psihiatrie

35
AS PRINC TAMAS SIMONA 1

description

psihiatrie

Transcript of psihiatrie

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 1

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 2

    Educatia sanitara pentru prevenirea bolilor psihice

    - igiena sarcinii o a se evita traumele psihice

    o stari tensionale o alcoolul

    o tutunul - asigurarea unui climat familial cald

    - abordarea adolescentului cu intelegere si sfaturi competente - asigurarea unei atmosfere de intelegere si respect in familie si la

    locul de munca - informarea tinerilor casatoriti asupra cerintelor vietii de familie

    - orientarea profesionala conform aptitudinilor si dorintelor

    individului - pregatirea pentru schimbari fiziologice sau evenimente in viata

    o pensionarea o menopauza

    - evitarea surmenajului psihic - pentru evitarea starilor depresive

    - a sentimentului de inutilitate - a starii de nervozitate

    - regim de viata echilibrat o alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus

    o activitate reconfortanta - evitarea consumului de

    o droguri, o alcool,

    o condimente,

    o cafea in exces - tratarea precoce a afectiunilor organice

    o endocrine o metabolice

    o renale o cardiace

    o neurologice

    Evaluarea functiilor psihice

    - nivel de constienta o un pacient constient raspunde promt la intrebari si percepe

    ceea ce se intimpla in jurul sau

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 3

    o pe masura ce constienta se diminueaza, este mai putin

    capabil de a se concentra o pentru evaluarea nivelului de constienta se poate utiliza

    scara Glasgow

    scara Glasgow

    Semne Raspuns Scor

    Ochi Deschidere spontana 4

    Deschidere la comanda verbala 3

    Deschidere la stimulare

    dureroasa

    2

    Fara raspuns 1

    Raspuns verbal

    Orientat + conversatie 5

    Dezorientat + conversatie 4

    Cuvinte neadecvate 3

    Sunete neinteligibile 2

    Fara raspuns 1

    Raspuns

    motor

    Raspuns la comanda 6

    Raspuns la stimuli durerosi 5

    Retragere la stimuli durerosi 4

    Retragere de decorticare

    (flexia membrului superior si hiperextensia membrului

    inferior)

    3

    Postura de decerebrare (hiperextensia membrelor)

    2

    Fara raspuns 1

    Scor total 3 15

    Scorul normal = 14-15 Scorul 7 = stare de coma

    - comportament si infatisare o se vor observa atitudinile si reactile pacientului in timpul

    examenului fizic o aspectul sau reflecta modul cu care se percepe

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 4

    - vorbire, limbaj

    o se va cere pacientului sa numeasca obiecte care ii sunt aratate si sa citeasca cu voce tare fraza simple

    - capacitatea de a intelege si rezolva probleme prin teste si convorbiri

    - orientare sa redea corect locul unde se afla, de cind, data prezenta

    - invatare sa demonstreze modul de efectuare a igienei cavitatii bucale

    - memorie imediata, recenta, trecuta o se va cere sa repete o serie de numere, crescind progresiv

    numarul cifrelor o se va cere sa isi aminteasca evenimente produse in ziua

    respectiva o se va cere sa numeasca antecedente medicale sau

    familiale, sa-si spuna data nasterii

    - gindirea se va cere sa interpreteze fraze simple, sau sa le explice

    - judecata va fi pus sa explice ce va face in anumite situatii - functia senzoriala si de perceptie

    o se vor oferi diversi stimuli luminosi, auditivi, olfactivi, tactili si se va observa modul de reactie

    - afectivitate prin observarea pacientului daca e trist, anxios, agresiv

    FACTORI DE RISC (circumstante de aparitie)

    - conditii nefavorabile ale medilului extern

    - factori genetici

    - afectiuni in timpul sarcinii lues, rubeola - traumatisme obstetricale

    - traumatisme si infectii care produc leziuni ale creierului - stari conflictuale, tensionate in familie, la locul de munca

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 5

    - evenimente pe parcursul vietii - profesii cu responsabilitate crescuta, desfasurate in zgomot si

    incordare psihica - surmenaj intelectual

    - perioade critice ale vietii - boli metabolice endocrine, neurologice, infectioase, intoxicatii

    - ore de somn insuficiente - consum de alcool, droguri

    SEMNE SI SIMPTOME

    (manifestari de dependenta)

    - tulburari o ale starii de constienta

    nu reactioneaza la stimuli reactineaza doar prin aplicarea diversilor stimuli

    asupra sa

    manifesta dezinteres fata de lumea exterioara intelege cu dificultate ce se intimpla in jurul sau este dezorientat este confuz

    Aceste manifestari difera in functie de gradul alterarii constientei - Somnolenta

    - Obnubilare - Sopor

    - Coma o de perceptie

    hiperestezie - sensibilitate exagerata hipoestezie sensibilitate scazuta iluzii halucinatii

    auditive

    tactile olfactive

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 6

    o de gindire

    idei delirante legate de persoana sa sau de mediul inconjurator

    fuga de idei isterie, manie idei prevalente nevroze, psihopatii idei obsesive stari de depresie, nevroze lipsa coerentei in vorbire oprire brusca in timpul expunerii

    o de memorie hipoamnezia amnezia

    o ale dispozitiei depresie

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 7

    euforie nejustificata, cu un comportament agitat, haotic

    stare de spirit schimbatoare o afective

    furie

    agresivitate violenta apatie labilitate emotionala

    o de vointa

    dificultate in luarea unor decizii activitati nefinalizate insusirea cu usurinta a convingerilor celor din jur

    o de activitate

    diminuarea sau accelerarea miscarilor epuizare rapida dupa activitati relativ usoare efectuarea mai multor activitati in acelasi timp agitatie psihomotorie

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 8

    catatonie, catalepsie negativism

    cleptomanie piromanie stereotipie

    o de comunicare logoree mutism bilbiala eroare verbala utilizarea unui ton prea ridicat sau prea monoton graforee refuzul scrisului deficiente de caligrafie

    o de comportament instinctual

    exagerare sau diminuarea instinctului alimentar perversiuni sexuale exagerarea sau scaderea instinctului matern

    o organice

    abuz de alcool abuz de droguri

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 9

    - diminuarea instinctului de conservare

    o tentativa de autoagresiune o suicid

    - tulburari organice

    o creier

    o cord o ficat

    o rinichi

    IMPORTANT - dupa aprecierea functiilor psihice , se vor culege informatii

    referitoare la o habitat

    o familie o loc de munca

    o starea de igiena o comportament in trecut

    o modul de dezvoltare a personalitatii o starea morfo-functionala a diferitelor organe si aparate

