipurile de

raspuns oferite lumii.

Chiar daca in trecut ai raspuns afirmativ la un anumit sistem de stimuli, in viitor,

intr-o alta situatie, este posibil sa raspunzi negativ aceluiasi sistem. Sesizarea unor

asemenea momente in care optezi singur este una dintre conditiile de baza, favorabile

schimbarilor.

A te schimba inseamna a face altfel optiunile, atunci cand raspunzi la intrebari

referitoare la lume si la timp. Viata nu consta doar in a raspunde la intrebari. Pe

acestea ni le putem formula si singuri. Suntem in stare, de asemenea, sa formulam

principii. Stim sa actionam si sa descoperim, stim sa cautam activ raspunsuri.

Schimbarea consta, in acest caz, in faptul ca omul isi schimba intrebarile si opiniile cu

privire la lume si cauta in alt mod raspunsurile, ceea ce poate fi chiar mai dificil decat

schimbarea schemelor prin care ne manifestam reactiile.

Exemplu (C):

Daca cineva s-a obisnuit sa intrebe si sa verifice continuu daca este mai bundecat in trecut, nu va reusi sa se desprinda de o asemenea atitudine, chiar

daca viata este aspra si dificila pentru el.

Caile de cautare si de producere a schimbarilor in noi insine, in modul de viata,

sunt accesibile oricui isi asuma libertatea personala. Producerea acestor schimbari

este valoroasa in sine si nu are importanta cat de departe dorim sa mergem in aceasta

dezvoltare sau pana unde vom ajunge.

Capitol XI

Psihologie


13/46


Asadar, cum trebuie sa arate obiectivul dezvoltarii noastre? Ce inseamna sa atingi unanumit nivel de dezvoltare? Ce exemple putem da pentru a ilustra posibilitatile dedezvoltare personala? Acest tel este realizabil sau constitute un model ideal, greude atins, delimitat numai pentru orientarea eforturilor noastre?

Exercitiul 6: Cumesteomul ideal?

Ce crezi despre aceasta intrebare? De ce ar trebui sa ne intrebam despreidealul omului?

Incearca sa-ti conturezi o viziune proprie despre idealul uman. Poti folosicunoscuta tehnica a metaforelor. Acest model constituie idealul pe care dorestisa-1 atingi, educandu-ti propriii copii?

Esti constient de ratiunile pe baza carora a aparut idealul tau? Cunosti persoanecare se apropie de modelul conturat de tine?

Elaborarea exercitiului poate folosi ca tema, pe care, daca doresti, mi-o potitrimite, pentru a fi analizata.

Formularea idealului nostru creeaza tentatia de a-1 prezenta altora, ne determina saformulam sugestii:Asa ar trebui sa fiti, iatd telul spre care ar trebui sd tindafiecare om.

Este absurd! De ce?

In primul rand, majoritatea oamenilor dispun de nenumarate forme de aparare fata depresiunea unor asemenea obligatii. In plus, ar trebui sa constientizam faptul ca, pemasura ce culturile si civilizatiile se dezvoltau si se transformau, au aparut atat demulte si de justificate viziuni ideale, referitoare la modelarea omului, incat alegereaoricareia dintre ele poate fi arbitrara. Fiecare alege singur, dar este important

sa faca o asemenea alegere.

Teorii referitoare la dezvoltare

In literatura de specialitate exista numeroase lucrari care atesta incercarile unorautori de a defini imaginea persoanei a carei dezvoltare personala decurge favorabil sinu se finalizeaza in perioada maturitatii. Aceste incercari iau forma modeluluipersonalitatii sanatoase. De mult timp, psihologia sesizeaza si subliniaza legaturadintre manifestarea sanatoasa si dezvoltarea personalitatii omului. Acestea suntexemple de incercari de sistematizare a observatiilor asupra unor oameni concreti, alecaror caracteristici si moduri de viata s-au distins in mod pozitiv. Ele constituie, de

asemenea, o sursa de informatii suplimentare despre posibilele directii aledezvoltarii, care pot extinde sfera optiunilor pentru cei care vor dori sa caute singuri.

Conceptia lui Erich Fromm

Acest autor a ales modele de personalitati remarcabile din istorie. El a observat ca,daca dintr-un singur aspect intalnit se face un etalon, atunci majoritatea poate ficalificata ca nefiind sanatoasa. Pe Fromm 1-a preocupat dinamica vietii psihiceconsiderate sanatoase, dar in afara contextului social. Asadar, el s-a ocupat demanifestarile dezirabile la cei care ating plenitudinea personalitatii.

10 Psihologie

Lectia 27


14/46


Fromm contesta inclusiv patologia simptomelor clinice, considerandu-le eel mult o forma alternative de

satisfacere a nevoilor sanatoase ale psihicului, atunci cand conditiile ne impiedica sa le satisfacem in

mod optim. Putem, de asemenea, sa privim unele simptome drept semnale ale modificarii echilibrului

dintre organism si factoru care il ataca. Accstca nu sunt iiiteiprelate ca indicator! ai

deficientei functiilor^ de aparare ale organismului, ci ca dovada a manifestarii extreme a factorilor exteriori.

Pentru acest autor, cineva care se dezvolta in mod sanatos nu este adaptat la mediul

social, contemporan cu el, deoarece cultura epocii sale a facut imposibila obiectivareasanatatii oamenilor. Persoanele contemporane lui sunt tratate ca oameni cu o stare

psihicanedemna de a fi considerate sanatoasa; el ii considera infirmi, impovarati de

defecte. Autorul le recunoaste insa puterea de a vietui zilnic si de a se apara de

suferinta chinuitoare. O persoana sanatoasa este adaptata in sensul general, biologic, iar

necesitetile ei, decurgand din conditia umane, sunt satisfacute intr-un anumit mod,

in conditiile date. Un simptom important al starii de satisfacere a nevoilor umane

este sentimentul fericirii. Este necesar sa ne indreptam atentia aici asupra valorii

individualitatii in sine:... dinpunctul de vedere al individului,prin sdndtate sau stare

normald intelegem starea optima a dezvoltdrii si fericirii acestuia.

Limbajul lui Fromm permite interpreted variate, dar este cert ce, pentra autor,conceptul de dezvoltare si de autorealizare constituie un element de baze al sanatetii

psihice. El atrage totodate atentia asupra irepetabilitatii si a autenticitetii

individualitetii, in comparatie cu multiplicarea mecanice a modelelor acceptate. Se

concentreaze asupra constiintei si asupra constiintei de sine, fare a se pronunta in

legature cu directiile concrete ale dezvolterii:Dar omul nu se naste pentru a deveni

infirm, asadar copilul luptacu autoritatea reprezentatd de pdrinti, luptdpentru

libertatea sa, pentru afi ofiintd umana in came si oase, nu un robot.

Adesea, individul -persoana normald in sensul bunei adaptdri - este bine adaptat

door cupretul concesiilorpropriului EU, intreprinsepentru a deveni intr-o mdsurd

mai mare sau mai mica cineva care este de acord cu ceea ce (in opinia sa) seasteaptd de la el. In acest caz, intreaga individualitate si spontaneitate autenticd se

potpierde. Pe de altdparte, un nevroticpoatefi caracterizat ca o persoand care nu

este gata sd se supund complet luptei pentru propriul EU. Ce-i drept, incercarea de

a-sipdstra propriul EUnu-i reuseste si, in loc de a exprima acest EU creator, el

cautdsalvarea in comportamente nevroticesi in evadarea in lumeafanteziei. Totusi,

dinpunctul de vedere al valorilor umane, nevroticuleste maiputin infirm decat

persoana normald care si-apierdut complet individualitatea. - afirme Fromm.

Prin autoactualizare, echivalente cu senetatea, Fromm intelege doar acea

autorealizare prin care se concretizeaza dispozitiile care alcetuiesc natura umana,

nucleul motivational al personalitatii, specific psihicului uman, in general. Prin

,,dezvoltarea plenara a personalitatii", el intelege dezvoltarea care tinde spre

realizarea naturii umane si spre o maturitate definite prin atributele acestei naturi,

atribute cuprinse in doctrina maturitetii formulate de psihanaliza.

Virtutea este dezvoltarea potentialitetii specifice fiecerui organism, iar pentru om,

aceasta este starea in care el este uman in mod absolut.

