PROTETICA DENTARA 51-60(2).doc · Web viewprotetica dentara tema 51 - ETAPELE TRATAMENTULUI...

of 79/79
PROTETICA DENTARA TEMA 51 - ETAPELE TRATAMENTULUI EDENTAŢIEI PARŢIALE – A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997 1.* Care dintre următoarele manopere de tratament NU face parte din tratamentul preprotetic al edentaţiei parţiale a. tratamentul medicamentos al pungilor gingivale b. tratamentul de echilibrare ocluzală c. tratamentul conservativ odontal d. prepararea lăcaşelor pentru pintenii ocluzali e. extracţia dinţilor irecuperabili. Răspuns: d pag. 87 – 88 2.* Care dintre următoarele manopere de tratament face parte din tratmentul preprotetic al edentaţiei parţiale a. frenotomia b. realizarea planurilor de ghidare c. echilibrarea ocluzală d. solidarizarea dinţilor stâlpi e prepararea lăcaşelor pentru pintenii ocluzali Răspuns: c pag.90 - 94 3.* Care dintre următoarele manopere de tratament face parte din tratmentul proprotetic al edentaţiei parţiale a. tratamentul endodontic al afecţiunilor pulpare b. nivelarea planului de ocluzie c. realizarea planurilor de ghidare d. tratamentul ortodontic e. implantele transfixiante Răspuns: c pag. 90 – 94 4.* Care dintre următoarele manopere de tratament NU face parte din tratmentul proprotetic al edentaţiei parţiale a. proteza parţială acrilică provizorie b. frenectomia c. realizarea planurilor de ghidare d. solidarizarea dinţilor stâlpi e. acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze.
  • date post

    02-Jan-2020
  • Category

    Documents

  • view

    8
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of PROTETICA DENTARA 51-60(2).doc · Web viewprotetica dentara tema 51 - ETAPELE TRATAMENTULUI...

PROTETICA DENTARA

protetica dentara

tema 51 - ETAPELE TRATAMENTULUI EDENTAŢIEI PARŢIALE

– A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997

1.* Care dintre următoarele manopere de tratament NU face parte din tratamentul preprotetic al edentaţiei parţiale

a. tratamentul medicamentos al pungilor gingivale

b. tratamentul de echilibrare ocluzală

c. tratamentul conservativ odontal

d. prepararea lăcaşelor pentru pintenii ocluzali

e. extracţia dinţilor irecuperabili.

Răspuns: d

pag. 87 – 88

2.* Care dintre următoarele manopere de tratament face parte din tratmentul preprotetic al edentaţiei parţiale

a. frenotomia

b. realizarea planurilor de ghidare

c. echilibrarea ocluzală

d. solidarizarea dinţilor stâlpi

e prepararea lăcaşelor pentru pintenii ocluzali

Răspuns: c

pag.90 - 94

3.* Care dintre următoarele manopere de tratament face parte din tratmentul proprotetic al edentaţiei parţiale

a. tratamentul endodontic al afecţiunilor pulpare

b. nivelarea planului de ocluzie

c. realizarea planurilor de ghidare

d. tratamentul ortodontic

e. implantele transfixiante

Răspuns: c

pag. 90 – 94

4.* Care dintre următoarele manopere de tratament NU face parte din tratmentul proprotetic al edentaţiei parţiale

a. proteza parţială acrilică provizorie

b. frenectomia

c. realizarea planurilor de ghidare

d. solidarizarea dinţilor stâlpi

e. acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze.

Răspuns: a

pag. 90 – 94

5.* Planurile de ghidare se realizează pe

a. feţele ocluzale ale dinţilor stâlpi

b. feţele proximale ale dinţilor stâlpi

c. feţele vestibulare ale dinţilor stâlpi

d. feţele linguale ale dinţilor stâlpi

e. feţele palatinale ale dinţilor stâlpi

Răspuns: b

pag. 91

6.* Solidarizarea dinţilor stâlpi de dinţii vecini este indicată în următoarea situaţie

a. dinţi stâlpi fără mobilitate

b. când în edentaţiile terminale se utilizează ruptori de forţe

c. rădăcini scurte

d. rădăcini lungi

e. când raportul coroană-rădăcină este în favoarea rădăcinii.

Răspuns: c

pag.101

7.* Acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze NU este indicată în următoarea situaţie clinică

a. igienă defectuos întreţinută

b. abrazie marcată

c. lipsa retentivităţilor naturale

d. lăcaşe ocluzale care nu depăşesc stratul de smalţ

e. tendinţa la carii.

Răspuns: d

pag. 98

8.*Care dintre următoarele elemente nu se realizează la nivelul unei coroane de înveliş aplicată pe un molar

a. planuri de ghidare

b. lăcaş pentru pinten ocluzal

c. treaptă supracingulară

d. faţă orală plană

e. convexitate vestibulară de mărime adecvată tipului de croşet.