    - pentru a putea obtine informatii pertinente, in timpul interviului

    este necesar sa se cistige increderea pacientului prin o ascultare atenta

    o examinare fara prezenta altor persoane o utilizarea unui vocabular accesibil

    o evitarea comentarilor fata de pacient o neitreruperea expunerii

    - examinari paraclinice o radiologice

    radiografie craniana arteriografie CT mielografie

    o EEG o Examen genetic

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 10

    Examinari citogenetice Cariotip Testul BARR

    Examinari morfologice Dermatogifele palmare

    o Examinari de laborator Singe

    VSH Glicemie

    Uree, acid uric, creatinina Colesterol

    Probe de disproteinemie VDRL

    Urina Sumar

    LCR o Examen psihologic

    Teste de personalitate Teste de investigare a atentiei si memoriei

    PROBLEMELE PACIENTULUI

    - alterarea nutritiei deficit (actuala sau potentiala)

    o cauze refuz de alimentatie psihoze aport insuficient fata de necesitati agitatie

    psihomotorie

    anorexie nervoasa tulburari nevrotice

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 11

    - alterarea nutritiei exces (actuala sau potentiala) o cauze

    aport excesiv fata de necesitati comportament maniacal, bulemie nervoasa

    - diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene

    o cauze

    stare depresiva comportament psihotic comportament maniacal

    - alterarea respiratiei - dispnee o cauze

    anxietate tulburari nevrotice

    - potential de alterare a integritatii fizice suicid, autotraumatizare

    o cauze depresie stare maniacala comportament psihotic dementa

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 12

    - alterarea comunicarii prezenta ideileror delirante o cauze

    halucinatii agitatie psihomotorie

    - alterarea somnului insomnie, nevoie redusa de somn o cauze

    depresie comportament maniacal

    - deficit de autoingrijire

    o cauze agitatie psihomotorie dementa comportament psihotic

    - anxietate o cauze

    incapacitate de adaptare la mediu dificultate de exprimare a nevoilor stres excesiv

    OBIECTIVE

    - vizeaza o linistirea pacientului

    o diminuarea manifestarilor comportamentale o asigurarea unui aport in functie de necesitati

    o asigurarea unui somn corespunzator cantitativ si calitativ o prevenirea accidentarii

    o prevenirea complicatiilor imobilizarii voluntare o redobindirea interesului pentru desfasurarea unor activitati

    o reluarea relatiilor interpersonale

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 13

    INTERVENTII

    - asigurarea microclimatului corespunzator o sa se ofere siguranta

    o camera linistita, saloane comune, spatioase, bine aerisite o conditie esentiala - evitarea aglomerarii

    o pentru cei agresivi vor sta in camere izolate o pentru cei care nu trebuie sa stea in pat camere de zi o usile vor sta deschise deoarece cele inchise irita o incaperile anexe si colturile de coridoare vor fi bine

    luminate atit ziua cit si noaptea o temperatura optima

    o posibilitati de a asigura semiobscuritatea pentru cei care trebuie sa stea in liniste

    o mobilierul trebuie sa fie din material greu , fara unghiuri

    ascutite - ingrijiri generale

    o inca de la internare adaptarea unui comportament adecvat fata de obsesile bolnavului

    o predarea obiectelor taioase se va face cu mult tact o in caz de nevoie se va face sedare medicamentoasa cu

    avizul medicului o cu ocazia pregatirii la internare asistenta va verifica

    eventualele hematoame, lovituri sau leziuni pe tegumente , iar daca acestea exista va anunta medicul

    o inainte de a fi dus in salon va mai fi inca odata controlat pentru a nu avea obiecte taioase

    la narcomani trebuie sa fie controlati in rect o bolnavul trebuie ajutat sa isi satisfaca nevoile personale

    o exemplu bolnavul depresiv se retrage si se izoleaza de realitate, adesea nu este in stare sa isi satisfaca nici macar masurile de igiena corporala si eventual refuza si

    alimentatia o numerosi bolnavi au ginduri de sinucidere si adesea fac

    tentative in aceasta directie - utilizarea comunicarii terapeutice

    o mesajul verbal sa fie clar o pacientul

    sa fie ascultat atent sa fie lasat sa isi exprime sentimentele sa spuna ce il preocupa sa fie incurajat pentru comunicare cu altii

    o sa se mentina pacientul la subiectul discutiei

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 14

    o daca nu vrea sa vorbeasca , i se va oferi alt moment

    o in timpul , se va tine cont de starea pacientului - orientarea permanenta in timp si spatiu

    - supravegherea atenta a pacientului pentru a observa aparitia unor modificari de comportament sau modificari fiziologice

    o crearea starilor de agresiune in relatia cu ceilalti o aparitia intentiilor de agresiune sau a tentativelor de suicid

    o aparitia starii de depresie o tulburari digestive, varsaturi, constipatie

    - asigurarea alimentatiei o nu au nevoie de un regim special, doar daca sufera de

    anumite boli o trebuie sa fie normocalorice, cu multe fructe, legume si

    preparate de lapte o in functie de necesitati si preferintele pacientului

    o se va stimula apetitul

    o se vor oferi cantitati mici de alimente, la intervale scurte de timp

    o in caz de agitatie psihomotorie , se va recurge la alimentatie prin sonda

    o in caz de refuz alimentar , se utilizeaza alimentatia parenterala

    o se vor corecta carentele vitaminice o depresivii sunt predispusi la constipatie, trebuie rezolvata

    aceasta problema pe cale dietetica , doar in caz de esec se va recurge la clisma evacuatorie, nu se administreaza

    purgative o cei cu denutritie inaintata aport caloric ridicat o cei tratati cu inhibitori de monoaminooxidaze (iproniazid,

    nialamida si toloxaton) se interzice consumul de carne,

    drojdie, peste afumat, vinat, iar la externare sa nu

    consume vin rosu si bere o cei care refuza alimentatia sau cei inapetenti alimentarea

    se va face prin alimentatie pasiva, eventual cu lingurita in unele cazuri se administreaza inainte 6-8-10 ui de

    insulina care prin hipoglicemia provocata declanseaza actul alimentatiei plus perfuzie

    intravenoasa daca nici acestea nu dau rezultate se recurge la

    alimentatie artificiala pe sonda, aceasta va fi scoasa dupa fiecare masa si reintrodusa la urmatoarea

