Psihologi romani în închisorile comuniste

download Psihologi romani în închisorile comuniste

of 21

Transcript of Psihologi romani în închisorile comuniste

Adrian Neculau

Psihologi romani n nchisorile comunisteDup ce au cucerit puterea, in condiiile tiute, prin actul de la 23 august 1944, proaspeii instalai au constatat ca nu li se recunoate legitimitatea, ca nu se pot revendica dintr-o tradiie si dintr-o identitate obiectiv ; ca ruptura cu vechea identitate, pe care o decretaser fr ezitare, in numele schimbrii vechii alctuiri si a unui nou proiect social, a generat un vid ce nu putea fi umplut uor. Trebuia acionat prin strategii potrivite pentru a se legitima si a dobndi controlul social-politic, trebuia construit un nou mod de organizare si interaciune, trebuiau identificate sau inventate noi sisteme de referine, dar mai ales trebuiau convini actorii sociali sa utilizeze in practica sociala aceste noi repere. Am ncercat, n mai multe rnduri (Neculau, 2005, 2006, 2008) s dovedesc, utiliznd modele de analiz de inspiraie psihosociologic, c un anumit tip de context social-politic, modelat n numele unei ideologii, dup un program elaborat de ctre un grup dominant (grup de putere), livreaz beneficiarilor o experien sociala i de cunoatere dirijat, util consolidrii puterii grupului respectiv. Totul ntr-o formul educativ, controlat de ctre gardieni ai gndirii bine coordonai, avnd ca efect formarea unor reprezentri sociale balizate de reguli rigide, tabele de orientri, repertorii de norme. Individul format n asemenea condiii nu are dect soluia adaptrii la cerine. El nu mai are un discurs normal, el nu comunic personal, ci caut formula just, dezvoltnd strategii de supravieuire. ntr-un text publicat n 1991 am ncercat s identific mecanismele care au fcut posibil realizarea unui program de anihilare a gndirii independente prin crearea unor modele organizaionale rigide, dirijate, veritabile aparate destinate controlului total al individului, generatoare de fric, stimulnd comportamentul birocratic, ritualizarea i delaiunea. Dac contextul este construit astfel nct s controleze indivizii i grupurile n articulaiile importante, atunci acetia(acestea) vor reaciona dup schema cognitiv cu care au fost obinuii. Prin

controlul sistemului de formare (a coninuturilor, a metodelor didactice, a stilului interacional), de exemplu, se pot obine serii de indivizi modelai dup formula dorit. Alte strategii: invitaia la derapaj a unor directori de contiina, acceptata de multi, formarea unei noi elite (ataate, supuse), controlul comportamentului cotidian. Totul subordonat unui singur el: controlul. Exprimat prin prescripii cultural-ideologice, prin norme i practici culturale, indicaii social-politice, consemne ce nu puteau fi ignorate. Att contextul global, ideologic, ct i cel imediat, situaional au construit mpreun o estur de dispoziii, prevederi, recomandri, indicatori, reete, semne, amprente, simboluri n care l-au "nvluit" pe fiecare individ, acoperindu-l cu o plas psihosocial care-l constrngea s gndeasc, s simt i s acioneze n conformitate cu imaginile-simbol, normele, soluiile i ritualurile autorizate. Individul mediu nva astfel s se supun standardelor majoritii, s nu devieze de la normele comune, s respecte conveniile care asigurau integrarea n colectiv, adic alinierea care furniza confortul fizic i psihic. Specificul societilor controlate confer sensuri noi noiunilor utilizate n literatur. Puterea care vrea s domine total, s controleze fiecare individ, cernd identificare, adesea culpabilznd, ne informeaz un specialist n sociologie clinic, se plaseaz ntre paranoia i perversiune (Enriquez, 2007). Vrea s stpneasc haosul, s sdeasc o nou ordine, i asum o misiune salvatoare, vrea s-i scoat pe toi din mizeria gndirii lor i s-i reinventeze, s construiasc o alta lume. n care scop sfideaz realul blamabil i instaureaz un imaginar colectiv dezirabil, capabil s ordoneze i s legitimeze, dnd noi sensuri i semnificaii i propunnd de asemeni noi simboluri (Giust-Desprairies, 2003). Plasa psihosocial, amestec de presiune psihologic i formare dirijat, urmrea identificarea, alinierea, supunerea, hipnotizarea individului mediu (Neculau, 2010). Totul era prescris, dirijat, cenzurat: cuvntul, gestul, atitudinea, comportamentul public. Aceast atmosfer de nencredere i continu presiune n-a rmas fr urmri. A ncurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorina de a-i apra situaia, viitorul personal i al celor apropiai, individul se refugia ntr-un conformism de suprafa, mima adeziunea, se dedubla. De multe ori, acest

mod de adaptare se prelungea n fiina personal, ptrundea n viaa privat, n relaiile cu cei din jur. Treptat, individul i pierdea eul, renuna la propria personalitate, modelndu-se dup dorina celor care deineau puterea. Schemele sale cognitive erau adaptate cerintelor contextului. Modelul acesta de educaie a avut ca obiectiv formarea standardizat a individului mediu, a omului muncii dispus s se ncadreze ntr-un program prescris. Omul adaptat populeaz si astzi spaiile organizaionale, el nu sesizeaz c s-a schimbat contextul i c nu mai are nevoie de structurile cognitive nvate ntr-un alt context. El reprezint un model de reuit al pedagogiei manipulrii. Ce se putea face ns cu cei care, prin formaia iniial sau posibilitatea accesului la o cunoatere alternativ, rezistau unui proces de educaie pentru toi? Cum puteau fi acetia determinai s accepte noile standarde culturale? Pentru indivizii considerai irecuperabili prin metode normale s-au gsit alte mijloace cu ajutorul crora s li se nfrng rezistena la schimbare: decderea din drepturi civice, nchisoarea, inducerea fricii prin organizarea terorii. Analiza acestui model acional o gsim la Hannah Arendt: totalitarismul la putere, pentru a obine dominaia total, nfrnge pe oponent i face imposibil orice opoziie mai departe . Stabilitatea regimului totalitar depinde de izolarea oponenilor, de sustragerea acestora din lumea celorlali, din lumea celor vii n general. La noi, dupa 1945 (instaurarea guvernului Groza, la la 6 martie 1945) instituiile statului au fost total subordonate fa de noul regim politic, fapt ce a condus la instalarea regimului totalitar. Avem un tablou al consecinelor, realizat de un istoric englez: au fost desfiinate principalele partide de opoziie i s-a impus modelul partidului unic, au fost ndeprtai vechii magistrai, nlocuii cu adepi fanatici, unii fr o minim formaie juridic, au nceput valurile de arestri, adversarii politici au fost taxai drept elemente dumnoase i sabotori, recomandndu-se lichidarea acestora fr mil, pe baza unui nou sistem juridic, importat, s-au impus normele i practicile staliniste n viaa social (Deletant, 2001). Intolerana, exclusivismul i rigiditatea n tratamentul aplicat adversarilor politici i ndrjirea mpotriva celor de

