PSB 38 Chiril Al Alexandriei Scrieri I

604
PARTNTT Sr SCRIITORI BISERTCESTT 3B INCHINAREA $I SLUJIREA IN DUH $I ADEVAR TTADUCI'RI]. INTRODUCERE SI NOTE DE Pr. Prot. Dr. DU\4ITRU STANILOAE CARiE TIPARITA CU' BINECUVINTAREA PTiEA FERICII'UI.!'I PAITIN TE TEOCTIST PATNIARHUL I]iSTt:RICII ORTCDOXE ROI\4ANE EDTT'URA INSTITUTU',I'I BIBLIC 5I DE MISIUNT AJ, B]SI.]RICII OE'I'ODOXI| It,OilIANE BUCURD$Tr - 1991 SFINTUL CHIRIL AL ALEXANDRIEI SCRIERI PARTEA INTIIA

Transcript of PSB 38 Chiril Al Alexandriei Scrieri I

  • PARTNTT Sr SCRIITORI BISERTCESTT

    3B

    INCHINAREA $I SLUJIREAIN DUH $I ADEVAR

    TTADUCI'RI]. INTRODUCERE SI NOTE DEPr. Prot. Dr. DU\4ITRU STANILOAE

    CARiE TIPARITA CU' BINECUVINTAREAPTiEA FERICII'UI.! ' I PAITIN TE

    T E O C T I S TPATNIARHUL I]iSTt:RICII ORTCDOXE ROI\4ANE

    EDTT'URA INSTITUTU',I'I BIBLIC 5I DE MISIUNTAJ, B]SI.]RICII OE'I'ODOXI| It,OilIANE

    BUCURD$Tr - 1991

    SFINTUL CHIRILAL ALEXANDRIEI

    S C R I E R IPARTEA INTIIA

  • DESPRE INCTTTNAREA $r SLUJTREAiN DUr{ $r ADEvAR

    :, l !

    . CARTEA INTIIE

    Despre cXderea ornului in picat,despre robia plcatului,

    despre chenarea gi intoarcerea prin pocdinfd9i despre revenirea la bine t .,

    : : '

    CIllRIl ; Socotesc cd e dq prisos sd stabilim unde 9i de undetrebuie sd incep cu tilcuirile. Grdiepte, fdrd sd intirzii, ca de Ia tinela mine.

    PALADIE; Aga este.' CHIRIL r Ce este cartea aceasta pe care o ai in mind ?

    PALADIE: Evanghelia de la Matei Ei de la Luca.CHIRILT Socotegti cd ea poate fi dusi oriunde gi la oricine? Sd

    stii cd poti sd gindeqti asupra ei venind din afard, o Paladie. Oste.nelile cu privire la ba sint dulci acasd li in liniSte.

    PALADIE : Bine zici. Dar am venit ca sI vorbesc cu tine, $i aducCartea Sfintd, cdci oricit de rn-ult m-am ostenit, nu pot intelege ce avoit sd spund Domnul nostru Iisus Hristos, la Matei, zicind : "Sd nusocotili cd am venil ,sri stric Legca, sau Proorocii. N-am venit sd. stric,ci sd plinesc. Cdci amin zic voud: pind. ce va trece cerul 6i primintul,o iotd sou o cirtd'nu va trece din Lege, pind ce nu se vor implinitoate,> (Matei 5, 17-18). Pe de altd parte, in Evanghelia de la loan,zice cXtre femeia Samarineand : oCrede Mie, temeie, cd vine ceasu/,cind nici Ln muntele aceste, nici in lerusalim nu vd veli ittchinn. Ta-tdlui. Voi vd inchinati Ia ce nu Stili , noi ne inchindm Ia ce Stim,'

    t . ln cartea I-a Sf, Chir i l trateazd tcma cdderi i omului din starea tr inelui in pd-cat;; i reveuirea la biue prin chemarea lui-Dumnezeu qi" printr-o intrcagd pedagogiea Lui.' Ca tip al cdclerii $i al re\.enirii dd cEderea lui Adam $i chemarea iui Avraanr,apoi ,coborirea fiilor lui Iacob in Egipt +i iegirea lui de acolo sub conclucerea luiMoise. Astfel. cartea aceasta coincide cu o gxpl icare a tcmelor unor capitole a|graceru 5r leslr l l ,

  • 1 1 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

    pentru cd mintuirea esle de la ludei. Dar vine ceasul, ti ocumo este,cind crdevd.ralii inchind,tori se vor inchina Tqtdlui in duh $j cdevdr.Cdci qi Tatal cautd pe cei ce se inchinri Lui. Duh csle Dumnezeu Sirrri ce se inchinci Lui, trebuie sd se inchine in cluh ,5i cdevdr,> (Ioan4, 2 I -24) .

    CHIRIL; Ce f i se pare greu in acestea? Ce este adinc ai ane-r oie de inteles ? Te rog, spune-mi '

    . ,

    PALADIE; Cuvintul dumnezeiesc ne poruncegte sd ne despdrfitnde r i tur i le vechi qi s i sf i rgim cu dreptatea din Lege. Iar Pavel a spusceior ce |ineau la acestea gi dupd primirea credinlei : "V -ali desp (Gal. 5,4-5). Pe de aitd parte, vorbind de cinstea vieluirii sale celei dupdL.ege, strdlucitd gi mare gi ea, zice iariigi : "Cele ce imi erau miecistig, le-am socotit pentrtt Hristos pagubir. Bct ntai mult : eu pe toate,le socolesc paguba, Iald de indllimea cunoasterii Domnului noslrulisus Hrjstos, pentru Care nt-am ldsat pdgubit de toate qi Je socolesctlrept gunoaie, ce sd ciglig ;re IJrislos gi sri mri allu intru El, nu ovindrlreptatea mea cea d.in Lege, ci pe aceee prin crcclinla in I{risfos,tlreptatea cea d.e lct Dumnezeu> (Filip. 3, 7-9).

    Iar de vechea poruncd a afirmat clar cd ffiibra fdr5 prihhnS. Deaceea spune cd in iocul ei ne-a fost adusd cu folos cea prin Flristossi noud, adic5 cea evanghelicd; El scrie aga : .Aslfel e lnldturatdporLtnca dinoinle, pentru ncputinla gi nefolosril ei. Pentru cd. Legean-a desdvir$it nimic, iar in locul ei se ivegle o nddejde mai bund,pr in care ne apropiem de Dumnezerr, (Evr.7,18-19). $i iardsi :

  • INC}IINARE IN DUH SI.ADDVAR

    in ciuh gi adevfu hti Duntnezeu 6i'Iatdl?,,, Cdci aceasta socotesc ciinseamnd ci noi trebuie si ne oprim de la riturile gi slujirea Legii.

    CHIRIL; ln ce mare iargd de intrebdri ai intrat I Cdci ce mintear putea sd pdtruncir"t cu claritate in cugetdri aqa cle subfiri, ca sdarate ci Scr iptura cea noud e ca o sorX si vecind cu r incluiel i le r latepriil prea infeleptul Moise gi viata in Hristos nu e prea strdinr depetrecerea cea dupii Lege, dacd poruncile date celor vechi sint ridi-rate la un inleles duhovnicesc. Pentru cd Legea e chipul ( t ip) gi um-bra dreptei credinfe in durerile nagterii, avind ascunsd in ea frnmu-se lea adevdru l r r i . Sau nu ve i z ice cd e aga cum am spns ?

    PALADIE: Ba e tocmai aga. Dar curn s-ar putea ar6ta aceasta?Sau cum se poate vielui evangheiic, respectind incir porunca veche5i socbtind cir irnplinirn cele ale lui lvloise ?

    CFIIRIL: Explicarea nu e una sinpld, curn gi-ar putea inchipuicineva. Cdci virtutea socotesc cd e un lucru cle multe feiuri si dernulte forme ; 9i miiririle vieluirii in Hristos primesc o rnare varie-late cl i r i mul l imea felur i td a fa

  • I t ) SI" CTIIRIL AL A"LEXANDIITEI

    CHIRIL r Dar te depiirtezi nrult de la calea dreapt5, prietene. Cdcisocotepti ci apa de mult a fost desfi infatd Legea, incit nu nlai ' r,a'vemnici t in folos de la ea gi e cu totul neputincioasd de-a ne ardta cevadirr r:eie trebuitoare gi nu s-a preschimbat rnai degrabii intr-un semnal adevirrului. Dar gi fericitui Pavel scrie :

  • TNCHINARE IN DUII $I ADEVAR

    schifeazd mai intii intr-o culoare mai pufin limpede $i ie fac sAse arate intr-o formd mai neclard. Apoi, umplind fiecare parte cupartea cuvenitd gi cea mai potrivit6 a chipului, Iimpezesc conturu-rile cu chipul clar gi neasemuit mai frumos, decit cel de la inceput.Sau nu e aga ?

    PALADIE..ASa spun qi eu.CHIRIL; Iar lucrdtorii in aram5, cind voiesc se toarne o sta-

    tuie, ii alcdtuiesc rnai intii chipul moale in ceard, apoi topind aramain foc, o varsd peste forma din ceard gi duc astfel lucrarea sprechipul deplin 9i frumos. Addugindu-se apoi peste trXsdturi felurimeaculorilor gi arama Jierbinte topind ceara, s-ar pdrea cd formele din-tii gi de la inceput s-au $ter,s gi s-au desfiinfat repede. Dar lucrulnu s-a petrecut de fapt aga. De aceea gi scultorul gi zugravul vor.ipune cu dreptate : Nu am stricat schifele, nu am fdcut chipurilecu totul netrebuincioase, ci mai degrabd le-am implinit. Cdci ceeace se vedea in umbre gi chipuri mai pulin clar gi frumos, a inaintatla o formd. mai bund Si mai clard.

    PALADIE; Bine zic i .CHIRILT gi dacd ar voi cineva si cerceteze cu adevdrat Sfinta

    si de Dumnezeu insuflata Scripturd, va cunoa;te cd adevd.rat e totceea ie spun. Dar dupd cum s-a scris, Moise a pus acoperdmintpeste fala lui, ca sd nu poatd privi fi i i lui Israil la fafa lui,(Iegire 34, 33-35) b..

    PALADIE: $i ce inseamnd aceasta ?CHIRIL: Mintrle iudeilor fiind incd groase, puteau suporta cele

    din afard ale legii, adicd ceie ardtate numai prin literd ; dar nu pu-teau suporta gi prinde nicidecum cele ascunse in lduntru gi aSazicind, fafa adev6ratd a infelezurilor. De aceea gi dumnezeiescul Pavelscrie: "Cdci pind in ziua de azi la citirea Vechiului Testamentncela;i vdl rdmine neridicat. Pentru cd eI se desfiinteazd in Hrisfos.

    Hristos e jertfa de Sine desivir$iti a omului. Cind omul jer-tfegte un animal, jert-fegte ceva din sine, dar nu pe sine intreg. In Hristos s-a clat omul intreg. $i noi ncddm lduntr ic in Hristos intregi. Jertfa se real izeazd in moartea trupeasci, de cind aintrat moartea in lume prin pdcat. Omul care se jertfegte se transformi din necesitatein d,ar natural suprem. Dar nu prin sinucidere. Cici intervine o altd leqe, sd nu nimi-alt i i , in dar benevol. Sau ne di im viafa pentru o cauzd mare a celorlalt i . : ln moartea debund voie - inainte de un sfirqit firesc - se inchipuiegte pdcaitul altora cu darulpropriu. $i acest dar i i preschimbd pe alt i i din pdcdtogi in drepti . ln moartea sufe-ritE de altii din iubire, se intilne;te iubirea de Dumnezeu cu iubirea de orameni, casd-i transforme.

    5. lncd nu puteau vedea evreii sensul adinc, duhovnicesc, ln legea datd prinMoise, in jertfele poruncite de ea. Nu se vedeau ln ele neces,i tatea jertfui curate aomului, pe care numai Hristos, o putea a

  • qt 8 SF. CHIRIL AJ, ALEXANDRIEI

    Pind astdzi, clnd se citeste Moise, zece un zdbranic pe inimile lor>(I I Cor. 3, 14-15).

    Dar ale iudeilor fie aga. "Noi insd toli eu tala deseoperitd", zice,privind ca intr-o oglindd slovo Domnului, ne prelacem in oce/asit'hip din sJavd in slavd ca d.e la Duhul Domnului; iar DomnuJ esleDuhuJ> (II cor. 3, 17-18). cdci precum cei ce privesc in oglinddvdd chipul gi figura lucruiui adevdrat, dar nu insugi lucrul, in acelagimod socotesc cd cei ce doresc sd vadd frumusefea vieluirii in Hristos,folosindu-se de lege ca de o oglindd vdd ceea ce doresc. pentru cd trecindde la chipul lucrurilor la adevdrul oglindit de el, vor cunoaste lim-pede ceea ce-i potrivit gi e bine pldcut iui Dumnezeu.

    PALADIE.. Dar pentru care motiv nu li s-a datior de odinioard revelatia cea noud gi evanghelicd,in chipuri gi umbre ?

    CIIIRIL r Explicarea exactd gi adev6ratd a acestei iconomii tre-buie sd o ldsdm cu evlavie pe seama atoateptiutorului Dumnezeu. Daranumite ginduri, care nu sint strdine de infelesurile bune, ne conducgi pe noi la o fdrimd de cunoagtere, la o stare apropiatd unei cunoag-teri mai potrivitd a acestei iconomii. Pe temeiul acesta vom spune cdcei izbivifi din Egipt aveau trebuinfd de multd pedagogie gi de ohrand ca de copii. Cdci erau incd nesubfiati la cuget gi ugor de atrasspre {oate cele necuvenite. Cdci suferind de boala iubirii trupegti greude tdmdduit 9i pdrdsifi in patimile anevoie de biruit, le era greu, baaproape cu neputintd sd poatd voi sd se ridice indatd la ceea ce-ifoarte subfire gi sd primeascd felul unei vieli atit cle luminoase qi dernai presus de fire, incit sd umble pe pdmint, dar sd aibd, dupd cums-a scris, petrecerea in ceruri (Filip. 3,20). Cdci nu e hrana tare a celordesdvirqifi, iar laptele potrivit celor ce sint incd prunci ? 6.