Răspuns: c

pag. 99

9.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la închiderea breşelor suplimentare cu punţi este falsă

a. simplifică planul protezei

b. complică planul protezei

c. atrofia suportului muco-osos este mai mică

d. axul de inserţie este mai facil

e. creşte valoarea funcţională a protezei

Răspuns: b

pag. 105

10.* Lăcaşele pentru pintenii externi se realizează pe

a. feţele vestibulare ale molarilor

b. feţele orale ale molarilor

c. feţele proximale ale molarilor

d. feţele ocluzale ale molarilor

e. muchiile vestibulo-meziale ale molarilor

Răspuns: d

pag.93-94

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Care dintre următoarele manopere de tratament fac parte din tratmentul preprotetic al edentaţiei parţiale

a. solidarizarea dinţilor stâlpi

b. tratamentul de echilibrare ocluzală

c. tratamentul conservativ odontal

d. implantele transfixiante

e. acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze

Răspuns: b, c, d

pag. 87-89

2. Care dintre următoarele manopere de tratament fac parte din tratmentul proprotetic al edentaţiei parţiale

a. tratamentul parodontal

b. realizarea planurilor de ghidare

c. proteza parţială acrilică provizorie

d. acoperirea dinţior stâlpi cu microproteze

e. închiderea breşelor suplimentare cu punţi.

Răspuns: b, d, e

pag. 89-105

3. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul preproteic sunt adevărate

a. este numit şi tratament nespecific

b. este numit şi tratament specific

c. este instituit după examinarea modelelor documentare

d. are rolul asanării cavităţii orale

e. modifică morfologia câmpului protetic.

Răspuns: a, c, d

pag 87- 89.

4. În cadrul tratamentului preprotetic, echilibrarea ocluzală urmăreşte

a. nivelarea planului de ocluzie

b. depistarea şi înlăturarea contactelor premature

c. realizarea planurilor de ghidare

d. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie

e. solidarizarea dinţilor stâlpi.

Răspuns: a, b, d

pag. 88

5. Care dintre dintre afirmaţiile următoare referitoare la planurile de ghidare sunt adevărate

a. se realizează pe feţele proximale ale dinţilor stâlpi care limitează o edentaţie

b. sunt paralele cu axa de inserţie a protezei

c. nu sunt necesare în edentaţiile intercalate

d. nu sunt necesare în edentaţiile terminale

e. se realizează cu pietre roată.

Răspuns: a, b, d

pag. 91,92

6. Remodelarea dinţilor stâlpi cuprinde următoarele intervenţii

a. înlăturarea contactelor premature în relaţie centrică

b. reducerea convexităţilor vestibulo-orale exagerate

c. reducerea unor retentivităţi datorate migrării orizontale a dinţilor stâlpi

d. prepararea lăcaşelor pentru pintenii externi

e. reducerea unor zone care interferează cu braţele croşetului

Răspuns: b, c, e

pag. 92-93

7. Lăcaşele pentru pinteni externi preparate pe dinţii laterali au următoarele caracteristici

a. au formă tringhiulară

b. au formă ovală

c. se realizează pe feţele ocluzale

d. lăţimea este o treime din dimensiunea vestibulo-orală a dintelui

e. lăţimea este o treime din dimensiunea mezio-distală a dintelui.

Răspuns: a, c, d

pag. 93-94.

8. Acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze este indicată în următoarele situaţii

a. igienă defectuos întreţinută

b. abrazie marcată

c. raport coroană-rădăcină favorabil coroanei

d. tendinţă la carii

e. utilizarea sistemelor speciale de menţinere.

Răspuns: a, b, d, e

pag. 98

9. Acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze este indicată în următoarele situaţii

a. lăcaşe ocluzale care depăşesc mult stratul de smalţ

b. prezenţa a numeroase carii tratate şi netratate

c. rezistenţă mecanică crescută a dinţilor stâlpi

d. lipsa retentivităţilor naturale

e. pierderi de substanţă dentară în cantitate mare prin remodelarea feţelor laterale.

Răspuns: a, b, d, e

pag. 98

10. Solidarizarea dinţilor stâlpi este indicată în următoarele cazuri

a. dinţi stâlpi cu mobilitate moderată după tratamentul parodontal şi de echilibrare ocluzală

b. igienă defectuos întreţinută

c. dinţi izolaţi cu sau fără mobilitate

d. tendinţă la carie

e. când radiografic procesul alveolar este redus cantitativ sau calitativ.

Răspuns: a, c, e

pag. 101

11. Solidarizarea dinţilor stâlpi este indicată în următoarele cazuri

a. raportul coroană-rădăcină este modificat în favoarea coroanei

b. rădăcini scurte chiar dacă dinţii au ao implantare bună

c. când sunt foarte mulţi dinţi restanţi

d. când în edentaţia terminală se folosesc culise sau coroane telescopate

e. raportul coroană-rădăcină este modificat în favoarea rădăcinii.

