Grup Scolar de Industrie Alimentara „Dumitru Motoc”, Galati

Profesor indrumator: Absolvent:Onose Catalina Pruteanu Gabriela

iulie 2008

1

CUPRINS

Argument............................................................................................................................4Capitolul IProbleme generale ale geografiei turismului1.1 Definitii si concepte in turism........................................................................................51.2 Consideratii asupra dezvoltarii turismului.....................................................................71.3 Tipuri si forme de turism...............................................................................................9Capitolul II

2

Delta Dunarii: prezentare generala,oferta turistica2.1 Prezentare generala…………………………………………………………..….....122.1.1 Relieful……………………………………………………………………………..132.1.2 Clima…………………………………………………………………………….....142.1.3 Precipitatiile………………………………………………………………………..152.1.4 Reteaua hidrografica…………………………………………………………….…152.1.5 Flora si fauna.Rezervatii…………………………………………………………...152.2 Scurt istoric………………………………………………………………………….202.3 Civilizatie.Cultura…………………………………………………………………..212.4 Turismul si obiectivele turistice ale Deltei Dunarii……………………………….232.4.1 Agroturismul………………………………………………………………….....…242.4.2 Turismul sportiv………………………………………………………………..…..252.4.3 Obiectivele turistice…………………………………………………………..……262.4.3.1 Obiectivele turistice generale………………………………………………...…..282.4.3.2 Vestigii istorice………………………………………………………..…………282.5 Festivaluri si sarbatori……………………………………………………..…….....29Capitolul IIIConceperea de produse turistice3.1 Circuitul turistic.Programul oferta………………………………………….….....363.2 Analiza de pret…………………………………………………………………........383.3 Promovarea produsului turistic………………………………………………..…..39BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….....….40

Argument

Turismul reprezintă călătoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăieşte sau munceşte, de la călătorii de o zi până la vacanţe în străinătate. Turismul se numără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică secolelor XX şi XXI.

3

Mi-am ales aceasta teme pentru proiect deoarece:Delta Dunarii reprezinta un important areal turisic cu tendinte de dezvoltare continua. Delta Dunarii este un paradis natural, se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie lunga calatorie de 2860 km (1788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5640 km2 (2200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, in timp ce varietatea de 1150 de specii de plante cuprinde de la liane impletite pe trunchiurile copacilor in padurile de stejar pana la nuferi. Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat in apropiere de locul unde Dunarea se desparte in cele trei brate principale, deci unde incepe lunca. Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie in Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere. Proiectul este alcatuit din trei capitole.In primul capitol se trateaza problemele generale ale geografiei turismului,concepte in turism, tipuri si forme de turism.In al doilea capitol este prezentata Delta Dunarii.Sunt informatii referitoare la Delta Dunarii despre clima, relieful,reteaua hidrografica, flora, fauna, rezervatiile naturale, civilizatiile, vestigiile istorice, obiectivele turistice.In ultimul capitol se precizeaza un circuit turistic in admirabila arca a lui Noe.

CAPITOLUL IPROBLEME GENERALE ALE GEOGRAFIEI TURISMULUI

1.1 Definitii si concepte in turism

Termenul de turism isi are originea in semnificatiile urmatoarelor cuvinte latinesti: tornare = a se intoarce si turnus = o miscare circulara ce nu presupune schimbarea rezidentei.Turismul este o latura a sectorului tertiar al economiei, unde activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere sau deplasarilor de

4

persoane la diferite congrese si reuniuni, include toate activitatile necesare satisfacerii nevoilor de consum si de servicii ale turistilor. loisir = petrecerea timpului liber lessure = activitatea prestata in timpul liber. Definitie negativista: Turismul este o cheltuiala neutila si nefasta, consecinta a tendintei spre risipa si distrugere a bogatiei materiale in scopul satisfacerii placerii, dar care nu poate restabili echilibrul afectiv al individului alienat. Turismul include activitatea unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit pentru mai putin de o perioada suficienta de timp si al carui scop este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare.Activitatea turistica are un caracter dinamic, ea modificandu-se odata cu schimbarile ce au loc in cadrul economiei nationale.Turismul este o ramura de interferenta (are legaturi cu multe alte sectoare de activitate economica) si o ramura de consecinta (se sprijina pe rezultatele obtinute in alte ramuri de activitate).Subiectii relatiilor turistice Conform recomandarilor Conferintei Mondiale a Turismului, in activitatea turistica se utilizeaza cu termenul de vizitator. Vizitatorul reprezinta orice persoana care se deplaseaza intr-un loc, altul decat acela al mediului sau obisnuit pentru mai putin de 12 luni si al carui scop de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alti 2 termeni specifici, respectiv turistul si excursionistul. Turistul este acea persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore si care innopteaza intr-o unitate de cazare. Excursionistul reprezinta acel vizitator temporar al carui sejur este mai mic de 24 de ore.Turismul intern, national si international Turismul intern reprezinta o activitate turistica practicata in interiorul unei tari si vizeaza atat turismul realizat de rezidentii acelei tari care viziteaza propria lor tara, cat si turismul receptor care include vizitele nonrezidentilor pe teritoriul acelei tari. Turismul national reprezinta activitatea turistica inclusa in categoria de turism intern, la care se adauga turismul emitator, care se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari.Turismul international include turismul receptor sau exportul de turism si turismul emitator sau importul de turism.

Conceptul de produs turistic Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse naturale, in conditii specifice “de productie”, care includ activitati ce permit “transformarea” lor in marfa, acesta urmand sa fie vanduta consumatorului potential. Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape succesive,incepand de la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta. Definirea conceptuala a produsului turistic are in vedere un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane,intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de deplasare. Bunurile materiale la care se face referinta sunt concretizate in:

patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de bvaza si care vor manifesta o atractie pentru turisti;

anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaaza motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri, resturante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.);

unele facilitati de acces,legate de mijloacele de transport(de vehicule si cai de comunicatii)alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

5

Produsul turistic nu este deci definit prin elementele materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestatiile realizate prin intermediul lor(transport,cazare,agrement). Serviciile care dau continut produsului turistic- denumite servicii turistice-se constituie intr-un ansamblu de cel putin patru tipuri de baza,total diferite ca natura,cum ar fi:servicii de trasport, de cazare, de alimentatie si de agrement.Dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement, in lipsa caruia, celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului. In afara serviciilor de baza,produsul turistic se distribuie si prin viu grai sau prin diferite suporturi (pliante,ghiduri,brosuri). Serviciile de intermediere, de genul rezervarilor de locuri in mijloace de transport, in hoteluri si restaurante, la manifestari cultural-artistice si sportive etc,. inchirierilor(de mijloace de trasport, de schiuri sau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi si jocuri), asigurarilor pe timpul calatoriilor etc., sunt, de asemenea,componente ale produsului turistic. Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie, ceea ce inseamna nu tocmai un lucru usor de realizat.Pentru a crea asa ceva, acesta trebuie sa corespunda motivatiilor turistilor, care sunt extrem de eterogene. Piata produsului turistic este compusa din bunuri si servicii concepute sa satisfaca cererea de vacante si calatorii de afaceri.Tour-operatorii lanseaza pachete turistice care sunt vandute direct, prin propria retea de distributie sau prin agentiile de voiaj(detailisti) pe baza unui comision. Ansamblarea serviciilor turistice in produsul turistic ofera acestuia particularitatile care il caracterizeaza indeosebi prin:individualizare la nivelul grupului, dinamism inalt, substituirea elementelor componente, eterogenitate, participarea unui numar mare de prestatori la realizarea produsului turistic si consumul produsului turistic intr-o ordine riguroasa.

Individualizarea produsului turistic la nivelul grupului este determinata de motivatiile variate ale cererii, ca si de comportamentul diferit al turistilor fata de fiecare componenta a produsului turistic creandu-se produse adaptate specificului fiecarui client. Caracteristica de individualizare a produsului turistic nu exclude,totusi, posibilitatea determinarii unor componente standard, in raport cu care sa se stabileasca tipurile de baza ale prestatiei.

Urmarind indeaproape evolutia cererii, produsele turistice se caracterizeaza si printr-un dinamism inalt.Deosebit de sensibile la mutatiile inregistrate in dezvoltarea economico-sociala, dar si la schimbarile comportamentale, servicile turistice si implicit produsul turistic rezultat cunosc ritmuri superioare evolutiei de ansamblu a fenomenului turistic.Totodata, ele manifesta o puternica fluctuatie sezoniera, rezultat al oscilatilor cererii turistice, al concentrarii acesteia pe anumite perioade.

Produsul turistic se caracterizeaza si prin complexitate; el este rezultatul diferitelor combinatii intre elementele ce decurg din conditii naturale si antropice specifice fiecarei tari sau zone si serviciile furnizate de organizatori .Aceste elemente pooi intra in proportii diferite in alcatuirea produsului turistic final, dupa cum se si pot substitui.

Caracteristica de substituire a unor activitati trebuie fructificata in scopul stimularii interesului pentru consumul turistic si nu pentru acoperirea unor deficiente organizatorice sau de alta natura.

O alta particularitate a produsului turistic, dependenta de structura sa complexa, este eterogenitatea si respectiv, participarea unui numar mare de prestatori la realizarea acestuia.

Principalele activitati ce alcatuiesc produsul turistic pot fi sintetizate astfel: activitati economice implicate in serviciile de cazare-masa; activiati economice implicate in transportul turistilor; activiati si mecanisme privind serviciile de diverstisment.

6

Din simpla enumerare a acestor activitati rezulta prezeta, in structura produsului turistic, atat a elementelor specifice, cat si a unora nespecifice,precum si importanta si locul fiecaruia. Consumul produsului turistic se realizeaza intr-o ordine riguroasa determinata de specificul prestatiei serviciului ce faciliteaza alcatuirea lui,de locul si momentul actiunii,de forma de turism etc.