    PALADIE: E foarte adevirat.CHIRIL: Deci fiind incd prunci, aveau trebuinfd de o educalie

    orin chipuri qi, ca sd spunem aga, de o hrand mai moale, nn cle cu-vintul care cere desdvirgirea gi care cdlduzegte spre plindtate. Fiindaga de ugurateci gi aga de slabi la judecatr gi gata spre orice patimd,fii i lui Israil s-ar fi pierdut dacd ar fi fost pugi la proba vreunor orin-duieli gi osteneli mai grele, odatd ce nu s-au dovedit in stare sd se

    6. La intrebarea interlocutorului, de ce nu le-a d,at Dumnezeu fiilor lui Israilde la inceput legea desivirqitd a viefii cluhovnicesti, Sf. Chiril aratd cd pentru aceiase cerea o r idr icare treptatd a lor, de la via{a lcgatd de trup. Fi i i lui Dumnezeu audovedit cd nu sint in stare si slujeascd Dumnezeului adevdrat nici mdcar in urnbre grin chipuri , sau prin implinirea unor porunci exterioare, simpliste. Cdci, cincl Moisevine la ei cu tablele celor zece porunci, l i glseste inchinirrdu-se unui rclol, care re-prezenta o putore a naturii (r'ilelul de aur).

    .1.\

    1t;i".H

    ' ':J

    ;deci

    lq inceput ce-li s-au rinduit

  • INqTIINANE IN DUH SI ADEVA.R

    foloseascd nici de umbre, gi aceasta a ardtat-o Moise. cdci poruncindDumnezeu, el s-a suit pe munte, avind sd primeascd legea. Iar ei in-datd s-au rostogolit in apostazie. cdci fdcindu-gi un vilel, au indr5z-ttjt nenorocifii sd zicd : "Aceqtia sint dumnezeii tdi, lsraele, care te-etlscos pe tine din Egipt> (Iegire 32, 4). Din aceastd pricind supdrindu-seMoise pentru aceste ugurdtdfi, a spart tablele in care era legea, soco-tind cd nici de umbrele sau chipurile sau peste tot vreo pedagogiede sus, potrivitd pruncilor, nu sint in stare sd foloseascd cei a caiorminte s-a putut prosti intr-atita incit sd uite de atitea fapie minunatecite s-au sdvirgit pentru ei prin puterea dumnezeiascd gi sd dea iardgiinchinare vifelului, readucindu-qi in amintire slujirea din Egipt. Darin tn,b{ele de piatrd'era srpat5, precum s-a scris, prin degelul lui Dum-nezeu, legea, pe seama celor vechi. Iar aceiea erau chipul celor cecredem cd s-au implinit pentru noi in Hristos z. cdci Dumnezeu. std-pihul tuturor, scrie ln noi cunogtinta Lui, folosindu-se ca de un condeide Fiul in Duhul. cdci aqa l-a numit prin David, zicind : uLimba Meae lreslio scriitorului ce sctie repeclen (ps. 44, 2). Deci a scris condeiulTatdlui, adicd Fiul, in inimile tuturor, cunogtinfa a tot binelO, folosin-du,-se ca de,un deget ai lui Dumnezeu, de Duhu,l ratdlui si al Siu.c5ci deget J:o numit pe Duhul lui Dumnezeu, zicind odatd :

  • SF.. CrIIRIL AL ALEXA.NDRIEI

    adincul infelesurilor din lege trebuie sE zici : oCQre inlelept va in'lelege acestee? $i care om cuntinte va cunoapte acestea ?" (Osea 14, 10).

    PALADIE: Desigur, nu e un lucru ugor, Chirile.

  • TNCIIINARE lN DUIT FT-ADEVAR

    Fiindcd aceasta este suflarea vietii, dat fiind cd Dumnezeu este viatddupd f i re ro.

    PALADIE: Atunci Duhul dumnezeiesc s-a fdcut omului suflet ?CHIRIL: Ar fi cu totul absurd sd se cugete aga. Cdci in acest caz

    sufletui ar fi rdmas pi eI neschimbdtor. Dar el este schimbdtor, iarDuhul nu este schimbdtor. Sau dacd Duhul ar suferi de boala schim-bdrii, pata aceasta ar trece gi asupra firii dumnezelegti, odatd ceDuhul este aI lui Dumnezeu gi Tatdl qi al Fiului ll, ct Unul ce estefiinfial din arnindoi, adicd curge din Tatf,l prin Fiul, ci fdpturapldsmuith a fost insuflefitd de-o putere negriit5, apoi indatd a fostinfruprusefatd cu darul Duhului. Cdci .nu ne puteam altfel imbogdficu chipul dumnezeiesc 12.

    PALADIE; Bine zic i .CHIRIL; Impodobind Dumnezeu fdpturd, i-a hdrdzit petrecerea in

    rai. Dar {iindcd se cuvenea ca pe ce} astfel impodobit 9i incununat cubelgugul darurilor de sus, sd nu-l lase sd fie atras ugor de mindrie,necunoscind supunerea pi mdsura slujitorilor (cdci mdrimea slavei gilibertatea nemdsuratd duc spre :patirna blestematd a ingirnfdrii) i s-arlat, ca pritej de-a cunoagte pe Stdpinul, legea infrindrii ca prin easd i. se aducd mereu in amintire Ce! ce a poruncit-o qu putere Fi sdgtie

    'l impede cd este supus legilor Celui ce stdpinegte 13. Dar nu se

    odihnea fiara aceea plind de impietate Ei de urd impotriva lui Dumnezeu.

    10. Chipul f i r i i dumnezeiett i e socoti t cd se int ipEre$te in om prin suflarea Du-hului Sfint. Toturi suflnrea Duhului Sfint nu e una cu sufletul. Cdci sufletul e schim-bitor, Deci in cazul cd sufletul cel schimbdtor (de la bine la rdu) ar fi uua cu Du-hul Sfint intipdregte ln suilet chipul, fdrd sd rdrnind El insuqi sufletul omului. Omulpdstreazd chipul lntr-un anumit fel degradat chiar dupi cddere, pentru a nu se rupetotal o anumiild legdturE cu Duhul dumnezeiesc. Duhul e viafa tlumnezeiascd in sensrle viatd spiritualE. Omul are in sine 9i pEstreazd chiar dupd cEdere o anumitiviafd spiritualh. El nu devine cu totul animal. El are o sete de-a cunoagte, de-adep5gi viata biologic5.

    11. cQulgg din Tatdl prin Fiul>, nu inseamn6 ci provine 9i din Fiul ca izvor. Cuatit mai pulin cd Tat6l 9i Fiul sint un singur izvor. Duhul vine din Tatdl in Fiul, seodihnegte th Fiul, strElucegte din Fiul, cum vor spune Sf. Ioan Damaschin 9i Fatriar-hul Sfint, ar insemna cE Duhul Sfint lnsusi este schimbdtor. Duhul Sfintintipdreqte in suflet chipul, fdri sd rhminS El lnsuqi sufletul omului. OmuIcineva scrie. El nu iese din Fiul mai departe de El, ci purcezind din Tatdl se migcdin Fiul.

    12. Ca sd poata primi harul Duhului Sl int, omul trebuitr sE aiba ci iar prin crea-tie ceva deosebit de animal. Acesla e sufletul rational si liber. Dar actualizarea drcap-td a raf ional i tdt i i si l ibertat i i nu o poate implini omul decit prin Duhul. (Puterea ne^grditdu cu care a fost insufletit se ce,re dupd harul Duhului. Erle se dau deod,atE : stt-fletul creat gi harul necreat. .Amindoud sint chipul lui Dumnezeu in om. Omul unegtein sine creatul cu nccreatul. EI este teandric. Chipul se sldbe$te prin pdcat, dar nuse pierde cu totul, pentru cd omul rdmine intr-o oarecare legdturii cu Durnnezeu gifaptele lui nedrepte sint insotite mereu cle un regret, adicd de o judecatd dreaptd glde o l ibertate cu totul nerobitE.

    13. Raiul era insiqi aceastd dreaptd judecatd qi dreaptd folosire a libertdtii, aru-tatd de har. Dar omul trebuia ferit de mindne, care se putea ivi in eI din faptul cE'judecd drept gi alege numai binele, Fdptura are chiar in libertatea ei putinla mln-

    2 l

  • 22 SF. CHTRII, AL tr.TX4ilVDRIEI

    PALADIE: Vorbegti, mi se pare, de Satana, care a fost aruncatdin bolfile ceregti ca un fulger (Luca 10, 1B). Ciici dintr-o socotinf5copiidreascd s-a imbolniivit de voinfa de-a fi Dumnezeu 5i s-a inchi-puit pe sine ardtind cele mai presus de firea lui 14.. CHIRII : Bine judeci. CSci fdcindu-se ndscocitorul 9i tatdl pizmeisi al pbcatului, n-a voit s{ nu-pi intindd rbutatea asupra animalululde pe pdmint, adicd lucrarea t5 asupra omurlui. Deci, apropiindu-se cuviclenie gi amdgiri, l-a adus la neascultare, folosindu-se de femeie cade un organ al uneltirii sale. Cdci pururea noi sintem imping.i spreurlciune, adicd spre pdcat, de plscerile ce sint cu noi pi in noi. Icrchipul (tipul) pldcerii e Iemeia. gi prin mingiierile pldcerilor lunecdmintea adeseori spre ceea ce nu voiegte. Deci intimplarea care se ob-servd in Adam in mod sensibil, ca intr-un chip ingro$at al lucrurilor,o poate vedea cineva in mod spiritual gi ascuns intimplindu-se infiecare dintre noi. cdci rbsdrind mai intii pldcerea, farmecti mintba ,$io' atrage pe incetul spre socotinta cd nu e nicidecum vorba de o cdl-ca.re a legii dumnezeiegti. o adeveregte aceasta marele lacov, zicind :

  • TNCHINARE tr{ DUII SI ADEVAN

    omului imbolndvitd u;or, ar fi purtatf, in toate nebuniile, dacd nuo ar susfine harul Celui ce o mintuieqte, imbogdfindu-o cu bunurilede sus Si de la El insugi.

    CHIRIL: Bine zici. Sint de aceeagi pdrere gi pe drept cuvint. Cdcio hrdnegte'spre a avea vigoare duhovniceascd piinea cea vie, adicdcuvintul lui Dumnezeu 16. Fiindcd s-a scris cd aPiineo tntd"reste inimaomului> (Ps. 103, 15). Tot ea o izbdvegte de patimi $i o impodobegtecu aurul mdririlor spre libertate. Iar retrdgindu-gi Dumnezeu, aga zi-cind, mina Sa gi ne mai hdr5zindu-ne ajutorui Sdu in acestea, in modnecesar c5dem in reiele pe care nu le voim gi ne rostogolim din oricevirtute 17; pe de altd parte iudm jugul celuilait 9i ajungem la atitearele gi la atita lScomie, incit pufin ne mai lipsegte ca se pierdem giinsdqi infelegerea care ne slujegte la orice bine gi care e strins legatdde noi, Astfel inima celui ce pdtimegte acestea Se aratd goal6 cu totulde infelepciunea cea dupd Dumnezeu, ca una ce-a fost prostituatd deSatana $i s-a supus ugor batjocurilor gi nerugindrilor aceluia 18.

    PALADIE I Ne vei ar5ta cum se petrec acestea, sau ne vei ldsasd plutim in nigte simple inchipuiri ?

    CHIRIL; Nicidecum. Voi ardta pe cit se poate cele petrecute cucei vechi, zugrdvindu-le cu rinduiald spre a fi chip (tip) al celor spi-rituale. Pentru cd cele ce ne sint infSfigate simturilor 9i vederii cu-noscdtoare de semne, ne pot fi icoane clare qi evidente ale celor cese cunosc prin infelegere subfire.

    S-a scris deci despre protopdrintele Avraam :

  • 24 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

    PALADIE; ln ce fel ? iCHIRIL: Certind neascultfrile iudeilor, a spus odatd Dumnezeu:

    olatd. voi aduce toamete pe pdmint, nu fioamete de piine, nici sete deapd, ci Ioamete de cuvintul Domnului. $i de la rdsdrituri pind Ia apu'suri vor alerga cdutind cuvintul Domnului $i nu-l vor aIIa" (Amos B'1I_ 121. Dar spune-mi, prietene, oare cei apdsafi de o astfel de foa-mete gi cdzuli de la ajutorul lui Dumnezeu care-i susfine in virtuteneavind hrana din cer gi de sus, nu vor fi siliti numaidecit sd-9i facdmintea ca nomadd gi fugard, trebuind sd se mute la cele mai rele 9ialungatd din neciintirea virtufii ca din tara ei, sd coboare la o altbdeprindere $i vointi, care nu mai e supusd lui Dumnezeu, ci sceptru-iui diavolesc ? Cdci socotesc cd acela care a adus cel dintii pdcatulin lume, e tatdl gi impdratul lui, a cbrui icoand gi chip poate sd fiesocotit pe drept cuvint Faraon, stdplnitorul egiptenilor, la care erafoarte adinc intunericul rdtdcirii gi nici un mod de vietuire nu le erastrdin de rdutate.

    PALADIE I $i ce suparare i-a putut veni fericitului Avraam dinfaptul cd s-a coborit in Egipt ?

    CHIRIL I Foarte mare. Pu!i1 a lipsit ca sd fie dus dilcolo de oricerdu. O pot i af la qi aceasta ugor, cdci spune Sf inta Scripturd: "$i alost cind. a intrat'Avraam in Egipt, au vdzut egiptenii pe temeia luicd e toarte frumocsd; Si ou vdzut-o pe eo dregdtorii lui Faraon Si autdudat-o la Faraon gi au odus-o pe ea in casa lui Foroon> (Fac. 12,14-15), Vezi deci cd putin a trebuit ca sd-qi piardd femeia.

    PALADIE; A fost o intimplare grea 9i in stare s[-i pricinuiascdsupdrare.

    cHIRlLr Iar aceasta se petrece gi cu noi insine in chip spiritual.Cdci celor ce li se intimplS sd cadd din bunacuviinfd 9i din virtuteafamiliard gi preaiubitd ca din patria proprie, 9i sd coboare la cele mairele gi sd ajungd sub sceptrul diavoiesc, le apar cu uneltiri cumpliteputerile rele $i vr{jmage ; gi dacf vdd acestea pe vreunul din ceiajungi sub stdpinirea lor avind o degteptdciune frumoasd, se strdduiescsd o pund la dispozifia conducdtorului lor $i o supun poftelor lui casd nu mai rodeascd lui Dumnezeu, ci mai degrabd Satanei.

