Psihologie generala

download Psihologie generala

of 21

  • date post

    09-Feb-2016
  • Category

    Documents

  • view

    525
  • download

    14

Embed Size (px)

description

psihologie

Transcript of Psihologie generala

Continuturi

ContinuturiSemestrul iiModulul teoreticNatura psihicului uman:1.1 Psihicul forma a vietii de relatie (legea adaptarii, functii de semnalizare)1.2 Psihicul - forma de reflectare ideal subiectiva si de constructie a realitatii (imaginea,ca proces primar si trairea, ca proces secundar)1.3 Psihicul- proces determinat social-istoric (comportament si cutume, traditii, mentalitati etc.)Niveluri structural-functionale ale psihicului:1.4 Constient1.5 Subconstient1.6 Inconstient1.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare (reglare si autoreglare);Captarea si prelucrarea informatiilorProcese psihice senzoriale1.8 Senzatii1.9 Perceptii1.10 Reprezentariprocese psihice cognitive1.11 Imaginatie1.12 Gndire1.13 MemorieStimularea si energizarea comportamentuluiProcese psihice afective1.14 Motivatie1.15 AfectivitateReglarea psihica a comportamentului1.16 Comunicare si limbaj1.17 Atentie1.18 VointaConceptul de personalitate2.1 Individ-individualitae2.2 Persoana-personalitate2.3 Personaj-social si masca2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice (Piaget, Kohlberg, Erickson)Structura personalitii2.5 Personalitatea- entitate biopsihosociala si culturala2.6 Temperament si tipologii: constitutionale, psihologice,psihofiziologice2.7 Aptitudinea,caracterul, inteligenta, creativitatea relatii intre componente2.8 Temperament-caracter2.9 Aptitudini-Caracter2.10 Temperament-aptitudiniModulul aplicativaComunicare nonverbala3.1 Semnificatia gesturilor, posturii, proximitate, spatiu personal, pozitia corpului, atingere3.2 Expresii faciala: categoriile osgood (fericire, surpriza, teama, tristete, furie, curiozitate, dezgust)3.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii, flux verbal, contact vizual, emotii)formare impresii3.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo; trasaturi centrale; prima impresie; stereotipuri sexuale, rasiale; obedienta si conformism) atractie interpersonala3.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala3.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental, consistenta comportamentala, specificitate comportamentala;3.7 Incadrarea in sabloane: boala si bolnav; simpatieantipatie; familiaritate si similaritate de atitudini; atitudini si prejudecati3.8 Componentele unei atitudini:cognitiva, afectiva, comportamentala;3.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului; teoria tapului ispasitor; frustrare (personalitate prejudiciata);3.10 reducerea prejudecatilor: cooperare, team-building.NotModul n care cele 2 modulule (teoretic, aplicativ) sunt concepute.Modulul teoretic propune elevilor o abordare interactiv bazat pe o permanent activizare i o dinamizare a acestora. studiul individual ocup un rol important n economia cursului de psihologie generala i va reprezenta o pondere de 60 de ore de studiu. in plus, modulul teoretic necesita si studiu individual.Modulul ete structurat pe uniti de nvare i va cuprinde 3 lucrri de verificare. criteriile de notare ale lucrrilor v vor fi furnizate n cadrul acestora. fiecare unitate de nvare cuprinde un numr de sarcini de lucru de tipul temelor de reflexie, studii de caz, teste de autoevaluare etc. pentru rezolvarea acestora n cadrul unitii de nvare vor fi furnizate, de catre profesor, si alte materiale, transmise si prin alte cai de comunicare cum ar fi email-ul. pe aceast cale se vor transmite si unele sarcini individuale, precum si modalitatea de evaluare a lor, prin fisele de evaluare.si autoevaluare vor fi transmise tot prin aceasta cale. in acelasi timp, se va va i caietul elevilor de studiu la ora de clasa. modul aplicativ n care se rspunde la temele de reflecie i la activitile practic aplicative va fi realizat prin intermediul unor abordri autoreflexive, dup parcurgerea unitilor respective. pentru realizarea fiecarei sarcini, in parte, de la acest modul, pot fi utilizate si informatiile indicate la nivelul modulului teoretic al disciplinei. o valorizare suplimentara vor primi interventia personala, interpretarea personala si reflectia personala.Lectia 1Definitieabordare prestiintifica fisa de citateEx. de reflexieSarcina de lucru: Identificati (subliniati)cuvintele care apartin domenilui psihologiei (text beletristic, Boccacio, Jane Austen, D. Cantemir).psihologie etimologic < fr. psychologie, cf. gr. psyche - suflet, logos stiinta, cuvnt. psihologe = 1. tiin care are ca obiect studierea activitii psihice a omului, a strii i a nsuirilor sale psihice. 2. structura psihic a unui individ, a unei colectiviti. * psihologie social = latur a vieii sociale a societii care, mpreun cu ideologia i cu tiinele naturii, alctuiete contiina social; psihologia artei = disciplin care i propune examinarea structurilor psihologice definitorii pentru crearea i receptarea valorilor artistice. Locul psihologiei n sistemul tiinelor stiint pozitiv = stiint experimentalPrincipalele metode ale psihologiei- observaia,- convorbirea (interviul),- analiza produselor activitii.