    - supravegherea somnului in vederea asigurarii perioadelor de repaus neconfortanat

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 15

    o nu va fi lasat in timpul zilei sa se odihneasca prea mult

    timp o la nevoie , i se va administra medicamentele prescrise de

    medic si se va urmari efectul terapeutic al acestora o se vor afla de la pacient motivele nelinistii din timpul noptii

    o vor fi inlaturati factorii iritanti - asigurarea ingrijirilor igienice

    o se va stimula pacientul sa se spele, sa se imbrace, acordindu-se timp suficient

    o va fi indrumat in efectuarea ingrijirilor igienice, la nevoie va fi ajutat

    o se va schimba lenjeria de pat si de corp ori de cite ori este nevoie

    - in caz de agitatie psihomotorie o imobilizarea pacientului manuala, cu cearceafuri, chingi o montarea de aparatori sau plase pe lateralele patului

    o protejarea impotriva lezarii prin asezarea de paturi, perne in jurul bolnavului

    o hidratarea pacientului tinind cont de pierderile de lichide prin transpiratie, tahipnee

    - stimularea pacientului pacientului in efectuarea unor activitati o se va stabili un program de activitati agreate de pacient,

    pentru a preveni plictiseala o activitatea va fi dozata conform cu posibilitatile pacientului

    o se vor evita elementele competitionale in activitate o se va incepe cu activitati individuale, apoi treptat se va

    trece la activitati in grup o pacientul va fi recompensat cu laude

    - prevenirea izolarii prin stimularea relatilor interpersonale o organizarea de activitati recreative in grup

    o sa se intervina atunci cind pacientul are senzatia ca nu

    este acceptat de ceilalti pacienti - in caz de agresivitate, cind pacientul devine periculos pentru el

    si pentru ceilalti pacienti o Identitatea cauzei care a determinat schimbarea

    comportamentului o Au tendinte de a comite agresiuni

    o Linistirea pacientului o Izolarea temporara, daca situatia devine amenintatoare

    o Asistenta nu poate parasi salonul doar daca supravegherea e preluata de alta asistenta

    - Urmarirea functiilor vitale si vegetative o Puls, T.A., temperatura, respiratie

    o Pierderile de lichide prin diureza, transpiratii, tahipnee

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 16

    o Tranzitul intestinal combaterea constipatiei - Aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii

    voluntare escare, hipotensiune ortostatica, constipatie, tromboflebite

    - Participarea la masurile terapeutice aplicate

    o Insulinoterapie o Soc electric

    o Somnoterapie o Psihoterapie individuala, in grup, meloterapie, ergoterapie

    - Administrarea tratamentului medicamentos neuroleptice, antidepresive, tranchilizante, hipnotice

    o Se va explica pacientului necesitatea tratamentului si cooperarii

    o Se va manifesta rabdare si blindete o Se va urmari daca pacientul ia tratamentul oral pot stoca

    medicamente in scop suicidar

    - Mentinerea legaturii cu familia o Incurajerea familiei pentru a se implica in suportul

    emotional de a vizita pacientul

    ATENTIE!!!!!!

    Ingrijirile vor fi diferentiate in functie de comportamentul pacientului anxios, depresiv, maniacal, psihotic

    INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT

    ANXIOS

    - masuri generale o calm

    o control

    o nu se lasa pacientul singur o comunicarea cu pacientul anxios trebuie sa fie

    scurta concisa pe ton calm

    o se indeparteaza factorii ce determina anxietatea

    medicatie observarea efectelor secundare cauza care provoaca anxietatea incercarea indepartarii cauzei

    o sa invatam pacientul sa isi exprime emotiile o sa aratam pacientului ca il intelegem\observatiile

    anxiosului se fac personal si direct , nu in public

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 17

    o se evita sa se intre in controverse

    o se incearca cistigarea increderii pacientului o stimularea pacientului sa intre in activitatile sectiei

    o observatiile legate de pacient sa discuta in grup o asistentele nu au voie sa aibe antipatii

    INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

    DEPRESIE PSIHICA

    - se manifesta o indiferenta afectiva

    o izolare de anturaj o tristete profunda

    o anxietate, astenie, adinamie, akinezie o vorbeste lent

    o atentia e dispersata

    o prezinta aspectul unui om descurajat o poate avea tentative de sinucidere

    - ingrijiri acordate o asistenta

    sa se manifeste cu obiectivitate si compasiune sa supravegheze durata somnului si sa anunte

    medicul daca o considera insuficienta sa ajute bolnavul la efectuarea toaletei de dimineata

    si la mentinerea igienei corporale daca la mesele obisnuite nu consuma cantitati

    suficiente de alimente , trebuie sa l incurajeze la consumul caloriilor necesare intre mese

    trebuie sa il ajute la alcatuirea unui plan de viitor, prin aceasta il impiedica la retragerea in singuratate

    orice activitate , cit de minimala , pe care o observa la bolnav sa o aprecieze pozitiv

    sa caute sa petreaca cit mai mult timp cu bolnavul si sa-l incurajeze pentru concretizarea si formularea temerilor si obsesiilor care il framinta

    INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

    CONFUZIE MINTALA

    - se manifesta o prin deficit de atentie si memorie

    o dezorientare in timp si spatiu

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 18

    o imagini si idei estompate

    o somnolenta, dar cu perioade de agitatie psihomotrica - ingrijiri acordate de asistenta

    o sa informeze bolnavul frevent si in mod regulat despre realitatiile din jurul lui, unde se afla, in ce localitate, ce zi

    este, cit este ora, etc o sa fie atenta la halucinatiile bolnavului

    o sa atentioneze si sa ajute bolnavul la intervale obisnuite sa iasa la toaleta

    o sa il ajute la asigurarea igienei corporale o sa supravegheze obiceiurile alimentare, sa insiste la

    consumul cantitatilor necesare de alimente si lichide o sa incurajeze si sa ajute la panificarea activitatilor zilnice

    o sa ajute la gimnastica sau plimbari pe coridor o daca starea se amelioreaza sa-l incurajeze la activitati mai

    multe

    INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU HIPERACTIVITATE

    - se manifesta adesea sub forma accesului maniacal

    o este bine dispus o alearga

    o danseaza o este preocupat in permanenta de o activitate ineficienta

    o in cadrul acestei stari pot apare perioade de furie, cind devine agresiv, refuza mincarea si nu doarme

    - ingrijiri acordate de asistenta o intrucit accesul de furie poate fi declansat de excitanti

    externi in momente si imprejurari imprevizibile asistenta

    trebuie sa asigure un anturaj ferit de excitatii inutile o sa evite orice activitate fata de care el nu manifesta

    dorinta de cooperare o sa fie atenta la semnele de oboseala fizica si sa-i propuna

    scurte pauze de odihna o sa evite activitatiile care pretind concetrare durabila

    o sa il indemne la consumul cantitatilor mai mari de alimente si lichide

    o sa supravegheze ritmicitatea normala evacuarilor o sa indemne la repausuri repetate in cursul zilei

    o sa supravegheze somnul de noapte

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 19

    INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

    PARANOIA

    - se manifesta printr-o gindire nerealista o cu idei fixe de persecutie sau de grandoare

    o apare de obicei la indivizi care au tendinta de

    autoapreciere exagerata o sunt neincrezatori, egocentrici

    o au comportament imprevizibil cu atitudini de ostilitate si

    agresiune - ingrijirile asistentei

    o asistenta trebuie sa impiedice autoizolarea o sa fie consecventa la indeplinirea programului activitatii

    zilnice o sa fie constienta de faptul ca bolnavul considera

    majoritatea celorlalti bolnavi ca dusmanii lui personali o sa evite orice situatie care ar putea da nastere la suspiciuni

    inutile din partea bolnavului o cu persoanele din jur sa discute cu voce obisnuita , sa fie

    auzita si de bolnav o sa evite comunicarile soptite cu o terta persoana

    o sa manifeste o atutudine intelegatoare daca bolnavul utilizeaza un limbaj neadecvat

    o sa nu forteze consumarea alimentelor refuzate de bolnavi

    INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU DELIR ALCOOLIC

    - este o manifestare psihotica a alcoolismului cronic

    o forma acuta apare in cursul consumului de alcool sub forma unor idei da persecutie, suspiciuni, gelozie, sub

    influienta carora bolnavul poate comite crime sau automutilari

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 20

    o forma acuta apare la revocarea brusca a consumului de

    alcool, de obicei noaptea

    o bolnavul devine nelinistit o prezinta agitatie psihomotorie, tremuraturi, halucinatii

    o se poate intimpla ca sa aibe un comportament normal la

    inceput si abia dupa o abstinenta de 2-3 zile sa se manifeste semnele delirului alcoolic

    o se trezeste noaptea cu manifestari psihice

    - MANIFESTARILE DELIRUM TREMENS

    o Tremor generalizat o Transpiratii profunze

    o Greata, varsaturi incoercibile

    o Oscilatii tensionale colaps o Semne de deshidratare

    o Dezechilibru hidroelectrolitic si acidobazic o Febra de tip central sau complicatii infectioase

    (bronhopneumonie) o Psihic cu stare de confuzie

    o Specific halucinatii vizuale, tactile

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 21

    o Continutul halucinatilor vizuale e mai ales de tip animalier

    care ataca pacientul o Starea se accentueaza vesperal, nocturn, dureaza 24 ore

    1 saptamina, apoi revine la starea de constienta - ingrijirile asistentei

    o asistenta trebuie sa recunoasca semnele precoce ale abstinentei de alcool

    o ingrijirea acestor bolnavi nu gaseste in totdeauna destula intelegere de la apartinatori si prieteni

    o asistenta trebuie sa lamureasca vizitatorii sa nu introduca bauturi alcolice in spital

    o pachetele trimise vor fi controlate si bolnavul va fi instiitat de aceasta

    o in cazul in care ajung in delirum tremens , trebuie evitata traumatizarea, sau tentativele de sinucidere

    o imobilizarea cu forta a bolnavului se va face numai

    temporar si aceasta cu aprobarea medicului

    INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU ISTERIE

    - esteo nevroza care se manifesta prin crize emotive exagerate

    o tendinta la dramatizare o care imita functional, artificial, uneori grotesc o boala

    organica crize convulsive, pareze, paralizii, anestezii locale, surditate, cecitate

    o diagnosticul la bolnavii cunoscuti este usor, mai greu e la cei care nu sunt cunocuti, diferentierea e greu de facut,

    dar odata diagnosticati, trebuie izolati - ingrijiri acordate

    o in timpul crizei se adopta o atitudine autoritara

    o este un bolnav slab, care pe orice cale vrea sa obtina atentie, caldura

    INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

    DEMENTA

    - este reducerea progresiva a capacitatii intelectuale a memoriei, a capacitatii de gindire abstracta

    o dezorientare in timp si spatiu o confuzia persoanelor cunoscute si apropiate

    - ingrijiri acordate o in functie de gradul de inaintare al dementei

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 22

    o se poate ajunge pina la imbracarea, dezbracarea si

    alimentarea bolnavului o se iau masuri de linistire si ameliorare a starii lor

    o o atitidine ostila sau de indiferenta fata de bolnav manifestata prin desconsiderarea afirmatiilor sau

    pretentiilor bolnavului, prin dezacordul fata de acuzele si modul de gindire al celor ingrijiti, prin frinarea lor de asi

    exprima ideile in cursul convorbirilor , prin inundarea lor cu sfaturi, prin dorinta de a-i lamuri cu orice pret asupra

    ideilor proprii privind modul cum ar trebui sa se comporte , intrerupe orice relatie cu bolnavul care se retrage si nu mai