  • INCIilNARE IN DU}' SI ADEVAR

    fntristarea. Cici s-a scris : "$i s-ou purtat bine cu Avraam din pricinaei", adici a Sarei, .pi i-ou dat lui oi Si boi ti osini gi s.lugi qi s/ujnice$t catiri Si cdmile" (Fac. 12, 16). Cdci atrdgindu-ne spre cele preavremelnice gi oarecum lipsindu-ne de putinta nagterii 9i a bunei rodiril ibere gi supunind mintea cea de bun neam batjocurilor qi poftelornecuvenite ale sale, cu ajutorul ldcomiei, o inldnluie cu desfdtdriler:elor pdminteqti. Ba uneori inainteazd pind la atita nebunie, incit is-pitette Si pe Hristos : "C, zice,

  • SI.. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

    siabd gi nebdrbdteascd. Sau nu-l auzi strigind printr-unul din sfinfiiprooroci: "Iatd. eu aduc osupro poporului acesta neputintd si vor bolide ea pdrinlii si ti i i i vecinul si aproapele lui vor pieri?, (rer. 6, 2r).Dar scrie gi preainfeleptut pavel despre unii : (Rom. r,2B),Iar gi mai rimpedeinfiifiEeazd aceasta Isaia, zicind, ca din partea fii lor lui Israil, adic6 acelor ce-au lunecat in pxcate :

  • 27INCHINARE I,N DUII $T ADE\rAN

    toate celelalte, numind iucrurile fdcute de ei dumnezei 9i mintuitori, gialtele de acestea, fdrd sd se rugineze. Ba se coboriser5 pind la atitatrebunie, incit sdvirgeau criminalele junghieri de prunci ca pe nigtefapte de laudX gi socoteau c5 astfel aduc acelora o jertf5 atotgrasd 22.Dar nici aci nu se opreau impietdfile fii lor lui Israil. Ci ingrdmddindmereu peste cutezanfele lor, ca pe un alt qi alt adaos, sdvirgirea celormai nebunegti fapte de neinfrinare, stirnind asupra lor minia nemdsu-ratd a Ddtdtorului de lege, cu toatd bundtatea Lui 23. Deci fiindcd aurespins cu indrdzneald stdpinirea Lui, i-a l6sat sd fie biruifi de du$maniqr sd fie dugi in robia silnich de haldei pi babilonieni. Cdci aceptia,plecind de acasd gi venind ca sd-i ducd in robie pi sE ardd sfinta Eivestita cetate, Dumnezeu de-abia mai socoti de bine sX Ie spund" celorimpresurati prin proorocul Ieremia, cum se va sfir$i suferinta lor. "$io spus, zice, Icremia I Spuneli lui Sedechia: Acestea zice Domnul latdEu voi lntoarce armele de luptd. cu care voi vd luptali lmpotrlva hal-dellor care vd. lmpresoord d.e d.lncolo d.e ziduri, ln mijlocul acesteicetdtr|. $i vd voi rdzboi pe voi cu mlna lnlinsd $i cu brat puternic, cuiullme gi cu minie mare. $i voi lovi pe toli cei ce locuiesc 1n cetateaeceaste, pe oameni Si dobitoace cu moarte cumplitd gi vor rnpsj" {Ier.21, 3-6) 24. $i dup5 alteie :

  • SF.. CIIIRIL AL ALEXANDRIET

    mete ; iar cel ce va ie,lj gi va merge Ia caldeii care vd Lmpresoard. pevoi, ve trai. gi va ti sutletul lui practd si va trdi. pentru cd Eu Mi-amlntors lala Mea impotriva cetd"lii acesleia pentru cele rele si nu pentrucele bune; si in miinile impdratului Babilonului se va cla si o va ardepe e0 in toc" ( Ier. 21, B-10; ze.

    Infelegi deci cd de vom supdra pe Dumnezeu dupd bunurile primitede la El, nu vom fi in stare, nefericili i de noi, sd ne impotrivim for-felor dugmanilor, ci minia dumnezeiascd va cddea asupra noastrdgi ne va lovi, incit vom fi robi in loc de liberi gi vom petrece o viatdfdrd cinste gi nenoroci td.

    PALADIE: Bine zic i .1HIRIL; cdci legea lui Dumneze' cdlduzegte la o viafd fdrx patiipe omul neinvirtogat gi usor de cirmuit ; gi i se face fiecdruia ca o

    fdclie, spre a-i ardta ce este de folos gi de trebuinfd. cei ce se lasxbiruit de ruginea fafd de legea Lui, va viefui intr-un chip vrednic delaudd gi va locui intr-o sfintd cetate, in neclintirea virtufii 9i in stator-li icia evlaviei. Dar dacd cineva iEi alege sd se arunce ca intr-o pdduredeasd gi ca intr-o plantafie bogatd in pldcerile lumegti gi sd petreacdin dezmierddrile vietii 9i sd primeascd in minte gi in inimd, ca un roide draci pldcerea cea cu multe chipuri, gi sd inchine clracilor roadelefierbinfelii sale, acela pe drept cuvint va cddea clin ocrotirea de sus9l se va face un vinat prea ugor celor ce voiesc sd_l prindd. Alunqat

    veci.._A$a se expl icd gi invierea-.pdcdtogi lor. Ba creafia a avut sdditd ln ea miqcarm;existd un progres 9i ln perversitate. $i acesta dd celor din iad un fel de satiifacere.Aceasta d{ posibilitatea lui Dumnezeu si o- asume in ipostasul Fiului Sdu p""tioveci. Aceasta explicd qi durerea pdcdtto$ilor. Ba in faptul id in migearea sdditd in eae.implicat.un progres chiar in perversitate. ln creati ' i lumii f l in nimic, in pro6pcereaei- 9i ln-pdstrarea ei in stare curatd ve$nicd a ei se arati at i t atotputernicia, ci t 9iiubirea Lui fatd de ea. Dumnezeu isi a,ratd m6,rirea nu numai in cre-area ei, ci qi inmAretia ei de care vorbesc psa,Imii. Un Dumnezeu Care n_ar crea_o din nimic, nu $i_arardta atotpurternicia Lui. o lume existind din esenfa divind, n-ar fi o esenfd supusdlegi lor; un dumnezeu necreator n-an f i un Dumnezeu atotputernic ai iubitor. Creindlumea din nimic ai iubind-o, Dumnezeu iqi aratE atit trancsenderea cit gi tripersona-l i tatea. Se aratd ca Dumnezeu adevdrat. Iubirea Lui Si m6reti ,a lumii merg 'pin5 lacapdt in asumarea lumii in ipostasul cuvintului. Dumnezeu a pus ln tume"cipu&ta-tea cle-a f i asumatE, a pus in

    -ea capacitatea ca sd-L nascd prtntr-o fecioard. Nds-cindu-se ca om din Fecioara, Igi arat i at i t atotputernicia, ci t gi o anumita putinfdde inarticulare a Lui ln lume sau a lumii in Ei. ln simtul responsabilit5fii umane,dar

    -9i in putinta revoltei lmpotriva lui Dumnezeu se arat6 iardgi cd b,r*nez"ul-a ficut lta un nivel de partener al Lui. ln toate acestea se aratd adevdrata atot-puternicje gi personalitate a lui Durnnezeu. un Dumnezeu care nu s-ar putea intrupa,n-ar fi Dumnezeu adevirat, n-ar ardta iubirea pind la capdt 9i nici puterea de-a creaun om de suverand capacitate.

    26. uneori trebuie sd-fie dus cineva, cu voia lui Dumnczeu, din ce,tatea gi sta-rea libertdtii, in cotatea gi starea robiei, a suferirii

    -rdului, pentru a scipa prin po-:3i+t i d.".pdca.te. E-privat de l ibertatea rdu folositd gi dus in'robie, pentru ca'sd pba-ta lolosi interior l ibertatea cum se cuvine; o l ibertate exterioard poate coexista cuo nefolosire a libertdtii interioare si viceversa.

  • INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

    riin frumusefea de la inceput ca dintr-o sfintd cetate, va cobori ca subnn jug constringdtor sub buna pldcere a stdpinilor sdi, ;;i va fi de-oarte de Dumnezeu in dispozifia iui sufleteascd, avind sd sufere mu-tarea in Babilon, adici dincolo de hotarele fdrii sfinte, in care e cu-noscut Dumnezeu gi e mare numele Lui (Ps. 79, 2). De aceea strigaucei ce au suportat chinuri aga de aspre gi au cdzut in miiniie dugmani-lor gi nu puteau suferi viefuirea in robia gi slujirea acelora

  • SF. CHTRIL AL ALEXANDRIEI

    molegala pdcatului. cici socotesc cd trebuie sd ne placd sd respingempldcerile imbiate de vrdjmagi gi supunerea sub puterea vrdjmagilorcare sint numili stdpinitorii veacului acesta 30. Aceasta chiar dacds-ar intimpia sd nu se impdrtdgeascd de prosperitate,'cdci e vorbade prosperitatea care e cinstitd in lume, dar care ajunge la un sfirgitruginos 9i urit.

    PALADIE; Cum aqa ?CHIRILT Vrei sd explicdm acestea cu

    vechi ?PALADIE.. Foarte bine.

    ajutorul pildelor celor

    cHnIL.' Foametea chinuind, ca sd zicem aga, pe oamenii din toatd!ara, fii i lui Iacob au socotit cb trebuie sd coboare la egipteni. Eraurece tineri gi scopur cdr{toriei era sd c'mpere alimente gi nici unaltul. Dupd ce au ajuns acoro pi au fost recunoscufi ca frafi ai rui Iosifcare vindea griul gi stdpinea peste Egipt, intimprarea ajunse la ure-chea lui Faraon.

  • INC}IINARE TV DUH SI ADEVAR

    PALADIE.. Foarte bine ai spus.CHIRIL; Dar de ce sd nu mai istorisim [na care, precum socotesc,

    cuprinde impreund cu cele spuse adineaori, nu pufin folos.PALADIE; Ce este aceea ?CHIRIL: Rapsachis, generalul babilonean al asirienilor, aducind

    odinioard cu sine o mulfime nenumdratd de ostagi, a venit sd impre-soare, mai bine zis, sd cucereascd gi sd surpe din temeiii toatd slintacetate. Deci igi azvirle, inaintea arrnelol, blasfemia necugetatd gi foarteobignuitd lui impotriva lui Dumnezeu. Astfel rostind nenumirrate aiu-reli, la sfirgit ]e-a spus celor ce locuiau in sfinta cetate : aAcesleczicd impdratului asirienilor : Dacd. voili sd Iili binecuvintali, iesili ]anrine gi veli minca Iiecare din via sa gi din smochinji scii gi veli beaapo Iintinii voestre, plnd ce voi veni gi vd voi lua pe voi intr-un pd-mint ca pdmintul vostnl, pdmint aI griului gj al vinului, aI piinii sial v i i lo ' r> ( IV Regi lB,3l-32; Isaia 36, lG-lz).yezi deci cd qi el f i igd-cluiegte desfdtdrile gi plScerile procurate de vie li de smochini, darrrrai adaugd : *gi veti bea apa tintinii voostre>.

    : PALAD\U r Dar ce vrea sd insemne acestea, dacd se trece la uninteles duhovnicesc ?

    CHIRIL.' Socotesc cE in doud moduri se desdvirgegte in noi rdu-tatea. cei ugor de'dus la pxcat se rostogolesc prinzindu-se in toatecele necuvenite, induplecafi cd se vor desfdta, sau de ei ingigi, saucle,a$ii, fie prin pldcerile din afard, fie prin cele lndscute in noi. Cdacest lucru este adevdrat, ni-l aratd iar5qi inv5fdcelul Mintuitorului,zicind ; (Ioan 2, 16). cdci pofta e numai sdditd qi inrtiddci-natd gi se afld in noi ingine. De aceea gi dumnezeiescul pavei a numit-olege a trupului, care locuie$te in m6duiarele trupului (Rom. V, 231.i Iar desfdtdrile qi pldcerite care se afld in afard $i se strecoardde acolo in noi, sint cele prin ochi. cdci prin ochi sint admirate bogd-fii le, vegmintele luxoase gi cele de care se lipesc unii, ca Si cind arprocura cea mai dulce multumire, ddruindu-le o inalt5 prefuire. Aga-dar, via pi smochinul sint tipul desfdtdrii gi dezmembrdrii ce ne vinrlin afard, ardtind totodatd in mod fin vremelnicia gi vegtejirea grab-nicd a lucrurilor din lume gi impreund cu aceasta amestecul de dul-ceafd 9i de intuneric din ele. cdci toatd dezmierdarea lumeascd e dulcela impdrtdgirea momentand, dar intunecd foarte gi imbatd cumplit pecel ce a pr imit-o 31.

    31. Dulceaia momentand, intunericsau robia, sint cele trei caracterisrtici aleToate la un loc pun pe om intr-o stare

    acoperind sensul existcnJei, sldbirea voinfeiviet i i care se rezumd la ciutarea pldceri lor.de betie, de nel ibertate. Stdruirea ln bine e

    3l

  • SI" CHIRIL AL ALEXANDEIEI

    Iar fintina e chip al pornirilor spre pldcere sddite in noi. ,CHciacestea nu pdtrund din afard, ca acelea, ci izvordsc in noi, figninddin trupul insugi.

    Degi impdrtdgirea liberd gi folosirea largd de toate aceste pl5ceririin noi 9i din afari ne-o fdgiiduiesc puterile rele, dacd piirdsind infri-narea, ca pe o cetate sfintd gi necldtinatd, vom merge la impdratulBabilonului, care e tipul Satanei 32.

    Deci Rapsachis a fdgdduit celor ce vor veni Ia babilonieni, cd Ieva ingddui gi le 'a da pldcerea prezentd. Aceia insd nu s-au ldsattnduplecati, cugetind cu dreptate cd voinfei de a alege cele lumegti,ii urmeazd nurnaidecit cdderea in robia fdrb voie gi in treapta prizo-ruier i lor.

    PALADIE: Drept ai spus. Dar, te rog, spune-mi care e urmareadin acestea ?

    CHIRIL..Care sd fie alta decit cea contrard celei dintii ti de lainceput ? Cdci inclinind prin pornirea voii noastre spre voinfa de-arrrefui ruginos 33, respingind frumusefea viefuirii nepdtate, am cdzutintr-o minte fdr& cinste gi roabd, cugetind numai cele de oe pdmint giinfundindu-ne cu totul in plf,cerile cirnii. De aceea ne-a gi lf,sat Dum-nezeu sd ne rostogolim intr-o minte netrebnicd.