alt factur spiritual, efect al unui complex anti-intelectual, resimit acut de activitii de origine muncitoreasc (n viziunea leninist intelectualii apreau ca elemente ovielnice, fragile, lipsite de convingeri ferme i principii solide) a devenit o linie strategica. Era normal deci ca statutul de intelectual s genereze suspiciuni, rezerve sau chiar ur fi, cu consecine devastatoare n plan psihosociologic, pentru indivizii i grupurile din aceasta categorie. Aurora Liiceanu (2003) observ cu pertinen: regimul de tip sovietic n spaiul romnesc s-a consacrat utiliznd dou prghii psihologice, ntr-o succesiune bine gndit: teroarea i obediena. Prima etap s-a caracterizat prin teroare i a avut drept consecin instaurarea fricii ca mod de via, a doua etap a fost de consolidare a rezultatelor obinute, adic supunerea generalizat, cu consecinele sale, pasivitatea i izolarea mental. Strategia utilizat pentru a nfrnge gndirea independent a fost aceea de a induce frica generalizat prin ncarcerarea tuturor acelora care manifestau rezisten la presiunea ideologic i inducerea aceluiai sentiment familiilor, celor apropiai. n nchisori se utiliza pedagogia supunerii prin foame, frig i bti a celor supui experimentului de schimbare cognitiv planificat. Mrturiile unor Constantin Giurescu sau Nicolae Mrgineana, dar si altele, ale lui Nicolae Balota, de exemplu, nfieaz situaii inimaginabile de utilizare a violenei pentru a schimba reperele victimei, credina sa n norme, valori, bune sentimente. Avem n aceste mrturii, cumulate, toate mijloacele prin care cineva poate fi total nfrnt: umilirea, njosirea pn la pierderea stimei de sine, provocarea durerii atroce care anihileaz judecata, rpirea demnitii umane. Fran andr, torionarul-spovedit, rezum cinic filosofia de via a celui care provoac aceste suferine, inspirat de opiunea sa ideologic: eram, zice, nrit mpotriva burgheziei la maxim, nct i-a fi omort pe toi. Iat i punerea n practic: Dac aveam oftic pe cineva, l terminam cu btaia. Alturi de btaia pur mai erau utilizate i alte tehnici, perfecionate: btaia cu creionul peste testicule, zdrobirea degetelor n canatul uii,

sugrumarea, asfixierea, lovitur dup ceaf, capabil s provoace moartea, electrocutarea la tlpi, btaia cu sculeii de nisip i cu cearceafuri ude pn cnd individului i se dezlipeau plmnii i scuipa sngeS apelm la relatarea istoricului C. Giurescu, relativ la atitudinea unuia dintre vestiii temniceri, Cioplan. ntr-o zi, unul dintre deinui, exasperat de suferin, i-a spus: Mai bine ne-ai mpuca. Cinic, Cioplan rspunde: Noi comunitii nu omorm, avem metodele noastre care s te fac s te dai singur cu capul de perei. i iat comentariul istoricului: n ce privete Sighetul, vorba lui s-a adeverit: n-au fost executai oameni; s-au sinucis ei de disperare, au pierit de boal, lipsii de ngrijire medical, sau au nnebunit. Cred c nu exist n toat ara o alt nchisoare care s dea un procent aa de mare de mori, de sinucigai i de nebuni. Nici mai trziu, dup era stalinist, cnd metodele de exterminare fizic au fost oarecum abandonate, sistemul de presiune nu era mai blnd. Iat mrturia unui romancier sa, Eginald Schlattner, care a fcut nchisoare n Romnia i apoi cariera literar n Germania (tradus recent i n limba romn). El a fost arestat pentru un delict de cavaler, adic omisiunea denunrii. Iat cum evoca atmosfera anchetelor pe timp de noapte: fr s te brutalizeze, s te bat, ca nainte, n era stalinist. Era un interogatoriu n cruce: trei ini te ntrebau i sugerau anumite idei, fr s pronune nici mcar un nume. Erai astfel forat s mrturiseti anumite lucruri care nici nu s-au ntmplat. La sfritul unei asemenea nopi, eram i eu convins c le-am fcut. Abia n celul mi ddeam seama c mrturisisem cu totul altceva fa de realitate. Erau metode de teroare psihic(s.n.). Aici vd eu tragicul. Desigur, toate aceste metode de presiune urmreau un scop precis: nfrngerea capacitii de rezisten fizic i psihic a celor supui tratamentului, schimbarea structurii interioare a personalitii lor prin eliminarea reperelor acesteia, ndeosebi prin anihilarea ncrederii n valorile colective, n solidaritatea de grup. Nu se cunosc cifrele exacte ale celor care au fost de inui politic n nchisorile din Romnia. Numai n deceniul 1948-1958 se pare c au fost arestate peste 100.000 persoane. Deletant crede c aceast

cifr este modest. El estimeaz c n coloniile de munc, organizate n scopul reeducrii prin munc a elementelor ostile RPR, erau deinui prin anii 50 aproximativ 180.000 persoane, dintre care numai 40.000 se gseau la Canal. Iar Dej a recunoscut el nsui c au fost arestai 80.000 rani care nu voiau s se nscrie n colectiv. Se mai adaug acestor cifre i victimele deportrilor n mas a celor care erau considerai persoane nesigure: foti ofieri, judectori, avocai, industriai, agricultori care deineau peste 10 ha. de pmnt. Cifra de 300.000 avansat de unele surse, pentru aceasta perioad, nu pare nerealist. n cartea de memorii din nchisoare a lui Pavlovici se avanseaz ns o cifr halucinant: dou milioane de persoane ar fi avut de suferit din motive politice: reinui, anchetai, condamnai, internai n colonii de munc sau n clinici de psihiatrie, deportai. Dintre acestea, crede, au pierit n celule sau n lagre de exterminare cam 300.000 (p. 74). Analizand surse recente, Romulus Rusan ajunge la aceeai cifra. S ne gndim apoi c fiecare arestat avea o familie prini, soie, copii. Putem multiplica aceast cifr de cel puin trei-patru ori. Mai erau i alte rude, vecinii, colegii, cunoscui. Exemplul avea efect multiplicator. Frica stpnea o bun parte din populaie. Numrul psihologilor vizibili din cele trei centre universitare din Romnia si din mediile de cercetare, in anii de dup rzboi, era relativ redus, cel mult cteva zeci. Dintre acetia, cel puin zece persoane au fost arestate, anchetate si au primit ani de recluziune. Un procent superior a fost nregistrat doar in rndurile magistrailor, fotilor responsabili guvernamentali, ofierilor si preoilor. Au fost arestai psihologi din toate cele trei centre universitare, de la Bucureti (I.M.Nestor- confereniar la catedra de psihologie, colaborator al lui Radulescu-Motru, George Bontil, confereniar, Tr. Herseni, confereniar la sociologie si apoi si psihosociolog, C. Zahirnic, dr. Georgiade, Marian Bejat), de la Cluj (exemplific doar cu doua nume: profesorul Fl. Stefnescu Goanga si conf. Nicolae Mrgineanu ) si Iai (conf. Petre Botezatu care preda psihologia copilului, C.I Botez, fost asistent la Iai si apoi sef de secie la Institutul de psihologie al Academiei, Al. Claudian, profesor la sociologie, dar apropiat de psihologi si autor de lucrri in psihosociologie). Nu am inca o explicaie pentru densitatea mare de psihologi care au primit tratament de dumani ai