Răspuns: a, b, d

pag.101

12. În edentaţiile terminale, dinţii cei mai frecvenţi solidarizaţi sunt

a. premolarii între ei

b. primul premolar cu caninul

c. primul molar cu premolarul doi

d. premolarul doi cu caninul

e. incisivii laterali între ei.

Răspuns: a, b, d

pag. 103.

13. Realizarea unor proteze parţiale cu trei sau patru şei este contraindicată din următoarele motive

a. inserţia dificilă a protezei

b. inserţia uşoară a protezei

c. atrofia rapidă a crestelor edentate

d. atrofia foarte lentă a crestelor edentate

e. riscul crescut de fractură.

Răspuns: a, c, e

pag. 105

14. Avantajele închiderii breşelor suplimentare prin punţi sunt:

a. ax de inserţie facil

b. rezistenţa mecanică crescută a protezei

c. complicarea planului protezei

d. atrofia suportului muco-osos mai redusă

e. precizie la adaptare.

Răspuns: a, b, d, e

pag. 105

15. În edentaţia biterminală complicată cu o breşă rezulată prin pierderea primului premolar, atitudinea faţă de breşa suplimentară este

a. punte de la canin la premolarul II

b. solidarizarea caninului de premolarul II printr-o bară fixată la microproteze

c. extracţia premolarului II

d. secţionarea premolarului II şi acoperirea cu un dispozitiv radicular acoperit de şaua protezei

e. nu se ia nici o atitudine.

Răspuns: a, b, d

pag. 106

16. Lăcaşul pe dinţii stâlpi abrazaţi prezintă următoarele caracteristici

a. se poate prepara fără a acoperi dintele cu o microproteză

b. este mai lat

c. este mai îngust

d. este foarte adânc

e. este mai puţin adânc

Răspuns: a, b, e

pag. 95

17. Dinţii consideraţi cei mai apţi pentru prepararea lăcaşelor supracingulare sunt

a.caninii superiori

b. incisivii laterali inferiori

c. incisivii centrali superiori

d. primii premolari superiori

e. primii molari inferiori

Răspuns: a, c

pag. 96

18. Care dintre efirmaţiile următoare referitoare lăcaşele incizale sunt adevărate

a. în faza de machetă vor fi modelaţi în exces

b. se prepară mai ales pe caninii inferiori

c. se prepară mai frecvent pe caninii superiori

d. se prepară între canin şi incisivul lateral

e. se prepară mai frecvent pe molarii superiori.

Răspuns: a, b, d

pag. 96.

19. Lăcaşul ocluzal realizat într-o incrustaţie sau obturaţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii

a. lăcaşul trebuie să ajungă la marginea incrustaţie sau obturaţiei

b. lăcaşul nu trebuie să ajungă la marginea incrustaţiei sau obturaţiei

c. lăcaşul se realizează cu o freză sferică

d. lăcaşul se realizează cu o freză fissure

e. lăcaşul se realizează cu o freză roată

Răspuns: b, c

pag. 98

20. Solidarizarea dinţilor stâlpi se poate face cu

a. microproteze solidarizate

b. punţi dentare

c. conectori dentari ai protezei scheletate

d. obturaţii de amalgam

e. croşete Ackers.

Răspuns: a, b, c

pag. 103

TEMA 52 - ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARŢIALE SCHELETATE

A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997

1.* Când procesul alveolar este vertical şi rezilienţa este minimă, folierea pentru distanţarea barei

linguale va fi de:

a. 2 mm

b. 1 mm

c. 0,5 mm

d. 0,3 mm

e. 0,6 mm.

Răspuns: b

pag. 143

2. *Pentru a fi rezistent croşetul continuu trebuie să aibă o lăţime de:

a. 1 mm

b. 0,5- 1,5 mm

c. 0,3-2 mm

d. 4-5 mm

e. 2-3 mm.

Răspuns: e

pag. 145

3. *Bara linguală se va utiliza când procesul alveolar (între fundul de sac lingual şi parodonţiul marginal) are o înălţime de cel puţin:

a. 6 mm

b. 9 mm

c. 12 mm

d. 4 mm

e. 14 mm.

Răspuns: b

pag. 144

4.* Grosimea plăcuţei mucozale cu lăţime redusă trebuie să fie de:

a. 0,4 mm

b. 0,6 mm

c. 0,8 mm

d. 1 mm

e. 1,5 mm.

Răspuns: b

pag 152

5. *Conectorii secundari au următoarele caracteristici:

a. simetrie faţă de linia mediană

b. rigiditate

c. joncţiunea cu pintenii ocluzali să se facă într-un unghi de 120°

d. se pot aplica pe suprafeţele convexe vestibulare sau orale ale dinţilor restanţi

e. reproducerea cât mai fidelă a conturului anatomic pe care îl acoperă.