1.2 CONSIDERATII ASUPRA DEZVOLTARII TURISMULUI

În evoluţia economiei mondiale de la acest început de mileniu, turismul ocupă un loc important, atât în comerţul internaţional, cât şi în economia naţională a majorităţiistatelor lumii. Prin contribuţia sa la realizarea produsului mondial brut şi la ocuparea forţeide muncă, turismul se situează printre cele mai de seamă componente ale economiei mondiale. Datorită modului eficient de valorificare a resurselor şi efectelor benefice pe plan economic, social şi cultural, guvernele multor ţări dau turismului atenţia cuvenită atunci când stabilesc programele de dezvoltare la nivel macroeconomic. Punerea în practică a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a căror calitate depinde reuşita acestei acţiuni, care se poate concretiza în creşterea cereriiinterne şi internaţionale pentru turism. Ca şi în alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activităţii din turism, iar între strategiile la nivel macroeconomic, naţional şi cele de la nivelul organizaţiilor şi al staţiunilor de turism există o strânsă interdependenţă. Datorită potenţialului turistic deosebit, ţara noastră nu poate face excepţie de la regulă şi, încă din 1994, printr-un program Phare s-a realizat un „Plan strategic de dezvoltare a turismului în România”, care acordă importanţa cuvenită şi turismului balnear,formă de turism cu un potenţial de excepţie şi cu perspective, după părerea noastră, net superioare turismului clasic. Turismul a înregistrat în ultimele decenii ritmuri anuale de creştere foarte ridicate la sosiri şi încasări turistice. Chiar dacă atentatul de la 11 septembrie 2001 şi alte atentate, ca cele de la Madrid şi Londra, războiul din Iraq, gripa aviară sau alte evenimente de acest fel au generat scăderea ritmului de creştere, iar în 2003, la nivel mondial s-a înregistrat chiar o scădere de 1,7 % faţă de 2002 la sosiri turişti şi tot atât la încasări31, turismul rămâne printre cele mai importante componente ale comerţului internaţional. De asemenea, prin efectul multiplicator, turismul antrenează alte ramuri economice a căror evoluţie depinde de această activitate ( construcţii, transporturi, industria alimentară, agricultura, industria prelucrării lemnului, serviciile, etc.). În aceste condiţii, poziţia şi contribuţia pe care turismul, ca ramură a sectorului terţiar, o poate avea la produsul intern brut al unei ţări, efectele sale benefice pe plan social, cultural şi al mediului, impun integrarea sa între priorităţile pe care orice guvern le are când stabileşte strategia generală a dezvoltării economice. Datorită evoluţiei sale la nivel mondial, turismul a devenit pentru multe ţări un factor important de dezvoltare economico-socială. Amploarea şi complexitatea legăturilor dintre turism şi celelalte ramuri ale economiei naţionale impun guvernelor armonizarea acestora cu ocazia elaborării strategiei generale de dezvoltare economico-socială. Conform studiilor realizate de Organizaţia Mondială a Turismului efectele turismului se grupează în trei categorii:

- efecte asupra strategiei globale a dezvoltării unei ţări (zone) sau efecte globale;- efecte parţiale asupra economiei naţionale, respectiv asupra agenţilor, sectoarelor,

variabilelor şi macrodimensiunilor fundamentale ale economiei;

7

- efecte externe, în domeniul socio-cultural, fizic şi cel al resurselor umane, cu rezultate economice indirecte

Datorită legăturilor complexe dintre industria turistică şi celelalte ramuri ale economiei, turismul are şi un important efect de antrenare , de stimulare a producţiei înalte domenii. Pe lângă faptul că permite o valorificare superioară a resurselor naturale şiantropice (forme de relief, peisaje, factori naturali de cură, monumente istorice, etc.), prin dezvoltarea şi exploatarea resurselor de mici dimensiuni, dispersate, turismul contribuie la dezvoltarea economiilor locale. Astfel devine o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale atât la nivel naţional cât şi mondial. Efectele economice ale turismului se manifestă şi prin contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern şiinternaţional. Un alt rol deosebit, pe care turismul îl are în economiile naţionale, este acela de a genera locuri de muncă şi a contribui la scăderea şomajului. Contribuţia turismului pe plan socio-uman este la fel de importantă ca cea din plan economic. Acţiunea sa se răsfrânge atât asupra turiştilor cât şi asupra populaţiei zonelor vizitate cu efecte în planul consumului, instruirii şi educaţiei, utilizării timpului liber,calităţii mediului, legăturilor dintre naţiuni. În general efectele sale sunt pozitive, benefice,dar nu sunt excluse, datorită complexităţii sale, nici incidenţele negative. Răspunzând unor cerinţe de ordin social turismul are o importanţă deosebită în:

o satisfacerea nevoilor materiale şi spirituale ale oamenilor, influenţând pozitivdimensiunile şi structura consumului;

o utilizarea timpului liber, reprezentând una din cele mai complexe şi benefice metode din acest punct de vedere;

o exercitarea unei influenţe pozitive şi/sau negative asupra mediului, ca totalitate a factorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţile umane, ca materie primă a turismului;

o intensificarea şi diversificarea legăturilor dintre naţiuni. Sarcinile esenţiale ce revin statului în domeniul politicii privind dezvoltarea şi promovarea turismului sunt, în principal:

1. definirea şi elaborarea principiilor fundamentale ale politicii turistice,respectiv determinarea bazei deciziilor de luat (statistici, studii ale serviciilor de specialitate) şi a strategiei (concept şi program);

2. antrenarea participării serviciilor statului pentru crearea unui mediu favorabil turismului, posibilă a se realiza numai printr-o activitate strânsă de coordonare şi colaborare între acestea;

3. catalizator al promovării turistice; este incontestabil faptul că activitatea de comunicare necesară comercializării unei destinaţii naţionale are nevoie de o susţinere publică centralizată, crearea şi protejarea unei „ imagini de marcă” pentru o ţară turistică fiind un bun public;

Cu cât comercializarea destinaţiei trebuie să fie orientată şi formulată spre piaţă, cu atât devine esenţial de a putea conta pe cooperarea şi sprijinul financiar al sectorului privat;

4. dezvoltarea ofertei în domeniul formării profesionale, considerată deasemenea o sarcină a statului; evident, în acest context, trebuie aplicat principiul subsidiarităţii, pentru că este vorba în cea mai mare parte de obligaţii către societate, ce revin fie guvernului, fie autorităţilor regionale şi locale de care depind;

5. statul are în mod special datoria de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii implicate în activitatea turistică. Susţinerea înterprinderilor individuale de către stat este în contradicţie cu principiile unei politici axate pe regulile de piaţă; adesea însă, acest sector cheie nu este în măsură să finanţeze investiţiile necesare recurgând la piaţa de capital. Este necesară intervenţia statului care să ajute aceste firme să-şi acopere lipsa de finanţare.

8

Implicarea hotărâtă a statului este însă justificată de importanţa pe care turismul o are în dezvoltarea globală a fiecărei economii naţionale şi datorită faptului că experienţa internaţională a dovedit că ţările care nu au o politică turistică şi nu depun eforturi pentru dezvoltarea şi promovarea turismului îşi pierd cu timpul poziţia pe piaţa internaţională, în profitul concurenţei internaţionale, iar soluţiile ulterioare, în materie de politică turistică,necesare recâştigării pieţei sunt greu de găsit.

1.3 TIPURI SI FORME DE TURISM

FORME DE TURISM:

Turismul cultural -Turismul cultural reprezintă un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult în ultimele decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ în cadrul industriei turistice. Organizaţiile culturale, comunităţile locale au îmbrăţişat acest fenomen caracterizat ca fiind un potenţial factor economic generator de activităţi economice şi noi locuri de muncă într-un secol XXI, în care datorită evoluţiei industrializării, forţa de muncă este în continuă scădere. În acest sens, muzeele nu trebuie să-şi limiteze activităţile şi acţiunile la funcţiile de bază, ci din contră, trebuie să preia iniţiativa, prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie să demonstreze importanţa lor în cadrul comunităţii sau a regiunii în care îşi desfăşoară activitatea

Agroturismul -Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau grupul) se deplasează, cazează şi îşi desfăşoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural.

Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ţărănească prin implicarea turiştilor în viaţa gospodăriei şi furnizarea acestora de servicii si activităţi (masă, cazare, interacţiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ţărăneşti, fără a-i conturba acesteia specificul.

Turismul de sănătate-Turismul de sanatate (de tratament) este o forma specifica a turismului care imbina diferite forme de cura si tratament balneo-medical, si se practica in statiunile balneo-medicale si climaterice cu bogate resurse naturale de cura: ape minerale, termale, namoluri, cu efecte terapeutice, situate de obicei in zonele cu microclimat specific.

Turismul de afaceri -Turismul de afaceri este cea mai solida ramura a industriei turismului din Romania. Acest tip de turism, care include team-building-urile, calatoriile de afaceri, participarile la programe de training, reprezinta o importanta sursa de venituri pentru operatorii romani.

Turismul sportiv-Turismul sportiv este un mijloc ideal atât preventiv cât şi curativ de păstrare a sănătăţii şi constituie o adevărată şcoală uneori aspră , care impune : disciplină , curaj , abnegaţie şi spirit  de echipă

Turismul de sejur –de lunga durata-peste 30 zile;de durata medie-4-30 ZILE; de scurta durata-1-3 ZILE

Turismul de circuit

Turismul de tranzit

Dupa locul de provenienta a turistilor exista:

9

1.Turism national. emitator (pasiv, de trimitere) = import de turism

2.Turism international receptor (activ, de primire) = export de turism

Dupa gradul de mobilitate al turismului se practica:

1.Turism de sejur:

o rezidential (stationarea in zona mai mult de 1 luna)o de durata medie (cand stationarea este mai mica de 30 zile)

o scurt (1-3 zile)

2.Turism itinerant presupune o miscare permanenta.

3.Turismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoasterii unei tari.

Alte forme de turism:

1.Dupa momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice, exista:

- turism organizat (contractual);

- turism neorganizat;

- turism semiorganizat.

2.Dupa modul manifestarii cererii sau dupa sezonalitate:

- turismul de vara;

- turismul de iarna;

- turismul ocazional (de circumstanta).

3.Dupa motivatia care genereaza calatoria se practica:

- turismul de odihna si recreere;

- turismul de agrement;

- turismul balnear;

- turismul sportiv;

- turismul de reuniuni;

- turismul de afaceri;

- turismul stiintific;

10

- turismul cultural.

4.Dupa caracteristicile social-economice ale cererii:

- turismul particular;

- turismul social;

- turismul de masa.

5.Dupa varsta participantilor:

- turism pentru tineret;

- turism pentru adulti;

- turism pentru varsta a III-a.

6.Dupa perioada cand se desfasoara:

- turism de week-end (itinerant);

- turism de vacanta.

7.Dupa mijlocul de transport folosit:

- drumetia;

- turism rutier;

- turism naval;

- turism aerian.

CAPITOLUL ΙΙ

Delta Dunarii:prezentare generala,oferta turistica

2.1 Prezentare generala

11

Delta Dunarii ocupa o suprafata de peste 254000 ha, fiind cuprinsa intre prima bifurcatie a Dunarii(la Patlagenca,ceatalul Chiliei),bratele Dunarii si tarmul Marii Negre.Delta propriu- zisa impreuna cu Complexul lagunar Razim si lunca Dunarii in aval de Isaccea formeaza Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, o regiune protejata,in care activitatile antropice sunt strict controlate.Delta Dunarii este un capat de lume original, unic in felul sau; cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti ai planetei(Macin,masiv hercinic,cca 400.000.000 de ani)-petec de ape si pamant vesnic in lupta,mereu altfel,paienjenis de canaluri,grinduri,garle,paduri cu aspect tropical,dune fluvio-marine,intr-o ampla,permanenta metamorfoza.Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera:se credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate,relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria,iar la inceputul mileniului 1 al erei noastre geograful Strabon din Pont numara sapte brate,apoi Pliniu cel Batran este convis ca erau sase. Delta Dunarii se inscrie in randul unitatilor turistice de prim ordin,atat la nivelul tarii,cat si la scara continentului european.Principala ei trasatura este originalitatea peisajului,alcatuit dintr-o imbinare a uscatului cu apa si vegetatia,ca element al eternei simbioze intre fauna acvatica si ornitologica de o bogatie fara seaman.Valoarea Deltei Dunarii decurge si din conservarea,aproape de limitele naturale,a biotipurilor sale,ceea ce nu este specific altor delte europene(Rhonului,Padului,Ebrului). Cai de acces:

aeroport la Tulcea; din Bucuresti, pe magistrala feroviara Bucuresti - Medgidia - Tulcea, sau pana la

Galati (Bucuresti - Buzau - Braila - Galati - 230 km); rutier: Bucuresti - Galati (E85+2B, la Buzau spre Braila - Galati); Bucuresti –

Urziceni; Slobozia - Giurgeni - Vadu Oii - Tulcea; de la Braila si Galati, cu bacul puteti ajunge

pana la Sulina (cea mai estica localitate din Romania).