regimului si au fost internai, tiindu-se ca toi aveau convingeri democratice, de stnga si unii au si activat in partide de stnga, ca partidul social-democrat al lui Titel Petrescu. Putem doar presupune ca unele dintre cauze ar putea fi: spiritul lor critic ridicat, contiina civica si faptul ca nu au acceptat sa colaboreze cu noul regim. Poate ca timpul si documentele vor aduce la lumina noi explicaii. Dei am intitulat comunicarea noastr Psihologi in nchisorile comuniste, precizam ca nu avem dect puine marturii pentru anii lor de recluziune. Exista o carte de memorii a lui Nicolae Margineanu, doua scrisori-memorii ale lui Stefanescu-Goanga si numeroase declaraii si autobiografii, date in timpul anchetelor, deteniei si dup aceea, din care putem reconstitui cate ceva. Mai avem cteva probe: rapoartele informatorilor care roiau in jurul lor, dup eliberare, dovada ca nu prezentau ncredere pentru regim, dei cei mai muli au primit slujbe, puteau publica si chiar calatori. Dar nu s-au mai putut ntoarce in mediul universitar, cu o singura excep ie, Petre Botezatu care si-a schimbat insa profilul, afirmndu-se ca logician. In cele ce urmeaz vom prezenta doar fragmentar cate ceva din existentele marcate si controlate de regim, ale acestor naintai ai notri. Ne vom ocupa doar de unii dintre acetia, promind o lucrare mai ampla despre toi. Voi acorda spaiu mai mult ieeanului Petre Botezatu si clujeanului Nicolae Margineanu, de care m-am ocupat de mai mult timp si voi identifica numai cteva aspecte, att cat ne permite timpul aici, din existenta altora. Petre Botezatu(1911-1981 ) a fost fiul unui ceferist din Dorohoi, sef de promoie la prestigiosul Liceu Internat din Iai. Si-a nceput cariera ca profesor de liceu, apoi a devenit psihotehnician si asistentul lui Vasile Pavelcu, apoi confereniar prednd cursul de psihologia copilului. Am publicat cu mai muli ani in urma un articol despre Petre Botezatu psihologul (1987). Chestionnd pe cei ce-l cunoteau, am aflat ca i ncepuse cariera ca psihotehnician la Institutul psihotehnic din Iai, lucrnd alturi de Vasile Pavelcu si Ion Holban (1948-50). La universitate, din mrturisirile unor foti studeni, ca Stela Teodorescu, Andrei Cosmovici, Gh. Raclaru am reconstituit personalitatea sa. Era deosebit de contiincios si preocupat de detalii, discuta cu studenii si lmurea chestiunile mai dificile; era apreciat de studeni, la seminarii totul se lmurea, sistematiza, organiza, completa. In 1950 Institutul psihotehnic se transform ntr-un Centru de cercetri tiinifice si Botezatu elaboreaz acum trei teste de inteligen si trei chestionare . Testele, inspirate de

instrumentele lui Lahy, aduc ceva in plus: pun accentul pe creativitate si pe informaia (cultura) dobndita de individ. Am gsit la Ion Holban doua dintre ele, construite tematic si solicitnd subiectului sa-si demonstreze cunotinele si inteligenta sociala, sa interpreteze contextul social. A colaborat si la revista ieeana de cultura Ethos, cu cronici si nsemnri asupra unor lucrri de psihologie. Diagnostica statutul tiinei noastre la acea vreme (era prin 1946-47) ca fiind intrun echilibru instabil, parcurgnd o perioada modesta, a monografiilor, aplicaiilor practice, speculaiilor filosofice. Considera psihologia vulnerabila, in situaia de a nu se putea apra de unii aventurieri ai spiritului, nct primul venit o confisca. Dup recluziune si acceptarea sa apoi la Laboratorul de psihologie CFR se angajeaz intr-o noua etapa de cutri si cercetri. A prezentat in aceasta perioada, de ase-apte ani, cteva comunicri, a ntocmit studii de caz, a elaborat cteva monografii de uz intern. Cu ajutorul lui Ion Holban am identificat titlurile doar a dou comunicri: Metoda observaiei in cursul experimentului (1958) si Interpretarea probelor prin corelaie psihologica (1960). A elaborat mai multe monografii profesionale, ramase in manuscris, intre care: Procesele de gndire in activitatea impiegatului de micare(1955), Profesiograma impiegatului de micare (1958), Lctuul de revizie studiu monografic(1955) si Profesiograma lctuului de revizie tabel de indicaii si contraindicaii profesionale (1959).Nu am reuit sa examinez dect doua dintre acestea, tot cu ajutorul lui Ion Holban: Procesele de gndire in activitatea impiegatului de micare e un text dactilografiat de 24 pagini, terminat in octombrie 1955, probabil nu mult timp dup ce sa angajat. Din pagina de garda decupam o idee pe care o vom gsi dezvoltata in studiul din 1958, astzi la loc de cinste in orice lucrare despre personalitate: Este dificil sa se separe anumite procese dintr-un ansamblu care formeaz, precum se tie, un tot organizat. Omul este un ntreg si reaciile lui la situaii date sunt acte de comportament, la care participa totalitatea proceselor. Studiul acesta urmrete sa identifice procesele cognitive cu ajutorul crora profesionistul in spe construiete schema mintala cu care opereaz in rezolvarea sarcinilor de lucru. In finalul studiului se stabilesc unele corelaii intre procesele intelectuale si nsuirile de caracter ale individului: analizndu-se cazurile de neintegrare profesionala se constata ca factorii principali care duc la contraindicaii profesionale in munca de micare sunt

deficientele de temperament si caracter: impulsivitatea, neconstiinciozitatea, nepunctualitatea, indiferenta profesionala, vicii, ncpnare, indisciplina, nervozitate. Lctuul de revizie este un studiu mai amplu (59 pagini si anexe), aproape o monografie, cuprinznd doua pri: descrierea si condiiile meseriei si analiza psihologica a acesteia, cerine privind procesele de atenie, percepie si observaie, memorie, imaginaie, gndire, voina, emotivitate, temperament, caracter.