Psihologie 11


15/46

Starea UMANA este caracterizata de libertate, creatie, iubire, unitate spirituals cuceilalti oameni, antiautoritarism. Este vorba despre premisa ca exista legi

invariabile, inseparabile de natura umana si un mod de manifestare specific uman,

independent de tipul de cultura. Aceste legi nu pot fi incalcate fara prejudicierea

personalitatii. Daca va fi afectata integritatea morala si intelectuala, concomitent va fi

slabita sau chiar paralizata intreaga personalitate. Sanatatea si dezvoltarea sunt

categorii care nu ar trebui separate. Obtinerea lor face posibila realizarea scopurilor in

viata, atingerea spiritului independent, a integritatii si a capacitatii de a iubi.

Fromm scrie:Dacd este adevarat - cum m-am strdduit sd ardt - cd dragostea este

singura rezolvare naturaldsi satisfdcdtoare aproblemei existentei umane, atunci

orice sistem social care exclude dezvoltarea iubirii trebuie sd dispard dupd untimp, ca urmare a contradictiei cu principalele cerinte ale naturii umane. Un

asemenea enunt arata ca autorul nu considers a fi sanatoase caracterele agresive

sau reci emotional. Un om pe deplin dezvoltat, asadar sanatos, este productiv, se

intereseaza de lume in mod profund si reactioneaza la ceea ce se petrece in jurul

sau. Este un om bogat interior. Organismul uman este dezvoltat daca atinge un

anumit nivel de autonomie, mai ales in privinta activitatii cognitive, dar si a sistemului de

motivatii morale.

lesirea dinpdntecele mamei esteprimul stadiu al nasterii; separarea de lapieptul ei,

al doilea, iar eliberarea din bratele ei, al treilea. Aiciprocesul nasterii sepoate opri,

persoanaputdnd evolua intr-o persoand adaptatd si utild social, dar nendscutd in sens

spiritual. Dacdvrea sdse dezvolte in ceea ce reprezintdpotential cafiintd umand, ea

trebuie sdse nascd mereu, adicdsdrupd mereu legdturile cupdmdntul si cu sdngele -

afirma, de asemenea, autorul.

Astfel caracterizeaza el omul societatii sanatoase, ca model de sanatate.

Conceptia lui Fromm devine mai degraba o ideologie care tinde spre ideea de

autocreatie. Aceasta poate fi numita antropologie filosofica.

12 Psihologie



16/46


*^~s In conceptia lui Fromm, sanatatea individului consta in nonconformism fata de

multe scopuri, valori si institutii culturale, precum si in impotrivirea fata de actualeleforme ale puterii. Nonconformismul ar trebui sa se bazeze pe nazuinte revolutionare

spre teluri individuale, care provin din continutul constientizat, pozitiv al psihiculuiindividual.

Sper ca ai ramas cu ceva important pentru tine in urma parcurgerii acestor lecturi. Cu

aceeasi stare de spirit iti recomand sa te apropii si de conceptia lui Karen Homey peaceasta tema.

Conceptia lui Karen Horney

Un scop al terapiei si un model de sanatate pentru Karen Horney il constituie

dezvoltarea si realizarea posibilitatilor care rezida in personalitate. Autoarea afirma

despre oamenii cu o sanatate psihica precara in contextul opozitiei urmatoarelor

doua stari:

1) ceea ce ar putea fi individul, daca dezvoltarea lui s-ar desfasura in mod optim;

2) ceea ceeste individul, caurmare a unui proces nevrotic.

Sanatatea, potrivit autoarei, este posibila atunci cand discordanta dintre posibilitati si

realizari este minima. K. Horney nu ne spune care sunt posibilitatile si care ar

trebui sa fie realizarile, ci sustine doar ca cea mai importanta este discordanta amintita.

Procesul de crestere este descris de Karen Horney ca actualizare a puterii individuale,

astfel:

Nu trebuiejz, in realitate, nu putem ,sa invatam ghinda cum ,sa ,se transforme in

stejar, dar dacdi s-ar oferi o asemenea sansa, posibilitatile sale s-ar dezvolta. La fel

se intdmpld cufiinta umand: cand i se ofera sansele, ea manifesta tendinta dedezvoltare a potentialului uman. Isi va dezvolta in acest caz forte creatoare

irepetabile alepropriului EU, precum si sentimente si ideiproprii, profunde, dorinte,

interese, capacitatea de a se alimenta din surse interne proprii, tdria vointei,

inclinatiile sau talentele specifice cu carepoatefi inzestrata, capacitatea de a se

exprima pe sine, de a se conduce dupd sentimente spontane si sincere fata de

ceilalti oameni. Toate acestea ii vor permite cu timpul individului sa gdseascd

ansamblul de valori si de idealuri in viatd. Pe scurt, el se va dezvolta fdrd abateri

esentiale in directia realizdrii de sine. Tocmai de aceea vorbesc in acest moment, ca

si in intreaga mea carte, despre EUL autentic cafortd internd centrald, comund

tuturor fiintelor umane, si, cu toate acestea, irepetabild in fiecare dintre noi,constituind cea maiprofunddsursd de dezvoltare.

Putem cauta concretizarea acestui EU autentic, care rezida in armonia dintre trap si

spirit, gandire si vointa, precum si in absenta conflictelor interne.

Se constata ca dezvoltarea si EUL real se realizeaza cand omul este harnic, senin, cand

urmareste idealuri democratice. In caz contrar, atat dezvoltarea, cat si motivatia ei pot fi

apreciate ca fiind bolnavicioase. In felul acesta, autoarea exclude din grupul

oamenilor sanatosi persoanele egoiste, care cer drepturi pentru ele, care sunt lenese etc.Vy _

Psihologie

1


17/46

3


18/46


Aceste manifestari intra in contradictie cu principiul general al spontaneitatii si al

dezvoltarii, care este conditia sanatatii. La nivelul conceptiei privind actualizarea

posibilitatilor nu se poate trece la o asemenea concretizare, in care asteptam din

partea persoanei seriozitate, responsabilitate fata de sefi si colegi, asa cum doreste

autoarea. Aceasta nu rezulta din conceptul de autorealizare in sine. Premisa ca doar

reahzarea eului concret este sanatoasa este in contradictie cu principiul autenticitatii ca

esenta a sanatatii.

Din grupul celor care considera dezvoltarea si actualizarea personalitatii drept

criterii ale sanatatii psihice mai fac parte A. Maslow, C. Rogers si G. Allport,

Bollard, Miller, H. Selye si W. Cannon, C. G. Jung.

In toate aceste conceptii se observa ambiguitatea semnificatiei conceptului de

autoactualizare. Exista o acceptiune generala, care accentueaza trasaturile formale ale

spontaneitatii si autenticitatii, si una particular , care sugereaza doar un model de

personalitate, cu un continut psihologic specific ca scop, valoare si model de

sanatate.

La Abraham Maslow, conceptia dezvoltarii personalitatii este legata de teoria adoua tipuri de motivatie si a doua stiluri de existenta, determinate de acestea:

1) motivatia care se manifests atunci cand nu sunt satisfacute principalele nevoi

fizico-psihice;

2) motivatia dezvoltarii, care se declanseaza in conditiile satisfacerii depline a

nevoilor elementare.

Dezvoltarea personalitatii si realizarea adecvata a spiritului individual se bazeaza pe

activitatea determinata de a doua categorie de motive. Autorul se concentreaza

asupra delimitarii tipurilor de motivatie legate de realizarea unor valori

superioare. Acestea constau nu in reducerea tensiunii, ci in creatie si in activitateaprin care sunt puse in valoare talentul individual, vocatia etc. Posibilitatea de a

ajunge la sanatate si la valorificarea deplina o au doar persoanele care nu sunt

obligate sa lupte pentru a obtine bunurile elementare in viata. Conceptia lui Maslow

face imposibila aparitia motivatiei dezvoltarii fara eliberarea de sub presiunea

motivatiilor primare. Prin urmare, s-ar putea presupune ca doar un numar mic de

persoane care traiesc astazi ar avea ocazia sa se dezvolte. In momentul trecerii la o

etapa superioara de dezvoltare, directia dezvoltarii devine o chestiune arbitrara, iar

sanatatea nu pare a ft asigurata doar pentru omul idealizat, pentru un anumit tip de

personalitate sau de caracter.