12

2.1.1 Relieful Relieful major este format de o campie joasa, de tip fluvio-marin sau campie deltaica. Relieful minor cuprinde, in regim natural, terenuri inalte si terenuri joase. Terenurile inalte sunt neinundabile si reprezinta la nivelurile obisnuite ale fluviului doar 13% din suprafata Deltei; ele sunt reprezentate de grinduri. Exista grinduri fluviale ( sau longitudinale ) dispuse de-a lungul celor 3 brate ale Dunarii, create de aluviunile depuse de fluviu; prezenta lor se remarca in deosebi in partea vestica a Deltei. Exista si grinduri fluvio-maritime (sau transversale) care au fost formate in timpuri istorice de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre, ele reprezentand vechi linii ale tarmului marii.Relieful se compune din doua categorii de forme:

cele pozitive sunt:grindurile continentale(Chilia,Stipoc);grindurile fluviale(ocupa 2000ha, au caracter liniar intinzandu-se fie in lungul bratelor principale,fie al canalelor;au latime de cativa zeci de metri si inaltime frecvent sub 3m)si grindurile fluvio-maritime(in estul deltei,ocupa cea mai mare parte din uscat si au cele mai mari inaltimi 12,4m in nordul Grindului Letea si 7m in sudul Grindului Caraorman).

cele negative apartin bratele Dunarii(Chilia,Tulcea care se ramifica in Sulina si Sfantu Gheorghe);lacurile izolate sau in complexe(cele mai extinse sunt Dranov cu 2170 ha, Rosu cu 1445 ha, Gorgova cu 1377 ha, Lumina cu 1376 ha, Isac cu 1101 ha, Merhei cu 1057 ha, Fortuna cu 977 ha, Matita cu 644 ha)ce au adancimi de cativa metri.

Peisajul natural cu valoare turistica este dominat de lacurile si lumea vegetala si animala ce caracterizeaza aceste unitati acvatice. In Delta se impun patru ecosisteme ce cuprind mediul acvatic si pe cel terestru:

ecosistemul apelor curgataoare prezent mai ales pe bratele Dunarii si pe canale, cu plancton si cu o mare diversivitate de specii de pesti (crap, salau, somn, morunas, sturioni, scrumbie);

ecosistemul apelor stagnante prezent in lacuri,garle impotmolite,cu o mare bogatie de plante submerse si plutitoare (nuferi) si o fauna ihtiologica variata (crap, lin, platica, caras, somn);

ecosistemul suprafetelor mlastinuase si inundabile alcatuit dominant din stuf, papura, rogoz, pipirig si salcii. Aici cuibaresc numeroase pasari (rate, gaste, cormorani, egrete, lopatari, pelicani, lebede) dar si pesti si mamifere (mistreti, vulpi, vidre, caini enoti);

ecosistemul grindilor; pe grindurile fluviale, frecvent inundate, se dezvolta salcii, plopi si multe specii de plante higrofile; pe cele fluvio-maritime se impun plante xerofile, pe nisipuri partial consolidate, plante de saratura in microdepresiuni, palcuri de padure numite hasmace pe grindul Letea (au in compunere stejar, frasin, ulm, plopi, numerosi arbusti si plante agatatoare precum vita salbatica, iedere, carpenul si mai ales Periploca graeca) si plante specifice vecinatatii tarmului(varza de mare, perisor de nisip, pelin). Intre speciile de animale sunt deosebite vipera, sarpele de apa, sarpele de nisip, mistretul si multe pasari mai ales in padure vulturi si in vecinatatea tarmului pescarusii si piciorongi.

Potetialui natural este intregit de prezenta unei ihtiofaune bogate si variate formata din: crap, salau, somn, cega, scrumbia de Dunare, sturioni (morun, nisetru si pastruga); acvifauna este formata din 300 de specii din care peste 80 cuibaresc inzona Deltei Dunarii: pelican, egreta, privighetoarea de stuf, cormoranul, fundacul polar, rate si gaste salbatice.

2.1.2 Clima

13

Delta Dunarii se încadreaza în spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetatie, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza între un minim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blânde (când activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vânturi puternice (când actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (când actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (când interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei). Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, în delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C. Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza între un maxim de 9 C (în iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina între 2,8 C (în iulie) si 1,4 C (în noembrie), iar la statia Gloria între 2,3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului înregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul României. Umezeala relativa a aerului variaza iarna între 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfântu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea în Delta Dunarii (Tulcea) se înregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm. Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai în iernile mai aspre. Asemenea situatii s-au petrecut în anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, când apele marii lânga tarm au înghetat timp de 45 - 60 zile. Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vânt înregistrându-se iarna si în sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spatiul Deltei Dunarii. La intrarea în delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile).

2.1.3Precipitatiile

Precipitatiile sunt foarte reduse ( sub 400 mm/an ), Delta Dunarii fiind regiunea cea mai secetoasa din tara, dar lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea mare datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice.

2.1.4 Reteaua hidrografica

14

Cuprinde bratele Dunarii, lacurile, baltile si mlastinile. La Patlageanca, unde Dunarea se desparte in doua brate ( Chilia si Tulcea ), debitul Dunarii este de 6470 m3/s, aproape egal cu cel al Volgai. In aval de Tulcea, Bratul Tulcea se desparte in bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Chilia in nord formeaza granita cu Ucraina si e rar vizitata de turisti, are cea mai mare lungime ( aproximativ 120 km ) si debitul cel mai ridicat ( 60 % din volumul apelor ). La varsarea in mare, se formeaza o delta secundara (”Delta secundara a Chiliei”) care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an; in sudul ei se afla Golful Musura. Bratul Sulina, in centru, care merge spre est,catre orasul cu acelasi nume,este cel mai scurt, cel mai rectiliniu, regularizat si canalizat. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor formandu-se “bara” de la Sulina, care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a atenua acest efect a fost construit un dig ( 12 km ) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii; de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime ( cu un pescaj de 7 m ). El transporta 18,8 % din volumul de apa. Bratul Sfantu Gheorghe, in sud are o directie dominanta spre SE, este foarte meandrat, formand la varsare acumulari de nisip, sub forma unor insule ( Insula Sacalin ). Transporta 21,2 % din ape. Desi bratul Sulina este in mare parte artificial,extins in anii 1870 prin implicarea Marii Britanii si se bucura de flux comercial,multi vizitatori se cazeaza de-a lungul tarmului,fie in satul Crisan sau in mai micul Maliuc,fie chiar in Sulina,singurul oras adevarat al Deltei Dunarii dupa Tulcea.Bratul serpuit Sfantu Gheorghe are unele portiuni drapte canalizate,dar este cel mai linistit dintre toate trei,iar satul pescaresc cu acelasi nume este izolat si frumos-chiar sub amenintarea unei usoare aristocratizari,deoarece multi bucuresteni isi cumpara case de vacanta aici. Un specific peisagistic si hidrografic este dat de numeroasele suprafete lacustre, cele mai importante fiind: Dranov ( cel mai intins lac din Delta Dunarii ), Gorgova, Isac, Rosu, Rosulet, Puiu, Puiulet, Merhei, Matita, Rusca, Bogdaproste, Fortuna.

2.1.5 Flora si fauna.Rezervatii

In Delta Dunării predomină vegetatia de mlastină stuficolă, care ocupă cca. 78% din suprafata totală. Principalele specii stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică si numeroase alte specii. Vegetatia de sărături ocupă 6% din total, dezvoltându-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zăvoaiele sunt păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvoltă pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristică peisajului. Intâlnim patru tipuri de zăvoaie : zăvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai înalte cresc zăvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zăvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaugă speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zăvoi mai rar este arinisul (predomină Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marină. Vegetatia pajistilor de stepă nisipoasă este extinsă pe 3% din totalul deltei, dezvoltându-se mai ales pe câmpurile marine Letea, Caraorman si Sărăturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvoltă pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, în special pe pe grindurile fluviale supuse inundării periodice. Predomină Glyceria

15

maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatică din ghioluri, bălti si japse ocupă 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersă sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variată. Predomină Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersă este dominată de stuf (Phragmites australis), papură (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile câmpurilor marine sau pe cele de pe tărmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pădurile de câmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepă, numite local hasmace, cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agătătoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezintă nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunării.

Formatiune specifică stufăriilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o împletitură de rizomi de stuf si de rădcini ale altor plante acvatice în amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si băltilor transformându-se în insule plutitoare cu diferite mărimi care, împinse de vânt, se deplasează pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului diferă de restul stufăriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvoltă aici în cele mai bune conditii, fiind mai înalt si mai gros. Alături de stuf întâlnim rogozul, menta, feriga de apă (Nephrodium thelypteris), cucuta de apă, troscotul, salcia pitică, precum si plantele agătătoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formează coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur trăiesc porcul mistret, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Nuferi in Delta Dunarii

Delta Dunării este un adevărat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatică europeană, întreaga faună de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi găsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifică faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

16

Pesti Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa.Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega,obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scumbria, caprul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul;prefera apele mai calme caracuda, bibanul, platica; mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula, in functie de salinitatea apelor; sectorul maritim adaposteste, majoritar,acipenseridele(morun, nisetru) si clupeidele (scrumbriile din Dunare).Faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega) cefalii(in patru specii din genul Mugil), scrumbiile(Alosa pontica). Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale. Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene.Sunt inregistrate 5 tipuri principale:

mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong coicintors, califar, pelican),

european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul; randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb),

siberian (lebada cantatoae, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul),

monogolic (vulturul, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Pasari-monumente ale naturii: albe (pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare) si policrome(piciorongul, ciocintorsul, califarul rosu, vulturul codalb). Păsările sunt cele care au creat faima deltei, cunoscută, încă de la începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datorează celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltă si care reprezintă 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibăresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltă si rămânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primăvara. Păsările acvatice sunt cele mai numeroase : cuibărersc 81 specii si trec prin deltă 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintă 82% din avifauna acvatică europeană. Avifauna acvatică din Delta Dunării este alcătuită dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adăugă, speciile accesorii speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a căror viată este legată de prezenta apei. Acestea se grupează în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apă, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufării (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tărmuri (stârci, lopătari, tigănusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogată continuate cu stufării (ralide), specii de tărmuri marine (unele laride).Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescărusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integrează secundar în avifauna acvatică, devenind din ce în ce mai numeroase pe măsura transformării ecosistemelor acvatice. Zăvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugă, în timpul cuibăritului, rate, cormorani si stârci. In pădurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibăresc 64 specii tipice avifaunei pădurilor nemorale (silvii, mierle, ciocănitori, măcăleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brună, acvila pitică, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepă nisipoasă sunt specifice potârnichea, prepelita, cicârliile, pasărea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângă gospodării, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casă, rândunica, barza, lăstunul.

