Psihologia adictiilor

39
Psihologia adictiilor Psihologia adictiilor

description

psihologia adictiilor

Transcript of Psihologia adictiilor

Page 1: Psihologia adictiilor

Psihologia adictiilorPsihologia adictiilor

Page 2: Psihologia adictiilor

Psihologia adictiilorPsihologia adictiilor

Page 3: Psihologia adictiilor

Psihologia adictiilorPsihologia adictiilor

Page 4: Psihologia adictiilor

Psihologia adictiilorPsihologia adictiilor

Page 5: Psihologia adictiilor

Psihologia adictiilorPsihologia adictiilor

Page 6: Psihologia adictiilor

Psihologia adictiilorPsihologia adictiilor

Page 7: Psihologia adictiilor

Psihologia adictiilorPsihologia adictiilor

Page 8: Psihologia adictiilor
Page 9: Psihologia adictiilor

Aproximativ 4000 de plante contin substante psihoactive, din care circa 60 sunt consumate n mod curent n diferite parti ale globului. Istoria drogurilor se pierde n cea a inceputurilor rasei umane; alcoolul, tutunul (Nicotiana tabacum), cnepa (Cannabis sativa), macup opiofer (Papaver somniferum) si alte plante care con]in substante psihoactive au fost folosite de la inceputurile istoriei omenirii.

Page 10: Psihologia adictiilor

Dezvoltarea actuala a notiunii de adictie este legata de evolutia conceptului de “dependenta” si extensia limitelor sale.

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

Page 11: Psihologia adictiilor

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

Adictie.Adictie. OMS a recomandat în anii '60 abandonarea acestui termen în favoarea celui de dependenta, iar ICD-10 oficializeaza aceasta recomandare întrucit nu îl retine ca formulare diagnostica distincta.

Cu toate acestea literatura psihiatrica, inclusiv unele tratate îl utilizeaza in mod constant.

Sensul sau tradiţional este identic cu cel de dependenta asa cum demonstreaza si definitia OMS (1994) si cea a Asociatiei Americane a Medicinei Adictive (1990): uz repetat a unei (unor) substante psihoactive în masura în care subiectul devine periodic/cronic intoxicat, îsi administreaza substanta la modul compulsiv, renunta la/îsi modifica cu greutate modul de a utiliza substanta si o cauta prin orice mijloc

Page 12: Psihologia adictiilor

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

Pentru Donovan si Marlatt (1988) comportamentele adictive urmaresc realizarea unei stari imediate de placere. Cautarea acestei stari este recompensa pe care comportamentul respectiv o induce si poate consta fie în cuparea unei stari emotionale de tensiune anxioasa, consecutiva „eliberarii" antrenate de chiar trecerea la act, fie în obtinerea unei stari particulare de relaxare, sau de exaltare emotionala etc. Individul este constient ca efectul obtinut este consecinta unui act/comportament care îi va aduce totodata si alte consecinte, neplacute (disconfort fizic, o stare de boala, dezaprobare sociala, pierderi financiare, prejudicii relationale, scaderea stimei de sine, etc.). Din această dubla contabilizare a acţiunii, respectiv consecintelor contrare, rezulta natura compulsiva a comportamentelor adictive, care implica si dificultatea tratarii lor.

Page 13: Psihologia adictiilor

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

In ultimii ani adictia are un sens echivalent cu „compulsia de a lua un drog", unii extinzindu-i conotatiile la comportamentele compulsive implicate in dependenţe non-farmacologice (adictia la jocul de noroc, la sedentarism, la TV, la muncă. la sex - în condiţiile unui comportament sexual de risc crescut, etc.). Aceasta implica, fireste, absenta dependentei fizice în favoarea, doar, a celei psihice, manifestata prin pierderea controlului asupra uzului în pofida consecinţelor negative. In prezent adictia si dependenţa sunt utilizate intersanjabil.

Page 14: Psihologia adictiilor

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

DependentaDependenta reprezinta o tulburare grava a comportamentului definita prin dorinta puternica, compulsiva de a utiliza o substanta psihoactiva, dificultatea de a controla prizele, un comportament de cautare al substantei cu invadarea progresiva a întregii existente de catre acest fenomen. Comportamentul persoanei dependente se refera la activitatea de cautare (si obtinere a substantei) si la modelul patologic de utilizare al acesteia.