    poate fi influientat nici dupa schimbarea atitudinii personalului fata de el

    PLAN DE INGRIJIRE PENTRU PACIENTII CU UN

    COMPORTAMENT DEPRESIV

    PROBLEMA DE

    INGRIJIRE

    SCOPURILE

    INGRIJIRII

    ACTIUNEA DE

    INGRIJIRE

    1. consuma pacientul

    suficient lichid si

    hrana sau deloc? Ceea ce ar putea

    duce la pericolul de slabire a organismului

    sau de pierdere in greutate

    Pacientul trebuie sa

    consume destul

    lichid si hrana, greutatea corpului

    este stabila, prevenindu-se

    slabirea corpului

    Sa se ofere

    pacientului cantitati

    mici de mai multe ori pe zi

    Sa servesti pe cit posibil mesele

    impreuna cu pacientul

    Sa menti pe cit posibil echilibru la

    mincare si bautura Sa inventariezi

    dorintele pacientului Sa controlezi

    saptaminal greutatea corpului

    Sa se apeleze la

    nevoie la dietetician Totul sa se

    organizeze intr-un program structurat

    zilnic

    2. pacientul este

    constipat

    Pacientul are un

    model de defecare

    Sa intrebi pacientul

    de urina si scaun Sa menti o lista a

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 23

    defecarii

    Nu trebuie lasat sa stea toata ziua in

    pat Sa se ofere

    suficienta miscare Sa se ofere laxativ la

    nevoie

    3. pacientul are o gura uscata si

    senzatie de sete

    Pacientul bea suficient si-si

    clateste gura regulat, ceea ce

    face sa nu mai aiba gura uscata si

    senzatie de sete

    Sa se creeze conditii ca pacientul sa

    poata sa- si clateasca gura si sa

    bea Sa se ofere

    pacientullui in mod regulat de baut si sa

    fie stimulat sa bea

    4. pacientul nu este de loc sau aproape

    de loc in stare sa se ingrijeasca

    igienic

    Pacientul este in stare sa se

    ingrijeasca igienic, adica sa se spele

    zilnic, sa se imbrace cu haine

    curate

    Pacientul sa fie stimulat zilnic sa se

    spele/imbrace Sa se foloseasca

    timp suficient pentru aceasta

    Preintimpina tensiunile

    5. pacientul are

    probleme cu somnul, adoarme

    greu, doarme agitat, se scoala

    devreme, pentru ca sta mult in pat in

    timpul zilei sau este prizonierul

    propriilor stari depresive

    Pacientul are un

    astfel de ritm de zi/noapte incit este

    vorba de un echilibru intre

    activitate si odihna

    Nu il lasa sa stea

    prea mult in pat Apeleaza la nevoie si

    la alte terapii Pacientul primeste

    deseori somnifere , ai grija sa le ia si

    observa si efectul

    6. pacientul este

    agitat pentru ca este hartuit de

    ginduri si sentimente

    depresive

    Pacientul se poate

    concentra asupra activitatilor sale si

    este in stare sa isi manifeste

    sentimentele si ideile depresive

    Sa se indrume

    pacientul in mod structurat in

    activitatile sale zilnice

    Sa se stabileasca un contact cu pacientul

    prin intreprindeea

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 24

    activitatilorimpreuna

    cu pacientul Sa se lege nefortat o

    discutie cu pacientul, doar daca

    acesta simte nevoia Sa se aprecieze care

    este efectul discutiei desre idei /

    sentimente, daca pacientul se

    ingroapa mai mult in

    urma discutiei , se opreste

    7. pacientul are idei de sinucidere

    spunind ca vrea sa isi ia viata. Nu este

    nevoie ca pacientul sa exprime aceasta

    intentie

    intotdeauna

    Pacientul este in stare sa exprime

    idei/sentimente suicidale

    Pacientul se afla intr-o situatie incit

    nu ar putea face o

    incercare de sinucidere

    Sa se faca ideile si sentimentele

    suicidale ale pacientului

    discutabile asa incit sa se poata aprecia

    in ce masura acestea

    joaca un rol In cazul pericolului

    acut da sinucidere sa se ia masurile

    adecvate , ingrjire in sectie inchisa, sa se

    informeze regulat despre starea

    pacientului Se controleaza daca

    se iau medicamentele

    Sa se consulte medicul daca se dau

    sedative

    Sa se observe efectul acestora

    Sa se discute sinuciderea cu

    pacientul, sa nu existe nimic secret

    despre asta Daca pacientul nu se

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 25

    exprima despre

    sinucidere sa se urmareasca

    activitatea sa non-verbala, de exemplu

    tendinta de a se izola

    Sa se tina contact regulat cu pacientul,

    sa nu fie evitat Deca se

    administreaza

    antidepresivesa se tina pacientul sub

    observatie pantru ca atunci cind

    activitatea pacientului se

    intensifica , dar dispozitia este inca

    sumbra pericolul de sinucidere este mare

    8. pacientul nu este

    in stare sa lege sa u sa intretina

    relatii, pentru ca nu se mai simte

    valoros si nu vrea sa fie o povara

    pentru altul

    Pacientul este in

    stare sa lege si sa intretina relatii si

    contacte ci altii si-si considera

    contributia ca fiind valoroasa

    Preintimpina ca

    pacientul sa se izoleze complet de

    activitati Sa se indrume

    vizitele familiei Sa se urmareasca

    reactiile pacientului si a familiei

    Sa se raspunda la intrebarile familiei

    Familia sa fie implicata pe cit

    posibil la ingrijirea

    directa Sa nu se confirme

    sentimentele pacientului prin a-l

    evita, chiar prezenta poate fi un semnal

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 26

    Calitatea vietii si managementul psihiatric in schizofrenie

    Schizofrenia reprezinta o tulburare psihica majora cu evolutie

    cronica, care necesita o abordare complexa, ce depaseste sfera medicala, extinzandu-se spre sfera sociala si cea existentiala.

    In acest sens, o strategie terapeutica urmareste readaptarea

    la viata comunitara prin masuri de reabilitare psiho-sociala, precum si

    aplicarea unor modele de calitate a vietii, care urmaresc atat satisfacerea nevoilor, cat si a dorintelor bolnavului.