17

Coloniile de cuibărit

O serie de specii acvatice se asociază în timpul cuibăritului formând colonii care sunt aglomerări de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui număr mare de păsări în apărarea cuiburilor cu ouă sau pui. Coloniile de cuibărit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zăvoaielor de salcie sau în stufării, zgomotul infernal, atmosfera specifică altor ere geologice, zborul săgetător al miilor de păsări care îsi hrănesc puii, transformă coloniile de păsări într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricărui iubitoar al naturii.

In Delta Dunării sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopătari, tigănusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescărusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrală Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtă. Aici se asociază mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pănă la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, într-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

FLORA Extrem de bogata, se desfasoara pe trei niveluri:

plante cu frunze plutitoare: nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de balta, limba apei, rizacul;

plante riverane si de plaur: stuf, papura, feriga de apa, macris,”Nu ma uita”, izma broastei, cucuta de apa;

pante de uscat:salcia alba, plopul, arinul, frasinul, paduri combinate pe grinduri. Paduri-monumente ale naturii:

1. Letea,pe grindul cu acelasi nume, la 7 km sud de comuna Periprava;dezvoltata majoritar in fasii, prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana sub forma lianelor, intre arbori specifici(stejari brumarii seculari, garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos, raritate botanica).Adaposteste vulturi codalbi, serpi, vipere;

2. Caraorman, in vestul grindului cu acelesi nume, este o formatie de arboret in palcuri.Flora si fauna sunt asemanatoare celor de mai sus;

3. Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, singura padure naturala de arini din Delta.Cuibareste vulturul codalb.

Fauna terestra si avifauna alcatuieste o nepretuita podoaba vie, care-i anima si-i innobileaza peisajul dominat de vegetatia hidrofila (stuf, papura, salcii, plop). Nu lipsesc unele animale de interes cinegetic, cum a fi nurca, vidra, nutria, bizanul (vanate si pentru blanurile lor), misretul, vulpea si pisica salbatica; 280 specii de pasari, ce vietuiesc permanent sau temporar, in timpul migratiilor, cuibaresc in desisurile stufului, intre care pelicanii-declarati monument al naturii-pecarusi, lisite, cormorani, starci, egrete, lebede,etc..

Mamifere

18

Numarul si varietatea acestora sunt asigurate de zonele mai inalte, ocolite in general de ape.Inalnim vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica; pe nisipuri: broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Rezervatii naturale Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente-determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie,ocrotirii faunei si florei- au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50000 de hectare. Pot fi observate, in mare, 3 unitati distincte.

1. Rosca-Buhaiova-Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12000 de hectare localizate in dpresiunea Matita din nordul Marelui M(bratul Sulina).Lacurile Rosca,Merhei si oimbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri, gazduiesc mari colonii de pescari, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

2. Sacalin-Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe, pe cca 21000 de hectare limitrofe litoralului.Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si samastre, balti nisipite, stuf, traversate de dune parlele.Lacurile Zatoane,in special, sunt locuri de pasaj,de popas si de clocit pentru lebedele mute, starcii albi, rosii si galbeni, cormonari, colonii mixte din care nu lipsesc pelicanii.

3. Periteasca- Bisericuta- Gura Portita continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4000 de hectare.Se invidualizeaza prin grinduri uscate vecine marii ori lacului Razim, prielnice mai cu seama vietuirii pasarilor de tarm deprinse cu saratura si celor in pasaj.In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate.

Se aduga celor de mai sus Raducu 2500 ha, Nebunu 115 ha, Rotundu 228 ha, Potcoava 652 ha, Vatafu-Lunguletu 1625 ha, Caraorman 2250 ha, Saraturi-Murighiol 87 ha, Erenciuc 50 ha, Belciug 110 ha, Popina 98 ha, Capul Dolojman 125 ha, Grindurile Lupilor 2075 ha si Chituc 2300 ha, Istria-Sinoe 400 ha.

2.2 Scurt istoric

I. Asezare, intindere Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta. Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° lat N si de maridianul de 29° long. E Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste annual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.

II. Geneza, evolutie, prezent si viitor

19

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte:

faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala

faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

"Locul unde se plamadeste un nou uscat" Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile. Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:

grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m

grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.

grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc. Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.

III. Atestari istorico-geografice Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idée reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr. In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc

2.3 Civilizatie.Cultura

Cercetarea habitatului din arealul Biosferei Deltei Dunarii releva diferenta diferitelor aspecte de civilizatie traditionala taraneasca ce se înscriu în coordonatele valorilor de patrimoniu.

Indiferent daca avem în vedere aspecte ale modului de viata sau aspecte ale spiritualitatii, este usor decodificabil faptul ca în definirea caracteristicilor unui ecosistem un rol important îl are agentul uman. În dialogul sau cu natura, omul a demonstrat marea sa disponibilitate de a se adapta la mediu si nu întâmplator sintagma "relatia om - mediu" a devenit un loc comun.

Vestigiile arheologice si documentele istorice demonstreaza în arealul la care ne referim - ca de altfel, în întreaga Dobroge, pe de o parte, permanenta populatiei românesti autohtone si a suprapunerii în straturi succesive a elementului românesc din celelalte tinuturi,

20

iar pe de alta parte, prezenta populatiilor alogene. Acest fapt de viata sociala a dus, în timp, la conturarea oikumenei dobrogene în sistemul ei axiologic nu usor de descifrat si pe cât de complex, pe atât de interesant.

Fiecare fapt de civilizatie traditionala pe care-l consideram apartinând oikumenei dobrogene implica decodificarea unei relatii biunivoce dintre: "românii autohtoni, asa-zisii dicieni", moldoveni, mocani si pastori transilvaneni si diferite populatii stabilite aici (bulgari, turci si tatari, lipoveni si ucraineni, nemti, italieni).

Fiecare dintre aceste populatii au fost deopotriva, emitatori si receptori ai mesajului constituit din cultura, locuirea de bastina si cea a locurilor unde fie s-au oprit pentru o perioada, fie s-au statornicit.

În aceste coordonate s-a dezvoltat o cultura populara traditionala în a carei formula - dificil de descifrat - descifram procesul aculturatiei, dar si procesul de crestere interna, în cadrul carora - de altfel, fiecare si-a manifestat originalitatea.

În timp s-a creat o civilizatie proprie acestui tinut, civilizatie care se caracterizeaza atât prin elemente comune tuturor etniilor, cât si prin note particulare, individuale, ale fiecarei etnii în parte.

Elementele diferentiatoare nu au împiedicat însa, în Dobrogea, convietuirea pasnica a tuturor etniilor: fiecare a contribuit la conturarea civilizatiei dobrogene; etniile si-au respectat reciproc obiceiurile, religia, modul de viata; toleranta a constituit întotdeauna nota esentiala a comportamentului în comunitatea traditionala dobrogeana.

Societatea moderna a preluat aceasta traditie a tolerantei, fapt pentru care nu întâmplator se vorbeste de "modelul interetnic dobrogean".

Decodificarea oricarui fapt de cultura apartinând oikumenei dobrogene include un studiu comparativ în care analiza detaliilor si comparatia capata valoare de dominanta a unei cercetari socio-etnologice cu totul deosebite. Orice aspect al vietii traditionale al fiecarei etnii trebuie privit si analizat în raport cu dezvoltarea sociala, cu secventa de timp pentru care se face cercetarea, cu însasi istoria mentalitatii etnice respective.

Consideratii generale istorice si demografice privind zona Deltei Dunarii ca zone de conlocuire etnica. Modul de viata si sistemul de credinte si obiceiuri înscrie zona în aceleasi coordonate ale coetnicitatii din Dobrogea cu deosebirile firesti datorate pe de o parte, habitatului, pe de alta parte, trasaturilor etniilor care convietuiesc aici.

Pentru a întelege manifestarea acestor aspecte de viata sociala si de civilizatie, se impune sa facem câteva referiri de ordin geografic si istoric asupra arealului, fara a trata exhaustiv problematica ce constituie mobilul prezentului demers.

S-a facut anterior o trecere în revista a principalelor izvoare istorice si cartografice care noteaza prezenta românilor în Delta Dunarii înca din evul mediu. Mentionam însa ca pentru perioada secolelor XV - XVIII, informatiile etnografice parvenindu-ne numai din surse livresti si neputând fi confirmate de cercetarea în teren, fie ca datele respective sunt similare si generale, fie ca distanta în timp nu a mai permis retinerea faptului etnografic în memoria colectivitatii, acestea nu au constituit obiectul analizei noastre.

21

Marturiile din secolul al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea (izvoare cartografice, studii) referitoare la populatia din Dobrogea explica o serie de fenomene sociale si evident si socio-etnografice, iar pe de alta parte, pentru sfârsitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea, etnograful coroboreaza datele livresti cu cele înmagazinate în memoria colectivitatii.

Arealul Deltei Dunarii capata o configuratie etnica deosebita prin venirea, în timp, a populatiilor slave (lipoveni, ucraineni) fapt ce a determinat o convietuire pasnica, ducând, dincolo de aculturatie, la interferente ce s-au concretizat - în timp - ca izomorfisme ale facturilor de civilizatie si cultura.

Aceste aspecte de viata sociala, similitudinile, au fost determinate de mediul natural, de religia asemanatoare (ortodoxismul), de conceptiile asupra lumii si vietii, aceleasi în acelasi moment al dezvoltarii sociale si istorice.

Convietuirea românilor cu celelalte etnii (ucraineni, lipoveni) înca din vremuri anterioare secolelor al XIX-lea - XX-lea, au determinat - în arealul studiat - similitudini în manifestarea unor fapte si aspecte de viata traditionala, dar si mentinerea unor diferente care devin aspecte distincte, individualizând una sau alta din etniile care au trait si traiesc deopotriva în acelasi mediu (natural si social) si în acelasi timp conturarea unor forme de viata socio-culturala deosebita si unica - totodata - în raport cu restul Dobrogei.

Datorita faptului ca memoria colectivitatii nu retine decât date de la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea, este dificil de stabilit arhetipurile unor aspecte de viata traditionala (vestimentatie. manifestarea anumitor traditii, motive folclorice). Motivatiile firesti care au intervenit în viata traditionala s-au manifestat în acest spatiu, ca de altfel în întreaga Dobroge, printr-o influenta a orasului de foarte devreme, ceea ce a determinat ca multe din obiecte sau materiale sa fie cumparate deopotriva de români si de catre celelalte etnii, de la Ismail, Tulcea si Chisinau. Ca urmare, era firesc sa apara, chiar de la sfârsitul secolului al XIX-lea, izomorfisme ale unor aspecte de viata.

Daca avem în vedere si datele statistice demografice începând cu cele din 1904 si continuând cu cele oferite de Prefectura Judetului Tulcea sau Directia judeteana de statistica (exemplificam ca cele din 1930, 1956, 1966, 1987, 1992), la care coroboram si datele anchetelor din teren, observam ca este dificil de fixat procentul real al celorlalte etnii în raport cu populatia româneasca.

Faptul se datoreaza fie înscrierii în datele statistice conform declaratiei fiecarui individ, care putea fi eronata, fie înscrierii tuturor grupurilor slave (ucraineni, lipoveni) sub numele generic de rusi, fie înscrierii în grupa populatiei românesti a ambilor parteneri dintr-un cuplu, în cazul în care numai unul era român, fie acelui proces de asimilare lingvistica care a dus la înscrierea mai multor grupe de populatie într-o singura grupa.