Page 15: Psihologia adictiilor

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

Dependenta psihică Dependenta psihică este definita prin nevoia de a mentine sau de a regasi senzatia de placere, de bine, satisfactia, stimularea pe care substanta o aduce consumatorului, dar si de a evita senzatia de rau psihic care apare cind subiectul nu mai are produsul respectiv. Această dependenta psihica se traduce prin dorinta (craving) si cautarea compulsiva a substantei.

DependenDependentta fizica fizicaa este definita printr-o nevoie care nu poate fi reprimata si care obliga subiectul sa consume substanta pentru a evita starea de sevraj legata de privarea de produs. Dependenta fizica se caractenzeaza prin aparitia sindromului de abstinenta (sevraj)(sevraj) si include efectele somatice ale utilizarii repetate a substantei respective.

Page 16: Psihologia adictiilor

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

Co-adicţiaCo-adicţia sau co-dependenţa co-dependenţa este situaţia în care două sau mai multe persoane au o relatie care este responsabilă în mod esenţial de menţinerea comportamentului de dependenţă, la cel puţin una dintre persoane. Persoanele au de obicei un comportament care permite perpetuarea situaţiei.

Page 17: Psihologia adictiilor

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

CondiCondittionareaionarea la un anumit drog sedezvolta când elementele din mediu (locurisau persoane evocatoare, ambianta sauchiar rememorari ale unor evenimente, etc.)dobândesc proprietati secundare de întarirepozitiva prin asocierea cu efectelesubstantei. Simpla prezentare a anumitorelemente ale mediului asociate cu utilizareaprodusului, ar putea provoca efectesimilare cu ale acestuia sau dorinta de aconsuma produsul. Studii realizate pesubiecti umani sau pe animale au sugerat caacest fenomen ar putea juca un rolimportant în recaderea la un comportamentadictiv, dupa o perioada de abstinenta.

Page 18: Psihologia adictiilor

Notiuni de terminologieNotiuni de terminologie

CravingCraving sau apetenţa apetenţa pentru un drog este definită de OMS (1992) în termeni de motivaţie.motivaţie. Apetenţa este astfel exprimată prin nevoia imperioasă pentru produsul respectiv şi căutarea compulsivă a acestuia. Acest fenomen joacă un rol important in apariţia dependentei, iar din perspectiva neurobiologică el este explicat prin interacţiunea dintre substanţa psihoactivă şi sistemul dopaminergic din cadrul circuitului de recompensă. Craving-ul este definit de Comitetul de experţi OMS (1992) ca „dorinta de a experimenta din nou efectele unei substanţe anterior consumate".

Page 19: Psihologia adictiilor

Modele ale adictieiModele ale adictiei

Modele Modele epidemiologiceepidemiologice

Modele Modele psihodinamicepsihodinamice

Modele neuro-Modele neuro-biologicebiologice

Modele clinico-Modele clinico-psihopatologicepsihopatologice..

Page 20: Psihologia adictiilor

Modele clinice/psihopatologiceModele clinice/psihopatologice

Aceste “modelele ale adictiei” propun o sinteza conform careia actul adictiv ar putea fi "un scurt circuit" in secventa: nevoi, iluzii de satisfacere, dorinta, absenta satisfactiilor, aparitia principiului realitatii...”

Page 21: Psihologia adictiilor

Modele clinico/psihopatologiceModele clinico/psihopatologice

Modelul psiho-biologic al “ordaliei” (al judecatii divine) elaborat de Charles-Nicolas si Valleur (1980) se aplica ansamblului conduitelor adictive si in special celor de risc: conduitele “ordalice” (toxicomanii, joc patologic, suicidul cu repeti]ie..) ar reprezenta prin intermediul unui joc consimtit si cautat cu riscul si moartea, o tentativa de structurare a unei personalitati...

Page 22: Psihologia adictiilor

Modele epidemiologiceModele epidemiologice

Page 23: Psihologia adictiilor

Modele psihodinamiceModele psihodinamice

Abord\rile psihodinamice Abord\rile psihodinamice globale ale globale ale comportamentului adictiv comportamentului adictiv duc pduc pâân\ la originile n\ la originile psihanalizei [i sunt psihanalizei [i sunt intricate cu cele intricate cu cele neurobiologice.neurobiologice.