    PALADIE; Deci e necesar sd ne intoarcem la virtute ?CHIRIL r Fdrd zdbavS, prietene, nemaiiubind viafa din lume, po-

    trivit cu ceea ce s-a spus drept prin glasul lui Pavel : "Cdci ali rnuritSi viala voastrd" e ascunsd cu Hrislos Xn Dumnezeo (Col. 3, 3); cimai mult insetind dupd inscrierea in ceruri ti fdcindu-ne patrie gicetate pe cea de sr.ts gi strigind cu putere lui Dumnezea: "Iartd.-md, cdtrecdtor sint eu pe pd.mint .li strdin ca toli pdrinlii mei> {ps. 138, 17).una cu intdrirea in libertate, il legdtura, prin gindirea inteleapti, or Dumnezeu, in in-tirirea spiritului (a mintii). Iar biruirea mortii prin inviere nu e laHristos decit coplegirea ,trupului de cdtre spiritul intdrit la rin.lul tui de prczenfa luiDumnezeu in eL De altfel chiar organizarea materiei in trup Ia nagteri se face decdtrc suflet, sustinut cle luorarea lui Dumnezeu. ln sufiet sint date toate functiunilecare se prcluugesc in organele 9i funcfiunile trupului. Prin trup iqi trdiegrte sufletulin mod unitar cornplexitatea sa. Precum trupul e o unitate in multipliciate, aqa e 9isufletul. Dar sufletul igi actualizeazd unitatea lui complexl in trup ;i la moarteatrupului rdmine cu ea.

    32. Dezorrl inca 9i l ipsa de sens aduse in noi de viata oonsumatd in plSceri, e unadevirat Babilon, sau haos, in oare ne artrage Satana, impdratul haosului gi alI insei de sens.

    33. Pornirea c6rnii spre pliceri se manifesti gi ea ca o vo,ie. Ea atrage pepartca ei gi voia fiinlei noastre intregi. Totugi nu aceasta este voia noastrd adevd-ratd, pentru cd nici f i infa noastr6, oare se manifestd prin ea. nu e f i inta noastrEadev6rat6. Totul in noi s-a falsi f icat. Dar sub .aceastd f ir intd si vointA falsi f icatd per-sistd ca potente f i infa 9i vointa noastr i arrteni icd. ln vointa noastrd incdpdfinati t . lc-asatisface pldccti le cdrni i , e o mare clozi r le sl ibiciune. Ne facem din sldbiciune unti t lu de mindrie. Ne-o insupim cu voia. Ne afirmim robia ca stare a vointei.

  • INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

    CXci cel ce umbl5 pe pimint gi are vietuirea in ceruri, cu adevdrattrecdtor $i strdin se aratd din insegi lucruriie tui. De aceea invdfdceiullvlintuitorului ne poruncegte sd avem gi noi aceastd insugire sldvitd:;i mdreafd, zicind ata: (Frolilor, vd" rog cct pe niste trecdtori gi strdini::d vd inlrinali de Ia poltele trupeSti, care se rdzboiesc impotriva su-tletului" (i Pelru 2, 11).

    PALADIE.' Dar oare ajunge spre dobindirea virtufii aceastd dis-pozifie de a sfirgi cu pofte,le trupe;ti ?

    CHIRIL: Mai trebuie sd se adauge infeleplegte qi cele ale celeilaltecurdfii, adicd ale ceiei duhovnicegti. Cdci s-a scris: > (Ps. 118, 96). Oare nu e indoitd intindciunea din noi,a sufletului pi a trupului ? Socotesc deci, gi pe drept cuvint, cd celorce obipnuiesc sd-i intineze trebuie si le opund dupd aceea ca eEalein putere gi egale in lucrare cele ce obignuiesc sd-i curete.

    PALADIE: Drept ai grdit.CHIRIL.' Deci precum indoitd este pata, sufleteascd gi trupeascd,

    aga gi curdtirea se cuvine sd fie sufleteascd gi trupeascd. Dar celorlipifi de viala din lume nu le-ar fi greu sd vadd cd e un lucru folositorsd o socoteascd pe aceea trecdtoare, dacd ar voi sf, ia ca chin al aces-tei vederi pe Avraam, cdtre care a spus Dumnezeu : "IeSi din larata, din rudenia to ,gi din casa tatdlui tau. gi meryi in lara pe care li-ot'oi ard.ta. $i te voi tace pe tine popor mere, te voi binecuvinta, voimdri numele tdu pi vei ti binecuvintat. gi voi binecuvinta pe cei cete vor binecuvinta pe tine si pe cei ce te vor blestema ii voi blestema i5t vor Ii binecuvintate in tine toate seminliile pd.mintului" (Fac. 12,12, 1-3). Infelegi cd nu numai din fard qi din casd, ci 9i din rudenia9i din casa tatdlui sdu i-a poruncit sd plece Ei sd vind in fara pe carei-a ardtat-o CeI ce l-a chemat ?

    PALADIE.. Dar ce inseamnd aceasta ?CHIRIL; Oare nu e limpede cd atunci cind cheam5 Dumnezeu sd i

    se urmeze, intr-o viatX duhovniceasce, $i cind voieqte ca cei pe carei-a ales sd-i cinsteascd sd iasd din viata in lume, adic5 din cea inpliceri gi in pofte trupegti, e o nebunie totald sd se socoteascd cevadin acestea mai bun ? Cdci atunci trebuie sd fie socotitir ca nimicgr patria gi neamul gi casa tatdlui gi avutia cea pdminteascd. De aceeaqr Mintuitorul ne-a chemat spre aCeeagi bdrbdlie, zicind :

  • 34 SF. CI{IRIL AL ALEXANDRIEI

    addugat : > (Fac. 12, 5-6).

    A iesit deci din Haran neldsi:rd nici o rdmdtitd a sa 0n el cu totneamul gi cu toatd casa, alergind din toatX inima spre fara Canaanu-lui, pe care i-a ardtat-o Dumnezeu. Apoi strdbate fara de-a lungul givine la locul cel inalt. Cdci cel ce s-a hotdrit sd urmeze poruncilordumnezeie9ti l i si invredniceascd de cea mai mare atenlie chemareacle sus, trebuie sd iasd intreg cu totul din viafa ce se cheltuiegte inpldcerile lumegti gi aceasta cu tot neamul, neldsind nici o rdmdgifXa cugetdrii sale in cele in care se afla. Aga se desparte in chip dreptSi strdbate fara, cdci a fost chemat de Dumnezeu, ca precum scrie fe-ricitul Pavel, sd poatd infelege lmpreund cu toti sfinfii, care este l5-timea gi lungimea Si indltimea gi adincimea tainei lui Hristos (Efes. 3,5 $i 3, 1B). $i urcd spre fara inaltd, adicd spre deprinderea care e ate-zatd sus in virtufi gi nu are din nici o parte vreo povirnire spre pld-cerea trupeasc5. Iar ajuns aici, ce bine dobindegte ? Vom afla iardsidin Sfintele ScripturT: "Cd.ci s-a ardtat, zice, Domnul lui Avraam Sii-a zis iui : Semin[iei tale voi do lara aceasta. $i a zidit Avraam acoloun altar Domnului, Care S-a ardtat lul" (Fac. 17, 71. Pind petrecea in

  • 'NC}IINANE D{ DUII SI ADEVAR

    pdmintul patriei si incd nu se mutase in fara sfintd, i se ddduse nu-mai vestirea cS,trebuie sd se mute in altd tard, ne mai gindindu-se laa sa. Dar dupS ce a venit in fara canaanului cu toatd casa gi cu toateIucrurile gi s-a urcat spre fara inalt5, i s-a dat harul vederii lui Dum,nezeu pi siguranfa nddejdii in tiiria libertdlii, 9i i s-a ingdduit in sfirgitsd ridice un altar.

    Deci gi noi, dintr,o rafiune asemdndtoare, dacd vom stxrui inlume gi in pldcerile preaurite ale ei, nu vom avea parte de nici unhar de la Dumnezen. Dar daex, chemali fi ind, ascultdm de legiledumnezeiegti qi ne ridicbrn la iubirea gi implinirea din inimd a totce e bun, ca la o fard inalt6, Dumnezeu revarsd in noi cunogtinlaslavei Sale qi ne fdgdduieqte nddejdea necldtinatx ; si aqa lace minteanoastld plind de vigoare, ca sd putem aduce jertfe duhovnicegti (I pe-tru'2,,',5) 9i sd ne facem bun6 mireasmd a, lui Hristos lui DumnezeugrTatdl, dupd cum s-a scris (II cor. 2, l5); 9i sd infdtipdm Lui 9iirupul insuqi jertfd vie gi bineplicutd lui Dumnezeu (Rom. 12, 1), caree slujirea ralionald (cuvintEtoare) 9i in duh, cea primitd la Dum-nezeu 34.

    PALADIE.' Deci se cuvine sd ne mutdm la cere bune, despdrtin-Ju-nc: de cele ruSinoase; gi sd imbrdfigdm cu bucurie chemarea desus gi sd ne placd cit mai mult sd petrecem in cele care sint ldudatede lege gi se bucurd de cea mai bund aprobare a lui Dnmnezeu. Cdcide vom cduta sd mergem inddrdt gi de vom tinji dupd ceva din celece pricinuiesc nedreptate, nu vom scdpa de vini.

    CIIIRIL; De sigur cd nu, paladie. cdci e foarte primejdios sbvoiascd a se imbolndvi cineva iar5gi de cele de care s-a despdrfit.Fiindcd, chiar, pentru cei ce s-au desprins odatd, prin puterea lui Dum-nezeu' din petrecerea lumeasc5, e periculos chiar gi numai sd pri-veascd la ea gi sd recheme gregelile in amintire, ldsindu-gi minteain iubirea lor. De aceea dumnezeiescur psarmist se ruga, zicind : ofn-toarce ochii mei ca sd" nu vadd desertdciuneor (ps. 1lB, 3z). cdci de-gertdciune cu adevdrat este atractia lumii acesteia gi degartd pldcereaa celor vremelnice, de care se poate inlelege cu ugurinfd r:d cel cegi-a ales sd p5geascx cu adevdrat drept, se cuvine sd se despartd Eisd se depdrteze, ba s5 ocoleascd chiar gi numai privirea lor cu pl6-cere in ginduri.

    PALADIE; De unde o spui aceasta?

    ._ 4. .capac'itatea de Jertla o doblndim nu lndatd dupd ce am scdpat din robiapEcatului, ci dupi ce ne-am ridioat mintea la cele inalte' ;i am cigtigai o neclintireIn ele.

  • Sr.. CIIIIrIL AL ALEXXANDRI!]]36

    CHIRIL.. Locuitorii Sodomei, infierbintafi sdlbatic spre pldcerilecontrare firii gi clisprefuind legea insotirii, pe care a rinduit-o fireaspre na$teri de pruncii stirnifi de infafigarile bdrbatiior 9i ajungindpind la cele mai scelerate fapte, au provocat minia Fdc[torului $i L-ausilit, asa zicind, sd pdgeascd la pedepsirea lor, cu toat6 iubirea Luicie oameni. Deci fiindcd era ia ugd tiuipul cind trebuia sX p{timeascd,intrucit se cheltuise ingdduinfa cu privire la ei, au intrat in Sodomacei ce aveau sd implineascd aceasta 35, Cdci s-a scris a$a i (Au venitd.oi ingeri in sodorna pe seard. Iar Lot sedea la poatta sodomei. vd'zindu-i Lot, s-e sculclt lntru intimpinarea /or 6i s-o inchinat cu lalala primint Si a zis i Stdpinii mei, abateli-vd Ia casc slugii voaslre qivd d.escingefi 9i spcijoli picioarele voastre Si tdcindu'se ziud veti plecain calea voastrd. Sj aceio au zis: Nu. Ci vom tdminea'tn piutrd. $ii-c siljt pe ei ti s-au obdtut Ia el 9i du inftat in casa lui' $i le-apregdtit lor bduturd qi le-a copt IoI azime 9i au mincat inainte de ase culco) (Fac. 19, L-41.

    Lot, ca unul ce era din singele lui Avraam 9i crescut in legiledreptdlii 9i dddea toatd grija evlaviei faf6 de Dumnezeu, era iocuitorvremelnic in Sodoma. De aceea era strdin Ei dupd neam 5i dupd pur-tare. oCdci ce pdltdpie are lumina cu intunericul? Sou ce parte arecredinciosul cu necredinciosul ?" (II Cor. 6, 14). Disprefuind a;;adarpatimile localnicilor $i urmindu-;i drumul viefii obi$nuit lui, stdruiain silinfele iui 9i cinstea cit mai mult legea ospefiei. Astfel $ezind iaintrarea cetifi i, primea cu bundvoinf[ pe cei ce intrau in ea, Stiindcd acesta este un lucru pldcut lui Dumnezeu. De aceea cind vin ceice aveau sd aducf, pedeapsa celor infierbintati in chip neinfrinat sprefapte libidinoase (erau doi ingeri), alearg[ cu grabfl inaintea lor Sile dd prin saiutarea sar dovada limpede a bundtdfii ce-i era proprie.Cdci se inchind cu fafa Ia pdmint ;i-i lmbie sd vie acasd ia el 9i sdse bucure de legile iubirii. Iar acegtia zic : (Nu, ci vom rdmlnea inoiald>, ar5tind prin aceasta cd sint str5ini 9i fdrfi sdlag 9i stirnind'socotesc, spre o Si mai mare stdruinfd pe cel ce voiegte sii fie iubitorde strdini ; ba dind sd se infeleagX intr-un mod fin cd nu s-ar cuvenisd fie ldsati sd rdmind lipsiti de sdlag Si pdrdsiti }a rispintii. Aceastainlelegind-o dreptul, l-a indemnat sd facd din refuzul lor 9i mai multun motiv pentru poftire. Deci ii aduce pe aceia in casf,, le pune tna-inte azime 9i piini 9i le pregdte$te bduturd. Aceasta le face dreptul.

    35. Cei ce gi-au revenit din pdcat, dar pe urmi au cizut i'ardqi, ba au cizut inpdcate si mai grele, manifestind o tocire faia de r6u gi o sldbire de nevindecat aloi"t"i, au de iuferit osinda finald a lui Dumnezeu, sau moartea, cqm s'a intlmplatcu Socloma. Cu ei Dumnezeu uu mai face nimic.