2.4 Turismul si obiectivele turistice ale Deltei Dunarii

La capatul drumului de 2,860 km al Dunarii, de la muntii Padurea Neagra din Germania pana la tarmul romanesc al Marii Negre, se intinde un adevarat paradis al naturii. De-a lungul timpului aluviunile aduse de fluviu au largit Delta, transformand-o intr-o retea de lacuri si canale, plauri, paduri, pasuni si dune de nisip care acopera aproape 5.460 kmp. Aceasta uluitoare zona umeda adaposteste peste 300 de specii de pasari, nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crap si salau, iar cele peste 1150 de specii de plante acopera o mare

22

varietate, de la lianele din padurile de stejari la nuferii de apa.De peste 5,000 de ani, mici comunitati umane au trait in armonie in natura, ocupandu-se cu pescuitul, cresterea vitelor si exploatarea stufului. Satele traversate de drumuri de apa, par a fi neatinse de timp. Vizitatorul poate explora acest univers al linistii in ambarcatiuni.

Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat pe malul Dunarii, in apropierea locului unde aceasta se separa in cele trei brate ce formeaza Delta. Cel mai indepartat loc accesibil pe sosea, in inima Deltei este satul Dunavatu de Jos, unde veti gasi hotelul Egreta, locul ideal de plecare la pescuit, vanatoare sau pentru plimbari in natura.Delta este un teritoriu special nu numai din punct de vedere geologic ci mai ales datorita faptului ca devine un punct de atractie pentru tot felul de vietuitoare. Aparitia deltei a hotarat locul de intalnire a pasarilor in migrarea lor anuala.

Astfel, prin plasarea ei, Delta Dunarii a devenit un loc in care coexista pasari cu cele mai variate origini geografice, alcatuind in final un adevarat paradis ce populeaza aerul, apele si uscatul. Proportia ariabila dintre apa si uscat hotaraste care dintre specii vor predomina intr-un anumit an. Abundenta de hrana pe care delta o ofera pasarilor a determinat instalarea aici a unui numar mare de specii. Chiar pasarile cu adaptari la mediul terestru au populatii mai numeroase in delta decat in afara ei. In acest perimetru se intalnesc o multime de pasari unicat. In timp, s-a creat un echilibru cu totul original intre diversele specii de pasari si continua transformare a uscatului si apelor. Pasarile s-au adaptat capriciilor deltei desi unele au o biologie foarte diferita. Unele specii sunt doar in trecere prin delta, dar alaturi de celelalte formeaza un ecosistem ce trebuie astrat ca atare. Delta este un adevarat refugiu avifaunistic a carui importanta a depasit demult granitele unei tari, ea intrand din 1996 in patrimoniul Unesco.

Delta se desfasoara intre tarmul Marii Negre si bratele Dunarii Chilia, Sulina si Sf.Gheorghe), la granita dintre Romania si Ucraina,luand si complexul Sinoe. Incepand cu 1938 cand Consiliul de Ministri declara Padurea Letea rezervatie naturala si pana in 1991 cand Delta in intregime a fost inscrisa in patrimoniul Unesco, a trecut prin diverse stadii privind marimea rezervatiei. In prezent Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are 79.222 ha dintre care 103.000 ha maritime. Altitudinea variaza de la nivelul marii pana la 15m. Originile deltei se pierd in Era Glaciara "Wurm 3", cand partea de nord a podisului dobrogean s-a scufundat incet. In delta - paienjenis de vegetatie, canale si lacuri, doar 9% reprezinta sol permanent. Anual sute de tone de aluviuni sunt transportate in delta remodeland zona. Climatul este temperat-continental cu influente marine. Patrimoniul cultural este reprezentat de rutele comerciale de pe Dunare si de coloniile grecesti si romane de la Marea Neagra. In delta apar uneori si influente turce. Populatia numara aproximativ 14 mii de oameni, majoritatea rusi, lipoveni, distribuiti de-a lungul bratelor principale ale Dunarii. Turistii (in Tulcea sunt 40 de agentii de turism) se pot caza in cateva hoteluri de pe bratul Sulina si in cateva campinguri.

2.4.1 Agroturismul

Delta Dunarii, Romania, reprezinta un ultim paradis natural european, o adevarata retea de canale, lacuri, ostroave si garle, paduri cu aspect tropical un amalgam de culturi si etnii, o mare diversitate de vietati, peste care troneaza, ca un rege maiestuosul pelican. Iubitorii de natura si liniste isi pot gasi refugiul aici, ascunzandu-se in hatisurile de lacuri si canale care-i poarta intr-o lume de vis inca nedistrusa de interventia ucigatoare a omului.

23

Cu o suprafata de aproximativ 5050 km patrati, Delta Dunarii se situeaza pe locul secund in Europa, dupa Delta Volgai, formandu-se acum 10000 de ani la gurile de varsare ale Dunarii in Marea Neagra. Dunarea care izvoraste din Germania, din Muntii Padurea Neagra traverseaza teritoriile a zece tari si dupa o calatorie de 2860 de km isi gaseste odihna varsandu-se alene prin trei brate principale in Marea Neagra(Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe). Intreg teritoriul este declarat in anul 1990 Rezervatie a Biosferei, inclusa in patrimoniul mondial si este administrat de catre o institutie cu sediul in Tulcea(str. Portului nr 34 A; www.ddbra.ro), condusa de un guvernator. Obiectivul principal al ARBDD este in principal cel de a conserva si proteja imensul patrimoniu natural existent in acest colt de rai al lumii. O alta preocupare de o deosebita importanta este cea de reconstructie ecologica a zonelor degradate de impactul activitatilor umane, in special din perioada comunista. Fauna deltei cuprinde numeroase specii de pasari, mamifere, reptile, amfibieni precum si 3018 specii de nevertebrate.Ornitologii pasionati au posibilitatea de a admira de-a lungul unui an, un numar de 331 de specii de pasari, multe dintre acestea fiind foarte rare in Europa. Pasarea simbol a deltei este pelicanul, reprezentat de cele doua specii europene:pelicanul cret si pelicanul comun. Alte specii interesante pentru delta sunt:soimul dunarean(Falco cherrug), codalbul(Haliaeetus albicilla), soimuletul de seara(Falco vespertinus), gasca cu gat rosu(Branta ruficollis), dumbraveanca(Coracias garrulus), prigoria(Merops apiaster), ciocanitoare de gradina(Dendrocopos syriacus), tiganusul(Plegadis falcinellus), lopatarul(Platalea leucorodia), etc... Dintre mamifere amintim vidra europeana(Lutra lutra), una dintre cele mai bogate populatii din Europa, pisica salbatica(Felix silvestris), cainele enot(Nyctereutes procyonoides), porcul mistret(Sus scrofa), etc..

Reptilele sunt si ele bine reprezentate de sarpele de apa (Natrix tessellata)si sarpele de casa(Natrix natrix), broasca testoasa de uscat(Testudo graeca)si broasca testoasa de apa(Emys orbicularis), precum de de o varietate de specii de soparle. O alta bogatie naturala a deltei sunt pestii, dintre speciile cele mai des intalnite amintim: crapul(Cyprinus carpio), somnul(Silurus glanis), stiuca(Esox lucius), salaul(Stizostedion lucioperca), sturionii(familia Acipenseridae), etc... Ca o curiozitate, cel mai mic peste semnalat in delta este un guvid, ce nu depaseste ca lungime 3,2 cm., care se gaseste numai in Delta Dunarii.Tot ca o curiozitate, cea mai mare stiuca pescuita in delta avea "doar" 18 kg. si peste un metru lungime, iar cel mai mare somn capturat avea aproape 400 kg.

2.4.2 Turismul sportiv

Pescuitul

1. Canalul Crisan - peste mic sau mare - obisnuit : platica, biban, rosioara. Dimineata trage somnul( 1kg ) si stiuca la rama, coropisnita sau broasca respectiv pestisor sau lingurita.

2. Mila 23 - peste mic. Dimineata si seara somotei la momelile de mai sus, stilul la plumb usor in sens de curgere.

3. Fortuna I (Sontea) - locul cunoscut pentru rosioara (stanga) si biban (dreapta), seara si dimineata - crap de 1-2kg la bomba cu mamaliga(specialist Petrica)/productie : 17.00 - 20.00 ~ 7bucati ( 11kg )biban si rosioara la locurile cunoscute, stiuculite ~ 0.5 - 1kg pe margini, la saritura.

24

Delta Dunarii este un paradis al pescuitului de agrement sau sportiv,grupei sturionilor (morun, nisetru, pastruga) adaugandu-se speciile comune (somn, crap, scobar, caras) dintr-un numar de 110 specii ce supravietuiesc in lacurile, garlele, canalele si pescariile amenajate ale Deltei.Din prezentarea resurselor sale se observa ca Delta Dunarii este o regiune tipica pentru turismul recreativ,bazat pe exploatarea frumusetii peisajului prin calatorii de agrement, vanatoare, pescuit si activitati nautice diverse (inot, canotaj).

Infrastructura turistica are un craracter incipient,patrimoniul urias al Deltei nefiind pus in valoare la adevarata sa semnificatie.

.

Vanatoarea

Peisajul mirific pe care il creeaza bratele Dunarii si meandrele lor serpuinde au format numeroase insule, balti cu peste si ostroave pline de vanat, ceea ce face ca Delta Dunarii sa fie unica in Europa. Vinatoarea la pasari este spectaculoasa aici in Delta si pe caile navigabile adiacente, mai ales cu ambarcatiuni mici cu motor sau cu visle. Aici au fost infiintate mai multe parcuri de vinatoare unde se pot vina trofee foarte frumoase care atrag numerosi turisti straini din vest si mai ales romani

25

Numeroase cirduri de giste salbatice, lisite si alte pasari salasuiesc aici in timpul iernii.     Se pot vana o varietate destul de mare de pasari si animale cum ar fi fazani, giste sau mistreti, iepuri.... O lista mai detaliata asupra posibilitatilor de vanat in Delta puteti gasi mai jos, fiind preluata din legea fondului cinegetic al Romaniei.