Răspuns: b

pag 236

6.* Croşetul RPI se utilizează:

a. de obicei pe molari izolaţi

b. pe premolari, în edentaţii terminale molare

c. pe molari malpoziţionaţi

d. în edentaţii frontale

e. pe dinţii cu ecuator protetic numit ecuator protetic Nr. I

Răspuns: b

pag. 203

7.* Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:

a. nu se utilizează în edentaţii de clasa I Kennedy

b. asigură menţinerea directă a protezei

c. se aplică în zona subecuatorială

d. solidarizează dinţii restanţi

e. nu rigidizează bara linguală.

Răspuns: d

pag. 145

8.* Şaua protezei scheletate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a. să nu permită efectuarea căptuşirilor , rebazărilor şi reparaţiilor

b. suprafeţe externe cu retentivităţi

c. greutate mare

d. adaptare intimă şi precisă la ţesuturile cu care vine în contact

e. să nu aibă conductibilitate termică bună

Răspuns: d

pag. 268

9.* Plăcuţa mucozală cu lăţime redusă este utilizată în:

a. edentaţii clasa I Kennedy

b. edentaţie termino-terminală

c. edentaţii frontală

d. edentaţii latero-terminale

e. edentaţii laterale când proteza are un sprijin dento-parodontal

Răspuns. e

pag. 152

10.* Croşetele Roach sunt următoarele:

a. croşetul caninului

b. croşetul T

c. croşetul Ackers

d. croşetul circular în ac de păr

e. croşetul circular cu acţiune dublă

Răspuns: b

pag. 193

Complement multiplu

1. Care sunt caracteristicile conectorului principal maxilar „plăcuţa mucozală anterioară şi posterioară”:

a. se poate utiliza numai pentru edentaţiile frontale

b. se indică atunci când există torus palatin mare

c. este un conector principal mai puţin rigid

d. prezintă două benzi laterale

e. marginea sa anterioară nu depăşeşte pintenii ocluzali cei mai anteriori.

Răspuns: b,d,e

pag. 154

2. . Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:

a. se plasează supracingular pe dinţii frontali

b. are o lăţime de 5 mm

c. este un conector secundar

d. asigură menţinerea indirectă

e. se sprijină la extremităţi pe pintenii ocluzali sau incizali.

Răspuns: a,d,e

pag 145

3. Care din următorii parametrii constituie caracteristici ale conectorilor principali:

a. flexibilitatea

b. rigiditatea

c. grosimea mare la maxilar

d. lăţimea mare la maxilar

e. protecţia parodonţiului marginal.

Răspuns: b,d,e

pag. 142

4. Care din următoarele afirmaţii privind croşetul continuu sunt corecte:

a. are o lăţime de 3 mm

b. are pe secţiune formă semiovală

c. solidarizează dinţii restanţi

d. este un element elastic

e. în unele situaţii pe el se poate fixa un dinte artificial.

Răspuns: a,b,c,e

pag. 145

5. Plăcuţa dento-mucozală mandibulară:

a. are în zona supracingulară o grosime de 0,4-0,5 mm

b. se distanţează prin foliere faţă de parodonţiu marginal şi mucoasa procesului alveolar

c. nu necesită utilizarea de pinteni ocluzali sau incizali

d. nu asigură protezei un sprijin dento-parodontal

e. se indică în edentaţiile terminale cu atrofii marcate ale crestelor edentate.

Răspuns: a,b,e

pag. 148

6. Ce caracteristici prezintă placa palatină completă:

a. se indică în cazurile cu puţini dinţi restanţi

b. se indică când există creste atrofiate

c. realizează menţinerea şi prin adeziune

d. este cel mai gros conector principal maxilar

e. necesită realizarea de trepte supracingulare sau de gheruţe incizale.

Răspuns: a,b,c,e

pag 158

7. Croşetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezintă:

a. retentivitatea favorabilă se află în zona vestibulo-mezială a dintelui săâlp

b. retentivitatea favorabilă se află în zona vestibulo-distală a dintelui stâlp

c. vârful porţiunii terminale a braţului retentiv este orientat (deschis) spre mezial

d. conectorul secundar se află pe faţa proximală mezială a dintelui stâlp

e. conectorul secundar se află pe faţa proximală distală a dintelui stâlp

Răspuns: a,c,e

pag. 187

8. Pentru a îndeplini funcţia de reciprocitate, braţul opozant trebuie plasat:

a. supraecuatorial

b. subecuatorial- prin desfiinţarea convexităţii feţei orale

c. subecuatorial- pe microproteze al căror perete oral este plan

d. utilizarea unor croşete de tip Roach

e. utilizarea croşetelor Ney biactive nr. I şi II.