- anamneza,- autobiografia,- autocaracterizareaLectia 2Natura psihicului umanI. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologieiObiectul de cercetare al psihologiei are o natur extrem de complex, dar i contradictorie, pentru c este n acelai timp obiectiv i subiectiv. este obiectiv pentru c exist ca atare, dar este subiectiv din perspectiva cunoaterii, n sensul c fiecare individ se implic n aceast cunoatere cu ceea i ce este propriu. psihicul este material i ideal, material pentru c depinde de un substrat material, dar este ideal prin natura, prin coninutul su (memorie, contiin etc.). este att proces, ct i produs (orice om are un sistem psihic). de asemenea, dispune de desfurri normale, fireti, dar i de desfurri atipice, patologice (vise, halucinaii .a.). psihicul cu greu poate fi definit prin gen proxim i diferen specific i ca atare trebuie s gsim un anumit criteriu exterior pentru a-l putea nelege. Psihicul este definit prin urmtoarele puncte de vedere: ca o form sau expresie a vieii de relaie; avnd n vedere faptul c are substrat material (creierul), este o funcie a materiei superior organizate; dac ne referim la realitatea social n care este inserat, psihicul este condiionat i determinat socio-istoric i socio-cultural; ca o reproducere a realitii naturale. Psihicul este o expresie a vieii de relaie, un fenomen inseparabil legat de structurile materiale, o reproducere n subiectiv, n forul intim al unei persoane, a realitii naturale obiective, un produs al condiionrilor i determinrilor socio-istorice i socio-culturale. II. Caracteristicile fundamentale ale psihiculuiII.1. psihicul ca form a vieii de relaiePsihicul este una din formele vieii de relaie; mprumutm din mediu i ne adaptm la mediu; ntreruperea relaiei cu mediul poate avea efecte grave asupra funcionrii psihicului. Hebb face n anii 50 experiene de izolare i privare senzorial (oameni care erau nchii n camere etane, cu membrele imobilizate, n absena luminii, legai la ochi etc., ntr-o izolare total, oameni care aveau s fac ce vor, respectiv s doarm; dup 20-24 ore, psihicul a nceput s manifeste anomalii funcionale, halucinaii etc. experimentul a trebuit s fie ntrerupt, pentru a nu se produce deteriorri foarte grave la nivelul psihicului). De asemenea, psihicul trebuie s se afle nu numai n relaie cu stimuli fizici, ci i cu colectivitatea uman (vezi cazul copiilor-lupi care, pierdui n slbticie, au manifestat o serie de caracteristici. cu ct copilul era pierdut la o vrst mai fraged, nainte s-i structureze limbajul, structuri cognitive etc., cu att era mai greu de recuperat). II.2. psihicul ca funcie a creieruluiPsihicul nu poate exista n afara materiei, dar evident nu se identific cu ea. psihicul nu poate aprea dect pe o anumit treapt a dezvoltrii materiei (cnd apare acest suport material) i exist astfel numeroase exemple ale relaiei dintre creier i psihic (traumatisme cranio-cerebrale, chimia cerebral, metabolismul creierului) toate acestea influennd funcionarea psihicului). n legtur cu relaia dintre psihic i creier, exist totui puncte de vedere care nu au fost pn acum uniformizate: aa-numitele modele dualiste, conform crora exist att psihic ct i creier; (suflet/materie), reprezentanti dudismului sau paralelismului: W. Pentfield ; J.C. Ecclesi modele moniste care consider identitatea psihic - creier; orientare monist-ionista: Lashley ; R.W. Sperry modele interacioniste consider c ambele se condiioneaz reciproc, modelul interactionist-sistemic: Mihai GoluDin diferitele modele, reinem modelele interacioniste, care consider c ntre psihic i creier exist o interaciune, n sensul c exist aceast lume material din care creierul face parte, funcionarea sa permite desfurarea normal a psihicului, a contiinei, dup cum desfurarea normal a vieii psihice poate influena funcionalitatea suportului material. att modele dualiste, ct i cele moniste pierd din ce n ce mai mult teren i astzi se accept, n principiu, faptul c: creierul apare i se dezvolt ca organ al psihicului, iar psihicul este funcia lui; creierul i psihicul formeaz o unitate dinamic evolutiv; creierul nu genereaz psihic, acesta este generat din afar, prin contactul cu condiiile socio-culturale, prin interiorizarea influenelor externe; prin structura sa, creierul reprezint un mecanism al psihicului, o potenialitate, dar nu garanteaz performan, nu produce via psihic n afara interaciunii cu lumea (aa cum hard-ul nu genereaz soft).II.3. psihicul ca re-producere a realitii naturalePsihicul este o form de reacie la solicitrile sau stimulrile mediului nconjurtor. exist ns i reacii nonpsihice; exist o diferen marcant ntre reaciile psihice i nonpsihice: reaciile psihice sunt de tip reproductiv, aceast re-producere fiind ideal, activ, subiectiv i constructiv. psihicul are un caracter ideal noi reproducem realitatea n forma unor imagini, concepte, efort, ncordare, trire (afectivitate), toate acestea fiind ideale. de asemenea, are un caracter activ orice fiin nu contempl pasiv realitatea, oamenii scot mai mult dect se ofer la o simpl contemplare. nsi dezvoltarea psihicului presupune un caracter activ n relai