Maslow se preocupa de insusirile generale ale predispozitiilor dezvoltarii: Cu catmotivatia pentru dezvoltare este mai mare, cu atdt individul este mai sdndtos. Daca as

avea vote sdformulez tnfelul acesta, as spunepur si simplu cdun om sdnatos esteindeosebi motivat de nevoia de a se dezvolta si de a-si actualizape deplinposibilitdtile si capadtatile sale.Daca omul are alte nevoi elementare, cronic active,atunci el este un om bolnav.

Numai omul caruia ii este bine poate fi bun? lata ca unii autori abordeaza aceasta

chestiune tocmai intr-un asemenea mod.

14 Psihologie


19/46


Maslow prezinta un model de personalitate extrem de arbitrar. Pentru o

autoactualizare sanatoasa, el admite doar unele variante ale dezvoltarii, selectionate din

punctul de vedere al continutului. Dezvoltarea unei motivatii tot mai indepartate de

trebuintele bazale se concretizeaza in forme altruiste ale dezvoltarii spirituale, in

stereotipuri morale ale culturii crestine, in aspecte de utilitate sociala.

Piramida nevoilor dupa Maslow

Maslow a identificat cateva insusiri caracteristice pentru oamenii pe care i-a numit

oameni care se autorealizeaza. Criteriul de delimitare a acestora a fost satisfacerea

deplina a nevoilor elementare, precum si constientizarea si realizarea talentului si a

posibilitatilor lor. lata care sunt aceste insusiri:

1. autonomia si perceperea superioara a realitatii, constand in:

- perceperea independents si corecta a lumii;

- toleranta fata de problemele nerezolvate;

- fascinatia fata de necunoscut si fata de nou;

- acceptarea sinelui, a celorlalti si a naturii, a ordinii naturale a lucrurilor;

- independent fata de cultura si de mediu;

- conducereadupapropriavointa;

- impotrivirea fata de ,,culturalizare".

2. concentrarea asupra problemelor, constand in:

- renuntarea la egocentrism;

- abordarea problemelor pentru binele celorlalti;

- desfasurarea unor activitati dezinteresate;- diferentierea clara a binelui de rau, a adevarului de minciuna;

- orientarea dupa modeleetice concrete.

3. spontaneitatea, referitoare mai curand la viata interioara decat la

comportament, aparand ca naturalete si simplitate, exprimandu-se in

prospetimea aprecierilor, in creativitate, precum si in existenta unor trairi mistice

(extaz, meditatie), in urma carora nu se pierde, ci se consolideaza legatura cu

realitatea;

Psihologie 15

Capitol XI


20/46


4. sentimental legaturii cu ceilalti, care transpare in:

-empatie, solidaritate, simtul umorului spiritualizat;

- ignorarea deosebirilor de clasa, nationale, ideologice, religioase sau rasiale.

5. stabilirea unor relatii interumaneprc-funde si apropiate, tandre, dar intelepte,

cu un grup restrans de oameni, presupunand existenta capacitatii de a recepta

problemele umanitatii intregi;

6. constientizarea imperfectiunilor persoanelor care nu se autorealizeaza -

de exemplu sentimental de neliniste, de vinovatie, conflictele interioare, care

sunt totusi justificate, rationale, intr-un anumit mod, oferind posibilitatea de a se

stabili cauza lor in mod constructiv, in favoarea dezvoltarii;

7. structura valorilor si autorealizarea, care este universala si interculturala,

fiind bazata pe acceptarea eului, a oamenilor si a realitatii, precum si pe

delimitarea mijloacelor si a scopurilor, ceea ce permite eliminarea conflictului, a

luptei, a ambivalentei si a incertitudinii;

8. disparitia dihotomiilor (minte-inima, senzorialitate-spiritualitate,ratiune-instinct, egoism-altruism), constand in imbinarea matura a

opozitiilor percepute si interpretate la un nivel superior, fara a se exclude,

ele fiind complementare.

Individul care se autorealizeaza este creativ, simte nevoia de a-si pastra sfera

intimitatii, are multe trairi mistice, este independent, democratic, pretuieste viata si are

simtul umorului.

C. Rogers foloseste, de asemenea, termenii autorealizarii si ai dezvoltarii. Autorul

subliniaza pregnant doua aspecte extrem de importante ale dezvoltarii: crizele psihice si

suferinta.

El sustine ca dezvoltarea este nu numai un proces liber de simptome bolnavicioase,

ale carui efecte sunt satisfactia, fericirea si activitatea apreciata social, ci si ca

dezvoltarea consta in obtinerea unor atitudini sublimate, ceea ce se realizeaza cu

importante costuri personale, nefiindneaparat insotite de sentimental fericirii si al

implinirii.

Totul depinde de universul intim al individului, al senzatiilor sale. Pentru a intelege

manifestarea omului, nu este suficient, asadar, sa-i cunosti situatia, ci este necesara, de

asemenea, aprofundarea modului in care percepe individul insusi aceste situatii.

Un element extrem de important este imaginea propriei persoane, care se dezvolta ca

urmare a interactiunii EU-mediul inconjurator. Cel mai important impuls al omului este,

in viziunea autorului, impulsul de autorealizare, care se poate afla in conflict cu

nevoia de apreciere pozitiva a celor din jur si a individului insusi. Cand omul

intampina dezaprobarea mediului, extinsa asupra persoanei, nu doar asupra

comportamenrului, atunci el invata sa actioneze si sa gandeasca in dezacord cu

adevaratele trairi. In cazul patologiei profunde, omul nu indrazneste nici macar sa fie

el insusi, nu-si da seama de ceea ce simte cu adevarat. Cand persoana percepe

16 Psihologie


21/46


clar si simbolizeaza adecvat posibilitatile optiunii, atunci ia decizii in favoarea

dezvoltarii personale. Insanatosirea este posibila datorita aspiratiei proprii a omului

spre dezvoltare si spre atingerea plenitudinii personalitatii. Un ajutor in acest proces

este acela de a se asigura omului atmosfera de siguranta si de a-1 indemna la efort.

G. Allport este un teoretician care valorizeaza in cadrul personalitatii ceea ce numim

viata spiritual bogata. Printre altele, el se refera la formularea unor idealuri, la

scopuri indepartate ale actiunii, la valori personale si la intreg procesul de extindere apropriului EU. Acesta, ca si alti autori, are in vedere doar forme ,,demne" de viata

spirituals, asadar modele arbiter definite si strict precizate, decurgand din valorile

preferate.

Dollard si Miller se raporteaza la conceptul unei functionari care sa permita

realizarea posibilitatilor psihice, ceea ce nu creeaza divergence intre starea psihica

optima si cea prezenta.

H. Selye, referindu-se la necesitatile omului, se pronunta asupra sanatatii noastre

astfel: Scopul final al omului este deplina exteriorizare, in acord cu propriile

posibilitdti.

Chiar si C. G. Jung afirma caAutorealizarea reprezintd cea mat deplina si completd

diferentiere si imbinare armonioasda tuturor aspectelor personalitatii integrale a

omului.

Minunat! Dar ce inseamna toate acestea in viata individului?

Dezvoltarea inseamna punerea in valoare a potentelor, adica transformarea

posibilitatilor zestrei innascute in insusiri reale, sub influenta unor actiuni exterioare si

a activitatii persoanei date.

Autorii vorbesc despre toate posibilitatile si despre dezvoltarea deplina, dar acest

postulat nu poate fi acceptat fara simt critic. Oare pot fi realizate toate posibilitatile?

In primul rand, nu prea se stie ce componente ale personalitatii au in vedere autorii:

motivele, credintele, emotiile, nevoile?

In al doilea rand, se stie ca posibilitatile care pot fi realizate la un anumit individ se pot

exclude reciproc. Se pot realiza concomitent extro- si introversiunea, autoritatea si

obedienta?

Ce se intelege prin ,,toate posibilitatile"? Pot exista foarte multe posibilitati, iar

alegerea unora poate anula multe altele la fel de importante. Cine hotaraste ca unele

dintre ele n-ar fi fost mai bune, dintr-un anumit punct de vedere?

Se mai impune o indoiala. Nu este limpede daca energia organismului este sau nu

limitata si daca investirea acesteia in anumite directii de dezvoltare nu diminueaza

posibilitatea valorificarii in altele. Autorii delimiteaza variantele sanatoase ale

actualizarii posibilitatilor de dezvoltare, apeland si la unele deziderate ideologice.