Vom apela mai departe la cartea de psihologia muncii a profesorului Holban care mrturisete ca prietenul su a introdus spiritul critic in metodologia examenului psihologic si a restructurat vechile obinuine. E destul sa amintim acum doar ideea ca, urmare conlucrrii celor trei ( Botezatu, Holban, Raclaru), proba psihologica trebuie considerata doar un prilej, o ocazie de a urmri comportamentul subiectului in situaie critic, actul revelator, gestul care denota o trstura de caracter; aceasta pentru ca persoana este un ntreg, deci nu poate fi privita dect doar de la distanta. Ideea era transformarea psihologului in vioara prima a relaiei exeminatorexaminat: observaia in cursul experimentului, care era un accesoriu, devine telul principal. Iar corelaia psihologic intre probe d prioritate interpretrii dup o concepie unitara, plecnd de la constatarea ca in psihicul uman, diferite variabile nu exista izolat, ci in unitatea dialectica a personalitii, ele se leag, se nruresc, mai mult chiar, se ntreptrund. Orice rspuns la un semnal e deci rezultatul tuturor aspectelor persoanei. De aceea examenul de laborator era corelat cu date de la locul de munca, cu examinarea performantelor colare, cu o convorbire cu candidatul.

Mrturii ale modului in care Petre Botezatu a pus in practica concepia sa asupra examenului psihologic am gsit in arhiva Laboratorului de psihologie CFR Iai. Am examinat mai multe dosare de examen ale lui Petre Botezatu. Examenul de laborator era totdeauna completat cu o caracterizare rezultata in urma deplasrii psihologului la locul de munca si a discuiilor cu efii de staii, impiegai, colegii celui examinat; fcea deseori deplasri in staiile CFR din Moldova, poate si mpins de dorina sa de lrgire a cunoaterii locurilor si oamenilor, trstura consemnata de prietenii si George Pascu si Ion Holban. Iat-l pe 29 martie 1955, in depoul Brlad, pentru a ntocmi portretul psihologic al mecanicului de locomotive O.V. (nu are sigurana de sine si apreciere justa a situaiilor, simte o teama continu), pe 27 iulie 1955 la staia Adjud, pentru impiegatul C.V. (subiectul poseda putere

de munca si cunotine tehnice necesare, dar in situaii complicate se comporta cu oarecare uurin), pe 30 august 1955 la depoul Cmpulung Est, pentru mecanicul H.I. (subiectul este nervos, gata de cearta si scandal, ncpnat, nedisciplinat, nu respecta instruciunile), iar pe 18 octombrie 1955 in staia Comnesti( revizorul de ace C.N. este bine pregtit profesional, se descurca in orice situaie, in general contiincios. Se ntmpl insa sa aib conflicte cu organele superioare, foarte susceptibil..). In acelai ritm, acoperind ntreaga Regionala CFR Moldova, atent la detalii, la gestul revelator, la trasaturile de caracter. Fiecare caracterizare are cel puin doua pagini, oferind un portret bine individualizat, precis tuat, de o rara probitate profesionala. La fel sunt si observaiile la examenul de laborator: precise, individualizate, evitnd frazele stereotip (un singur exemplu, un dosar din 8 martie 1957:calm, stpn, prinde cmpul ntreg, adaptare rapida, necrispat, nu se precipita, ritm rapid...).

In 1958, Petre Botezatu publica un studiu de sinteza, valoriznd in buna parte informaiile si experiena sa de psiholog: Actul interpersonal. ncercare de interpsihologie. Autorul l vrea un studiu de psihologie concreta, depind categoriile abstracte ale persoanei, nutrind sa se apropie de sistemele de fore ce apar ntre persoane. E nevoie, scrie, s abandonm schemele psihologice generale si s ne micm printre oameni si fapte, aciuni si reaciuni. Modelul su de analiz depseste psihologia intermental a lui G.Dumas, pentru care sugestia, imitaia, contagiunea sunt cele mai importante ci ale interaciunii. Petre Botezatu propune abordarea fenomenului prin prisma gestului, atitudinii semnificative, a omului in fata omului, a relaiei interpersonale. In viata reala, n existenta concret, avem de-a face nu cu acte izolate, ci cu persoane care se nfrunt...De aceea preferm termenul de interpersonal (sau interindividual, interuman) pentru aciunile zise intermintale. Si mai jos: persoana ca excitant declaneaz persoana ca rspuns. Efectul este aciunea sau starea persoanei. Aciunea interpersonal este deci un schimb intre doua individualiti distincte, a doua personaliti (doua totaliti!) si implic totdeauna o transformare. Reacionam la valoarea persoanei, suntem in orice interaciune actori ai unei drame interpersonale. Eficienta actului depinde de momentul psihologic (de situaie!?), trecutul, istoria persoanei, structura

particulara a persoanei, intensitatea angajrii psihosociale. Se vorbete in continuare de cmp psihic, distant psihic, efecte secundare ale actului, subproduse ale aciunii interumane concepte utilizate in psihologia sociala abia mai trziu. Este sigur c Petre Botezatu nu cunotea atunci lucrrile lui Lewin, Moreno, Newcomb, iar textele de baza in problematica att de spectaculoasa a relaiilor interpersonale au aprut mai trziu. Acest articol oarecum singular a fost muli ani citat si utilizat ca un text de baza in studiul relaiilor interpersonale. Petre Botezatu a fost arestat la 16 VIII 1952 si a fost condamnat la 5 ani, dar a fost eliberat in 1954. Dintr-un proces verbal de interogatoriu DGSS rezulta ca a fcut parte din grupul din jurul lui Caludian Al., fost ef al PSDI Iai. n timpul reinerii a fost internat n coloniile de munc de la: Coasta Gali, Km 32, apoi la Midia, unde a stat pn n septembrie 1953, cnd a fost transferat la Oneti, unde a muncit pn la eliberare. n timpul ct a stat la Canal Coasta Gali Midia s-a artat foarte refractar la munc, dar din fisa medicala rezulta ca era apt pentru orice munca, iar dintr-o fisa de pontaj (lucra ca sptor) aflam ca presta, de regula, 11-13 ore de munca pe zi, in total 218 zile de munc, realiznd un procent de 112% din norma coloniei. Primea pachete cu fructe de la soie i dup cte s-a aflat de la profesorul Stere colegul lui de la facultate i de politic. La ieire da o declaraie prin care se angajeaz sa nu discute cu nimeni despre cele vzute si auzite in legtura cu locurile de detenie sau despre procesul de ncarcerare. Din 1957 s-a izolat complet n cas, nu se mai ducea la nimeni dintre prieteni, nici nu-i venea aproape nimeni, dect intimii de alt dat, ca prof. Stere i prof. Pascu de la Filarmonica Iai. l mai ntlnea pe Claudian. Nota unui informator amintete ca-l frecventa si pe Vasile Pavelcu. Un ofier de securitate care-l caut la Laboratorul CFR noteaz: Am putu s constat n timpul discuiilor c P. B este o fire calm, puin fricoas i foarte manierat. O nota din 1971 consemneaz: Din interceptarea corespondenei lui Botezatu Petru a rezultat c a reuit s i se tipreasc lucrarea Despre logic, cu caracter sociologic. Mai gsim si alte interceptri, scrisori ctre sau de la Anton Dimitriu, C. Noica, Aurel Leon. I se intercepeaz si convorbirile telefonice. Sursle din jurul sau sunt active, informeaz despre orice, sunt foti colegi de detenie, dar si unii apropati, care-i tiu preocuprile la zi. Sursa Dinu ofer securitii