2.4.3 Obiective turistice

Pentru a vizita Delta,veti traversa aproape sigur centrul orasului Tulcea de unde vaporasul va poate conduce in mai multe locuri din Delta.Nu este un oras deosebit,dar este gazda Biorului Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii(ARBDD),mai puteti vizita si Muzeul de Arta,Moscheea Azizie,amintire din timpurilor otomane si nucleul comunitatii turcesti,Muzeul de Istorie si Arheologie,Muzeul Etnografic si Muzeul Deltei Dunarii. Hotelul plutitor de langa micuta comunitate Maliuc este folosit de turisti care vin in grup si se poate ajunge la el de pe Lacul Furtuna,cunoscut pentru pasarile sele.Urmand bratul Sulina mai departe,ajungeti la satul Crisan precum si baruri.Este posibila organizarea unei excursii pentru a studia viata pasarilor de aici si de-a lungul canalelor mai mici.Asezat neconvenabil de partea cealalta a canalului se afla centrul de informare turistica.Cursul initial al Dunarii(Dunarea Veche)coteste la nord,iar satul Mila 23 se intinde de-a lungul tarmului.Letea este un loc unde se pot admira casute traditionale din lemn. Principalul punct de atractie este vechiul far din centrul orasului,datand din anii 1802 si masurand aproximativ 50m de la baza.Cimitirul internatonal amintire a anilor cand Sulina adapostea Comisia Europeana a Dunarii si avea o activitate maritima activa,prezinta de asemenea interes.Portul cosmopolit, demult disparut este evocat de lespezile de momant ale grecilor,membrii unei comunitati practicante a negotului,ale ale unor ingineri englezi si a unor marinri din diferite tari.Plaja nisipoasa se afla la un kilometru distanta spre est. Potentialul antropic este reprezentat prin obiectivele aflate in orasele Tulcea,Sulina si in satele din Delta sau din lungul bratului Sfantu Gheorghe. Orasul Sulina,atestat documentar in timpul lui Constantin Porfirogenetul;in 1856 capata statutul porto franco;localitate de atractie turistica in conditiile punerii in valoare a plajei maritime de care dispune, la care se adauga realizarea unor amenajari care sa asigure servicii de calitate. Localitatile rurale cu importanta turistica in Delta sunt:Chilia Veche,Letea(agroturism,centru piscicol si de vanatoare), C.A.Rosetti; iar in lungul bratului Santu Gheorghe: Mahmudia (urme ale unei geto-dacice; ruinele cetatii romano-bizantine

26

Salsonia,distrusa de goti in sec 4 d.Hr, centru pescaresc si geamie), Murighiol(rezervatie naturala-lacurile Saraturile I,II,III cu namoluri sapropelice; santier arheologic cu ceramica din cultura Basarabi), Maliuc(sat turistic,pescaresc si cinegetic; constructii specifice acoperite cu sfuf), Crisan(centru piscicol si agroturistic,obelisc ridicat in 1893 cu prilejul incheierii lucrarilor de rectificare a bratului Sulina; centru de informare si cercetare a Rzervatiei biosferei Delta Dunarii) si Caraorman(sat traditional pescaresc, rezervatie forestiera). Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante, cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) şi ihtiologică (reprezentată de cc 100 de specii, din care amintim heringul de Dunăre şi sturionii, de la care se obţine preţiosul caviar). Dintre obiectivele cele mai importante sunt:

Palatul administrativ al flotei dunarene; Farul construit in 1802,situat la 1,5 km vest de tarmul marii;

Catedrala(secXX); esplanada. Padurea Letea Padurea Caraoman; Rosca-Buhaiova-Hueisca-Letea;

2.4.3.1 Obiective turistice generale

27

Nu exista iubitor al naturii, al tinuturilor lacustre, al aventurii, in general, care sa nu fi auzit de Delta Dunarii.Nicaieri in Europa nu poate fi intalnit un tinut cu atat de felurite si numeroase chipuri ale vietii: pasari si pesti, animale de toate neamurile, de la vidre la bizan, broaste testoase si porci mistreti, la iepuri sau caprioare.Admirabila toata aceasta insolita arca a lui Noe..Cert este ca orice cautator de mistere si miracole ale naturii gaseste in Delta Dunarii o inedita si pretioasa oferta pentru pasiunea sa, indiferent care ar fi aceasta.

2.4.3.2 Vestigii istorice

Vestigii istorice:

Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X);

Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.)

2.5 Festivaluri si sarbatori

O serie de traditii si obiceiuri ale locuitorilor din Delta, specifice sarbatorilor crestinesti, cum ar fi Pastele sau Craciunul, seamana cu obiceiuri din alte zone ale tarii. De exemplu, in prima zi de luni dupa Invierea Domnului, cand se sarbatoreste Pastele Blajinilor, oamenii merg la cimitir cu pomeni si se roaga pentru rudele decedate. Cel care primeste trebuie sa spuna bogdaproste”.

Sau, in ziua de Lasata Secului, cand se intra in Postul Mare, se face un banchet si are loc “batutul halvitei”. Adica, o bucata de halvita atarna de tavan, si cei care participa la joc trebuie sa o prinda cu gura. A doua zi, baietii le urmaresc pe fete pentru ale manji cu funingine. In gospodariile din zona Razelm, in Joia Mare, gunoiul de pe langa casa se aduna in trei gramezi carora li se da foc. Langa foc se pune o cana cu apa si un cos cu oua. Dupa ce se termina focul, ouale sunt date copiilor din sat.

De asemenea, in Vinerea Mare, oamenii obisnuiesc sa se spele pe fata direct in Dunare, cu apa neinceputa, pentru a avea castig la bogatie, iar cei care dorm in timpul acelei zile trebuie sa se astepte la nenorocire.

Pentru cei mai in varsta carora li se naste un copil sunt pregatite o serie de obiceiuri care difera de la un sat la altul. In Murghiol, parintii trebuie sa sara peste un foc facut in curte, in semn ca au lasat in urma necazurile. In Baltenii de Sus sau Mahmudia, parintii sunt rasturnati cu barca, deaorece apa trebuie sa le spele gandurile negre. Cei mai bogati isi pot rascumpara “udatul” cu o cinste la crasma pentru toti cei care trec pe acolo.Pentru a se feri de blesteme si farmece, in localitatile CA. Rosetti si Caraorman se pun cranii de cal la poarta, pentru ca asupra acestora sa cada eventualele nenorociri. Apoi, lipovenii nu lasa pe nimeni sa le fluiere in barca deoarece le aduce ghinion. O moneda de schimb des utilizata de pescarii din Delta este rachiul sau vodca.

28

CAPITOLUL ΙΙΙConceperea de produse turistice

Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse naturale, in conditii specifice “de productie”, care includ activitati ce permit “transformarea” lor in marfa, acesta urmand sa fie vanduta consumatorului potential. Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape succesive,incepand de la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta. Definirea conceptuala a produsului turistic are in vedere un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane,intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de deplasare. Bunurile materiale la care se face referinta sunt concretizate in:

patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de bvaza si care vor manifesta o atractie pentru turisti;

anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaaza motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri, resturante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.);

unele facilitati de acces,legate de mijloacele de transport(de vehicule si cai de comunicatii)alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Produsul turistic nu este deci definit prin elementele materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestatiile realizate prin intermediul lor(transport,cazare,agrement). Serviciile care dau continut produsului turistic- denumite servicii turistice-se constituie intr-un ansamblu de cel putin patru tipuri de baza,total diferite ca natura,cum ar fi:servicii de trasport, de cazare, de alimentatie si de agrement.Dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement, in lipsa caruia, celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului. In afara serviciilor de baza,produsul turistic se distribuie si prin viu grai sau prin diferite suporturi (pliante,ghiduri,brosuri).

29

Serviciile de intermediere, de genul rezervarilor de locuri in mijloace de transport, in hoteluri si restaurante, la manifestari cultural-artistice si sportive etc,. inchirierilor(de mijloace de trasport, de schiuri sau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi si jocuri), asigurarilor pe timpul calatoriilor etc., sunt, de asemenea,componente ale produsului turistic. Alte servicii cu caracter special,cum sunt cele de secretariat(in timpul congreselor),de traduceri(in timpul sejurului in strainatate), de supraveghere a copiilor etc., pot fi gasite in componenta multor oferte turistice. In timpul consumarii serviciilor se paote tine cont de categoriile comportamentale ale clientelei turistice, acestea aparand sub forma unor preocupari si anume:

servicii aferente unor preocupari pasive, manifestate, de regula, in spatiile de cazare, lectura, urmarirea programelor radio-TV, somnul, igiena;

servicii aferente unor preocupari semiactive: vizionari de spectacole sau de manifestari sportive, vizite la muzee sau expozitii, promenade;

servicii aferente unor preocupari active, cum ar fi:sportul, excursiile si drumetiile vanatoarea sau pescuitul etc.

Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie, ceea ce inseamna nu tocmai un lucru usor de realizat.Pentru a crea asa ceva, acesta trebuie sa corespunda motivatiilor turistilor, care sunt extrem de eterogene. Pentru a ne apropia cat mai mult de consumatori e necesar sa cunoastem necesitatile acestora din perspectiva psihologica si emotionala, orientandu-ne dupa mai multe concepte sau defintii, cum ar fi:

timpul liber-o notiune ce desemneaza intervalele de timp in care persoane sau grupuri de indivizi sunt libere de obligatii formale, respectiv timpul pe care un individ sau un grup decide, de sine statator, sa-l dedice fie odihnei sau destinderii, fie dezvoltarii(proprii) fizice sau intelectuale, fie participarii(de buna voie) la viata sociala, daca sarcinile profesionale, familiale si sociale permit acest lucru;acesta poate fi privit in sens larg sau in sens restrans pentrua ajunge la timpul liber in sens larg, din timpul disponibil total se va scadea timpul de munca, aceasta diferenta fiind denumita si timp liber brut;

timpul semiliber este acea componenta a timpului liber brut care este afectata satisfacerii unor nevoi psiho fiziologice (somn, igiena, servitul mesei etc.), indeplinirii unor obligatii casnice sau administrative etc.;

timpul liber net(sau timpul liber in sens restrans)este acea componenta a timpului liber brut, reprezentand timpul in care o persoana este intradevar libera de orice obligatii; el este destinat dezvoltarii personalitatii, repaosului, destinderii, respectiv recrearii in aer liber sau altfel spus, echivalentul a ceea ce in limba franceza se numeste loisir, iar in limba engleza leisure;

recreare reprezinta ansamblul componentelor orientate spre satisfacerea dorintei de destindere, de repaus sau de deszvoltare a personalitatii;

destinderea este o stare de buna dispozitie la care o persoana poate ajunge prin diverse activitati(sport, lectura, urmarirea unor emisiuni TV, hobby etc.);

animatia este un ansamblu de activitati organizate, de genul sporturilor recreative sau simplelor jocuri, la care participarea este libera, avand drept scop destinderea fizica si psihica si facilitarea contactelor reciproce, respectiv crearea unei bune dispozitii; de regula, ea este supervizata de anumiti animatori, putand fi plasata intr-un context de relexie ce comporta aventura, miscarea, sociabilitatea, formarea si creativitatea;

agrementul se defineste ca fiind ansamblul mijloacelor si cailor capabile sa asigure unui individ sau unui grup o stare de buna dispozitie, de placere, de satisfactie, senzatia unei impliniri sau unei realizari etc., el asigura turistului destinderea, reconfortarea fizica, divertismentul, comunicarea etc.,realizandu-se,potrivit

30

O.M.T.,prin vizite culturale, prin practicarea sporturilor, contemplarea plajelor naturale etc.

Agrementul este cel care constituie motivatia principala a turismului, punctul de plecare, elementul fundamental de satisfacere a nevoii de turism si componenta de baza a prestatiei turistice.In lipsa sa, turismul ca activitate nu ar exista. Nu trebuie neglijat aspectul referitor la firmele care participa la realizarea unui produs turistic.In vederea prevenirii eventualelor stari conflictuale intre firmele participante la crearea produsului turistic, integrarea cat mai armonioasa a elementelor sale componente este esentiala, ceea ce impune cooperarea intre toate firmele si organismele implicate (transportatori, proprietari de hoteluri si restaurante, comercianti, proprietari funciari, organisme de tutela si coordonare,colectivitati locale etc.). Piata produsului turistic este compusa din bunuri si servicii concepute sa satisfaca cererea de vacante si calatorii de afaceri.Tour-operatorii lanseaza pachete turistice care sunt vandute direct, prin propria retea de distributie sau prin agentiile de voiaj(detailisti) pe baza unui comision. Ansamblarea serviciilor turistice in produsul turistic ofera acestuia particularitatile care il caracterizeaza indeosebi prin:individualizare la nivelul grupului, dinamism inalt, substituirea elementelor componente, eterogenitate, participarea unui numar mare de prestatori la realizarea produsului turistic si consumul produsului turistic intr-o ordine riguroasa.