Este limpede ca interpretarea generala a conceptului de dezvoltare ne poate conduce la

concluzii absurde, dar merita sa observam si sa fim constienti ca autorii teoriilor

aplica interpretari cu un grad ridicat de specificitate, potrivit carora doar unele tipuri de

dezvoltare individuala sunt considerate sanatoase.

Psihologie 17


22/46


Ce anume ti se pare ca are importanta in sintetizarea acestei parti a materialului

nostru?

Calatoria prin ,,tinutul Dezvoltarii Personale" este, intr-adevar, dificila, scopul

parand a fi necunoscut. Intentionezi sa continui analiza? Reusesti sa accepti

incertitudinea legata de ceea ce te asteapta la sfarsit?

Daca si in ce domeniu poate fi ales scopul? Neclaritatea si riscul constituie pentrutine un stimul, te mobilizeaza la efort sau te deprima si iti starnesc nelinistea?

Merita, de asemenea, sa aflam cate ceva despre teoria dezintegrarii pozitive a lui K.

Dabrowski. In cadrul acestei conceptii este descris procesul care conduce la

dezvoltare.

In cadrul acestei teorii, locul central il ocupa conceptul de potential al dezvoltarii,

referitor la activitatea psihica desfasurata pe mai multe niveluri. Potentialul de

dezvoltare constituie zestrea care determina nivelul de dezvoltare pe care il poate

atinge individul, in conditii fizice si de mediu optime. Caracteristicile potentialului de

dezvoltare sunt formele de excitabilitate sporita si dinamica dezvoltarii.

Formele de excitabilitate sporita pot viza diferite dimensiuni ale activitatii psihice

(psihomotorii, senzoriale, imaginative, intelecruale, afective, psihice); in schimb,

dinamica dezvoltarii se refera la procesele interne, de dezintegrare pozitiva.

Vom prezenta pe scurt formele excitabilitatii psihice:

1 g Psihologie

Lectia 27


23/46


*v psihomotorie - consta intr-un nivel ridicat de excitabilitate si de energie asistemului nervos si muscular; transpare in vorbirea rapida, miscarile bruste,nevoia de a actiona imediat, fiind inlesnita aici modificarea tensiunii emotionaleprin expresie;

senzoriala - se refera la resimtirea intensa a placerilor senzoriale; este

exteriorizata in aspiratia spre confort, lux, frumos, moda, contacte sexuale

dese si superficiale; imaginativa - reprezinta asocierea bogata a imaginilor, a impresiilor, inventie,

folosirea metaforelor; transpare in vis, in cosmaruri, in imposibilitatea de adeosebi realitatea de fictiune, in teama de necunoscut;

intelectuala - consta in formularea unor intrebari scrutatoare, in dorinta de

cunoastere, in fascinatia dupa teorie, in admiratia fata de logica;

afectiva - se exprima in receptarea legaturilor emotionale, in atasamentul fata

de oameni, animale, locuri, cea mai importanta fiind aici simtirea legaturii, iarv cea mai putin importanta fiind forta sentimentului actual.

Dupa parerea acestui autor, dezvoltarea omului nu se desfasoara uniform, ci cuprindeperioade de intensitate sporita si lipsa de echilibru, precum si perioade de echilibru.

Dezvoltarea se desfasoara prin dezintegrare pozitiva, constituita din procese de

integrare si de dezintegrare la unul sau mai multe niveluri.

Teoria dezintegrarii pozitive sustine existenta a cinci niveluri de dezvoltare:

nivelul I - integrarea primara

Acesta este nivelul eel mai putin diferentiat, caracterizat prin exterioritate, rigiditate,lipsa de legaturi afective cu oamenii, instrumentalitate, folosire a intelectului lipsita de

reflectie, lipsa de conflicte interioare, aparitia conflictelor exterioare. Omul are ca

scop satisfacerea nevoilor elementare si se comporta egocentric. Nu aresentimentul vinovatiei, nici spirit reflexiv, fiind oriental spre exterior. O asemenea

structura psihica este numita stereotipa si este controlata social.

Exemplu (D):

In acest mod se poate manifesta un tanar infractor, urmarind avantajele

personale, lipsit de scrupule, ,,eficient" in actiunea sa.

nivelul II - dezintegrarea la un singur nivel

Aici se observa deja ezitari, indoieli, atitudini incerte. Schimbarea de gust si retinerile

inlocuiesc rigiditatea initiala. Apar legaturi emotionale, dar unele componente

emotionale nu sunt armonizate. Predomina dependenta excesiva fata de altii sau

gelozia. Problemele nu sunt rezolvate euristic. Predomina relativismul in sfera

valorilor. Apar conflictele interne, dar rezolvarea lor nu este consecinta luptei

interioare. Se manifesta conflicte emotionale, care pot duce la tulburari.

Comportamentul este predispus la influente din partea unor lideri, ideologii, mode,

fara a avea puterea de diferentiere a acestora.

Psihologie 19


24/46

Leca 27 De ce anume depinde valorificarea potentialului propriu?

Exemplu(E):

Astfel poate functiona o tanara femeie care se integreaza in familia sotului ei,fiind foarte dependents de opinia noilor persoane, schimbandu-si gusturile in

privinta modului de a se imbraca, de a se hrani etc. Ea este foarte credincioasa, daracest lucru nu o impiedica sa decida inlaturarea unei sarcini nedorite.

nivelul III - dezintegrarea spontana la mai multe niveluri

Procesele interne incep sa exercite o influenta din ce in ce mai mare asupracomportamentului. Ezitarea este inlocuita cu sentimentul ,,a ceea ce ar trebui safie", in comparatie cu ,,ceea ce este" in structura personalitatii. Legaturile afectivesunt selective. Conflicted interioare sunt numeroase, constand in percepereadivergentei dintre starea actuals si situatia standard. Comportamentul este oriental deierarhia de valori si de scopuri. Conflictele morale puternice, sesizarea caracterului unical indivizilor, nelinistea existentiala sunt fenomenele care se manifesta la acest nivel dedezvoltare. Autorul atrage atentia asupra faptului ca aceleasi fenomene se manifesta siin afara contextului dezvoltarii, ca simptome ale patologiei, si in procesul de dezvoltarea personalitatilor creative.

Exemplu (F):

Un om isi va perfectiona modul de lucru, sesizand latura pozitiva si negativa aceea ce face. El doreste sa-si urmareasca ideile. Are probleme cu sentimentul

propriei valori, dar este convins, in acelasi timp, de posibilitatea de a-si atingeidealurile.

nivelul IV - dezintegrarea organizata la mai multe niveluri

Caracteristica fundamentals a dezvoltarii la acest nivel o constituie modelareaconstienta, sinteza, organizarea fermS si dirijata din interior a dezvoltarii. Aici procesul nuse desfasoara spontan, ci pe deplin constient. Tensiunile si conflictele sunt maislabe. Ierarhia autonoma a valorilor si a scopurilor este mai putemica si maidezvoltata. Comportamentul omului tinde spre autoperfectionare si spre servireacelorlalti.

Unul dintre elementele dinamice importante il constituie aici atitudinea fata de euldefinit ca subiect-obiect in sine, ceea ce permite autoobservarea, valorizarea,aprecierea de sine. Se manifesta, de asemenea, al treilea factor - am putea inlocuiacest termen cu eel de constiinta -, care indeplineste rolul de stabilire si de respectare amodelelor interioare. Se manifesta aici, de asemenea, transformarea psihica,

permitand aparitia restructurarii, precum si autocontrolul, regland dezvoltarea si

oprind procesele perturbatoare, autoeducatia, care consta in realizarea programului dedezvoltare sistematica, precum si autopsihoterapia.

Pentru acest nivel este importanta, de asemenea, empatia,manifestata prin capacitatea dea compatimi si de a iubi, prin disponibilitatea de a sari in ajutor, prin grija fata deceilalti. Empatia presupune identificare, constand in intelegerea si in acceptareasentimentelor si a problemelor oamenilor, indiferent de asemanarea lor cu noi. Inschimb,autoperfectionarea consta in lupta cu insuccesele, in bucuria si in dorinta dea lupta pentru atingerea obiectivelor propuse.