    Asistenta unui bolnav de schizofrenie se face conform unui

    plan de management psihiatric, adaptat individual si care tine cont de factorul evolutiv, factorul economic, factorul etic si de indicatorii

    calitatii vietii.

    Deciziile de orientare terapeutica si sociala au un caracter

    interactiv si sunt adaptate nu numai nevoilor, ci si preferintelor pacientului.

    Cuvinte cheie:

    reabilitare psiho-sociala,

    calitatea vietii,

    asistenta comunitara,

    management psihiatric.

    Schizofrenia este o tulburare psihica majora cu evolutie

    cronica, care influenteaza in mod decisiv viata pacientului sub toate aspectele sale.

    Caracteristicile psihologice si comportamentale ale schizofreniei sunt asociate cu deficiente si disfunctionalitati sociale si

    ocupationale, incluzand autoingrijirea si relatiile interpersonale. Aceasta tulburare mintala se remarca de fapt, printr-o heterogenitate

    de manifestare in randul bolnavilor si printr-o mare variabilitate in cadrul evolutiei individuale, care se reflecta si in modalitatea de

    sistematizare a simptomatologiei.

    Se cunoaste faptul ca schizofrenia este o afectiune cu un

    debut cel mai adesea la varste tinere si o evolutie cronica.

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 27

    Ea este marcata de perioade de acutizare a simptomatologiei,

    de descrestere a intensitatii simptomelor si stabilizare in curs, care poate dura pana la 6 luni dupa un debut acut sau episod acut al bolii si

    faza stabila propriu-zisa.

    Aceasta din urma, poate imbraca aspecte foarte variabile si se caracterizeaza in general, fie printr-o simptomatologie psihotica mult

    atenuata si partial prezenta fata de faza acuta anterioara, fie printr-o simptomatologie non-psihotica, cum ar fi anxietatea, depresia,

    insomnia.

    Mentinerea unei perioade stabile cat mai lungi si mai sarace

    simptomatologic, reprezinta dezideratul oricarei forme de terapie in schizofrenie, precum si un indice de prognostic favorabil.

    Pe de alta parte, exista o serie de factori care pot intuneca

    prognosticul si care nu intotdeauna pot fi influentati de o strategie terapeutica adecvata.

    Modul in care este tratat un episod acut si cum este mentinuta faza stabila a bolii prin mijloace terapeutice si sociale, poate

    reprezenta subiectul unei strategii de management psihiatric cu coordonate generale, dar si cu considerarea unor variabile individuale.

    Terapia in schizofrenie se aplica in mod diferentiat functie de

    etapa de evolutie, dupa algoritmi diferiti si urmarind anumite obiective.

    Realizarea unui plan terapeutic individual ia in considerare

    mai multi factori care depind atat de starea prezenta, cat si de istoricul si antecedentele bolnavului.

    De asemeni, adaptarea planului se face si in functie de locul,

    spatiul, in care se initiaza terapia.

    Acesta poate fi spitalul de psihiatrie, de preferat in fazele

    acute ale bolii, sau spitalizarea de zi, ambulatorul, mediul familial, precum si modalitatile comunitare de asistenta psihiatrica, cum sunt

    locuintele protejate, la care bolnavul schizofren poate apela in perioadele de stabilizare ale bolii.

    Dupa cum am mentionat deja, diferentierea unei terapii se face si in functie de scopul urmarit.

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 28

    Astfel in fazele acute ale bolii, trebuie prevenit raul pe care

    bolnavul si-l poate cauza lui insusi sau celor din jur.

    In acelasi timp se urmareste scaderea in intensitate a fenomenelor psihotice si restabilirea cat mai rapid a unui nivel

    satisfacator al functionalitatii.

    In aceste situatii este recomandabila instituirea unei medicatii

    antipsihotice, conventionala sau atipica, a carei alegere sau dezaj se face in urma considerarii modului cum a raspuns bolnavul la

    tratamentele anterioare, a efectelor secundare probabile si a caii de administrare ce urmeaza a fi abordata.

    Complianta pacientului schizofren la terapie reprezinta in

    general o problema de care trebuie sa se tina seama chiar si in conditii de spitalizare.

    Tratamentul neuroleptic in cursul unui episod acut de schizofrenie necesita a fi individualizat, evitandu-se standardizarea din

    cura neuroleptica traditionala.

    Adaptarea tratamentului se realizeaza atat in functie de profilul simptomatologic predominant, cat si functie de unii indicatori

    biologici sau de personalitate premorbida .

    In timpul perioadei stabile, scopul alegerii unei anumite

    strategii terapeutice urmareste asigurarea unui cadru suportiv pacientului, reducerea continua a simptomatologiei, consolidarea

    remisiei, adaptarea la viata in comunitate, mentinerea sau imbunatatirea unui anumit nivel de functionalitate si imbunatatirea

    calitatii vietii.

    Trebuie reamintit faptul ca, in ambele etape se realizeaza o

    monitorizare continua a efectelor secundare.

    Datorita faptului ca in parcursul perioadei stabile pacientul schizofren devine relativ asimptomatic si mult mai motivat, se

    recomanda introducerea unor strategii terapeutice specifice psiho-sociale.

    Alaturi de o medicatie psihotropa adecvata, preferabil in doza zilnica unica sau depot, se pot adopta diverse metode care apartin

    reabilitarii psiho-sociale.

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 29

    Acestea vor include reeducarea unor abilitati de baza pentru

    activitatile cotidiene, a unor abilitati sociale, reabilitarea cognitiva si initierea unei reabilitari vocationale.

    Se apeleaza la psihoterapie individuala sau de grup,

    angajarea familiei in suportul terapeutic, interventii suportive comunitare si la o serie de interventii bio-psiho-sociale care urmaresc

    recapatarea abilitatilor mentionate anterior. In ceea ce priveste diversitatea infrastructurilor implicate in aceste intentii de reabilitare,

    au aparut o serie de alternative ale spitalizarii care se refera la spitalul de zi, spitalul de noapte, caminul protejat cu supraveghere pe toata

    durata zilei), locuintele protejate (cu supraveghere zilnica, dar mai

    redusa), apartamentele satelit (cu supraveghere lunara), presiuni pentru grupuri de pacienti, pensiunile de familie in regim protejat sau

    familii surogat si locuintele de criza (cu supraveghere timp de cateva zile, in perioada de vulnerabilitate crescuta).