Răspuns: b,c,e

pag. 177

9.Plăcuţa dento-mucozală maxilară este indicată în:

a. există mai mulţi dinţi restanţi

b. este prezent numai grupul frontal

c. creste bine reprezentate

d. creste alveolare atrofiate

e. torus palatin situat posterior

Răspuns: b,c,e

pag. 157

10. Efectele negative ale conectorilor principali dento-mucozali asupra câmpului protetic sunt determinate de:

a. lipsa igienei orale

b. purtarea protezei permanent zi şi noapte

c. presiuni exagerate asupra ţesuturilor

d. schimbarea echilibrului biologic al cavităţii orale

e. elemente de sprijin parodontal deteriorate

Răspuns: a,b,c,d,e

pag. 161

11. Care din următoarele caracteristici corespund croşetelor divizate Roach:

a. sunt croşete cu 6 braţe

b. sunt în număr de 4

c. braţele retentive au formă de litere

d. braţul retentiv al croşetului pleacă din şaua protezei

e. contactul cu dintele stâlp este mai mic decât cel al croşetelor circulare

Răspuns: c,d,e

pag.193

12. Croşetul divizat în „T” prezintă următoarele particularităţi:

a. braţul retentiv pleacă din şa

b. jumătatea mezială a „T”-ului se plasează subecuatorial în edentaţia parţială clasa I-a Kennedy

c. jumătatea distală a „T”-ului se plasează subecuatorial în edentaţia parţială clasa II-a Kennedy

d. se contraindică în edentaţia parţială clasa a III-a Kennedy

e. nu posedă braţ opozant

Răspuns: a,c

pag. 195

13. Croşetul Ney Nr.I:

a. derivă de la croşetul Ackers

b. are un pinten ocluzal izolat, situat în prelungirea conectorului secundar

c. posedă două braţe retentive

d. se aplică pe dinţii stâlpi cu „ecuator protetic nr. 1”

e. este indicat mai ales pe caninii care prezintă zone mici de retenţie

Răspuns: a,c,d

pag. 199

14. Caracteristicile conectorilor secundari sunt:

a. rigiditatea

b. traiectul nu trebuie să fie vertical

c. să treacă la distanţă de parodonţiul marginal

d. joncţiunea cu conectorul principal să se facă perpendicular

e. unghiul dintre conectorul principal şi cel secundar va fi ascuţit

Răspuns: a,c,d

pag. 263

15. Din a doua grupă de croşete Roach fac parte:

a. croşetul divizat în T

b. croşetul în R

c. gheruţe mezio-distale compuse

d. gheruţe cu o extremitate liberă

e. croşetul în C

Răspuns: c,d

pag.198

16. Zonele de minimă rezistenţă ale barei linguale sunt:

a. la mijlocul barei

b. la joncţiunea cu conectorii principali

c. în treimea distală

d. la joncţiunea cu conectorii secundari

e. la unirea cu şeile

Răspuns: a,d,e

pag. 144

17. Mărimea pintenului extern principal trebuie să fie:

a. dependentă de dintele pe care se aplică

b. lungimea de 1/4 din lăţimea mezio-distală a dintelui stâlp

c. lăţimea de 1/3 din lăţimea vestibulo-orală a dintelui stâlp

d. grosimea de 1,5 mm la unirea cu conectorul secundar

e. grosimea de 1,5 mm spre vârf

Răspuns: a,b,c,d

pag. 173

18. Conectorii principali mandibulari sunt reprezentaţi de:

a. bara linguală

b. plăcuţa palatinală completă

c. conector principal dentar

d. bara vestibulară

e. plăcuţa mucozală în formă de U

Răspuns: a,c,d

pag. 142

19. Tipurile de croşete turnate sunt:

a. croşetele circulare

b. croşetele Roach

c. croşetele cervico-alveolare

d. croşetele Ney

e. croşetele speciale

Răspuns: a,b,d,e

pag. 185

20. Bara vestibulară se foloseşte în următoarele situaţii:

a. inserţie joasă a planşeului bucal

b. inserţie înaltă a planşeului bucal

c. lingualizare mare a dinţilor frontali

d. lingualizare redusă a dinţilor frontali

e.) torus exagerat

Răspuns: b,c,e

pag 149

TEMA 53 - DETERMINAREA ŞI ÎNREGISTRAREA RELAŢIEI INTERMAXILARE ÎN EDENTAŢIA PARŢIALĂ TRATATĂ CU PROTEZE SCHELETATE

A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997

1*.Cărei faze de realizare a unei proteze scheletate îi succede determinarea şi înregistrarea relaţiei intermaxilare

a. amprentei preliminare

b. analizei modelului de studiu la paralelograf

c. amprentei finale

d. probei scheletului metalic

e. ambalării machetei protezei scheletate.

Răspuns: d

pag. 515

2*. Care este obiectivul etapei de determinare a relaţiei intermaxilare

a.redarea precisă a formei şi întinderii câmpului protetic

b. transferul şi poziţionarea modelelor documentare în articulator

c. transferul şi poziţionarea modelelor funcţionale în articulator

d. combaterea efectului de pârghie

e. combaterea basculării prin desprindere.