20 Psihologie


25/46


Conflictul interior exprima sentimentul neimplinirii, dezamagirea in cautarea

perfectiunii, cautarea sensului vietii umane, suferinta.

Apar in acest caz fenomene caracteristice pentru nivelul V, cum ar fi responsabilitatea,

autonomia, autenticitatea si idealul personalitatii, reprezentand eel mai inalt factor de

orientate al vietii. Ceea ce am dorit de la noi insine devine realitate,

manifestandu-se pe deplin structura armonizata si omogena a eului.

Exemplu (G):

Persoana isi pune intrebari referitoare la sensul si la scopul vietii, formuleaza

raspunsuri, isi propune scopuri convergente cu valorile proprii. Se observa pe

sine si pe ceilalti cu toleranta si bunavointa, este exigent si isi cheltuieste

energia cu placere.

nivelul V - integrarea secundara

Acesta este eel mai inalt nivel al dezvoltarii. Procesul de sinteza duce la unitatea

armonioasa. Indivizii care ating acest nivel manifests capacitatea universala de acompatimi si de a se jertfi. La acest nivel nu exista conflicte interioare. Idealul

personalitatii este eel mai puternic element dinamic al integrarii secundare. ,,Ceea ce

este" a fost inlocuit cu ,,ceea ce ar trebui sa fie", devenind un nou si definitiv ,,ceea

ce este".

Exemplu (H):

Oare in acest caz, dupa tine, poate fi gasit un exemplu real? Te las sa formulezi

singur raspunsul, argumentand valabilitatea oferirii unui exemplu pentru acest

ultim nivel de dezvoltare a personalitatii.

Orice organism are o singurd nevoie supremd- valorificareapropriuluipotential-afirma R.May.

Autorii prezentati anterior pun accent pe impulsul spre autorealizare, ca factor care

organizeaza toate fortele, al caror joe reciproc creeaza nemcetat ceea ce reprezinta

persoana data. Ei subliniaza totodata importanta deosebita a modului in care oamenii

percep lumea.

Sintetizand, este bine sa ne dam seama ca insusi conceptul de autorealizare estedestul de confuz. Nu este clar in ce masura autorealizarea constituie o aspiratie

modelata social si in ce masura reprezinta o tendinta innascuta. Acest concept nu

constituie o baza pentru cercetari empirice, in schimb este util in terapie si in dinamica

dezvoltarii personale.

Psihologie 21


26/46

LECTIA 28

r\

Ince consta imbunatatirea parerii despre sine?

Sa incepem cu o expresie pe care, de obicei, o intalnim in basme: ,,din broasca inprintesa", care ne permite sa ne apropiem de mesajul lectiei noastre:

Uneori, ceea ce schimbafavorabil manifestarea ta nu trebuie sase intample cuefort si dureros, intr-un proces indelungat, ci poate lua forma unui,,Aha!" , a unei schimbari slab comtientizate.

Te poti schimba ,,din broasca in printesa" rapid, fara a intelege clar de ce si cum

s-a intamplat una ca asta, precum in basme.

Parerile psihologilor despre aceasta problema sunt impartite. Majoritatea specialistilorcred ca schimbarea, in diferite directii si ritmuri, este posibila, in general. Adeptii

teoriei programarii neurolingvistice indica schimbarile care intervin in timpulcornunicarii, bazate pe activitatea creierului nostru, pe memorie si pe reprezentari alesenzatiilor, cu ajutorul vazului, auzului si perceperii miscarilor corpului. Multi

teoreticieni identified exact fenomenele si procesele care due la schimbari dorite instructura omului, explicand necunoscutul prin cunoscut. Descrierea unor asemeneaprocese este proprie mai curand domeniului terapeutic decat dezvoltarii, deoarece

psihologia s-a concentrat mai mult, ani la rand, asupra problemelor bolii decat asuprasanatatii.

Pentru cafiinta umandsdpoataexista si deveni, este indispensabil curajul. Pentru

a-si putea gdsi reflectarea in realitate, constiinta are nevoie de fermitate si deangajare. Aceasta il deosebestepe om de restul naturii. Ghinda devine stejar inmod automat, datoritd dezvoltarii. Lafel, puiul de pisicd devine pisicd pe bazainstinctului. Natura si existenta la asemeneafiinte sunt identice. Dar bdrbatul soufemeia devin pe deplin oameni doar datoritd optiunilor lor, precum si datoritdimplicdrii acestor optiuni. (R. May)

Daca accept! sa-ti iei dezvoltarea in propriile mdini, veiproceda ca un omcare are constiintapropriuluipotential sipe cea apropriei responsabilitdti.Aceasta nu trebuie safie apdsatoare si sa te incorseteze, ci trebuie sa-ti

oferebucuriesisdfiecreativa.

O mare greseala rezida in atitudinea potrivit careia dezvoltarea inseamna obligatii.

Dezvoltarea este bine sa fie conceputa mai curand in termenii posibilitatii de a face o

optiune alecarei consecinte le vei suporta. Oare trebuie sate dezvolti?Nicidecum. Pur

si simplu poti, daca ru insuti doresti lucrul acesta. Oricare hotarare ar fi luata in

aceasta directie, va fi hotararea ta, ale carei consecinte le vei suporta, indiferent

daca doresti sau nu asta.

22 Psihologie


27/46


Cum ai luat hotararea cu privire la dezvoltarea personala?

Cu ce trebuie sa incepi? Cu reprezentarea scopului.

Pentru a infdptui lucruri mari, trebuie nu numai sd actiondm, ci si sdvisdm, nu

numai sdplanificdm, ci si sd credent. (A. France)

Crezi ca este posibil de respectat urmatorul sfat:Dacdpoti sd-ti imaginezi cdfaci

ceva, vei reusi safari acel lucrulForta imaginatiei este uriasa si nu trebuie subestimata

acolo unde este vorba despre abordarea anumitor activitati. Frecvent, modul de

reprezentare a unei activitati determina modul de desfasurare a acesteia si, in final,

succesul sau esecul. Putem da aici o serie de exemple. Tu poti da cateva?

Exercitiul 1: Un marsde-u lungul prapastiei sau oplimbare la sosea?

Asaza o scandura pe covor in camera ta si roaga pe cineva sa mearga pe ea.

Observa-i comportamentul, flexibilitatea si precizia miscarilor. Apoi fixeaza

scandura pe ceva stabil, la o inaltime de aproximativ un metru deasupra solului siinvita persoana respectiva sa treaca din nou.

Ce s-a intamplat? Persoana a acceptat propunerea sau a refuzat-o? Cum se

manifestau ezitarile si indoielile ei? De ce se intampla astfel? Poti explica

fenomenul pe care 1-ai observat?

Impartaseste-ti observatiile partenerului tau de discutie.

Frecvent, ne reprezentam consecintele posibile si chiar daca ne decidem sa facem

ceva asemanator, miscarile noastre sunt mai putin sigure si mai putin flexibile.

Este util sa inveti aspectele care nu ne indeparteaza de viata reala, ci o imbunatatesc,

avand o reflectare nemijlocita in activitatea individuals. De aceea, te invit sa-ti

reprezinti scopurile tale individuale, sa-ti realizezi planurile si sa-ti implinesti visurile.

Asemenea exercitii, in sine, iti produc emotii placute. Stiind sa ne reprezentam

ceva frumos si favorabil pentru noi, ne mobilizam mult mai multa energie, pentru a

atinge respectivul obiectiv in viata. Se intampla, de asemenea, capotentialul nostru

Psihologie 23


28/46

Lectia 28 In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

neconstientizat sa ne orienteze spre anumite solutii, pe care nu am fi reusit sa le

formulam la nivel rational. Exercitiile de vizualizare reprezinta o aventura cu noi

insine, permitandu-ne sa surprindem, sa descoperim in noi resurse si niveluri de

energie necunoscute. Vizualizarea este o tehnica de relaxare bazata pe principiile

cunoscute ale respiratiei si ale incordarii musculare si pe procesul reprezentarilor

polisenzoriale - senzatii si reprezentari vizuale, de culoare, forma, lumina, umbra,

senzatii auditive, de sunete de intensitate variata, de ritm, senzatii si reprezentarichinestezice si tactile, miscare, caldura. Pe parcursul vizualizarii, ai posibilitatea de a

obtine rezultate cu atat mai mari cu cat reprezentarile tale sunt mai vii, mai intense,

mairealiste.