in 1973 un anun din ziarul Flacra Iasului prin care se anuna ca a primit titlul de Profesor Universitar Emerit. In timp ce era urmrit prin toate mijloacele, era considerat unul dintre cei mai importan i profesori din universitate, reper pentru generaii de tineri. Constantin.I.Botez (1911-1977), fiul unui importanta intelectual ieean, anglistul Iancu Botez, cel care a scris celebra Aspecte din civilizaia engleza, fondator al Vieii romaneti, a fost asistent si apoi confereniar la filosofie la Iai, apoi a plecat la Bucureti si a fost angajat de Ralea la Institutul de psihologie al Academiei, ajungnd seful seciei de psihologia muncii. In 1946 a fost consilier in Delegaia de pace de la Paris (fcuse doctoratul la Paris). Cartea scrisa mpreuna cu Ralea, Istoria psihologiei (1958) este utilizata si astzi. Era un cercettor cunoscut, apreciat de Ralea, frecventa pe Clinescu (care-l transforma si in personaj in Scrinul negru), era prieten cu Pstorel Teodoreanu, vizita pe dr. Georgiade la Biblioteca Academiei din str. Negustori unde (potrivit agentului Ardeleanu), are convorbiri particulare. Lista lui de lucrri, coninuta in dosarul de securitate, este importanta. Dar la 25.05.1961 este reinut, apoi arestat si nvinuit de uneltire contra ordinei sociale. Cpitanul de securitate Dulipovici considera ca Botez si Vizanty (un fost comandor de aviaie, soia sa fusese o Vizanty) fiind ptruni de concepii profund reacionare si regretnd regimul burghezo-mosieresc, privind cu ura prefacerile care au avu loc in tara noastr dup 23 august 1944 au ncercat sa defimeze rnduirea democratica din tara noastr...in discuiile purtate la C. Botez acas. Deci discuii private, la domiciliu, nu in public. Delict de opinie. Procesul s-a judecat la 23 noiembrie (cinci luni de anchete, tim acum ce nseamn asta). Pentru ce au fost incriminai? Pe baza unor marturii (azi le zicem delaiuni) sunt acuzai ca au purtat discuii ntre ei si cu alii susinnd ca in tara noastr nu ar fi libert i, ca alegerile nu ar fi libere, ca nivelul de trai este sczut, ca tara noastr ar fi ocupata de Uniunea Sovietica si ca un eventual rzboi ctigat de imperialiti ar duce la schimbarea regimului. C. Botez primete cinci ani de nchisoare corecionala, trece pe la Jilava, Gherla si dup un an este eliberat prin graiere (mana lui Ralea?). In acest timp este dat in judecata de Editura tiinifica pentru ca a luat avans pentru ediia a doua, adugita, la Istoria Psiholgiei si n-a predat manuscrisul. Este condamnat sa returneze suma, pltete in rate pana cu o luna nainte de moarte. A scris singur sau n colaborare peste 70 de studii i articole, a adaptat i validat chestionare i alte instrumente de psihodiagnostic, dar n-a scpat de soarta rezervata elitelor.

In Bucureti sunt, firesc, mai muli colegi pe lista noastr. Nu am gsit inca dosarul lui I.M.Nestor, cazurile Tr. Herseni si C. Zahirnic sunt prea complicate, fiecare din alt motiv, pentru a fi expediate aici. Ne vom limita doar la cazul George Bontila (1904-1986 ), fost confereniar la Catedra de psihologie si colaborator al lui C. RadulescuMotru. Prin anii 70 psihologii practicieni lucrau adesea cu testele Bontila, iar din dosarele CNSAS rezulta ca si studen ii facultii de psihologie din Bucureti utilizau aceste teste. In anul 1971 apruse Psihologie Industrial i Culegerea de teste psihologice de nivel i aptitudini, 2 volume, (Centrul de documentare i Publicaii a Ministerului Muncii). Iar in 1972 : Elemente de psihologie industrial (note de curs), Ministerul Educaiei i nvmntului, Centrul de Cercetare Pedagogic i de Perfecionare a Personalului Didactic nvmntul Profesional, Tehnic i Liceal de Specialitate (CEPEIT), precum si Aptitudinile i msurarea lor, Culegerea de teste psihologice de nivel i aptitudini, 2 volume, Centrul de Documentare i Publicaii a Ministerului Muncii. Vom folosi pentru aceasta scurta prezentare datele oferite de Cristina Anisescu care i-a cercetat dosarul de la CNSAS. Fiu de militar, nrolat ca cerceta in timpul primului rzboi mondial, decorat cu medalia Crucea Comemorativ a Rzboiului 1916-1919, cu beretele Carpai, apoi cu Medalia Victoria a marelui rzboi pentru civilizaie si insigna Cercetai de Rzboi n 1936 i Medalia Ferdinand I cu spada pe panglic n 1941. Deosebit de dotat, face studii de filosofie si drept, publica in timpul studeniei articole de analiza politica si sociala si lucreaz in cadrul Laboratorului de Psihologie Experimental al Catedrei de Psihologie, sub conducerea profesorului C. Rdulescu Motru. Primete o burs de specializare n psihologie experimental i aplicat n Elveia, la Institutul Jean-Jacques Rousseau, din partea Ministerului Instruciunii Publice. Primul stadiu al specializrii l face la Zrich, locuind n aceeai camer n care a stat Lenin nainte de rzboi, iar dup 6 luni pleac la Geneva unde i se ofer condiii mai bune de studiu, primind postul de asistent, sub coordonarea lui Leon Walther, la Biroul de Orientare Profesional (1932) din cadrul universitii, continundu-i studiile de specializare n psihologie aplicat.