Page 24: Psihologia adictiilor

Este un model ce arunca o punte de legatura intre diverse Este un model ce arunca o punte de legatura intre diverse comportamente asociate la un singur subiect….comportamente asociate la un singur subiect….

Spre un model unic al adictiei ?Spre un model unic al adictiei ?

Page 25: Psihologia adictiilor

Ingustimea acestui “nucleu comun, incita la generalizari facile nu lipsite de reductionism: care conduita umana cit de cit marcata de cautarea repetitiva a unei placer placeri, sublimata in timp prin satisfacerea unei necesitati “justificate” scapa acestei paradigme?

Page 26: Psihologia adictiilor

Placere, recompensa, reintarire pozitivaPlacere, recompensa, reintarire pozitiva

Sobolanii vor apasa levierul pentru a primi o doza de drog (auto-administrare) si vor continua sa apese levierul pentru a-si administra mai mult drog deoarece aceasta substanta il face sa se simta bine. Acest proces este denumit intarire pozitiva sau recompensa. Recompensele naturale includ: alimentele, apa, sexul, etc. – fiecare fiind necesare pentru supravietuirea sa perpetuarea speciei. Animalele si oamenii vor repeta un comportament care este urmat de o recompensa – si vor renunta la un comportament care nu este urmat de o recompensa.

Page 27: Psihologia adictiilor

Placere, recompensa, reintarire pozitivaPlacere, recompensa, reintarire pozitiva

Exista un sistem localizat in creier care este activat de recompensele naturale si artificiale (substantele psihoactive). Aceasta zona a creierului se numeste – sistemul de recompensa. Se cunosc exact zonele cerebrale responsabile implicate cu ajutorul electrozilor implantati in creierul sobolanilor. In imaginea din dreapta, sobolanul isi va auto-administra substantele adictive numai in anumite zone ale creierului apartinand sistemului de recompensa. Daca acul se deplaseaza cu 1-2 mm fata de zona respectiva sobolanul nu-si va mai auto-administra substanta. Cu ajutorul sobolanilor, s-a putut intocmi o harta a creierului cu localizarea structurilor cerebrale activate cand o substanta psihoactiva este administrata voluntar.

Page 28: Psihologia adictiilor
Page 29: Psihologia adictiilor
Page 30: Psihologia adictiilor
Page 31: Psihologia adictiilor

Activarea sistemului de recompensa

Ca rezultat al actiunii drogului la nivelul nucleului accumbens, un influx puternic activraza sistemul de recompensa.

Page 32: Psihologia adictiilor

Cariera unui consumator de substante:Cariera unui consumator de substante:etape si mecanismeetape si mecanisme

Etapele si mecanismele care caracterizeaza consumul de droguri licite si ilicite (droguri “ok” si droguri “ne-ok”) sunt in mare masura aceleasi

Diferentele principale in manisfestarile acestora: drogurile ilicite sunt identificate in etapele timpurii cu delincventa/actiuni ilegale, probleme de sanatate, probleme ale comunitatii, iar cerearea de asistenta apare mult mai devreme.

Pentru alcool: in etapele tirzii, consumul este legat de probleme sociale (abuzuri, performanta la locul de munca), delincventa (accidente de trafic) [i probleme de sanatate (adesea ramase nediagnosticate). Dependenta apare dupa ani de zile (> 7 ani) de consum.

Page 33: Psihologia adictiilor

Cariera unui consumator de substante:Cariera unui consumator de substante:etape si mecanismeetape si mecanisme

Page 34: Psihologia adictiilor

Modelul Prochaska - Di ClementeModelul Prochaska - Di Clemente

Page 35: Psihologia adictiilor

Stadiile schimbarii Stadiile schimbarii ((dup\ Prochaska - dup\ Prochaska - Di ClementeDi Clemente))

Page 36: Psihologia adictiilor

Preven]ia recaderilor.Preven]ia recaderilor.Modelul Marlatt & GordonModelul Marlatt & Gordon

Page 37: Psihologia adictiilor

Ciclul schimbarilor. Ciclul schimbarilor. Modelul Marlatt & BarettModelul Marlatt & Barett

Page 38: Psihologia adictiilor

Epidemiologia dependen]ei la droguri Epidemiologia dependen]ei la droguri

Page 39: Psihologia adictiilor