Exercitiul 2: Vizualizeaza-tivisurile!

Te rog sa te asezi comod, in asa fel incat sa favorizezi procesul respiratiei. Inchide ochii

si ramai nemiscat, fara a uita ca aceasta pozitie de repaus lenes este

optiuneata-deconectare placuta, relaxare si odihna.

Respira ritmic si linistit, inspirand ceva mai adanc si prelungind usor faza

expiratiei. Reprezinta-ti respiratia ta dupa modelul fluxului si al refluxului

valurilor marine, incearca sa inregistrezi cu toate simturile senzatia de

moleseala placuta in tot corpul. Imagineaza-ti caldura in plexul solar (razele

solare incalzind zona pantecului) si boarea racoroasa pe frunte (usoara adiere de

vant). Intra in contact cu bataile inimii tale - ritmice, linistite, ca ticaitul unui

ceasornic.

Acum, imagineaza-ti intr-un mod plastic scopul aspiratiilor tale. Nu uita ca

ceea ce iti reprezinti trebuie sa fie ceva benefic pentru tine. Inainte de a decide ce

anume iti doresti, gandeste-te la mvatatura, la munca, la contactele cuoamenii, la sanatatea ta.

Vizualizeaza-ti planurile realizate si visurile. Te vezi pe tine, alaturi de persoana

draga, iti vezi copilul dorit, intri in contact cu tine sanatos, plin de forta si

rezistent, recompensat, castigator, fericit, plin de bucurie si de caldura, de

energie, oferind si primind.

Repeta de mai multe ori exercitiul, alegand acea dimensiune a vietii tale care

impune acest lucru. Discuta despre ceea ce simti cu cei apropiati. Iti doresc

succes!

Ca persoane, ne manifestam la nivel fiziologic, emotional, intelectualsispiritual.

In consecinta, sa analizam fiecare dintre aceste niveluri. Mai intai, gandeste-te cum se

modeleaza in cazul tau aceste patru aspecte. Care dintre ele este bine dezvoltat si care

mai solicita investirea efortului? Incearca sa raspunzi la intrebare acum, iar dupa

aceea incearca sa compari raspunsul cu rezultatul experientei din exercitiul

urmator. In acest moment vei putea sa-ti confrunti constient cunostintele tale cu

propria constiinta de sine.

24 Psihologie


29/46


Exercitiul 3: Ce se va intampla cu pahaml de apa de pe tava?

Incearca sa te relaxezi, sa respiri adanc, sa-ti relaxezi muschii, sa pastrezistarea de repaus si sa mchizi ochii. Incearca sa te imaginezi m forma a patru

bucati de lemn de lungimi diferite.

Mai intai, gandeste despre tine in acest mod:1. EU - organismul meu, simturile mele, senzatiile senzoriale, fiziologia

mea, sanatatea, rezistenta. Concentreaza-te si imagineaza-ti una dintre

bucatile de lemn care reflects continutul acestor aspecte.

2. EU - sentimentele mele, emotiile, starile de spirit, intensitatea,

variabilitatea si bogatia acestora. Vezi in minte, de asemenea, bucata de

lemn corespunzatoare acestor elemente.

3. EU - intelectul meu,propria eficienta in gandire, memorarea, asocierile,

capacitatea de intelegere, rationamentul. Vezi in minte o alta bucata de

lemn.

4. EU - nivelul meu spiritual, intuitia, creatia, valoarea si scopurile in viata,

reflectate in cea de-a patra bucata de lemn.

Acum, imagineaza-ti cele patru bucati, una langa alta, asezate vertical. Incearca sa

asezi pe ele, in imaginatie, o tava, pe care se afla un pahar plin cu apa. Este

posibila o asemenea incercare, in imaginatia ta? Ce se va intampla cu paharul?

Daca ai reusit sa pastrezi echilibrul paharului si constiinta proprie ti-a redat

imaginea a patru bucati de lemn de lungimi egale, te felicit sincer. In majoritatea

- cazurilor, imaginatia noastra ne dezvaluie

f ^| ^ anumite dizarmonii: excese si insuficiente.

^ J Gandeste-tedacavreisaretezi bucatile prealungi

f sau sa determini cresterea celor prea scurte! Ce

^ Jf inseamna o actiune cu sens, din punctul de

vedere al dezvoltarii? Nu uita insa ca este mai

bine pentru o persoana sa se bazeze pe patru

bucati de lemn egale, desi scurte, decat sa se

clatine pe doua sau pe trei, a patra fiind mult

mai scurta.

Acest exercitiu iti dezvaluie directia investitiilor in

domeniul propriei dezvoltari. Daca doresti,,.

C/uarjwatate,? escrie evolutia acesteia, sub forma

temei pentru

Poate ...Do

Manifestarea la nivelul organismului

Organismul nostru este o ,,masinarie" excelent organizata, functionand foarte bine,

fiind perfect programata si inzestrata cu multe mecanisme necesare pentru adaptarea la

conditiile de mediu variabile si adesea neprielnice.

Intoarce-te la exercitiul 5 din lectia precedenta. Incearca inca o data sa-ti exprimi

admiratia fata de trupul tau, fara sa uiti totodata ca acesta este purtatorul emotiilor si al

senzatiilor specifice psihicului tau, in afara caruia nu se intampla nimic.

Capitol XI

( 2 7 (7)J


30/46

25Psihologie


31/46

In ce consta imbunatafirea parerii despre sine?

Un specialist scrie despre corpul uman astfel: Omul este un sis tern energetic de

miscare si vibratii. Fortele legate de existenta safizicdsunt uriase si nemdrginite ca

oceanul. Elepulseazdin bdtdile inimii, in activitatea echilibratdapldmdnilor, in

miscarea intestinelor. Adesea insd, corpul este invadat si zguduit de emotii, care ii

submineazd bazele existentei sale. Astfel, viata se desfdsoard neincetat, ritmicsi

linistit, pulsdnd de dragoste sau rostogolindu-se, (atunci cdnd este stdpdnitd de

emotia agresivd a mdniei si afuriei). Viata este totdeauna miscare si pulsatie.

Miscarile energetice ale corpului isi au sursa in zonaplexului solar. Din aceastd

,,fdntdnd" a energieipornesc vibratii cdtre cap si in directiapdrtilor inferioare ale

corpului. Ambele tipuri de valuri" energetice alcdtuiesc un ciclu complet, prin

revenirea lor in apropierea diafragmei. Aceste miscari reprezintafirele din care se

tese materia emotiilor, atdtbldnde, cdtsidure, agresive.

Te rog sa te gandesti cum ai putea sa-ti dezvolti trupul. De ce anume are nevoie, ce

anume ii este favorabil pentru confort si pentru dezvoltarea optima? Corpul este

parte integranta a eului tau, nu ceva strain. Nu-i irosi fortele, dezvolta-i posibilitatile.

Gandeste-te la somn, la relaxare, la miscare, la o dieta corespunzatoare. Priveste-te in

oglinda cu dragoste.

Exercitiul 4: Cum a reusitsa rezisle?

Te rog sa cauti - in literatura, in reportaje, in filme documentare, in amintiri si

povestiri ale persoanelor din mediul tau - cat mai multe exemple interesante de

supravietuire in conditii extreme. Acestea iti vor permite sa simti inca o data

si sa-ti exprimi admiratia si respectul fata de corpul uman.

impartaseste-ti impresiile partenerului tau de discutie, iar, daca crezi ca este

important pentru tine, trimite materialul acestui exercitiu ca tema pentru acasa.

Ai putea sa-ti admiri trupul, pentru ca ofera adapost, energie si bucurie. Ti-ai putea, deasemenea, reconsidera suferintele, fara de care nu ai sti sa apreciezi suficient

placerile.

Ce poti spune despre emotiile tale?

Nu uita ca, in general, traiesti tot felul de emotii. Trebuie sa-ti dai seama ca si

ceilalti simt influenta lor. Dintre emotiile traite, pe unele nici nu le constientizezi.

Plenitudinea si bogatia vietii emotionale apar atunci cand, chiar la nivel verbal, ne

diferentiem starile afective. De fapt, ce inseamna aceasta?

Mai intai incepi sa identifici placerea si disconfortul, dar maturitatea emotionalaimpune ceva mai mult. Cum se manifests, in cazul tau, bucuria, dragostea, increderea,

mania, rusinea, nelinistea sau teama? Nu uita ca ar fi absurd sa ti se para ca nu simti

nimic. Incearca sa constientizezi si sa verbalizezi. Si aceasta este o cale a dezvoltarii.