Dei a primit numeroase oferte de munc n strintate, care i-ar fi adus mai multe satisfacii profesionale i recunoatere pe plan internaional, scrie cea care i-a cercetat dosarul, G. Bontil a preferat s revin n ar pentru a-i continua activitatea ca specialist i cercettor alturi de fotii profesori i colegi. Primete postul de asistent la Catedra de Psihologie, iar n 1933 organizeaz Serviciul Psihotehnic pentru Prevenirea Psihologic a Accidentelor de Munc din cadrul Casei Centrale a Asigurrilor Sociale. n 1934 a creat primul Laborator Psihotehnic din Romnia, continundu-i activitatea de cercetare n domeniul psihologiei experimentale, ca mai trziu, n 1937, s pun bazele unui laborator performant n cadrul Institutului Psihologic din Ministerul Muncii. n 1940 i-a susinut doctoratul cu teza Cercetarea experimental asupra raportului dintre timp de reaciune i emotivitate, iar n 1941 obine postul de profesor titular la Catedra de Psihologie a Institutului Superior de Asisten Social pe care l pstreaz pn n momentul arestrii n 1948. Devine membru al Federaiei Internaionale de Psihotehnic n 1936 i membru de onoare al Clubului Psihotehnic de la Praga n1937. Nu este angajat politic, e preocupat doar de munca sa in laborator. Dar asistnd la noul curs al istoriei, contiina sa civica ii dicteaz sa intervin, sa se implice: mpreuna cu doi ziariti, Mihail Frcanu i Traian Alexandrescu pune bazele unei organizaiuni de rezisten naional (Rezistena Spiritual), avnd ca scop revigorarea identitii naionale si discreditarea n faa opiniei publice a reprezentanilor politici comuniti. Om de biblioteca si laborator, fr experiena sociala, naiv, credea -cum singur mrturisete la ancheta - , intr-o operaiune psihologic sau spiritual, care prin intermediul unei propagande abile, purtat din om n om, trebuia s rspndeasc n cercuri ct mai largi, cancanuri, anecdote, epigrame, pamflete, zvonuri i calomnii privind fruntaii politici ai partidelor muncitoreti i n special ai Partidului Comunist Romn. Erau insa supravegheai si este arestat in 1948, fiind ncadrat in grupul celor 12 complotiti, spioni i sabotori, intr-un proces celebru, mpreuna cu Nicolae Margineanu. Cei mai muli dintre ei nu se cunoteau, Margineanu si Bontila nu se vzuser de cinci ani. Este arestat pentru

uneltire contra ordinii sociale, anchetat timp de cinci luni si supus unui ir lung de interogatorii, da declaraii de doua ori pe zi, scrie zeci de pagini n condiii de presiune fizic i psihic, sub ameninare sau teroare. Majoritatea declaraiilor sale au fost smulse prin folosirea violenei. Din fiecare pagin rezulta o personalitate puternica: echilibrat, extrem de ordonat n desfurarea ideilor i evenimentelor, cu un sim al msurii i importanei fiecrui fapt. Cei ce-l anchetau l caracterizau ca fiind dotat cu o memorie excepionalcu o cultur multilateral i variat si credeau ca tonul cel mai indicat ce urmeaz a fi ntrebuinat fa de acest acuzat este tonul potolit, dar ferm, pentru a nu i se da posibilitatea s dezvolte consideraiuni din care s rezulte motivele patriotice, dezinteresate, altruiste ale aciunilor sale. La proces, larg mediatizat, sunt acuzai de complotism si de faptul ca sunt lachei ai imperialismului. Se hotrte condamnarea sa la 15 ani de munc silnic si degradarea civic. Urmeaz nchisorile Aiud, Jilava, Lugoj, Galai, Botoani, Gherla. Dup 13 ani de detenie, la Botoani, conform unei note informative semnat de sursa Niculescu, afirma cu trie: Am stat 13 ani n nchisoare dar nu mi-am pierdut demnitatea i nu mi-am terfelit onoarea. Sunt capabil s suport temni cte zile voi avea, dar nu m voi pleca niciodat n faa acestor ticloi ce conduc biata noastr ar pe care au crucificat-o. Vor rspunde n faa poporului de crimele lor mpotriva umanitii . In 1963, dup ispirea celor 15 ani, primete domiciliu obligatoriu timp de 24 de luni n Comuna Leti, Raionul Feteti, pentru reeducare. Din 1964 ncearc readaptarea, dar e urmrit, considerat periculos, element dumnos, sursele miun in preajma sa, primete posturi in care se poate valoriza, dar nu se mai poate ntoarce la facultate. Aceeai sursa, coleg de celula la Botoani, consemneaz o declaraie a sa: Eu, ca bun romn, nu am putut asista cu nepsare la tragedia poporului nostru i de aceea am reacionat, organiznd rezisten, iar la momentul oportun, s lovimEu, niciodat nu voi accepta un astfel de regim condus de o clic de proti i de criminali. Regimul comunist din Romnia se mai ine numai prin faptul c troneaz minciuna i teroarea Florian tefnescu-Goang (1881-1958), cu un doctorat luat in 1911

sub conducerea lui W. Wundt, fondator al psihologiei experimentale in Romnia, cel care a dat strlucire cercetrii psihologice in Romnia, cel ce a construit la Cluj un institut, o editura, o revista si in cele din urma o coala, intelectualul democrat si rectorul de vocaie, constructor si ntemeietor, asupra cruia s-a comis un atentat de ctre studenii extremiti legionari (trei gloane i-au perforat corpul), cu urmri pentru sntatea sa (i-au trebuit patru luni pentru refacere), a cunoscut si acesta nchisorile comuniste, fiind ncarcerat la Sighet intre 1950 si 1955. Nu numai att, i s-a confiscat apartamentul din Bucureti, i-au fost furate bunurile, i-au fost arse crile, manuscrisele, corespondenta. Casa de la Cluj nu i-a fost restituita niciodat (Popa, 2002). Devastarea si incendierea bibliotecii e un act de barbarie care nu poate fi reparat niciodat. Nu am vzut inca dosarul Stefanescu-Goanga la CNSAS, m bazez in aceasta expunere pe cele trei volume ngrijite de Mircea Popa si Viorica Sncrian. In 1947 profesorul Goanga a ncercat sa contribuie la mbuntirea legii nvatamantului si a formulat un amendament, cernd ca politica sa se opreasc la porile universitatii. A primit o replica dura din partea marelui diriguitor al presei comuniste, Nestor Ignat, care l-a catalogat pe Goanga reacionar intr-un articol intitulat Universitatea nu e o tara a nimnui. Era numit duman nverunat, vrjma al democraiei, l punea in rnd cu epavele fasciste. Concluzia era ca universitatea e coala poporului in care Goanga nu are ce cuta. A fost pensionat in 1948. Avea 67 ani, iar peste doi ani este ncarcerat si face nchisoare intre vrsta de 69 si 74 ani. Exista doua documente zguduitoare, redactate dup eliberarea din nchisoare, doua memorii ctre Ministrul Invatamantului din epoca si ctre vicepreedintele Consiliului de minitri. Primul invoca pensia mica care nu-i permite sa fac fata existentei, bolile, nevoia tratamentului medical etc. Si amintete realizrile sale, construciile sale, munca sa, inclusiv faptul ca a organizat la Cluj o Universitate muncitoreasca. Al doilea e adresat unui confrate, unui cunoscut sociolog care tia cine este autorul, Miron Constantinescu. Aici dezvluie tratamentul la care a fost supus: a stat in nchisoare 5 ani si doua luni, fara sa fie anchetat, n-a fost trimis in judecata, la eliberare i s-a spus ca nu are nici o vina, dar la ntoarcere constata ca familia formata din apte persoane i-a fost evacuata din apartament, alungata. S-au ridicat mobilele, tablourile, covoarele, vesela,etc. Chiar imbracamintea sa si lenjeria i-a fost luata. I s-a luat biblioteca (opt sute de volume), manuscrisele, fisele (referina la fise nu e intamplatoare, se adresa unui confrate!). Nimic nu i s-a mai napoiat. Invoca activitatea sa,