  • ncerilIvARE.t!il DuE sr ADEVAR

    Sodornitii insii bolind de o poftd neacoperitd 9i urltX, inconjoardfXrd respect cdsuta dreptului gi cdzind dincolo de neruqinarea dusdIa culme, cereau sd fie ldsati sii sdvirqeasci cu oaspefii cele obignuitelor. Astfel pe cei ce trebuiau sd-i trateze ca pe oaspefi, voiau sd'ibatjocoreascd prin pofta cea contrari firi i. Iar pe Lot, care incercasii-i impiedice de lo niqte fapte atit de sdlbatice 9i de murdare, I'arfi fdcut si sufere $i el aceasta, dacit n-ar fi fost de fatd aceia ca sd-lscape. "Cdci intinzindu-$i, zice, bdrbalii miinile, troserd pe Lot Ia eifrn casd Si inchiserti uqo cosei. Iar pe bdrba[ii ce se af]au in u;o coseii-au lovit cu pierderea vederii de Ia cel mai mi.c pind Ia cel mai mare.,,si aceia au obosit cdutincl u$o,, (Fac. 19, 9-11)' Dar nu s-a mdrginitajutorul ce i l-au dat numai la aceasta. CSci este scris tardgi : ofarcincl s-a tiicut diminculd, I-au zorit lngerii pe Lot, zicind; ScooJd-te,ia pe Iemeia ta Si pe tetele ce le ai si ie$i, co sd nu pieri $i tu cuIdrddelegile cetdlit. fi s-au tulburat $i L'au apucat ingerit de mindpe el $i pe lemeia /ui li pe cele doud tiice ale lui, pentru cci i'a alutatpe ei Domnul, , (Fac. 19, 15-16).

    Aceasta s[-ti l ie dovadd foarte limpede cd noi nu sintem stirnitinumai prin cuvinte Ei prin indemnuri date mintii sii ne depirrtf,m depdcat, ci Dumnezeu, Mintuitorul tuturor, coboarS pinfi }a atita bund-tate fald de noi, cd ne procurd un ajutor cu fapta, dupd cuvintul; "Ailinut mina mel cea dreaptri; si cu statul Tdu m-ai povdluit pe mine))(Ps,,72, 24). C6ci deoarece firea oameniior nu e prea tare, nici nu aredestuld putere ca sij se poatd izbdvi de pdcat, ii ajutd la aceasta Dum-nezeu. $i spre aceasta ii dSruie;te un har indoit: o convinge prinindemnuri gi aleg,e mijloace de ajutorare 9i o ridicii deasupra patimiicare o tiranizeazff in acel moment 36. Poti vedea insd cu adevSrat 9iaceea, cf, sint cu totul pufini cei ce se sirguiesc pentru dreptate 9isint foarte rari oamenii buni. Cdci s-a scris ci e gleu sd gdseqti unbdrbat credincios (Prov. 20, 6). Dar unul ca acesta e ales

    .5i invredni-cit in mod statornic de ocrotirea de sus. Cdci deqi e amestecat inlume, intre ceilalli, nu suferd nici o pagubd din pricina aceasta. Vafi cules ca crinul dintre spini gi, cum spun sfinlii, nu va pieri dreptulcu cei necredinciosi.

    36. Aici se vede coniirmati invdtdtura despre energiile necreate ale lui Dum-nezeu. Dumnezeu nu comunicd din Sine numai puterea pe care omul o foiosegte cumviea, cl imprimd de f iecare datd si o direc{ie cl6 miEc,are prin putcrea Sa. I l ajutd peom sd se migte spre o anumit i t intd bund, t lar numai daci omul primegte acest aju-tor ln baza unei ' insufldri date cugetdri i lui (a unui sfat povir lui ' tor) ' .Prin putereauceoria omul este eliberat de puterea patimii care-l mind spre un rdu. Dar numaidaci pr,rne gi

  • 38 SF" CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

    PALADIE.. Agadar, prin purtarea de griji a lui Dumnezeu gi prinajutorul sfinfilor ne curdtim gi de domnia rxutdfii $i nu ne vom aflanicidecum supugi pedepselor celor rdi, crezind lui Dumnezeu, care astrigat printr-unul din proorocii Sdi :

  • INCIIINARE n(I DUFI SI ADEVAR

    PALADIE; $i ce vrea s5 spund prin cuvintele : (Sd nu te opreqtiin vreun loc dimprejur ?

    CHIRIL: Cd e primeJdios 9i pdgubitor sd te umpli cu lene Ei mo-lepealS de riu.

    PALADIE: Spune cum.CHIRIL; Cuvintul proorocesc a spus: oVai, cei ce Iaceli lucrul

    Domnului td.rd. grijti>> (Ier. 47, 10). Iar dumnezeiescul Pavel zice:"Alergati co sd luali> (I Cor. 9, 24), Cdci atunci cind nu voiesti sAie depdrtezi cu putere 9i cu sirguinfd de la cele rele, ci mintea fi serllpe anevoie de cele vechi gi se desparte cu neplacere de orice pacat,pe de altd parte se lntoarce cu greutate spre ceea ce-i este de folos,r:.u faci nimic altceva decit te opregti, cu toate cd din imprejmuireapdcatului trebuie sd iegi repede. Cdci se poate intimpla ca totstind la ginduri Si codindu-ne, sA cddem sub pedeapse, inainte de aie;i din hotarele rdului, inainte de a ne fi curdfit pata, inainte de-ale fi spdlat intindciunea p5trunsd in suflet prin vechea nepdsare, ina-inte de a fi descdrcat povara pdcatelor gi de a fi luat jugul mintuitor5i de a se fi odihnit prin Hristos. Deci foarte bine se poruncegte :"Sd nu te opreSti ln lmprejurimi>, adic6 sX nu fii prins zdbovind innici un fel de pdcat, ci mai mult urcd, ca spre un munte, spre o viafdinaltd pi frumoas5, care nu are nimic josnic, ci se distinge printr-ovirtute inaltd pi ridicatd, eiiberatX de cugetul coborit, adic[ pdmin-tesc $i trupesc 3s. Cf,ci s-a scris : *Cei puternici ai lui Dumnezeu s'auXndllat Ioarte,t (Ps. 46, l). Iar cel mai ridicat peste cele pf,minteEti ecugetul sflnt. "$i puii vulturlui zboard Ia lndlfime>, dupi cum s-a scris,fiindcd au, ca intr-un munte, petrecerea lor ln cer $i-$i fac patrie pecea de sus.

    PALADIE: Agadar, muntele spiritual (inteligibil) e viata intrusfinfenie 9i indlfimea viefuirii desprinsi de cele pdmintegti; dimpo-trivd, trebuie inteleasd ca o viafd de jos, cea care se scufund5 diniubire de pdcat, in necurdfie 9i in cele p6mintegti.

    CHIRIL: Bine zici. Aceasta o aratd foarte bine cuvintul nostru.Dar te vei minuna gi de ceea ce urmeaz6.

    PALADIE.. Ce anume ?CHIRIL r Fericitul inger i-a spus lui Lot cI trebuie sd fugd fdrd

    intirziere gi fdr& sd se intoarcd inapoi, gi sd urce la munte. Iar acela il

    38. Cine nu s-a rupt la primul lndemnnuiegte sd nu se rupd niciodatd cu hotdrire.peste pornirile inferioare, care cautA spreface r iul, cel ce nu se poate r idica din eI.

    cu totul de p{cat, ci mai sovi ie, se obi$-Viata curati e o viatd inaltE, care calc6

    Dumnezeu Cel de sus. e cel ce

    39

  • SF.. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

    ruga !

  • INCHTNARE IN DUH SI ADEVAR

    intr-o Epistold ; oBine esle omuluj sd nu se otingd de lemeie. Dartlirt pricina ctestrinarii tiecarc sri-gi aibd temeia /ui 9i tiecare Iemeiesd-Si aibti bdrbatul ei. Aceasta o spun ca I7n slat, nu ca o poruncd..Dar liecare are dorul sdu propriu, unul a$a, iar altu| intr-alt feb (ICor,7, l -2,6-7). Deci ne-a ardtat ca pe un munte treapta supre-md a infrin5rii, zicind : nBine este omului sd nu se atingd de temeie>>.Dar ne-a ldsat sd rdminem in mica cetate Sigor, adic5 in vietuireamai de jos, fald de cea desdvirgitd, ing5duind insolirea numai cufemeia proprie. P{:nintul cel bun; a spus, Mintuitorul, va da roade :unul o sutd, altul gasezeci, altul treizeci. De asemenea 9i talanfii nui-a impirtit cu aceeagi mdsurd, ci unuia cinci, altuia dci, altuia unu.Prin aceasta a ardtat, cred, inegalitatea puterilor, impdrlind fieedruiapotrivit infelepciunii Sale dumnezeieqti. CXci preflrm am spus adineaori:"Fiecare are darui sdu de Ia Dumnezeu, unul a$a, iar altul intr-alt fel>.

    PALADIE; Bine zic i .1HIRIL: Il 1as5 deci fericitul inger s5 r5mind in Sigor. "Iatd, zice,

    tn-am minunat cle fata to gi cle cuvintul tdu ca sd nu stric cetatea, decare ai vorbit. Grdbeqte-te deci, sd sccpi de acolo>. Apoi zice ; .Soo-rele a je,tit deosurya pd.mintului li lot a intuat 1n Sigor". Te veiminuna, prietene, cind vei afla 9i inteleSul acestora. oM'am minunat,zice, cle tala ta ca sd nu sttic cetatea, cle cQIe ai vorbit,,. Nu este dupdvoia lui Dumnezeu, vieluirea care nu stSruie deSdvirqit in yirtute ;9i e dispreluitS gi nu departe de osindd cel ce se lasd biruit de vreopatimd. Dar o ingdduie aceasta din iubirea de oameni qi miirginindu-sela ceea ce e cu putinld firii la inceput, porunceste sd se salveze ceice Sovdie incd ,in bine gi n-au strdbdtut incd cu totul dincolo deviala vinovatd. Dar nici cei ce ajung Ia aceastX treaptd 9i pdtrund inaceastd stare, nu-gi pot face intrarea in ea fdrd Lumina dumnezeiascdqi fdrd f5cl ia cle sns. .

    PALADIE: Ai spus cele cu totul cuvenite.CHIRIL: Deci dumnezeiescul Lot intrd in cetatea incl mica, in-

    gdduinclu-i Dumnezeu. Dar femeia care ii urma 9i fugea impreunh cuel, s-a dovedit slabd gi spre acest lucru.

  • 42 SF" CHINIL AJ- ALEXANDRIEI

    tip e femeia, se face tot mai netrebnicd prin intoarcerile la pdcat.cdci aceasta cred cd o aratd prefacerea in stilp de sare, care e simbo-iul simfirii ce se usucd pi al minfii ce tinde si se intoarcd Ia idiofiegi a ajuns pind la ultima nesimfire. Iar cd sarea stricatd de nimic numai e in stare, a spus-o gi Insugi Mintuitorul. gi clevenind cu totulnetrebuincioasd, ea va fi aruncatd afar& gi cdlcati de picioarele oa-menilor (Matei 5, 13).

    Deci femeia s-a prefdcut in piatr5, iar Lot nu a mers mai departe.Ciici s-a scris : (Fac. 19, 39). crci mintea inainteazd ca pe nigte trepte spre ceea ce-idesdvirqit gi urcd pe lncetul spre ceea ce nu era aptd gi nici in stare lairrceput. inainteazd gi urcd spre ceea ce-i mai bun, sprijinindu-se pechibzuial5 9i pe b[rbxtia duhovniceasc5, intocmai ca pe nigte fiice alesale, $i ldsind in Jos voluptatea gi molegeala nebdrbdteascd, al cirorchip (tip) e femeia 3e. Apoi iqi face locuinfa intr-un munte pi intr-opegterd, muntele insemnind inblfimea gi elevafia vigoarei duhovni-cegti, iar peptera, fermitatea gi trdinicia viefuirii in virtute 40, caci s-ascris despre birbafii buni : "cel ce umbld lntru d.reptate, cel ce grd.-ie$te cale dreaptd, cel ce urdste nelegiuirea si nedreptatea gi-gi tere$temlinile de daruri 11, ce! ce l$i ostupd urechile co sd nu aud.d judecatdde singe, cel ce 1si lnchide ochii ca sd nu vacld. nedreptate, acela \/eIocui 1n pesterd. lnaltd din piatrd tore' (Isaia 33, lF-16). Dar loculacesta poate avea gi o altx tilcuire acceptabil5. piatra e Hristos, pen-tru tdria gi incompatibilitatea fiinfei supreme. Iar prin pegtera aftatdin Hristos, se poate infelege Biserica, care e ad5postur sfinfilor, aco-periimintul binecredinciogilor ; in care locuiesc dreptii si toti cei cescapl de pedeapsa prin focs"

    PALADIE: Foarte frumos e cuvintul. Dar agi voi ca explicarea sirlreacd Fi la alte pilde. CEci eu socotesc cd dorinfa de a cunoa$te im-belqugat ceea ce aCuce folos, e mai de pref decit orice

    39. Omul e fdcut pentru ca sd-gi intdreasc6 treptat spiritul ln raport cu mate-ria- din trup 9i din lume. Aceasta ii sporeqte viafa spirituald la care participi $i tru-pul. $i aceasta il pr-egdtegte spre invierea trupului prin coplegirea lui de spirit, fd-cind ca si se trdiascd prin trupul spiritualizat toate funcliunile sale intr-un mod su-perior, dar concret.

    40. Cu cit triieqte omul o viali mai inaltd spiritual, ou atlt trdiepte mai con-centrat in sine insugi.

    41, De coruptie.,12. Cei adunati in Flristos nu mai vid ale lumii ca ispite. Ei slnt concentrafi in

    Flristos gi aceast6 adunare a lor in Hristos constituie Biserica. Cei ce nu sc afld inBiserici, nu se aflS ln Hristos, pentru cd in Hristos nu se afld cineva decit dacf,vede in El adunati $i pe ceilalli credincioSi. Cine crede cd e singur in Hristos, decinu e in BisericE, nu e cu adevdrat in Hristos.

  • TNCITINARE TN DUH SI ADEVAR'

    3

    rep,

    CHIHIL: Vorbepti cum se cuvine, Paladie. De fapt ceea ce spui efructul cugetdrii celei mai sirguincioase. Iar cuvintul nostru va biruir:rice lene, dacd nu vom socoti cu nepdsare sd finem in privinfa istori-sirilor atit de minunate gi de scunpe o tdcere pe care vrem sd ne-oimpunem cind nu trebuie.

    A;adar, trebuie sii ne desprindem, pe cit putem, pentru totdeaunasi in intregime de legdtura qi de pdrtdsia cu cele rele. Cdci nu ne ec.u putinfd sd privim spre virtute decit in acest mod.