Răspuns: c

pag. 515

3*. Care este numărul minim de unităţi masticatorii care permite poziţionarea manuală a modelelor în intercuspidare maximă

a. 2 unităţi masticatorii repartizate unilateral

b. 2 unităţi masticatorii repartizate bilateral

c. 4 unităţi masticatorii repartizate unilateral

d. 4 unităţi masticatorii repartizate câte 2 bilateral

e. nu există un număr minim .

Răspuns: d

pag. 516

4*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinarea funcţională a RIM este falsă

a. valurile de ocluzie se montează pe şei pe scheletul metalic al protezei

b. valurile de ocluzie se montează totdeauna pe şabloane din placă de bază

c. metoda nu se poate utiliza în edentaţiile de clasa a IV-a

d. valurile de ocluzie sunt confecţionate din ceară

e. arcada antagonistă este integră sau deja restaurată protetic.

Răspuns: b

pag. 519

5*. În ce clasă de edentaţie se poate face poziţionarea modelelor cu ajutorul materialelor de înregistrare a poziţiei de relaţie centrică

a. clasa I

b. clasa a II-a

c. clasa a III-a redusă

d. clasa a IV-a întinsă

e. în toate clasele de edentaţie.

Răspuns: c

pag. 517

6*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la determinarea funcţională a RIM este adevărată

a. metoda se utilizează doar atunci când se confecţionează 2 proteze scheletate

b. metoda se utilizează atunci când dimensiunea verticală de ocluzie este mult micşorată

c. metoda se utilizează atunci când dimensiunea verticală de ocluzie este păstrată

d. metoda se utilizează atunci când ocluzia este instabilă

e. valul de ocluzie este mai mic cu 3 mm faţă de dinţii vecini

Răspuns: c

pag. 522

7*. Care dintre următoarele proprietăţi caracterizează o înregistrare perfectă a RIM de ocluzie

a. indentaţii foarte adânci, care să redea feţele laterale ale dinţilor

b. indentaţii puţin adânci, care să redea numai faţa ocluzală a dinţilor

c. consistenţă rigidă în timpul înregistrării

d. consistenţă cât mai mică după înregistrare

e. tixotropia.

Răspuns: b

pag. 517

8*. Care dintre următoarele materiale de înregistrare cu priză chimică poate fi utilizat pentru determinarea intercuspidării maxime

a. ceruri speciale

b. Stents

c. pastă de eugenat de zinc aplicată pe un suport textil

d. alginat

e. gel tixotropic.

Răspuns: c

pag. 517

9*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM când DVO este păstrată şi se realizează două proteze scheletate este adevărată

a. determinarea se face cu valuri de ocluzie montate pe scheletul metalic al protezei

b. determinarea se face cu şabloane de ocluzie

c. se amprentează cu precizie dinţii limitanţi ai breşelor distale

d. scheletele metalice se vor confecţiona ulterior

e. se ramoleşte doar valul de ocluzie inferior.

Răspuns: b

pag. 520 – 521

10*. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la înregistrarea RIM când DVO nu este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, este falsă

a. sunt necesare şabloane de ocluzie

b. se stabileşte planul de ocluzie mandibular la nivelul dinţilor restanţi

c. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţi

d. se determină RC prin conducere unimanuală

e. se determină RC prin conducere bimanuală.

Răspuns: b

pag. 521

Complement multiplu

1. Care sunt calităţile unui material de înregistrare ocluzală:

a. precizie

b. consistenţă redusă în timpul înregistrării

c. consistenţă crescută în timpul înregistrării

d. manevrare facilă pentru medic

e. consistenţă rigidă după înregistrare.

Răspuns: a, b, d,e

pag. 517

2. Care dintre următoarele manopere fac parte din tehnica înregistrării IM cu pastă de eugenat de zinc

a. confecţionarea unui cadru de sârmă în formă de trapez

b. confecţionarea unui cadru de sârmă în formă de potcoavă

c. fixarea la cadru a unui tifon

d. aplicarea pastei de eugenat de zinc pe faţa superioară a tifonului

e. aplicarea pastei de eugenat de zinc pe ambele feţe ale tifonului.

Răspuns: b,c, e

pag. 519

3. În ce clase de edentaţie este indicată determinarea şi înregistrarea RIM cu ajutorul şabloanelor de ocluzie

a. clasa I

b. clasa a II-a

c. clasa a III.a redusă

d. clasa a IV-a redusă

e. clasa a IV-a extinsă.

Răspuns: a, b, e.

pag. 519

4. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO este păstrată şi se realizează o singură proteză scheletată, sunt adevărate

a. valul de ocluzie este mai scurt cu 1-2 mm faţă de dinţii restanţi

b. valul de ocluzie este la nivelul dinţilor restanţi

c. pe valul de ocluzie se aplică un strat de 2mm de eugenat de zinc

d. pacientul închide gura în IM

e. pacientul închide gura în RC.