atacul legionar. Am ieit din nchisoare bolnav. Sntatea mea este serios zdruncinata... sufr de reumatism si de o boala grava de inima. ...Nam locuina, nici mcar imbracamintea necesara.... N-a primit niciodat rspuns. Era fondatorul psihologiei experimentale in Romnia. Nicolae Margineanu (1905-1980), fiu de taran, elev la Blaj si Orastie, apoi student la Cluj, impresioneaz nu numai pe profesorul sau Florian Stefanescu-Goanga, care-i propune un post de preparator cnd era inca student in anul al II-lea, ci si pe ali profesori clujeni pe care-i frecventeaz: Virgil Brbat, Victor Papilian, Bogdan-Duica. La 22 de ani era deja liceniat, la 24 devine doctor in filosofie, cu specialitatea principala psihologie si cu meniunea magna cum laude. Cerndu-i sa invete limba germana, Stefanescu-Goanga l trimite intr-un voiaj de documentare in Germania. Face turul principalelor laboratoare de psihologie: la Leipzig ia contact cu spiritul lui Wundt si al urmasilor sai Kruege , Kulpe si altii, la Hamburg se apropie de Stern, de care-l vor leag apoi multe si la care se formase si G.W.Allport, la Berlin ia cunotina de noile cercetri in psihologia configuraiei si se familiarizeaz cu ideile lui Koehler. Profesorii Rupp si Moede ii fac recenzia tezei sale de doctorat in reviste germane, iar la ntoarcere scrie un amplu raport care a aprut sub numele de Psihotehnica in Germania(1929). Un an mai trziu publica insa o carte substaniala care ofer o imagine completa asupra cercetrilor din aceasta tara, Psihologia germana contemporana(1930). In Frana i-a cunoscut apoi pe cei care au marcat evoluia psihologiei franceze, Pierre Janet si Henry Piron. Obine apoi bursa Fundaiei Rockefeller si ncepe o noua etapa in formarea sa, aventura americana. Iat nceputul: La Universitatea Harvard, profesorul Allport m-a primit cu o aleasa afec iune. O data fiindc aceasta era firea sa si a doua oara fiindc avea posibilitatea de a afla noutati despre psihologia germana, in general, si despre activitatea Institutului de la Hamburg, in special. Era apoi numai cu apte ani mai in vrsta dacit mine, deci foarte tinar si el. Aici cunoate si pe Cantril, pe Murray, cel ce a condus, in timpul rzboiului, laboratorul pentru selecia ofierilor pentru serviciile secrete, pe Boring (exponentul cel mai de seama al psihologiei experimentale din SUA) si pe Roback, autorul tratatului celebru de Psihologia caracterului. Cu Allport menine mereu legtura, acesta citete studenilor si scrisorile lui Margineanu. La Yale lucreaz cu Hartshorne si May, cei care acordau o atenie semnificativa mediului sau situaiei si l frecventeaz pe Sapir, preocupat de influenta culturii asupra personalitii umane. La Chicago l cunoate pe Thurstone, cu care are lungi discuii, la Wisconsin pe Young, la Stanford pe Terman, la Los Angeles pe

Bogardus, la Universitatea Duke l ntilneste pe William McDougall, la Columbia pe Murphy si Symonds. Dar si pe Thorndicke. Dup numai opt luni este capabil sa fac o sinteza asupra psihologiei persoanei, din care s-a dezvoltat apoi cunoscuta sa carte. In mai puin de doi ani devine un nume cunoscut printre psihologii importani din America, este adesea consultat ca un bun cunosctor al psihologiei europene, invitat sa tina cursuri sau sa dea conferine, devine un partener diligent al colegilor si americani. Se afirma ca unul dintre cei mai semnificativi psihologi ai epocii si probabil ca altfel ar fi artat psihologia romneasca daca coala de la Cluj s-ar fi dezvoltat prin aportul si sub influenta sa. Dar n-a fost sa fie astfel. Tabloul ntlnirilor lui Nicolae Margineanu este tulburtor. El s-a format si a cooperat cu cei mai importani reprezentani ai psihologiei germane, franceze sau americane din toate timpurile, cu clasicii. I-a cunoscut, a lucrat cu ei, le-a fost aproape. Iar unii, cum Allport si Cantril, iau fost prieteni statornici. Covritor. Dar n-a fost sa fie. A fost arestat si anchetat, adic umilit, btut, nfometat, supus presiunilor de tot felul pentru a mrturisi sau a se angaja in aciuni de demascare. Urmeaz procesul si implicarea intr-un lot din care nu tia dect pe cativa. Atmosfera procesului e terifianta. Rezista cu demnitate temniei si iese viu (dar bolnav) dup 16 ani si doua luni, reuind sa mai supravieuiasc tot pe atia ani, sa mai lucreze si sa publice inca multe lucrri. Cartea sa de amintiri este preioasa pentru mrturisirile sale asupra oamenilor timpului, cunoscui in ipostaze sociale diferite, muli in anii de detenie. Spre deosebire de alte asemenea evoc ri, avem aici analizele unui psiholog. Din relatrile sale nu rzbate nici ura, nici dorina de rzbunare. Autorul nu nceteaz niciodat sa observe, sa compare, sa evalueze, sa interpreteze atitudini, comportamente, stiluri. Cu acuitatea observatorului-participant, ne ofer diagnostice pertinente si descrieri obiective, chiar daca cel supus experimentului este el nsui. Iat:Doi gealai m-au legat de mini si la picioare, mi-au introdus genunchii intre mini si apoi intre genunchi si mini mi-au bgat un bat. M-au ridicat, aeznd batul pe doi stlpi. Corpul mi ramasese astfel in aer, cu capul in jos, iar picioarele in sus. Seful arestului a nceput sa m loveasc in fese cu un baston de cauciuc nuntrul cruia era srma mpletita. In starea de emoie in care eram, durere prea mare nu am simit. O relatare rece, detaata, o fisa psihologica de observaie. Cumplit experiment. Ce e de remarcat este faptul ca dup ce a trecut prin ce a trecut si-a ntemeiat si meninut convingerile, sprijinindu-se pe valori si oameni.