    Aceste doud lucruri le vom lnfelege f[rd osteneal5 de vorn pd-'i.runde cu ochii mintii cit mai mult in cele ce s-au petrecut cu dumne-zeiescul Avraam gi in cele ce s-au sf,virgit mai presus de cuvint laiepirea fii lor lui Israil, in vremea cind ii stdpineau egiptenii gi aurupt lanturile lor.

    PALADIE: Spune-le deci pe rind, cite una. Precum gtii, ne veibucura din belgug, dacd vei voi sii faci aceasta.

    CHIRIL.' Spuneam, a;adar, cd silit de foametea de nesuferit 9i delipsa celor trebuincioase, dumnezeiescul Avraam s-a coborit in Egipt,nu de voie, ci supunindu-se trebuinlelor. Fiind strdin 9i venit de aiurea,a fost supus de Faraon Ia supdrdri gi silnicii. Cdci voia sd batjocu-reascd pe sofia lui, fiind aprins spre pldceri neinfrinate, de pofta uneifapte de ru$ine. Dar Dumnezeu nu l-a lf,sat sd-gi duci acest gind laindeplinire.

  • SF. EHIR'IL AL ALEXANDRIEI

    Egiptenilor cu toatd casa gi cu tot neamul, ba agi adduga qi cu toatelucrurile sale. Trebuie sd vrei sd te desparfi in toate modurile cu toatdcasa gi sd te muli intr-un anumit fel cu toate ca sd ajungi ln pustie,aclicd intr-o stare netulburatd gi curatd a cugetdrii, din care a iegitfirea omului la inceput a3, aplecindu-se spre cele rele din lipsa bundtd-iilor de sus. Cdci aceasta o aratd ca prin enigmd coborirea din lara5i de la cortul de la inceput gi preaiubit, in care era altarul, la strdini.f)eci intorcindu-ne astfel, sd mergem pinx la locul gi finutul altaruluide la inceput, adicX a sfinleniei addugate la fire odinioard &, gi acolosd chemdm numele Domnului tuturor, spunind acel cuvint proorocesc:,,Doemne, pe oltul olard de Tine nu sfjm. Numele Tdu numim>(Isaia 26, l3).

    PALADIE.. Minunat ai grdit.CHIRIL: Ai putea vedea cd lucrul aga std 5i dintr-o cercetare

    atentd a celor petrecute cu fii i lui Israil in timpurile de odinioari. Peacegtia, fiind impingi la inceput de foame, i-au luat in stdpinire egip-tenii, incit din oameni liberi gi de origine de sus gi din vild de sfinfi,i-au fdcut supugi pe neagteptate $i pe nepregdtire, subjugati st6pi-nirii lor Si i-au asuprit sdlbatic, dind ca motiv al cruzimii impotrivalor, urmdtoarele :

  • t5f*

    t#INCHINARE IN DUII SI ADEVAR

    silesc sd primeascd o viafd amard gi mult chinuitd, care nu Ie va aducenici un folos celor silifi sd o rabde. Cdci cu ce pot folosi lucrurilc aipatimile trupului nefericitului nostru suflet ? Dimpotrivd, r'om aducecigtig diavolului 9i draciior qi bogdtia gi mdrirea va fi a irnpdrSfieivrdjmage, precum pi Faraon nu pufind slavd socotea sd aducd cetdlilepe care i le zideau lui fi i i lui Israil, silitri sd facb. aceasta fdrd mincare9i f I rX plat5.

    PALADIE: Aga este. Currintul e foarte ldmuritor. Muncile israe-lifi lor inf5fiqeazd tipul qi icoana muncilor noastre pdminteqti degarteqi profane, pe care le sdvirgim silifi gi biciuiti de Satana 9i de puterilereie cele impreund cu el, pe care Sfinta Scripturd i-a indicat prin nu-mele supraveghetorilor. Acestea sint impr5gtierea cea rea plind desudoare pi de osteneald gi inecate in lutul necur5tiei gi al pldceriimocirloase.

    Dar s-a milostivit Dumnezeu gi atunci de cei impilati in moduleel m,ai disprefuitor 9i mai sXlbatic de stdpinirea egiptenilor, de cei cele siujeau acestora fdrl trebuinld. $i gi-a fdcut indati din preabunulIvloise un slujitor al bunivoinfei SaIe fafd de ei. Dar oare nu-L vomafia pe Dumnezeu fdcind aceasta gi cu noi ingine ? Cdci rostogolindu-ne noi in pdcat, ne ddruiegte mila Sa, iar ca mijlocitoare care ne cd-lduzeqte la viata liberd, pune indatd in inimile tuturor legea Sa 45.

    PALADIE: lnfeleg ce zic i .CHIRIL: Voiegti deci sd scurtAm lungimea istoriei $i sd trecem

    la cele cuvenite ?PALADIE r Desigur.CLIIRIL: Deci s-a scris asa: "Si dupd acestea ou intrat Moise gi

    Aaron la Faraon $i au zis lui : Acestea zice Domnul Dumnezeul luiIsrail : lasd pe poporul Meu, ce sd-Mi serbeze lvlie in pusfie. $i a zisFaraon: cine esle de aI cdruia glos sd ascult, ca sd las pe tiii luilsrail ? Nu Stiu pe Dontnul Si pe Istail nu-l voj ldsa> (Ie9. 5, I-21.Moise gi Aaron asigurau pe Faraon cd Israil trebuie ldsat din farali din pdminturile egiptenilor, pentru cd Dumnezeu ii chema lasdrbdtoare. Cdci sirbdtoare cu adevdrat e:'ue a scutura lugul robieifdrd voie Si a primi stiipinirea lui Dumnezeu gi a implini cele pld-cute Lui, fdrd sA se irnpotriveascd nimeni, adicd fdrd sd te con-stringd cineva sd primegti 9i sd iubegti ceea ce vrea e146. Dar Faraon

    45. ln grecegte legea fiind cle genul masculin, poate fi inchipuitd prin Moise.Nu e numai legea naturalE, ci legea pe oare arat6 ci o dE EI ln mod personal, caun aJutor nou.

    46. Sint lucturi ce fin de sdrbdto,are : a) a sluji sau a jertfi lui Dumnezeu ;b) a fi liber de grijile lumeEti, gi c) a voi o bucurie superigari din intilnirea cu pla-

  • 46 ST. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

    flecdregte gi se semelegte impotriva slavei lui Dumnezeu, declarindcd nu gtie nici pe Domnul cine este gi nici pe Israil nu-l va ldsa.Dumnezeiescul Moise ins{ nu renunfd nicidecum, ci sus}ine cd voialui Dumnezeu trebuie numaidecit implinitd. Cinct Satana irnpiedicH pecei ajungi in stdpinirea lui sd iasd la libertate, aceia trebuie sf, sedovedeascd bdrbafi pi sd invingd orice piedicd 9i sd nu se arate lagi,ci sd stdruie zicind': uDumnezeul Evteilor ne-e chemat pe noi. Vommerge deci cale de trei zile in puslie, ca sd jertlim Dumnezeului nos-trlt, ce nu cumva sd ne intimpine pe noi moarte sau ucid.ere, (Ieg. 5, 3).

    Acestea ni le-a strigat atunci infeleptul Moise si noud. cdci noiuu ne inchindm (zice egiptenilor) asemenea voud, la vifel, sau laporc' sau la caprd, sau la statuie de om, sau la desene de pdsdri gi iachipuri de gerpi, agezate in temple. pe noi ne-a chemat Dumnezeu giStdpinul, care a zrdit aceastd lume 4?. Deci mare este gi neaflat inrindul zeilor egipteni gi mai presus de toatd zidirea Dumnezeul evrei-lor, care ne cheamd pe noi in pustie, ca sd-i aducem acolo jertfdbinepldcutd Lui.

    Egiptul inseamnd intindciune. Fiindcd socotesc cd noi cei ce sln-tem duhovnicegti trebuie sd infelegem duhovnicegte cele infdfigate inumbrd gi chipuri (tipuri). Deci socotesc cd se cuvine ca noi, despdr-findu-ne de orice lucru care obignuiegte sd producx intuneric ai ie-rind din viafa uguratecd in pdcate, ca dintr-o fard, supusd tiranului,adicd Satanei, sd ne grdbim tineregte sd. ne multdm la o viatd liberdii mai curatd. cdci umblind pe calea vieluirii dupd lege, vom puteasd aducem roadele lui Dumnezeu ca jertfd.

    Dar Moise susfinea cd trebuie sd meargd cale de trei zile fii i luilsrail in pustie, ardtind prin aceasta cd nu trebuie s6 rdmlnem aproapecie granifele rxutdlii 9i a vielii supusd tiranului. gi dumnezeiescul

    nul transcendent, nesupug _

    Orijilor. Toate trei slnt strlns unite. Clnd jerfegti luiDumnezeu, te simli liber. Numai trebuinfele materiale 9i pldcerile trupegti- te loUeic.Iar binele pldcut lui Dumnezeu il facem cu bucurie, Dar il laci cu bircurie clupi ceai fdcut efortul de a-ti pune tn lucrare libertatea. Jentfele aduse zeilor se arluceaudintr-o fricd, sau din voinla de a-i imblinzi. $i ei lfi cer o cruzime in actul aduceriijertfei, sau vlrsarea de stnge. Aceasta nu te innobileazd. Nu te bucurd.

    47. Dumnezeu, Care e Creatorul lumii, nc poate elibera gi pe noi de lume, cumnu ne pot el ibera zei i , supu' i gi ei legi lor lumii qi patimilor celoi ce nrr st iu altcqvamai tnalt decit lumea. Dumnezeu ne poarte insufla din libertatca lui {a}6 de lume, dinstdpinirea Lui asupra 9i, 9i noud libertate qi stdplnire asupra lumii 9i a patimilor pdce-toase. Acesta e sensul profund $i intdritor al

  • INCHINARE iv DUH sI ADEVAR

    Moise aduce gi un motiv infelept gi bine intemeiat pentru trebuinla dea iegi din Egipt cei chemali de Dumnezeu i

  • SF. CIIIRIL AL ALEXANDRIEI

    normei obignuite :9i tdindu-li-se in chip neobiqnuit rafia de paie. Cdcizice : "Sfoli ld.rd sd lucrali ; sinteli lene,gi. De aceea ziceli : sd mer-gem si sd jerttim Dumnezeului nostru. Acunt dar mergind lucrali. Cdpai.,,: nu se vor de ttoud, dar tot atitea ciLriimizi veli Iace. Deci s-cuvdzut logolelii fi i lor lui Israil pe ei in.li l i in necaz, zicindu-li-se.: nllveli impulina din cdrdmizile ce sint rinduite pe zi. ^ti s-au intilnit cuMojsc gi cu Aaron, cere veneau in intimpinaree lor, iegind de IaFereon, ,gi ou zis lor : Sd vd. vadd. Dumnezeu pe voi li sd vd judece,cd a[i [dcut urit nrirosul noslru inaintea ]ui Faraon .5i irzoinlea slugilorIrti, ca sa dali sabie in miinile lui ca sd. ne omoare pe noi>> (Ieg. 5, 17-21),

    E un adevdr, prietene, cd atunci cind se hotdrbgte cineva sd scu-ture jugui stdpinirii diavoiului ;i sd caute mdrirea Iuminoasd gi liberia slujirii lui Dumnezeu gi sd o serbeze gi sd cunoascd pe Stdpinul ade-vdrat, precum se cintd in Psalmi :

  • TIISFITNARE nir Dtrrr sI ADEVAR

    implinirea slujirii 1or, invinuiau pe Moise gi pe Aaron spunind ci eiau dat prilejul necazului adus peste ei gi a trebuinfii de a suporta oapdsare mai grea a stdpinirii. $i aceasta nu din altd pricinS, ci numaipeutru cd au fost cupringi de dorul libertdfii, cdutind sd convingdpoporul prin cuvintele lor.

    PALADIE; Dar nu socotegti cd aceia au spus cele cuvenite giadevdrate ?

    CHIRIL.'Ba cu siguranfS, Paladie. Cdci indatii ce ne-a stirnit odorinld dreaptd 9i un gind bun spre datoria de-a imbrdfiqa cele pld-cute lui Dumnezeu ;i n'e-am amintit de legea care ne indeamnd spreevlavie, dugmanul tuturor ne impinge gi mai tare spre ceea ce obig-nuiepte sd ne pdgubeascd. Dar Dumnezeu ne scapd gi ne mintuiegte.:\stfel a zis cStre Moise :

  • SF. CIIIRIL AL ALEXANDNIEI

    lucruri. Sint la egipteni de acegtia cu muit mai mulli declt la voi. gie o indeletnicire a vrdjitorilor (magilor) sd sdvirpeascd minuni. Deciintre ei vd numdrati gi voi ;2. Invirto,gindu-se astfel foarte tare si ne-lirsind pe Israil, sint aduse patru pldgi cumplite gi una mai rea decitalta. Cdci s-a sdvirgit in chip minunat prefacerea apei in singe, iarl;roagtele, finfarii 9i la sfirgit musca ciineascd l-au fdcut pe Faraon,sub puterea silei de nesuportat, ceva mai inmuiat. Chenrind deci peMoise gi pe cel impreund cu el, ii zice : "Meryefi Si jerttil i Domnu-iui Dumnezeului vosfru in lara aceasto. $i a zis Mojse.. Nu esle cuputinld a se tace o$o. Cdci in ocest caz, uricittnile egiptenilor vom;ertti. Domnului Dumnezeului nostru. gi de vom jertti Dotnnului Dum-nezeului noslru uriciunile egiptenilor inaintea lor, vom ti omorlli cupietre5s.Vom merqe cale de trei zile in pustie qi vom jertfi DomnuluiDumnezeului nostru, precum ne-a zis noud.. ,Si a zis Faraon : V d voi,fdsa .5i veli jertli Domnului Dumnezeului vostru in pustie, dcr sd numergali departe, t o (I"1. B, 25 I.u.).

    Deci cind satana se impotrivepte gi gtie sd opund rivnei noastrespre cele bune viclenia lui uricioasd, Dumnezeu i se ridici impotrivdli cind acela se obrdznicegte, il strimtoreazd gi-l potolegte cu bdtdi.De-abia atunci acela ne lasd fdrd sd vrea. Dar incearcd totugi sd neinduplece sd nu implinim slujba lui Dumnezeu intocmai 9i sd nu iegimcu totul de sub robia lui. Cdci a poruncit iudeilor si nu jertfeasc5ln afard de fard, ci in ea." Dar NIoise ii spune preaintelept : .Nu e cuputinld sd fie aga>>. Ndscocitorul pdcatului e pururea propundtor derele. Dar legea dumnezeiascd le respinge gi opregte sd se implineascdcele ce-i piac aceiuia. De aceea cei ce voiesc sd viefuiascd drept, sddea atenlie nu celor ce le spune spre ingeldciune vicleanul, ci celorce ni le spune legea dumnezeiascd. (ps. llB, 105).