Răspuns: a, c, d.

pag. 520

5. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO este păstrată şi se realizează două proteze scheletate sunt adevărate

a. şabloanele de ocluzie au baza din acrilat

b. valul de ocluzie este din ceară

c. valul de ocluzie este din stents

d. pacientul închide gura în IM

e. pacientul închide gura în RC.

Răspuns: a, b, d.

pag. 520 - 521

6. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO nu este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, sunt adevărate

a. se folosesc şabloane de ocluzie cu baza din acrilat

b. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţi

c. se stabileşte planul de ocluzie la mandibulă, la nivelul dinţilor reszanţi

d. se determină dimensiunea verticală de ocluzie

e. se determină relaţia centrică prin conducere unimanuală.

Răspuns: a, b, d, e.

pag. 521

7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO nu este păstrată şi sunt prezenţi dinţi pe ambele maxilare, sunt adevărate

a. şabloanele de ocluzie au valurile de ocluzie din stents

b. şabloanele de ocluzie au valurile de ocluzie din ceară

c. se stabileşte planul de ocluzie la maxilar la nivelul dinţilor restanţi

d. se determină intercuspidarea maximă prin conducere unimanuală

e. se determină relaţia centrică prin conducere unimanuală.

Răspuns: b, c, e

pag. 521

8. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tehnica înregistrării RIM cu şabloane de ocluzie când DVO nu este păstrată, un maxilar este edentat total iar celălalt edentat parţial, sunt adevărate

a. şabloanele de ocluzie au baza din acrilat

b. şabloanele de ocluzie au valuri din acrilat

c. şabloanele de ocluzie au valuri din ceară

d. se determină relaţia centrică

e. se determină intercuspidarea maximă.

Răspuns: a, c, d.

pag. 521

9. Care dintre afirmaţiile referitoare la determinarea funcţională a RIM sunt adevărate

a. se utilizează atunci când se confecţionează o singură proteză

b. se utilizează când se confecţionează două proteze

c. se utilizează şabloane din placă de bază

d. valurile de ocluzie se aplică pe şei pe scheletul metalic

e. pacientul poartă scheletul câteva secunde.

Răspuns: a, d

pag. 522

10. Care dintre afirmaţiile referitoare la determinarea funcţională a RIM sunt FALSE

a. se poate utiliza când se tratează o edentaţie de clasa a IV-a

b. valurile de ocluzie se aplică pe şei pe scheletul metalic

c. se utilizează valuri de ocluzie din acrilat

d. valurile de ocluzie sunt din ceară

e. pacientul poartă scheletul 30 minute.

Răspuns: a, c

pag. 522

11. În care clase de edentaţie este posibilăă poziţionarea manuală a modelelor

a. clasa I

b. clasa a II-a

c. clasa a III-a redusă

d. clasa a IV-a redusă

e. în toate clasele de edentaţie.

Răspund: c, d

pag. 517

12. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale mandibulară cu o edentaţie totală maxilară

a. modelarea curburii vestibulare a şablonului superior

b. determinarea niveluli şi direcţiei planului de ocluzie

c. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie

d. determinarea intercuspidării maxime

e. determinarea relaţiei centrice

Răspuns: a, b, c, e

pag. 522

13. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale maxilară cu o edentaţie totală mandibulară

a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală maxilară

b. stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în zona laterală maxilară

c. determinarea relaţiei centrice

d. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală mandibulară

e. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.

Răspuns: b, c,e.

pag. 521

14. Ce materiale termoplastice se pot utiliza pentru înregistrarea poziţiei de intercuspidare maximă

a. paste de eugenat de zinc

b. ceruri speciale

c. materiale de tipul Stents

d. alginate

e. elastomeri.

Răspuns: b, c

pag. 517

15. Ce materiale cu priză chimică se pot utiliza pentru înregistrarea poziţiei de intercuspiare maximă

a. ceruri speciale

b. materiale de tip Stents

c. alginate

d. elastomeri

e. paste de eugenat de zinc.

Răspuns: d, e

pag. 517

16. Ce indicaţii pentru laborator privind alegerea şi montarea dinţilor artificiali laterali se specifică în fişă în cadrul etapei de determinare a RIM

a. culoarea

b. tipul de dinţi

c. artificii de montare

d. felul ocluziei în zona laterală

e. gradul de supraocluzie frontală

Răspuns:a, b, d

pag. 523

17. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale maxilară cu o edentaţie totală mandibulară

a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul inferior

b. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superior

c. se ramoleşte şablonul superior

d. se ramoleşte şablonul inferior

e. se determină IM

Răspuns: b, d

pag. 522

18. . Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale maxilară cu o edentaţie totală mandibulară

a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superior

b. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul inferior

c. se ramoleşte şablonul inferior

d. se determină IM

e. se determină RC

Răspuns: a, c, e

pag. 522

19. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale mandibulară cu o edentaţie totală maxilară

a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul superior

b. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona frontală pe şablonul inferior

c. se ramoleşte şablonu inferior

d. se ramoleşte şablonul superior

e. se determină IM.