Individualizarea produsului turistic la nivelul grupului este determinata de motivatiile variate ale cererii, ca si de comportamentul diferit al turistilor fata de fiecare componenta a produsului turistic creandu-se produse adaptate specificului fiecarui client. Caracteristica de individualizare a produsului turistic nu exclude,totusi, posibilitatea determinarii unor componente standard, in raport cu care sa se stabileasca tipurile de baza ale prestatiei.

Urmarind indeaproape evolutia cererii, produsele turistice se caracterizeaza si printr-un dinamism inalt.Deosebit de sensibile la mutatiile inregistrate in dezvoltarea economico-sociala, dar si la schimbarile comportamentale, servicile turistice si implicit produsul turistic rezultat cunosc ritmuri superioare evolutiei de ansamblu a fenomenului turistic.Totodata, ele manifesta o puternica fluctuatie sezoniera, rezultat al oscilatilor cererii turistice, al concentrarii acesteia pe anumite perioade.

Produsul turistic se caracterizeaza si prin complexitate; el este rezultatul diferitelor combinatii intre elementele ce decurg din conditii naturale si antropice specifice fiecarei tari sau zone si serviciile furnizate de organizatori .Aceste elemente pooi intra in proportii diferite in alcatuirea produsului turistic final, dupa cum se si pot substitui.

Caracteristica de substituire a unor activitati trebuie fructificata in scopul stimularii interesului pentru consumul turistic si nu pentru acoperirea unor deficiente organizatorice sau de alta natura.

O alta particularitate a produsului turistic, dependenta de structura sa complexa, este eterogenitatea si respectiv, participarea unui numar mare de prestatori la realizarea acestuia.

Principalele activitati ce alcatuiesc produsul turistic pot fi sintetizate astfel: activitati economice implicate in serviciile de cazare-masa; activiati economice implicate in transportul turistilor; activiati si mecanisme privind serviciile de diverstisment.

Din simpla enumerare a acestor activitati rezulta prezeta, in structura produsului turistic, atat a elementelor specifice, cat si a unora nespecifice,precum si importanta si locul fiecaruia. Consumul produsului turistic se realizeaza intr-o ordine riguroasa determinata de specificul prestatiei serviciului ce faciliteaza alcatuirea lui,de locul si momentul actiunii,de forma de turism etc.

31

Specificitatea produselor face necesara determinarea unor criterii diferite de grupare a componentelor produsului turistic.

1. Serviciile inglobate in produsul turistic se pot structura in servicii legate de organizarea voiajului si servicii de sejur.Serviciile legate de organizarea voiajului sunt constituite, in cea mai mare parte, din prestatiile oferite de companiile de transport; ele privesc facilitatile si modalitatile de organizare a calcatoriei, calitatea lor determinand optiunea turistului pentru un anumit mijloc de transport sau tip de aranjament. Serviciile de sejur sunt mai complexe; ele vizeaza satisfacerea necesitatilor cotidiene ale turistului si asigurarea conditiilor de agrement.Acestora li se mai pot adauga servicii cu caracter special, determinate de unele forme particulare de turism (tratamentul- in cazul turismului balneo-medical, traduceri- in cazul turismului de congrese etc.).

2. In raport cu importanta fata de mobilul calatoriei si motivatia cererii, serviciile turistice pot fi servicii de baza si servicii complementare sau suplimentare.Serviciile de baza includ transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate ce reprezinta motivul de baza al calatoriei, precum vanatoare, hipism, schi, yachting etc. Serviciile complementare sau suplimentare includ informatii, activitati cultural-sportive, inchirieri de obiecte etc. In general, ponderea cea mai mare o detin serviciile de alimentatie si cazare,urmate de cele de transport si agrement.Raportul intre serviciile de baza si celelalte tipuri, ca si in interiorul subgrupelor, intre diferite prestatii, este diferit in functie de continutul formelor de turism practicate; astfel,pentru turismul automobilistic,serviciul de transport nu este inclus in prestatie, turistii deplasandu-se cu mijloace proprii.

3. O alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criteriu natura si forma de manifestare a cererii.Din acest punct de vedere se intalnesc servicii ferme(transport, cazare, programe cultural-artistice), angajate anterior defasurarii consumului turistic, prin intermediul agentiilor de specialitate, si servicii spontane, solicitate in momentul in care turistul ia contact cu oferta.Caracterul spontan este specific prestatiilor suplimentare, dar se poate intalni si pentru prestatiile de baza in situatia turistului pe cont propriu.Cunoasterea continutului acestor categorii de servicii furnizeaza informatii privind distribuirea cererii si preferintelor turistului, favorizeaza organizarea si planificarea unor actiuni, orienteaza dezvoltarea produsului turistic in scopul stimularii cererii.

4. In functie de modalitatile de plata sau de relatiile financiare angajate intre prestatori si beneficiari, serviciile produsului turistic pot fi: cu plata sau gratuite.Majoritatea serviciilor sunt cu plata, aceasta realizandu-se anterior prestatiei,simultan sau ulterior acesteia.In cazul serviciilor gratuite,costul este suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism(servicii de publicitate, de intermediere, comision); ele au drept scop stimularea circulatiei turistice si asigurarea accesului larg la turism a unor categorii de turisti.

5. Dupa natura lor, se poate face delimitare intre serviciile specifice, generate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si serviciile nespecifice, rezultat al existentei unei infrastructuri economico- sociale generale,care se adreseaza in egala masura turistilor si rezidentilor (transport in comun, telecomunicatii, reparatii-intretinere, manifestari cultural-artistice etc.).

6. Serviciile turistice se mai pot structura dupa aria de localizare a prestarii lor, dupa forma de prezentare(globala sau in activitati independente), dupa caracterul lor, dupa formele de turism si modalitatile angajarii prestatiei, in raport cu natura prestatiilor. Pachetele turistice sunt calatorii organizate pe baza unor programe prestabilite si detaliate pe servicii turistice. Pachetele sunt vandute in avans la un pret fix.Pachetele turistice apar sub doua forme:vacante “all-inclusive” si formula mixta. Pachetele inclusive-tours(IT) sunt formule traditionale in care se ofera toate serviciile si includ:

vacante cu pensiune completa- cuprind toate aranjamentele de transport dus/intors, transferuri, cazare si toate mesele.Acest tip de vacanta este oferit in principal de hoteluri, in statiuni.

32

tour-uri organizate- combina, in general, cazarea cu excursiile.Ele pot oferi pensiune completa, demipensiune sau numai mic dejun.Anumite tour-uri pot fi insotite, pe tot parcursul, de ghizi sau de conducatori de grup, in timp ce altele pot include doar taxe de calatorie si intrare.Transportul se face cu autocarul, cu avionul sau, mai rar, cu trenul

croaziere- compenseaza declinul numarului de calatori pe mare.In lume sunt mai putin de 200 de nave de croaziera, cele mai multe fiind in Caraibe si in Medrterana.

Formula mixta include transport la/de la destinatie combinat cu alte servicii si apare sub forma:

«fly & drive», care combina zborul cu avionul si utilizarea masinilor inchiriate, pana la destinatie;

«fly & bed», care include zboruri pana la destinatie si cazare la hotel comandate prin voucher, in diverse localitati, statiuni sau puncte de legatura.

S-au dezvoltat si alte produse noi, ce ofera transport si cazare, combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri:vacante sportive (schi, golf, pescuit), vacante cu servicii de tratament pentru sanatate, calatorii de aventura, incentive, pentru conferinte etc.

Comercializarea produselor turistice

Pentru a avea succes in comercializarea produselor turistice, proiectantii si distribuitorii acestora ofera produse adaptate specificitatii nevoilor consumatorilor.Acestea sunt vandute la preturi competitive si ar trebui sa fie convingatoare in afirmarea unui bun raport calitate-pret.Pachetele turistice ale tour-operatorilor si comercializarea produselor turistice trebuie sa afiseze imaginea calitatii si sa se bucure de o reputatie buna.Succesul depinde de cunostintele de marketing ale expertilor, de utilitatea pachetului turistic si de abilitatea in comercializarea lor pe piata produsului turistic. Comercializarea produsului turistic presupune urmatoarele etape:

organizare preliminara, cand produsele sunt concepute si ansamblate cu mult timp inainte de exprimarea cererii clientului; tour-operatorul va alege destinatia, mijloacele de transport, cazarea si modalitatea de insotire, incluse in pachet, inainte sa ofere produsul turistic pietei; tururile se pot desfasura sub insotirea ghidului sau a conducatorului de grup pe tot parcursul calatoriei sau se pot limita la asistarea intalnirilor dintre clienti cu reprezentantii companiilor(in cazul intalnirilor de afaceri);

conceperea serviciilor oferite, pornind de la nivelul de baza-serviciul oferit poatae consta doar in sederea in vacanta sau poate ajunge pana la servicii complete ce includ: transportul dus/intors, insotire, transfer, cazare, masa, divertisment, asigurare etc;

stabilirea preturilor-pretul produsului este stabilit anticipat si, de obicei, plata se face inainte de inceperea calatoriei;pentru unele produse (cazul cluburilor de vacanta, unde se ofera anumite parti din componentele turistice) plata pe credit devine tot mai utilizata.

Informatiile scrise, furnizate turistilor de catre agentiile de turism, trebuie sa fie astfel formulate incat sa nu permita interpretari echivoce cu privire la pretul, continutul pachetului de servicii si alte conditii ce urmeaza a fi incluse in contractul dintre agentie si turist. Contractul dintre agentia de turism si turist reprezinta acordul de vointa dintre agentia tour-operatoare sau detailista si turist, care are ca obiect cumpararea unor servicii turistice de catre turisti si eliberarea documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre agentia de turism. Informatiile privind serviciile turistice pot fi prezentate turistului sub forma unui catalog, pliant sau a unui alt inscris, agentia avand obligatia sa faca dovada ca turistul a primit un exemplar.

33

Principalele modalitati de promovare a produselor turistice de catre agentiile de turism sunt:

editarea de materiale publicitare; realizarea de campanii publicitare.