    52. tMinunile> vrdjitorilor sint minuni aparente, sau scamatorii prin care Sa-tana cautd si amdgeascd pe oameni sd creacld intr-o putere mai presus de firc a lui.Vrdj i tor i de ace$tia (care vrdjesc, sau inSeali simluri le cclor naivi), sint cu mult maimult i r iecit cei ce l i ind inzestral i cu adevdratd putere clumnezeiascd, clobinditd prinmari cforturi de imbundtdtire, pot face minuni adevdrate.

    53. Moise infelege prin uriciuni le Egipteni lor boui sau alte animale socoti te deEgipteni sf. iute. El zice : de le vom jertf i boul lui Dumnezeu, vom f i omori l i de Egip-teni cu pietre. Egipteni i se inchinau accstor animale. Nu se socoteau ( leasuTtra lor,l iberi lald de ele, ca Israel i f i i , care cunotteau pe Dumnezcu Creatorurl superior tuturorcreaturi lor. Acesta e sensul istoric. Iar in sens duhovniccsc, animalelc sint patimile.De vom omori pentru Dumnezeu patimile noa5tre, rrom stirni minia draci lor.

    53 b. E uriciune diavolului s; i uneltelor lui sd ddruim lui Dumnczeu qredinfacea dreaptd 9i o viatd curatd, bl ind6, cumpdtatd. Aceasti jertfd e unitd cu jertf i reapatimilor. Patimiic le jertf im lui Dumnezeu in sensul ci le omorim. Crct l in[a : ; i vir-tutea I le jertf im in sensul cd I lc ddruim. Omorind patimile din noi, d6ruim iui Dum-nezeu virtul i le. Ambele le facem Dentru Dumnezeu.

  • 'INCHINARE IN DUH SI ADEVAR c l

    ' PALADIE: Adevdrat.CHIRIL; Cind deci, Vicieanul vrea sd ne impiedice gi sd ne su-

    pund lui, noi trebuie sii slujim numai lui Dumnezeu celui dupd fire5i alunginrl cit mai cleparte govdiala, sd zicem ; .. "Cdci nimenea nu poatc s.luji /a cloi domni , pentru cd saupe unul va uri Si pe celcilalt va iubi, sau de unul se vo linea Si peceldlalt i l va nesocotir, (Matei 13, 24). gi iardgi s-a scris : (Rom. 12, r). Iar aceasta o face ci-Ileva cum se cuvine, omorindu-gi mddularele de pe pdmint, curvia,irecurdfia, patima, pofta rea gi zgircenia (col. 3, 5). Deci fiecare dinpatimile din noi, e o uriciune a egiptenilor spirituali, adicd e un lu-cru atotadorat de ei. cd e un obicei al dumnezeiegtii scripturi sd zic5uriciune idolului, deci unui lucru adorat, o aratd Dumnezeu zicind

    54. Rdmineti aproape de pdcat, ne spune cel viclean cind vede c6 vrem sE jert-f im viala noastrd lui Dumnezeu.

  • Sr.. CIITRIL AL ALEXANDRIEI

    prin glasul lui Ieremia despre sinagoga iudeilor :

  • 3INCI'I}II\AE IN DUH $I ADEVAR

    $3

    Ziditorului, la slujirea cea adeVdratd 9i sint chemafi'la cunostinta Ce-lui ce,e Dumnezeu clupii fire, Cdci nu au ielit in mod desiivirgit ceicc n-alr gters incd rdrnagilele vechii amdgiri in cugetarea lor 57. Sintadic6'unii care pdzesc anumite zile 9i lurri, timpuri gi ani. Aceqtia dupdce au fost chemafi prin Hristos lrt demnitatea libertSfii, dacd rSminincd in pdminlul Egiptuiui 9i lertfesc lui DumnezeU acolo, jerti:sc luiDumnOzeu, rdminincJ intr-o via|5 care nu e nepldcutd Satanei. Iar dacbcineva'iese cu tot'l l, luinclu-gi rbmas bun de la vechile obiceiuri, acelajer. t f t gte in pust ie si c luce o viafd vrednicE de toatd iauda.

    "|ALADIE; Sint de'aceeaqi pdrere. Cdci cugef i drept. Dar sd curgdcuvihtul mai departe. I

    '.CHIRIL; Dar minte Faraon Si iti retrage fdgdduinfa 9i nu lasd peIiii iui Israil. De aceea e lovit cu alte trei

    -pt5gi ca sd sfirgeascd spu-

    nUA'b\a-i va ldsa. Dar 'e prini iarisi cu minc]una. oCdci e mincinosgi lntru adevdr

    'n.a stdlutu, dup5, cuvinlul Mintuitorufui (Ioan 8, 44).

    De' fapt, Dumnezetr vestegte 9i trimite peste egipteni grindina nd-prazpiqi 6i i5custe care nimicesc cimpurile, dacd folosesc cuvint min-cino!,i 'Atunci,.de-abia

    .atugci apdrdtorii inverqunafi gi neinfrinti a!,rrriciuhii lui Faraon,. ridicd gtrigare malgr cdtre el,, zicind t "Pind. elndne ia fi noud. ace'esld'pacJste!

    .Tqimtitei.oamenii sd slLljeaqcd Dum-nezeuTiui lor. Sou vrei sd gtii cri a' pierit Egiptul a" (teq. 10, 7). De acini's'e 'dd iardgi sd infelbgem cd Satana in locurile in care i se potri-\ e$te sii lupte e mai taie decit puterile supuse lui. Cdci

    .acelea, pecit se pare, cu toate cb sint tarc invirtogate gi cu totul neinduplecate,totugi vin, mdcar cit de tfrziu gi cg mare greutate, la o simfire a mi-niei dumnezeiegt i . Acela insd intrecb in satUat ic ie tot ce se poate spune6i e invirtogat la culme. Cdci s-a scris :

  • SF. CIT IRIL AL ALEXANDRIEI

    oarte gi partea care rdmine trebuie s5 fie ca un fel de chezigie pen-tru intoarcerea celor ce pleacd ; $i trebuie sii fie ldsatx averea inEgipt. Sd rneargd, spune, toti tinerii 9i tot poporul in virstd. Dar dum-nezeiescul Nfoise susline cd trebuie sd plece cu toate, fdrd sd lasenimic : cu tinerii gi cu bdtrinii, cu fii i gi fi icele, cu cireziie de vite Eicu celelalte animale. Cdci se cuvine ca cei ce se str5cluiesc sd dobin-deascd libertatea adevhratS, sd doreascd si se izbhveascd cle toate pa-timile gi sd porneascd pe calea ce duce la virtufi, neldsincl nici o rd-meiqifd a sufletului si a cugethrilor, prin care ar putea ciidea "iaripi subputerea celui rdu. Spre aceasta cheamd legea dumnezeiascd pe tineri9i fecioare, pe bdtrini impreunh cu cei mai tineri, clupii cuvintul psal-mistului (Ps. 148, 12) 9i toatd virsta spiritualb in Hristos. Acestora le-agrdit gi dumnezeiescul loan, zicind: oV-am scris vouri, copiilor, cd alicunoscut pe Tatdl 1 v-Qm scrjs voud, pdrinfilor, cd. ali cunosctlt pe ce)ce esle de Ia inceput; v-arfl scris rroud, tinerilor, cd. sinteli tari qicuvlntul lui Dumnezeu rdml.ne in voi pi ofi biruit pe cel rdu, (I Ioan2, L4, l3r.

    Dar poate sd f ie gi al t fel ,9i anume t iner i i sd f ie chipul ( t ipul) bdr-bdfiei, bdtrinii ai infelepciunii, fi i i gi fi icele ai prunciei spirituale inHristos. Ctrci cu bdrbdfia, infelepciunea gi cu simplitatea cea ciupd Dum-nezeu, ne departdm de la pdcat inaintind spre sfinfenie. "fmbdrbdta-ll-vd, zice,.ti sd se umple de tdrie inima troaslrri* (ps. 33, 25). gi iardgi:

  • r I

    tfTNCHINARE IN DUI{ SI ADEVAR

    I

    cind li se face nedreptate, dupd cuvintul : nstali impotrivd d,iavoluluis i va Iugi de la voi- ( Iacob, 4, v). Dar ref ine pe cer care nu poate sdi se impotriveascd bdrbi"rtegte gi iubegte, ca pe u, om siab gi neiubi-tor de lupt5, femeiescul care bolegte de un cuget moregit, ca gi pe celrteajuns la pubertate 9i iipsit de puteri 5i incd copilirresc, precum giceea ce e gros gi mai pufin rafional, ardtat in chipul vitelor gi oilor.

    PALADIE: Bine ai z is.CHIRIL: Dar iardgi minte in'irtogatul la minte gi 'eincovoiatul Fa-

    raon. De aceea fiindu-i distrusd, aga zicind, toatir tara, de ndvala ld-custeior, t r imite dupd Moise, pe care- l insofegte Aaro' , gi- i z ice :

  • SF. CTIIRIL AI- ALEXANDRIEI

    ci duhul cel din Dumnezeu, ca sd. cunocglem cele ddruite noud deDumnezeu, pe cere Ie 6i grdim nu in cuvinte lnvdlate de lntelepciuniiomeneSti, ci in dovedirea duhului- (I Cor. 2, l2\.

    Cd Moise spunea cu adevdrat, dar in umbre, cI cele prefioase alevietii din lume nu sint lepddate de Dumnezeu Cel dupd fire, o aratdindatd in mod ciar. Cdci la porunca lui Dumnezeu ca sd spolieze peegipteni, a spus cd trebuie sd imprumute vase de aur gi de argint dela conlocuitor gi vecin, ceea ce se gi face prin femei. Pentru cd fe-meia e megterd la gugotit gi atotguralivd gi foarte priceputd spre amd-giie. Iar vasele de aur gi de arginl, de la egipteni socotesc cd sint, cumarn spus adineauri, cele prin care era obiceiul sd se bucure de slavdunii din lume, chiar dacd cunogteau pe Dumnezeul Cel adevdrat.

    Iar ceea ce spun e aceasta. Tuturor oamenilor le sint comune mig-cdrile minfii gi sufletului gi aptitudinea spre tot ce e bun gi rdu. Darunii folosindu-se bine de avantajele firii infdptuiesc o viatd strdlucitdgi distinsd. Altii insi abdtindu-se spre cele ce nll se cuvin, pervertesccele brine ale firii indreptindu-le spre cele urite. Asa bdrbdlia gi pru-clenla sint bune celor ce le folosesc bine, dar sint vdtdmitoare celorce nu 'le folosesc just. Cdci poli sd te porfi bdrbdtegte 9i sd fii pru-dent pentru laudd ,9i aplauze. Dar pofi sd le ai pe acestea iardgi cumultd rugine. Acestea sint comune gi in toti, l i in cei ce rdtdcescincd', gi in cei care cunosc pe Dumnezeu.

    Cind deci bdrbdfia, slujitoarea de oclinioard a viciului, 9i ageri-mea inteligenfii se intorc in noi spre ceea ce ii place lui Dumnezeu,atunci sint ca unele ce fiind luate de la egipteni Si din viata in lume,se prefac in case sfinlite gi bine primite lui Dumnezeu 5e. Cdci se pre-face in folosul virtutii $i spre slujirea sfinfeniei, precum vasele deaur gi de argint din Egipt s-au ardtat folositoare rla intocrnirea Eidesdvirgirea cortului sfint.

    Dar de-abia dupd ce au fost spoliafi egiptenii si dupd moartea pri-rnilor lor ndscufi, s-au izbdvit fi i i iui Israil. $i aceasta pentru cd aujertfit mielul ca chip (tip) al lui Hristos. Cici nu era cu putinfd sddobindeascd altfel aceasta, odatd ce toatd izbdvirea e numai in Hristos

    59. Am spus lntr-o notd anterioard c6 eristd qi un progres in perversitate. Fie-care om e un chip al Cuvintului dumnezeiesc (al Logosului) avind in el putinlainaintdrii nesflrgite spre boghtia care se afld in Cuvintul dumnezeiesc, prin actuali-zarea potenlelor aflate in el. Dar se constatd in aceasti actualizare progresivd o strim-bare. Apoi, depi Logosul rimine cu putereo Lui sustin{toare 5i in legdtur6 cu ceirdi, totuqi acegtia lntuneclndu-gi congtiinta legdturii cu El pierd sensul existentei lorgi al semenilor ca persoane destinate eternititii ln legituri cu Persoana eterni aLogosului. Prin aceasta pierd ln general sensul existenlei. Ei se dezvoltE, dar intr-untel de lntuneric.

    :i

  • TNCHINARE IN DUH $I ADElr'AR

    gi nu numai prin El e toatd darea cea bund m. $i ei sint lisaii din Egiptnoaptea, ca unii ce se izbt'ivesc in acelagi timp din intuneric li dinrobie; Cdci robul pdcatuiui iubegte totdeauna sd fie in intunericul spi-ritual gi nu in lumina dumnezeiascd 61. , dupd cur,'intul Mintuitorului (Ioan 12, 34). $i scot cuei aluatul nedospit 9i fug fdrd provizii.

  • ST" CHIRIL,AL ALEXANDRIEI

    le-a poruncit sd le slujeasch. Ei erau constr ingi sd se supund celor ce- istipineau, chiar f5rir sii r,.rea. lntristali foarte gi gemind sub nenoroci_r i le neaqteptate, ct"rutate sd al ie uneori micar o scurtd mingi iere inrnunci. Iar aceasta consta in a toci ascufigul clurerii care-i stdpinea princintdri de laudx lui Dumnezeu,

  • $*

    INCHINARE IN DUH SI ADEVAR

    1, 10). Cdci socoteau cd locuind in afard de pdmintui sfint gi ne mailucrind sub Dumnezeu, ci afiindu-se sub jugul altuia qi cirzu{i submina t i ranicd, nu l i se mai cuvine sb jert feascd, ci lasd sluj i rea celorce locruiesc in sfinta cetate gi se impdrtdqesc de slava sfintei siujbe 6i.Ei se c6lduzesc de o gindire buni cur sudoarea a ceea ce se cuviue $i enecesar. De altfel insugi preainfeleptul Daniil, fi ind captiv impreunicu ceilalfi, infeiegea forfa necesit5fii, dar se ridica peste ea, petrecindin preocupdri sfinte. Se ruga de trei ori pe zi. Dar ferestrele de Iafoigor eran indreptate qi erau deschise spre Ierusalim (Dan. 6, 10). Citci,dupd cum s-a scris, socotea cd rugdciunea lui e bine primitd ia Dum-nezeu de abia atunci cind se depirteazi de tara str&ind gi uritd, clac.lnu cu trupul, mdcar cu gindurile, pi cind, privind cu ochii cugetdriispre fara cea preaiubiti lui Dumnezeu, pdtrunde, aga zicind, in templrtgi aduce acolo rugdciunea pentru cele ce voiegte 68.