    La acestea se mai pot adauga recent infiintatele grupuri self-help sub forma unor cluburi psiho-sociale, initiate de pacienti si familiile lor. Scopul acestora din urma insa, se centreaza mai mult pe

    evidentierea drepturilor pacientilor schizofreni de a-si alege tratamentul, inclusiv eludarea lui si se bazeaza pe un model

    educational si cognitiv .

    Notiunea de calitate a vietii este destul de recent abordata in domeniul sanatatii si implicit in cel al sanatatii mintale. In afara de sensul sau teoretic si principal, considerarea calitatii vietii implica si

    evaluarea serviciilor medicale si sociale de care poate beneficia bolnavul.

    De asemeni, calitatea vietii reprezinta subiectul a numeroase cercetari, in incercarea de extindere a preocuparii fata de bolnav,

    dincolo de sfera serviciilor de ingrijire, sustinere si stimulare a creativitatii.

    Se poate vorbi de aplicarea unor modele de calitate a vietii.

    Acestea conduc de fapt, de la o intentie de diversificare si complexitate a asistentei bolnavului psihic, la unele tendinte non-convergente.

    Aplicarea simultana a unui model sociologic, psihologic, economic si de promovare a sanatatii fizice, in timp ce experienta personala a

    individului este satisfacatoare in termeni subiectivi, reprezinta un

    obiectiv greu de realizat.

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 30

    Multitudinea de semnificatii implicate in conceptul de calitate

    a vietii se reflecta in numeroasele definitii lansate in numai cativa ani, din care ar fi destul de greu sa selectam ceea ce am putea considera

    noi ca este mai relevant.

    De asemeni, putem remarca o serie de termeni utilizati preferential, cu intentia de a deveni indicatori de evaluare, cum ar fi:

    multumire, satisfactie, fericire, dorinte si necesitati de baza sau comune, capacitati, aptitudini sau posibilitati.

    La acestea putem adauga si o notiune mai controversata, cea de utilitate, preferata insa in domeniul socio-economic.

    Aceasta din urma se refera la modul in care mijloacele de

    care dispune individul devin folositoare si de capacitatea acestuia de a le utiliza.

    Putem observa ca termenul de capacitate este adaugat nu numai pentru a defini nivelul de functionalitate a persoanei respective,

    ci si pentru a indica existenta libertatii de alegere intre diferite modalitati de a trai.

    O masura a calitatii vietii poate fi corespunzatoare accesului

    persoanei in cauza, la o situatie dorita de acea persoana .

    Pentru a nu se ramane totusi cu ideea ca aceasta calitate a

    vietii nu reuseste sa fie decat un concept destul de difuz, trebuie sa mentionam faptul ca exista metode acceptate de evaluare a vietii

    bazate pe criterii de operativitate.

    Observatiile externe si auto-evaluarile trebuie sa se intalneasca pe un teritoriu comun, care poate fi sectorizat pentru mai

    multa operativitate.

    Putem remarca urmatoarele domenii de observatii si de

    interventie :

    1. Bunastarea fizica include sanatatea, tonusul, mobilitatea.

    2. Bunastarea materiala se refera la venituri, calitatea locuintei, alimentatie, posibilitatile de transport.

    3. Bunastarea sociala include raporturile personale cu familia, prietenii si alte persoane apropiate, precum si implicarea in

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 31

    viata sociala prin activitati, participari la evenimente sau acceptarea

    unei sustineri din partea societatii.

    4. Productivitatea se refera la competenta si posibilitatile de prestare a unei activitati, la alegere sau sub supraveghere, in vederea

    obtinerii unui grad de autonomie, astfel incat pacientul sa poata avea un servici, sa fie capabil sa se autogospodareasca, sa desfasoare

    activitati placute sau hobby-uri, sau sa participe la o forma de invatamant.

    5. Starea de bine afectiva se reflecta in dispozitie si sentimente pozitive, respectul fata de propria persoana, lipsa stress-

    ului si in sentimentul de realizare si incredere in fortele proprii.

    Privind aceste obiective tinta in cadrul carora se regaseste ceea ce se doreste de la calitatea vietii, ne punem intrebarea, care de

    altfel persista in randul psihiatrilor, daca se poate obtine o cuantificare clara.

    Atentia pentru om in totalitatea sa, biologica, psihologica, sociala dar si existentiala, printr-o abordare holistica.

    Considerarea sferei de actiune asupra bolnavului psihic

    dincolo de parametrii de ingrjire medicala catre toate aspectele vietii conditii de locuit, de munca, activitati placute, relatii interpersonale. In

    masura in care este posibil, trebuie incercata satisfacerea atat a

    nevoilor, dar si a dorintelor bolnavului.

    Reglementarea drepturilor bolnavilor cu afectiuni psihice.

    Integrarea bolnavului psihic intr-un sistem modern de prestare a serviciilor medicale, renuntandu-se la cele de tip azilar, el putand deveni un client. De fapt, aceasta noua notiune nu urmareste un interes economic, ci de destigmatizare, de renuntare la eticheta de bolnav psihic.

    Obtinerea unei noi competente pentru toata echipa care

    asigura asistenta bolnavului psihic. Personalul trebuie sa aloce mai mult timp si mai mult interes pentru a cunoaste istoria fiecarui bolnav,

    sa-l determine sa-si exprime dprintele si in general, trebuie sa depuna un efort de observatie riguroasa si participanta.

    Abordarea problemei unui nou concept de organizare a asistentei psihiatrice la nivel decizional, de finantare, pentru obtinerea

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 32

    unei noi strategii de management a bolnavilor psihici cu evolutie

    prelungita. Se poate demonstra si din punct de vedere economic-financiar faptul ca, o buna organizare in acest sens atat la nivel

    institutional, dar mai ales comunitar, poate oferi, la un plafon investitional rezonabil, o mai buna siguranta pentru societate, dar si o

    mai mare satisfactie in viata bolnavului psihic.