Dezvoltarea estefavorizata de simtul umorului. Simtul umorului si distractiasunt aspecte inseparable ale vietii.A te distra inseamna apartidpalaviata, asimti legatura cu ceilalti oameni.

Lectia 28

Psihologie26


32/46


Dar trebuie sa te obisnuiesti sa razi oamenilor, nu de oameni. Razi chiar si cand esti

singur, ceea ce-ti va permite sa vezi multe probleme extrem de serioase intr-o alta

lumina. Rasul iti va permite, de asemenea, sa te simti sanatos, sa-ti descarci tensiunea,

chiar si la nivel fiziologic.A.

Iti propun in continuare o serie de exercitii practice, consacrate emotiilor. Le poti

folosi pentru a aprofunda relatia cu tine msuti si a-ti favoriza dezvoltarea personala.

Pentru a te dezvolta, trebuie sa stii sa mentii legatura nemijlocita cu ceea ce simti sitraiesti si sa fii capabil sa traversezi toata gama de emotii cu intensitate variata.

Exercitiul 5: ,,Spectacolul rasului"

Incearca mai intai sa-ti reamintesti de ce anume ai ras ultima data.

Gandeste-te cat de des faci asta. Ce anume te amuza? Cum este rasul tau?

Razi de tine? Cauta in mediul tau ceea ce te ajuta sa ai o dispozitie buna:

compania unei persoane al carei comportament te amuza, filme, casete video,

fotografii, carti, anecdote etc. Reaminteste-ti secvente din comediile tale

preferate, situatii reale, mai vechi si mai noi, in care ,,te-ai prapadit de ras".

Nu ezita sa razi si acum.

Imagineaza-ti acum o situatie ilara, pentru a-ti starni sincer rasul. Te poate ajuta in

acest sens partenerul tau de discutie. Incercati sa discutati despre acest lucru, radeti,

permiteti-i corpului satresalte, sa vibreze. chicotiti.

Rasul ne vindeca (chiar si la nivel fiziologic), ne permite sa ne relaxam, sa dobandim o

noua perspective asupra fenomenelor.

Asadar, savureaza cat poti ,,spectacolul rasului".

Psihologie


33/46

2

7


34/46

Lectia 28 In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Exercifiul 6: ,,Bocitoarele"

Nu uita nici de plans. Nu-ti retine lacrimile care doresc sa curga. Retinandu-le,

poti crea blocari energetice. Nu-i nimir r ij Tn plans, mai ourand in blocarea

lui. Plansul permite alinarea. Nu te teme ca nu vei putea sa te opresti.

Nu face acest exercitiu singur, ci incearca sa plangi in prezenta cuiva pe care iliubesti. Nu lasa insa intregul context necontrolat. Insista ca persoana

apropiata sa nu-ti aline plansul, sa nu te roage sa nu mai plangi. Roag-o sa

accepte lacrimile, fara a te intreba de ce plangi. Nu trebuie sa plangi dintr-un

motiv anume, poti plange in mod natural, asa cum respiri.

Cand ai plans ultima data? In prezenta cui? Nu-ti face probleme din aceasta

cauza, te asigur ca adultul care se dezvolta se afla deseori in rolul

,,bocitoarelor".

Daca nu ai dificultati in dezvaluirea lacrimilor, probabil un exercitiu potrivit pentru

tine este eel care urmeaza, numit ,,Maniosul".

Exercitiul 7: ,,Maniosul".1

Furia ca emotie se manifests la fiecare om, in fiecare etapa de dezvoltare.

8 H21 ^ Adesea este bine ascunsa, fund insotita de un mecanism de aparare care

^ genereaza reactii contrare. Se intampla, de asemenea, ca persoana sa nu

fie

constienta de ceea ce simte si sa nu poata nici macar sa defmeasca dispozitia

sa. Iti amintesti ca am vorbit despre educarea fetitelor obisnuite sa planga,

/\ sa. amnes ca am vor espre eucarea e e o r o s n u e sa panga,V ^ V dar nu sa se infurie, si a baietilor invatati sa procedeze invers

(,,emotii-radiera").

incearca sa constientizezi furia ta, existenta in mod natural. Te rog sa o

deosebesti de ostilitate si de violenta. Incearca sa strigi, sa mototolesti o bucata de

hartie, sa o rupi bucatele, sa sari. Te rog sa observi cata forta exista in

mania ta, cata energie trebuie sa absoarba inabusirea ei. Poate ca aceasta

energie ar merita sa fie canalizata in alt fell? Intelegi cauzele pentru care te

infurii in fiecare zi? Nu uita ca nu furia este nociva, ci modul in care se

manifests.

Daca starea ta de furie are un caracter distructiv pentru tine, incearca sa ocolestisituatiile care o determina sau sa-ti selectezi activ emotiile, prin reinterpretarea

evenimentelor sau printr-o gandire pozitiva, insotita de structurarea

sentimentului propriei valori.

Despre intelectul nostru

Creierul nostru cuprinde circa un trilion de celule nervoase, dintre care o suta de

bilioane sunt celule active, iar noua sute sunt celule cu functie de hranire si de

aparare. Eficienta intelectului, ritmul invatarii, al memorarii, al reproducerii

materialului memorat sunt dependente nu atat de numarul acestor celule, cat de


35/46

numarul conexiunilor posibile dintre ele, practic infinit.

28 Psihologie


36/46


Acestea sunt conexiuni potentiate. In mod activ, noi folosim un procent foarte mic

al acestora, aproximativ 5%, iar unii specialist} sugereaza un procent si mai mic.

Cum poti interveni asupra propriului intelect?

Ar trebui sa inlaturi barierele si restrictiile - atitudinea nefasta, increderea inesec. In stare de stres, se blocheaza fluxul de informatii lanivelul creierului tau.

Este favorabila sustinerea motivatieipentru dezvoltarea intelectului, adicaformularea raspunsului clar la intrebarea ,,de ce" si ,,ce" dorim sa obtinem in

aceasta directie.

De asemenea, ar trebui sa-ti vizualizezi cat mai des succesul si, pe aceasta

baza, sa inveti sa-ti reprezinti realizarile.

Pentru a optimiza activitatea sistemului tau nervos, ar trebui sa angajezi in

aceasta activitate toate simturile.

v Este bine totodata sa valorifici cat mai frecvent starea de receptare

intelectuala sporita. Aceasta stare de maxima eficienta intelectuala apare la

om inainte si dupa ce se trezeste, in timp ce desfasoara o activitate relativautomatizata un timp indelungat (de exemplu conducerea automobilului), in

timp ce asculta piese muzicale baroce, monotone. Poti valorifica aceste momente

prin insusireaunor informatii noi, chiar foarte complexe, pe care intelectul le

absoarbe, in acest caz, ,,asemeni unui burete".

- ce,imKOI'l>m& fan eeimKO/ma. -

Actiunea creierului la nivel optim intensifies totodata starea de relaxare.

Asadar, foloseste toate tehnicile pe care le cunosti sau pe care le-ai exersat in

mod creativ.

De asemenea, o influenta favorabila o are integrarea acthitatii ambelor

emisfere cerebrale.

Daca te preocupa aceasta tema, ai putea valorifica si alte modalitati de insusire

rapida a cunostintelor, precum mnemotehnicile. Un ajutor util in acest sens iti poate fi

cursul de ,,Tehnici de invatare rapida" elaborat de Institutul EUROCOR.

Psihologie 29


37/46

Lecjia 28 In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Iti mentii convingerea ca intelectul este un etalon valoric adecvat pentru apreciereaindivizilor? Dupa cum iti amintesti, am vorbit anterior despre acest lucru in cadrulcursului nostru.

_________ Sa trecem acum la celelalte dimensiuni ale manifested! noastre.

Ce inseamna ,,a te dezvolta spiritual"?

Din punct de vedere spiritual, eel mai important aspect este cautarea sidescoperirea valoril

Doresti sa te autorealizezi. Adesea, rezolvarea acestei probleme consta in a ne umpleviata cu valori false si trecatoare. Tanjim dupa realizari rapide, dupa rezultate imediate.