    67. Slujba ii jertfa adush lui Dumnezeu fiind o a.devEratd sirbitoare a bucurieiproduse de trdirea mdretiei gi slavei lui Durnnezeu, e totodati o lmpdntdqire de sla-va Lui Dumnezeu. Cel ce std in lumina lui Dumnezeu, se umple gi el de lumind.

    68. Dep65ea robia exterioard printr-o libertate interioard.

    k

    k

  • l,t

    C A R T E A A D O U A

    Despre neputinfa de a scdpa de moarteade pe urma picatului

    9i de stipinirea diavolului altfel decitprin sfinfirea in Hristos;

    gl ci nu in lege e indreptarea, ci in Hristos

    CHIRIL: Cuvintul nostru a ardtat clar, Paladie, cd e un lucru fru-mos gi folositor sd vrem sd ne despdrfim de ceea ce obignuiegte sd nevatdme si si dorim a ne face robi lui Dumnezeu 6e.

    PAIA,DIE; Aqa este.CHIRIL; Am dovedit cu tdrie cd despdrlindu-ne in intregime de

    cele rele, se cuvine sd cdutdm cele bune.PALADIE : Foarte adevdrat.CHIRIL. 's-a ardtat apoi cd e necesar ca ldsind ci t mai departe prd-

    cerile viefii din lume gi tulburarea pricinuitd de ele, sd ne grdbim sdjertfim lui Durnnezeu 9i aflindu-ne intr-o dispozifie a mintii asemdnd-toare pustiei, sd-i aducem o slujire golitd de toate, preacuratd gi ne-atinsd de intindciuni, frumoasd gi bineprimitd.

    PALADIE r Aga este.CHIRIL..S-a mai ardtat cd strimtorindu-ne sub sine gi vrind sd ne

    refind de la pdcat, legea dumnezeiascd ne-a chemat de sub stdpinireaSatanei la demnitatea libertdfii, opunind infdfigarea celor bune uri-ciunii aceluia gi crescindlr-ne spre cele inalte, ni le-a fdcut strxveziiprin nenumdrate pilde.

    PALADIE: Aqa este.CHIRIL: Deci Dumnezeu este ddtdtorul mintuirii gi pricinuitorul a

    toatd fericirea, ardtindu-ne drumul apropierii de El, prin mijlocirealui Hristos. cdci oare nu e mijlocirea lui Moise chipul (tiprrl) clar almijlocirii lui Hristos ?

    PALADIE.. ln ce mod ?

    69. A fi rob lui Dumnezeu lnsbamnd a fi liber de legi gi de patimi. Numai ceipdtimagi te robesc cu adevArat. Cel liber de orice patimd, Ei aqa e Dumnezeu in modabsolut, nu te robegte, ci doregte iubirea ta liberd. Cind iubesc pe cineva, ii slujescdin liberta,te.

  • 'NCHINARE TN DUH SI ADEVAR

    CHIRIL; Dumnezeiescul Moise a scos pe Israil din robia trupeasciigi l-a srnuls de la facerea cdrdmizilor 9i de la lucririle in legdturii cttpdmintul ; $i stind la mijloc intre Dumnezeu 9i oameni, i-a adus cu-vintele de sus. Iar Domnul nostru Iisus Hristos, prefdcind in adevflrcele ardtate in chip (tip) pi umbre, ne smulge din robia spiritualS (in-teligibild), scotind afard pdcatul care ne tiraniza odinioarii gi scuturindstdpinirea diavolului; El induplecd pe cei ce. r'oiesc sd-i urmeze sA sedespartd de griji le privitoare la trup, prefdcindu-le in dorinfa dup5virtute $i vestindu-ne cit mai limpede voia lui Dumnezeu gi Tatdl.Astfel a zis : ,,Cuvintele ce Ie spun nu slnt ale MeIe, ci aLe Celui ceM-a trimis pe Mine, (Ioan 12, 24). $i iardgi : oNu vorbesc de Ia Mine,ci Tatdl, CeI ce NL-a trimis pe Mine, EI mi'a dat poruncd ce sd' spun ;ice sd vorbescD (Ioan 12, 491.

    Dar Moise gi-a socotit cu adevdrat cele ale sale icoan{ 9i chip almijlocirii iui Hristos, zicind israeliti ior :

  • IF I

    I

    ST" CHIRIL AL ALE>(ANDRIEI

    El spre libertatea adevdratd ?1. Agadar, lvloise a fosl rnijlocitorul liber-tdt i i t rupegt i , r . rest i torul l i terei gi al urnbrer ; iar Domnul nostru I isusHristos e tilcuitorul ceior mai presus cle iege gi cltiruitorul tibertdtiineasemdnat mai inalte decit a celei trupeqti 22, aclicd al ceiei duptiduh. De aceea a spus israel i f i lor celor ce erau ei iberat i t rupegte :

  • TNCIrINARE IN DUH SI ADEVAR'

    "Iar cd in lege nimenea nu se indrepteazd, e vdclit. Cdci dreptul dincredinld va Ii viu. Iar legea nu e clin credinld, ci cel ce le-a Idcui pcele, ve trdi in ele, (Rom l , 17 s.u.) .

    PALADIE: Aqadar legea e nefolosi toare ?CHIRIL: Nu spun aceasta. Pentru cX nu s-a descoperii in zaclar. Ci

    s-a dat rnai v ir tos (spre ajutor>r, dupd cum s-a scr is (Evr. 5, 1). Cdciintrucit a venit peniru pectagogie gi pentru a cunoaqte pdcatul gi pcn-tru trebuinla de a primi inceputulile

    .qi elementele cuvintelor lui Dum-nezeu, cum n-ar f i socot i td folosi toare ? Nfai neput incioasd a fost insiin ce priveqte spdlarea pticatului 5i puterea de a desirvirgi spre sfin-fenie ?5. Astfel dumnezeiescul Pavel ne spune t nDar $tim cd toate citcIe zice legea, Ie grdieste celor de sub lege, ca toatd" gura sti se inchrc,lri$i toatd luntea sd lie vinovalti inaintea lui Dumnezeu. Pentru cd tli itIaptele legii nu se vo indrepta nici un trup inainteo Lui. Cdci prin ltc1,'e ctlnoqlinla pdcatului> (Rom. 3, 19-20). Aqadar, legea e ardtdtoare apdcatului , nu pr ic inni toarea mdrir i lor v ir tuf i i . Cdci a spune : sr i nucurve$ti, sri nu preacurve$ti, sii nu frrri, sd nu juri strimb,6i cele risc-menea acesloro. {Ieg. 20, 9 g.u.), sint proprii celui ce aratd felurile pd-catului gi alungd necurdlia, nu celui ce sf,depte ptiinla virtutii gi faceauzitorilor atotldmuritd cunogtinla vietii nepdtate 20. Cdci mi se parecii e o prostie a pune nesdvirgirea celor rele intre modurile unei vie-fuiri alese. Eu socotesc pe bunii dreptate cii de-abia atunci cigtigtim irre-miul in toate ceie de laudd, cinci pdrdsind 9i alungind picatul qi 16-sind sd rdmind uncleva jos pe cel neeliberat in gind de viciu qi deuriiiune, ne vom ridica la mdririle inseqi ale virtulii. Astfel Domnulnostru Iisus Hristos zice '. uAmin, amin zic voue, de nu vo prisosr clrep-talea voostrci mai mult decit a cdrturarilor gi q Iariseilor, nu veli in-tra in impdrdlia c,:rurilor" (Matei 5, 20). lntelegi, agaclar, cir N{in'Lui-

    75. Legea a fost descoperit5 (dar f i ind implicatd totodatd in f irea noastrd) pentrua ne trezi congti inla stdri i de pdcat, deci a pune primul inceput spre desdvirqireanoastrd. Dar cuidl irea de p5cat, sau puterea de a ne infr ina cit mai mult de la p.rcat5i cle-a inainta spre desivirgire 9i deci spre sf intenie, ne-a venit numai din putereaFiului lui Dumnezeu fd.cut om. El a intdri t int i i in Sine gi din Sine f i in noi Jireaomeneascd in nepdcdtuire gi a dus-o la clesdvirgire $i sf iulenie.

    76. Cunogtinla prin experienfd a virtulii nu o avem decit duph ce avcm dinHristos puterea de a deprinde virtutea. Faptcle legi i nu indreptcazd, pcntru cd ele,constau numai in a nu face cele rele, dar nu gi in a iace cele bune, Pentru accastase cere dragoste de Dumnezeu gi de oameni. $i aceasta nu se dd de Dumnezeu diuafar6, prin ponrncd, ci de Dumnezeu CeI intrupat ;i unit ca atare cu uoi. Numaicel ce te iubegte, unindu-se prin iubire cu tine, iti dd puterea sd iubeEti. Prin Hris-tos omul e ridicat din planul juridic. E lndreptat nu pentru cE vrea Dumnezeusir-l declare drept pentru faptele lui poruncite de lege, cum spune protestantismul.Ci e indreptat in sensul cd e fdcut ln nod real drept. pentru cd are pe Hristoscrr puterea Lui de-a face binele in el, cu puterea Lui care sddegte cuno;tinla print ' xpcr ien l6 a v i r tu l i i i n no i .

    )ir'i,:.i

    ph

    r

    rup,

  • 64 SF. CHIRIL AL ALEXANDRIEI

    torul a poruncit si imbrdfigdm dreptatea cea mai presus de cea a legii z?.Iar lucrul acesta gtiindu-l perfect infeleptul Pavel, scrie : , n:runa care ni se atribuie pur juridic qi din afard de Dumnezeu, pentru meritele luiHristos, cum zice protestantismul. Dar fiind mai presus de cea a legii, pentru cd nuo lnfSptuim in noi nrrmai cu puterea noastrd, cum sdvirgim laptele legii, ci cu puterealui Hristos cel ce are in sine ca om starea virtuf i i , dindu-ne 9i noud puterea sd-Iurmim Lui, sd ne facem asemenea Lui.

    78. Pavel spune cd a implinit mai mult decit orice evreu poruncile Legii- Dartotuqi gi-a dat seama cE prin ele nu se putea mintui. Dc accea s-a al ipi t de Hristos.Dar vizind neputinfa din lege pentru miniuirc, n-a dispreiuit orice drep-tate, ci a dobindit din credinta in Hristos, aci ici din credinta in putereaLtr i carc i-a f icut sieSi putere spre adevdrata dreptate.

    79. Ni s-a dat lntii legea vechc, ca sd ne trezim la congtiinfa pdcatului 9i casd ne vedem neputinfa de-a scEpa de el prin noi ingine. Alt fel

    .n-am f i simtit tre-buinta de Hristos. Deci Hristos n-a venit pur $i simpiu sd ne scuteascd de orice obl i-galie a vreunui efort spre a deveni nepdchtoqi ii buni, cum inva1[ protestantismul,ci ca sE ne dea pulterea sE facem gi noi efortul pentru a deveni aga. I{r istos n-a ve-nit si ne cleclare drepfi sau sd ne facd ca pe nigte bugteni, ci ca sE ne facd gi princontr ibutia noastrd

  • INCI{INAnE lN Drfi Sr ADEVAR

    | $i dacd trebuie, spre a scurta cuvintul, sd recurgern gi la uneleistorisiri vechi, voi spune iardgi, cd lui Avraam i-a fSgddttit Dumne-zeu harul pr in credintd; l i ca intr-o pirgd a celor mi lui f i , ' in el a dato iertare rnai veche ca legea, pe cea din bundtate. Cdci s-a scris :

  • Ir66 SF. CHIRIL AI. ALEXANDRIEI

    pentru abateri pind cind era sd vind srinrinla care a fost fdgaduitd ; Sis-o rincluit prin ingeri, (Gal. 3, l9). Cu cit inlelepciunea lui a cdutatsd taie diniinte viitoarele ndscociri gi nedumeriri ale unora. Cdci erade presupus cd unii se vor plinge de intirzierea indreptiirii din cre-dinfd 9i vor spune cd pdtrunderea legii la mijloc s-a fdcut spre zirddf-nicirea acelei vechi firgdduinfe. De aceea zice :

  • 3INCT'rNAnE l.ll DUH SI.-ADEVAR

    fi icindu-se pentru noi blestem. cdci s-a scris cd blestemat este tot celspinzurat pe lemn, ca binecuvintarea lui .A"vraam sd vie la neamuri prinHristos lisus, ca szr prirnim. fdgxduinfa duhului prin credinlii> (Gal.3 , '10- -14) .

    PALADIE; Dar sii trecem, clacii vrei, ra altcerra cle folos. Ajungacestea despre lege gi despre iconomia ei .

    CHIRIL. 'spune ce doregt i , cdci crecl cd nu-mi este cl in cele cutreput inf S.

    PALADIE; Nu e prea grea r i adincx nec. l umeirea mea gi socotesccd ceea ce caut poate fi aflat fdrd prea mare ostenealti, dacd Hristosne ddruiegte lumina Lui. cei ce am primit indreptarea din credini i i q iam lepddat slujirea in umbre' gi chipuri, oare nu trebuie sd cinslimpe Dumnezeu cu aducerea unor daruri tresinqeroase ?

    cHIRIL; Bine zici. cdci scris este : ucin"stegr e pe Domrutl tl in oste-nelile

    . tale cele drepte si clir-i Lui pirgd clin rodurile ctreptdlii tale>(Pilde 3,9). ecdci aceste jertte sint binepldcute lui Dumnezeu, (Evr.

    13, 16.}, cum spun glasurile sfinlilor.PALADIE: Aqadar, e nebunie sd se sileascd cineva sii aducii jertfe

    cle boi'qi sb implineascd ce.le ce au fost rinduite prin porunca veche.Junghierile de berbeci.gi miresmel.e, p'e lingd acestea fiuctele si f[inaimbibath de untd