Orice realizare de programe turistice trebuie sa-si realizeze promovarea propriilor produse prin una din cele doua modalitati mentionate. Materialele publicitare, cel mai des intalnite in comercializarea produselor turistice, sunt cataloagele si brosurile, destinate publicului si difuzate gratuit. In conceperea unei brosuri turistice trebuie respectate anumite cerinte:

aspectul comercial:fotografie color, pret de referinta, calitate grafica etc.; prezentarea brosurii trebuie sa fie ingrijita, aspectul ei conducand la succesul voiajelor

propuse. In general, regula conceperii unui material publicitar este urmatoare: cu cat o tara este mai putin incantatoare, cu atat frumusetea si calitatea fotografiei trebuie sa infrumuseteze realitatea. In ceea ce priveste politica de difuzare, fiecare tour-operator isi alege varianta dorita:prin reteaua de sucursale, prin agentiile de turism, vechilor clienti,anumitor clienti potentiali. Lansarea unei brosuri trebuie insotita de publicitate, cu intentia de a o face cunoscuta detailistilor si publicului larg.Pentru a motiva agentiile detailiste se organizeaza seminarii de prezentare a produselor turistice care adesea iau forma workshop-urilor si concursurilor cu premii. Realizarea si publicarea brosurii presupun mijloace financiare importante,accesibile numai tour-operatorilor mari, ceea ce determina o anumita concentrare a ofertantilor in cadrul aceluiasi material publicitar.Durata perioadelor de tiparire, dificultatile de estimare a preturilor ii determina pe creatorii si distribuitorii de voiaje sa disocieze tot mai mult prezentare produselor de cea a preturilor.Aceasta se face prin adaugarea listelor de tarife ulterior, ceea ce ingreuneaza actiunea de fidelizare a turistilor. O alta modalitate de a reduce costurile realizarii de materiale publicitare, din ce in ce mai utilizata, este tehnica “shell folder”, a pliantului “fad”. Acesta este mai economic, polivalent si nu contine fotografii color.El este folosit pentru a experimenta produsele turistice noi pentru care succesul e incert. Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul stimularii vanzarilor. Campaniile de promovare si de publicitate sunt realizate la initiativa a doi agenti economici diferiti, ale caror interese sunt complementare:

agentiile de turism din tara de destinatie(care sunt in administrarea Ministerului Turismului sau a colectivitatilor locale), care se ocupa de programele de informare si de promovare comerciala pentru tarile sau locurile de destinatie,deci promovarea institutionala;

tour-operatorii si agentiile de turism distribuitoare, care realizeaza campaniile de promovare si publicitate numai pentru produsele pe care le vand,deci promovare comerciala.

Pentru pachetele turistice complexe,mesajele publicitare contin trei argumente principale:

pret,care este, in general, cel de extrasezon; continut, pentru a-l diferentia de cel al concurentei; imaginea de marca.

Particularitatile produsului determina utilizarea unor mijloace specifice de promovare care se impart in dua categorii:

34

mijloace de promovare care atrag turistul catre firma; rolul acestora este de a asigura o informare cat mai exacta si cat mai completa asupra produsului turistic pentru a genera dorinta de cumparare; dintre aceste mijloace amintim:reclama,publicitatea gratuita,organizarea de intalniri,concursuri,expozitii;

mijloace de promovare care stimuleaza revenirea(fidelizarea clientilor); rolul acestora este de a confirma in totalitate informatiile difuzate prin cataloage, brosuri, reviste, anunturi, filme publicitare, informatii care trebuie sa se concretizeze in vanzari; in aceasta categorie intra promovarea la locul vanzarii, comportamentul personalului de vanzare, promovarea prin organizatiile de turism din intreprinderi si firme.

Pentru conducerea departamentului de vanzari este foarte importanta determinarea contributiei fiecarui mijloc de promovare la cresterea desfacerilor si,pe aceasta baza,alegerea celor mai eficiente mijloace de promovare(se folosesc, in acest scop, indicatori cum sunt audienta anunturilor de reclama si numarul de consumatori care au receptionat mesajul transmis). Producatorii si ofertantii de produse turistice (in general tour-operatorii) pot opta pentru una din urmatoarele strategii:

strategia de specializare; strategia de diferentiere.

Strategia de specializare presupune elaborarea si comercializarea de produse turistice.Exista trei posibilitati de specializare:

in functie de destinatie: sunt agentii careurmaresc realizarea de produse turistice care au ca loc de desfasurare o anumita tara, zona, regiune, statiune, care este la moda datorita caracteristicilor intrunite. Exemplu:

- Ali-Baba:propune numeroase programe in Turcia;- Kartago Tour:valorifica litoralul tunisian;- Malta Travel:promoveaza Malta;- Simpa Turism: este specializata pe Franta.

in functie de clientela: sunt agentii care se adreseaza, cu precadere, unor anumite categorii de turisti. Exemplu:- Girueta:programele agentiei se adreseaza cu precadere tinerilor;- Poli Tour:vizeaza o clientela de lux;- Giulia Tour:ofera diferite facilitati tinerilor casatoriti.

in functie de tematica adoptata- aceasta reprezinta laitmotivul produsului turistic oferit. Exemplu:- Credo Turism:organizeaza pelerinaje;- Omnia Turism:s-au specializat in circuite turistice culturale.

Strategia de diferentiere este determinata de cresterea concurentei pe piata mondiala a turismului si de accentuarea comportamentului de piata al cumparatorului. Urmare a acestui fapt, ofertantii si producatorii s-au adaptat si au trecut la cresterea atractivitatii ofertei, la sporirea eforturilor de particularizare a ofertei si la influentarea calitatii si dimensiunii cererii turistice, folosind politici agresive de marketing.

3.1 Circuitul turistic.Programul oferta

35

Tulcea - Lebada - Crisan - (propunere de vizitare) orasul Sulina cu iesire la Mare - Dunarea Veche - Lac Bogdaproste si Trei Iezere - Mila 23 - Ligheanca si Vacaru - Canal Olguta - Canal Sontea - Lac Fortuna - Baclanestii Mari - Lac Nebunu - Lac Sireasa - Canal 36 – Tulcea

Prima zi: Imbarcare pe hotelul plutitor, servirea cocktailu-lui de primire, cazare, informare asupra desfasurarii programului si a traseului turistic. Se serveste pranzul in timpul desprinderii de la mal, inceputul croazierei in Delta Dunarii cu plecare pe bratul Sulina. Program de voie. Se serveste cina; innoptare pe hotel.

A doua zi: Servirea micului dejun; continuarea traseului cu vizitarea bratului vechi al Dunarii la N-E de Crisan indreptandu-ne catre lacurile Raducu si Bogdaproste unde se vor organiza concursuri de pescuit la crap si stiuca; Se serveste pranzul, continuare traseu catre localitatea Crisan pentru vizitarea obiectivelor turistice aflate in aceasta localitate; Se va servi cina dupa care se va innopta pe hotelul plutitor.

A treia zi: Servirea micului dejun dupa care ne vom indrepta catre gruparea de lacuri Fortuna, Baclanestii Mari, Nebunu cu servirea pranzului in timp ce hotelul se va indrepta lin pe canalul Sontea; aici aveti posibilitatea de a filma si fotografia diversitatea pasarilor, renumitele lebede si a peisajelor din imprejurimi, dupa scurta excursie pe lac ne vom indrepta pe canalul 36 pentru a iesi pe bratul Tulcea unde vom ancora hotelul in Portul Turistic.

Nota: Ambarcatiunile circula conform normelor in vigoare de la rasaritul soarelui pana la asfintit si in functie de conditiile meteo si cotele apelor. Pachetul cuprinde :

agrement bărci cu motor (2 ore/ zi) sejur in Delta Dunarii

cazare pe Hotel Plutitor

apa minerala si cafea

36

pensiune completa

agrement – barci cu rame

ustensile pescuit

taxe A.R.B.D.D.

taxe Politia de Frontiera

taxe portuare

Contra cost: agrement barci cu motor asigurare medicala (optional) momeli pescuit deplasari cu rapide (optional) bauturi alcoolice pot fi cumparate de la barul hotelului meniu dietetic si vegetarian program artistic (optional) paintball (minim 10 persoane pe durata a 2 zile)

3.2 Analiza de pret

37

20 turisti30.05.2008-ora 7:0001.06.2008-ora 17:00Autocar:200 km2 RON/kmMic dejun=10 RONDejun=25 RONCina=15 RONCazare:50 RON/persoana/ziComisionul agentiei:10%T.V.A:19%Sofer+GhidPretul unei excursii/persoana=?

Transport:200x2=400 RON/15 persoane 400:20=20 RON/persoana

Mic dejun Dejun Cina30.05.2008 x x31.05.2008 x x x01.06.2008 x x

Mic dejun=2x10=20 RON/persoanaDejun=3x25=75 RON/persoanaCina=2x15=30 RON/persoanaTotal masa=125 RON/persoana

Cazare:2x50=100 RON/persoana

Total/persoana=245 RON/persoana

Ghid+Sofer=225 RON/persoana =225x2=450 pentru 2 persoane450:20=22,50 RON/persoana

Total/persoana=245+22,50=267,5 RON

Comision:10/100x267,5=26,75 RON/persoanaT.V.A:19/100x26,75=5,073 RON/persoana

TOTAL CHELTUIELI PENTRU UN TURIST=267,5+26,75+5,073=299,323 RON

3.3 Promovarea produsului turistic

Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse, in conditii specifice ”de productie”, care includ activitati ce permit ”transformarea lor” in marfa, aceasta urmand sa fie vanduta consumatorului potential. Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape succesive, incepand de la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta. Definirea conceptuala a produsului turistic are in vedere un ansamblu de bunuri ale unei persoane, intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de deplasare. Promovarea ofertei de produse si servicii presupune, si are ca rol principal, prezentarea acestora catre clientela potentiala. Tehnicile de promovare sunt numeroase. Dintre acestea exemplificam:

38

distribuirea unor obiecte de folosinta individuala cum ar fi: agende, calendare, pixuri, brelocuri, mape, etc.;

oferta de preturi speciale pentru viitorii clienti potentiali: firme, grupuri de turisti, elevi si altii;

oferta unor mese gratuite pentru clientii fideli, respectiv cei care in mod constant servesc masa in unitatea respectiva;

oferirea unor servici la preturi mai reduse in zilele in care restaurantul nu are un grad de incarcare suficient (anumite zile din cursul saptamanii sau dupa caz, in week-end sau in afara sezonului);

oferirea promotionala, gratuit, a noilor produse introduse in oferta unitatilor respective;

oferirea de pliante, carti postale ilustrate, carti de vizita, liste de preparate si bauturi, meniuri pentru copii, sugestii pentru aniversari si altele;

oferirea unor produse preambalate care se realizeaza in unitatea respectiva (patiserie, bomboane, etc.), in cantitati mici si in ambalaje cu o reclama foarte sugestiva.

Tehnicile de promovare amintite anterior, trebuie avute in vedere de catre fiecare intreprinzator in mod realist si in functie de pozitia pe care o are pe piata, sa decida asupra clientilor catre care-si va indrepta eforturile de vanzare. Publicitatea are ca obiectiv principal, alegerea celor mai adecvate mijloace pentru atragerea si orientarea clientelei catre produsele si serviciile oferite. Putem spune ca, publicitatea consta in a crea un ansamblu de lucruri si imagini sugestive care favorizeaza obtinerea unei decizii de ordin comercial din partea clientilor.

Bibliografie

[1] Adriana Dinu,Geografia turismului,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2006

[2] Gabriela Stanciulescu, Managementul agentiei de turism, Editura ASE,Bucuresti,2005

[3] Mihai Dinu,Economia Turismului,Editura Uranus,Bucuresti,2005

[4] Rodica Minciu,Delia Popescu,Mihaela Paduran,Remus Hornoiu, Economia turismului Aplicatii,Editura Corint,Bucuresti,2007

[5] www.deltadunarii.ro

[6] www.turism.ro

[7] www.romaniatravel.ro

39