Lucrarea Sub semnul omeniei, publicata in 1969, la numai cinci ani dup calvarul temenitei, mrturisete despre ncrederea sa in cultura si civilizaie, in simul msurii, stil naional si sentimentul armoniei, in datin (in sens de cutuma morala) si comunitate, in legea strmoeasca a omeniei. E o lege care oprete rul sa se manifeste, e o instituie a valorii morale, o norma a dreptei balane si a instituiei datoriei. E o mitologie, o religie a faptei bune, a regulilor si bunelor practici, o calitate dominanta a personalitii civilizatoare. Omenia e suprema condiie a omului, crede Margineanu, e calitatea care nchide cercul calitilor umane, fie ele intelectuale, practice sau morale. Dup tiina noastr, Margineanu este singurul psiholog roman care si-a scris amintirile. Vor fi descoperite oare si altele? In ncheierea acestei relatri ncerc sa-mi exprim sentimentele pe care le-am trit atunci cnd am nceput sa descopr lumea naintailor notri martiri. M voi margini aici la ntlnirile cu Nicolae Margineanu, dei i-am cunoscut si uneori le-am fost apropiat lui Petre Botezatu, Traian Herseni, C.I.Botez, George Bontila. Niciunul dintre ei, insa, nu a pomenit vreodat despre anii de calvar. Am citit lucrrile lui N. Mrgineana dup terminarea facultii, in 1963, la recomandarea lui Ion Holban: Psihologia persoanei, Psihologia in marea industrie, Analiza factorilor psihici, Psihotehnica in Germania, Psihologia germana contemporana. Am avut o singura ntlnire cu personajul real: seniorial, optimist incurabil, stil si discurs natural (neincifrat de canoanele timpului), rupt de context. ntlnirea cu dimensiunea sa umana s-a produs la Cluj, cred ca prin 1975 : lectura crii de dialog cu Voicu Lascus, publicata in 1997, Natura uman i condiia ei socialcultural Dialoguri cu N. Mrgineanu. Adevrata ntlnire a fost lectura memoriilor, Amfiteatre si nchisori (1991) ; publicata integral in 2002, Marturii asupra unui veac zbuciumat. Atunci am realizat ce a nsemnat calvarul sau, cei 16 ani (1948-1964) de nchisoare. Am realizat prpastia dintre destinele noastre : a fost ncarcerat in 1948 eu eram elev la coala primara, apoi am fcut clasele 5-7, liceul la Botoani (am studiat atunci si psihologia), facultatea (1957-62), am intrat in profesiune, m-am casatorit. Si in toi aceti ani el era la Malmaison, Jilava, Piteti, Aiud si Gherla. Am traversat copilria, adolescenta, tinereea, am intrat in profesiune si N.M. era in acest timp in recluziune, suferind fizic si psihic, rupt de rostul sau, de biblioteca, de laborator, de studeni, de posibilitatea de a cerceta si publica. Anii cei mai fecunzi. Cum a rezistat?

M ntreb, in final: cum e posibil ca muli intelectuali, intre care si colegi ai notri, care, dei au aflat mai trziu despre crimele sistemului (unii au tiut insa ca faada ideologica nu e dublata de practici pe potriva) continua sa scuze, sa justifice, chiar sa idealizeze acel timp. Sau sa amestece cu abilitate - criteriile de judecare a epocii. Cred ca nu avem a face, in aceste cazuri, doar cu un discurs justificativ, ci cu ceva mai mult, tem care ar merita atenia psihologilor. Poate e si o datoria fata de naintaii notri care au suportat ororile temniei si ale calvarului de dup aceea. In final, doua intrebari: Cum se poate interpreta o asemenea ignorare a subiectului? De ce nu intereseaz aceasta tema nici pe cei mai vechi, nici pe tinerii cercettori?

Bibliografie23 Anisescu, C., 2002, Psihologul George Bontila completare la Destin. Fragment biografic, in Arhivele Securitatii. CNSAS, Editura Pro Historia, 61 79 24 Anisescu, C., 2006, Nicolae Margineanu. Un psiholog in temnitele comuniste. Documente preluate din arhiva CNSAS, prefata de Adrian Neculau, Polirom 25 Arendt, H., 1994, Originile totalitarismului, Humanitas, Bucuresti 26 Deletant, D., 2001, Teroarea comunista in Romania, Polirom, Iasi 27 Enriquez, E., 2007, Clinique du pouvoir, rs, Ramonville Saint-Agne 28 Giurescu, C.,1994, Cinci ani si doua luni in penitenciarul de la Sighet, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti 29 Giust-Desprairies, F., 2003, Limaginaire collectif, rs, Ramonville SaintAgne 30 Liiceanu, A., 2003, Ranile memoriei. Nucusoara si rezistenta din munti, Polirom, Iasi 31 Mrgineanu, N. 1991, Amfiteatre si inchisori, Dacia, Cluj-Napoca. 32 Mrgineanu, N. 2002, Marturii asupra unii veac zbuciumat, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti 33 Neculau, A., 1991 Roumanie la changement difficile, Connexions, 58, Paris, 107-117. 34 Neculau, A., 2004, La violence institutionnelle. Une exprience roumaine dans les annes du totalitarisme stalinienne:la rducation, in in A.Neculau (coord.). Viata cotidiana in comunism, Polirom, 203-225 35 Neculau, A., 2005, Dominanti si dominati : o lectura psihosociologica a luptei pentru putere in Romania comunista, Psihologia sociala, 15, 223-244 36 Neculau, A., 2005, Romania intre 1944-1989 o analiza a modului in care s-a construit o noua identitate sociala, Psihologia sociala, 16, 159- 171 37 Neculau, A., 2006, Contrle du contexte et manipulation des reprsentations sociales, in Dorna, Al., Sabucedo, J.M., Etudes et chantiers de psychologie politique, LHarmattan, Paris 38 Neculau, A., 2006, Le specificit du pouvoir dans la Roumanie communiste et

39 40 41 42 43

44 45

postcommuniste, Psihologia sociala,17/, 189-223 Neculau, A., 2008, Context politic, reprezentari sociale si practici, in L.Betea, A. Dorna, Psihologia politica, o disciplina societala, Curtea Veche, Bucuresti, p. 208233, ISBN 978-973-669-590-2 Neculau, A., 2008, La relation daide dans une contexte sociale contrl, 2008, Nouvelle Revue de Psychologie, Edition rs, 6, ISSN : 1951-9532, ISBN978-2-7492-0827-5, 139-158 Neculau, A., 2010, Plasa psihosociala sau controlul total, in Adrian Neculau, Andre Sirota (coordonatori), Indivizi si societati sechestrate. Abordare psihosociologica, Editura Universitatii Alexandr Ioan Cuza din Iasi, Pavlovici, F.C., 2001, Tortura pe intelesul tuturor, Cartier, Chisinau Popa, M., 2002, Florian tefanescu-Goanga personalitate marcanta a invatamantului universitar clujean, in Florian tefanescu-Goanga, Cetatea universitara, Antologie de texte, ingrijita de Mircea Popa si Viorica Sncrian, Editura Presa Universitara Clujeana, 5-25 Rusan, R. 2007, Cronologia si geografia represiunii comuniste in Romania. Recensamantul populatiei concentrationare(1945-1989), Fundatia Academia Civica, Bucuresti Schlattner, E., 2001, In inchisoare am invatat limba romana a inimii, interviu acordat lui C. Coroiu, in Adevarul literar si artistic, nr.579