S-ar putea sa fi exagerat lucrurile, dar, in esenta, multi oameni actioneaza astfel.Cel mai adesea, pentru scurt timp. Inspiratiile rapide se consuma brusc. Este

regretabil, dar multi oameni isi percep posibilitatile si potentialul de dezvoltare ca peceva care poate straluci ca flacara unei brichete.

Care sunt valorile umane necesare dezvoltarii personale? Aceste valori slujesc viata,sunt durabile. Valoarea este definita ca un aspect dezirabil, pretios pentru oameni.

Dar pentru ce fel de oameni? Pentru toti? Oare este posibil? Te rog sa te gandesti o

clipa la aceste lucruri.

Frumusetea, dreptatea... Valori de tipul acesta servesc ca repere pentru indivizi si

pentru colectivitati. Trebuie sa existe anumite conditii pentru ca valorile sa fieasimilate de catre o persoana, astfel meat sa poata influenta modul ei de a gandi,

simtirea si conduita acesteia. In realitate, utilizam cunostinte referitoare la valorilepreferate intr-un mediu anume, nu valori pe deplin asimilate de catre omul concret.Asimilarea valorilor necesita o traire personala, o experienta a proiectarii valorii

respective de catre noi insine sau de catre altcineva cu care ne aflam intr-o relatiestransa, chiar daca este vorba despre un personaj literar. Uneori, circumstante

intamplatoare descopera oamenilor adevaratele lor valori. Tot astfel pot iesi la ivealaatitudini distinctive sau patologice. Poti da cateva exemple in acest sens? Nu uitaca, matur fiind, nu te poti limita doar la reproducerea valorilor care ti-au fost

prezentate. Poti cauta activ noi valori, consolidandu-le pe cele la care tii cu adevarat.

Eiercitiul 8: Imbratiseaza-te!

, Stai cu genunchii usor indoiti si tine picioarele usor departate. Atinge-ti fata,ceafa, bratele, ombilicul cu o mana, iar cu cealalta, cutia toracica. Leagana-te

usor. Incearca sa imprimi corpului o miscare usoara de rasucire, fara a ridicatalpile de pe podea. Poti inchide ochii. Daca doresti, ofteaza. Dupa o clipa,incearca sa-ti imbratisezi trunchiul, sprijinindu-ti obrazul pe umar. Cu o palma

iti poti cuprinde capul, iar cu cealalta, talia. Gandeste-te la tine.

Repeta, mai intai in gand, apoi cu voce tare: Sunt ofiintd minunatd, irepetabild,

ma iubesc in totalitate, imi ofer sprijin si respect, am incredere in mine.

Lucreaza astfel timp de cinci minute, fara intrerupere. Incearca sa rostesti

cuvintele din ce in ce mai tare. Poti incerca chiar sa le canti.

30 Psihologie


38/46


Fii propriul tau prieten, ,,asaza-te" pe propriii tai genunchi! Fa ca traireaaceasta sa fie pentru tine la fel de puternica si de reala ca atunci cand itimangai propria piele cu mana. Aceasta experienta iti va ramane in minte sivei putea reveni la ea ori de cate ori vei simti nevoia.

PfoCesul de a-ti oferi singur ceva, de a te alimenta din resursele iubirii neconditionateeste un proces minunat. Fii bun cu tine, fiindca iti esti persoana cea mai apropiata.Ingrijeste-te de binele tau, fiindca a te inconjura de dragoste este o obligatie fata detine insuti si fata de lume. Aceasta recompensa pentru nimic ne ofera forta pentru adepasi cele mai grele si mai aspre conditii, pentru a ne dezvolta cat mai mult, tinandseama insa totdeauna de posibilitati.

O conditie indispensabila a dezvoltarii personale este acceptarea de sine. Potireveni la materialul lectiei 11. Apropie-te de tine ca un prieten care te iubeste si terespecta doar fiindca existi, ca un amic care crede ca ceea ce faci este bine, fara a-tiface complimente ieftine, fara a te alina prefacut. El te iubeste si, in acelasi timp,este exigent! Fii sensibil la posibilitatile tale. In felul acesta vei putea actiona la unnivel superior, fara efort, fara a avea sentimentul dezamagirii si al neimplinirii.

Exercitiul 9: Staijos!

Te rog sa-ti amintesti de ultimele cateva zile. Gandeste-te la problemele pecare le-ai rezolvat, la intalnirile cu oamenii, la actiunile la care ai participat si laproblemele pe care, dupa tine, nu le-ai rezolvat satisfacator. Analizeazadetaliile insucceselor tale, dar fara a te concentra asupra estimarii proprieipersoane, ci asupra intelegerii desfasurarii evenimentelor si a propriilor actiuni.

Acest exercitiu este foarte dificil. Rareori reuseste cineva sa-si descriecomportamentul fara aprecieri negative la adresa sa. Tu ai reusit? Nu ai datraspunderea pentru faptele proprii pe altcineva? Acesta nu este o cale favorabila

dezvoltarii.

Iti poti descrie trairile, doar cu conditia de a te abtine de la aprecieri negative. Inurmatoarea etapa, analizeaza-ti insuccesele, nu face aprecieri. Formuleaza concluziiconstructive la nivelul actiunii. Invata fara sa disperi.

Nufl dascdlul tau exigent. Lupta cu tine insuti nu are sens.

In procesul dezvoltarii personale, deosebit de importante par a fi identificarea siextinderea dimensiunilor puternice ale propriei personalitati. Acestea sunt insusiri,

aspiratii, sentimente, comportamente, priceperi pe care le pretuiesti tu insuti si care itiofera sentimentul de sustinere. Datorita lor poti fi sigur pe tine. Le accepti intotalitate, iti aduc multa bucurie si satisfactie. Nu exista oameni care sa nu aibapuncte tari, insa descoperirea acestora ne creeaza numeroase dificultati. Existapersoane care neaga complet prezenta unor asemenea laturi. Pentru a ajunge la ele,unii trebuie sa lupte impotriva stereotipurilor si a prejudecatilor.

Invata sa descoperi in tine prietenul si aliatul care te ajutd in procesuldezvoltarii personale.

Capitol XI

(11(10)

31Psihologie


39/46


40/46

In ce consta imbunatatirea parerii despre sine?

Despre caracter

Modelarea fiecaruia dintre noi nu consta doar in exersarea solitara a vointei puternice, aautodisciplinei si in dezvoltarea anumitor insusiri, asa cum un sculptor modeleaza ofigura din argila sau din piatra.

Multi oameni, dorind sa determine anumite schimbari in ei insisi, sunt tentati sa

vada in ei un adversar care ar trebui combatut si invins. Si tu lupti cu lenea, cutentatia de a manca mult sau de a intarzia! Te rog sa nu faci asta! Accepta-le ca peculoarea ochilor, daca, dupa tine, ele constituie aspecte care nu se subordoneazavointei tale. Fa din deprinderile tale un lucru bun. Foloseste-le in mod optim.Sfasierea launtrica si lupta cu tine insuti absorb multa energie. Aceasta constituie, defapt, un impediment important in procesul dezvoltarii.

Intelegi despre ce este vorba?

Este important sa lupti cu ceea ce poti schimba, sa suporti cu demnitate ceea cenu poti schimba si sa stii sa deosebesti aceste dona aspecte.

Partile noastre tari sunt apreciate absolut subiectiv si nu trebuie sa se identifice cutrasaturile pozitive, universale ale oamenilor.

Cine a spus, de exemplu, ca trezitul dimineata devreme este mai putin suportabildecat culcatul tarziu? Cine anume hotaraste ca inclinarea spre visare ar fi un defectsau o calitate? Cine stabileste ca sociabilitatea ar fi o valoare sau ceva nefavorabil? Tuinsuti! Poti dobandi o sustinere interioara in sens psihologic tocmai datorita uneianumite abilitati care ar putea fi apreciata negativ de catre ceilalti oameni.

Partile tari subiectiv servesc sporirii increderii in tine, iti permit sa-ti mentii increderea in

posibilitatea de a depasi situatiile dificile si iti ofera puncte de sprijin in actiunile tale,dar nu reprezinta repere universale ale aspiratiilor omenesti.

Poti revedea lectiile 15 si 18; elementele acestor lectii iti vor fi utile atunci cand vei

Psihologie lectia 27 + 28

Documents

Transcript of Psihologie lectia 27 + 28