    Tratamentul unui pacient schizofren implica o atitudine comprehensiva fata de necesitatile si scopurile sale, de conflictele

    intrapsihice, de atitudinile sale de aparare, si modalitatile de a se descurca.

    1. Stabilirea si mentinerea unei colaborari terapeutice

    Natura suportiva a acestei colaborari contribuie la stabilirea unei relatii de incredere intre terapeut si pacient, primul putand afla pe

    parcurs cat mai multe informatii care personalizeaza pacientul, fiind favorizata in acelasi timp o urmarire prospectiva a evolutiei bolii.

    2. Monitorizarea status-ului psihiatric al pacientului

    Colaborarea psihiatrului trebuie sa se extinda si in sfera familiei, aceasta fiind in masura sa semnaleze orice eventuala

    schimbare in comportamentul, dispozitia, sau gandirea pacientului, care nu are intotdeauna constiinta tulburarilor sale.

    3. Efectuarea unei educatii minime privind schizofrenia ca boala si tratamentul sau

    Observatiile privind evolutia bolii pot fi facilitate de

    acumularea unor cunostinte de catre membrii familiei referitoare la semnele prodromale ce anunta instalarea unui episod acut. i pacientul

    poate fi educat in sensul posibilitatii de a semnala orice modificare a

    starii sale, in termenii experientei pe care o traieste si pe care o poate lega eventual de modificari ale tratamentului sau de aparitia unor

    efecte secundare. Pentru o mai buna complianta la tratament, pacientul este sfatuit sa nu intrerupa sau sa modifice un tratament,

    pana nu se sfatuieste cu medicul sau curant.

    4. Realizarea unui plan terapeutic general

    Pacientii schizofreni pot beneficia de mai multe metode

    terapeutice, incluzand atat terapia medicamentoasa, cat si interventiile speciale psihosociale. Fiind o boala cronica, necesitatile terapeutice pot

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 33

    fi variabile nu numai individual, ci si in timp. Planificarea tratamentului

    pentru pacientul schizofren reprezinta un proces interactiv, cu implementari si modificari de-a lungul timpului, considerandu-se

    permanent atat responsivitatea pacientului, cat si preferintele sale.

    5. Asigurarea compliantei la planul terapeutic

    Avand in vedere caracteristicile clinice ale schizofreniei, poate

    fi previzibil faptul ca un pacient, la un moment dat, sa nu mai urmeze tratamentul, sa nu se mai prezinte la consultatiile periodice, sau sa nu

    furnizeze informatii relevante referitoare la starea sa. Cele mai frecvente cauze ale noncompliantei sunt legate de negarea bolii, de

    stigmatizarea asociata cu schizofrenia, de credinte si modele culturale, de obligativitatea zilnica de a lua medicatia chiar si intr-o faza stabila

    si de efectele secundare neplacute determinate de neuroleptice. Se recomanda incurajarea de catre psihiatru a discutiilor deschise, in care

    bolnavul sa-si impartaseasca toate experientele, urmand daca este necesar, sa se reevalueze schema terapeutica in functie de necesitatile

    si preferintele bolnavului. De asemeni, lucratorii sociali pot avea o mare contributie la rezolvarea acestor situatii, prin vizite la domiciliu si

    apeluri telefonice mai frecvente (Van Putten, 1974).

    6. Intelegerea efectelor de natura psiho-sociala cauzate de

    boala

    Instalarea acestei boli cu o evolutie trenanta si de cele mai multe ori la varste tinere, ridica o serie intreaga de probleme care

    depasesc sfera medicala si se refera la efectele pe plan social, familial, academic, ocupational si financiar. Bolnavul are nevoie de o atitudine

    suportiva din partea medicului, cu care trebuie sa se sfatuiasca in ceea

    ce priveste planurile pe termen scurt sau mai lung si relatiile interpersonale atat in cadrul familiei, cat si in afara ei. El trebuie ajutat

    sa nu se instraineze de problemele curente sau generale sociale, mai mult decat il incapaciteaza boala sa. Atitudinea de sprijin si sfatuire

    este cu atat mai importanta cu cat pacientul schizofren poate fi cap de familie, cu responsabilitati de ingrijire a unor copii.

    7. Educarea si suportul acordat familiei

    Membrii familiei unui bolnav schizofren parcurg adesea experiente neplacute ca urmare a comportamentului bizar, agresiv si a

    inversiunii afective a acestuia.

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 34

    Ei trebuie sa primeasca toate informatiile referitoare la boala

    si la modalitatea sa de evolutie, sa inteleaga vulnerabilitatea la orice fel de stres a bolnavului, sa recunoasca semnele prodromale ale unei

    faze de acutizare si sa stie ce atitudine sa adopte atunci cand apar tulburari mai grave de comportament.

    Mai mult, familia trebuie sa inteleaga ca ea joaca un rol activ

    co-terapeutic, alaturi de echipa medicala, sau ca uneori este necesar sa participe la sedinte psihoterapeutice comune.

    8. Facilitarea accesului la servicii psihiatrice de reabilitare, servicii medicale generale si alte servicii sociale

    Bolnavul schizofren are nevoie de un sistem intreg de

    asistenta medicala si sociala, mai ales in perioadele stabile ale bolii.

    Relatia pe care psihiatrul o stabileste cu pacientul sau

    schizofren, nu este numai o relatie profesionala, ea extinzandu-se ca timp si implicare dincolo de limitele unei consultatii sau a unei durate

    limitate de spitalizare.

    Ea devine o relatie interpersonala, cu implicarea a numeroase coordonate individuale ce sunt legate de particularitati ale bolii si ale

    situatiilor diverse de viata.

    Existenta pe care urmeaza sa o duca bolnavul schizofren din

    momentul diagnosticarii, depinde de abilitatea profesionala a medicului curant psihiatru de a adopta si reevalua periodic un tratament

    psihofarmacologic, dar si de modul acestuia de implicare in asigurarea interventiilor specifice psiho-sociale.

  • AS PRINC TAMAS SIMONA 35

    BIBLIOGRAFIE

    1. Titirc Lucreia Ghid de nursing, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996

    2. Titirc Lucreia Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,

    Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996