Răspuns: a, c

pag. 521

20. Care dintre următoarele manopere se folosesc pentru determinarea şi înregistrarea RIM în cazul asocierii unei edentaţii termino-terminale mandibulară cu o edentaţie totală maxilară

a. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul inferior

b. stabilirea nivelului planului de ocluzie în zona laterală pe şablonul superior

c. determinarea IM

d. determinarea RC

e. determinarea DVO.

Răspuns: b, d, e

pag. 521

TEMA 54 BIODINAMICA PROTEZELOR PARŢIALE

A. Ionescu – Clinica şi tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I şi II, Ed. Cerma, Bucureşti, 1997

1. *Forţa de masticaţie teoretic posibilă este de :

a. 50-100 kgf;

b. 100-150 kgf;

c. 150-300 kgf;

d. 200-400 kgf;

e. 300-500 kgf.

Răspuns: d

pag. 114

2. *Forţa de masticaţie practic posibilă este de :

a. 40-50 kgf;

b. 50-80kgf;

c. 70-90 kgf;

d. 60-70 kgf;

e. 70-80 kgf.

Răspuns: e

pag. 115

3. *Durata de acţiune a forţelor de masticaţie în 24 de ore este :

a. 15 min;

b. 20min;

c. 45 min;

d. 30 min;

e. 25 min.

Răspuns: d

pag. 115

4. *Zona masticatorie stabilă este :

a. incisiv central- incisiv lateral;

b. canin- premolar unu;

c. premolar unu- premolar doi;

d. premolar- molar;

e. molar unu-molar doi.

Răspuns: d

pag. 115

5. *Bascularea prin înfundare este o deplasare posibilă care poate fi neutralizată prin :

a. amprente de compresiune;

b. şei terminale extinse la maxim;

c. căptuşirea şi rebazarea şeilor;

d. conectori principali elastici;

e. nu poate fi neutralizată.

Răspuns: e

pag.134

6. *În deglutiţie forţa aplicată pe dinţi este de :

a. 28 kgf;

b. 30 kgf;

c. 31 kgf;

d. 33 kgf;

e. 34 kgf.

Răspuns: c

pag. 115

7. *Din cercetările lui Jankelsen reiese că presiunea de masticaţie cea mai mare se află la nivelul :

a. dinţilor frontali naturali;

b. ultimilor dinţi naturali;

c. între ultimul dinte natural şi primul dinte artificial;

d. primul dinte artificial;

e. ultimii dinţi artificiali.

Răspuns: c

pag. 117

8.*În edentaţiile frontale tratate cu proteze scheletate se vor aplica croşete :

a. cu braţe elastice cât mai flexibile;

b. cât mai puţin vizibile;

c. croşete cervico-ocluzale;

d. croşete cervico-alveolare;

e. croşete Stahl.

Răspuns: b

pag. 119, 120

9. *Linia fulcrum secundară este :

a. oblică în edentaţiile de clasa I;

b. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor retentive ale croşetelor plasate cel mai posterior;

c. transversală în edentaţia de clasa a II a;

d. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor opozante ale croşetelor plasate cel mai posterior;

e. trece prin vârfurile extremităţii libere a braţelor opozante ale croşetelor plasate cel mai anterior.

Răspuns: b

pag. 125

10. *Peste ce înclinaţie dinţii stâlpi nu mai conferă un sprijin parodontal de lungă durată :

a. peste 20 grd;

b. peste 25 grd;

c. peste30 grd;

d. peste35 grd;

e. peste 40 grd.

Răspuns: c

pag. 122

Complement multiplu

1. În care din situaţiile următoare forţele funcţionale de masticaţie pot deveni nocive pentru protezele parţiale :

a. când se transmit în axul lung al dinţilor;

b. când au componente predominant orizontale şi oblice (bruxism);

c. când au intensitate mare , dar nu acţionează continuu;

d. când dimensiunea verticală de ocluzie e supraevaluată;

e. când dimensiunea verticală de ocluzie e subevaluată.

Răspuns: b,d

pag. 115

2. Care dintre următoarele forţe poate acţiona asupra protezelor parţiale :

a. forţele date de alimentele lipicioase;

b. gravitaţia;

c. succiunea

d. parafuncţiile;

e. interferenţele ocluzale.

Răspuns: a,b,d,e

pag.117

3. Despre desprinderea unei proteze parţiale se poate afirma că :

a. cea mai importantă forţă ce acţionează în acest sens este dată de alimentele lipicioase;

b. este o tendinţă de deplasare;

c. involuntar este o deplasare posibilă;

d. desprinderea voluntară trebuie efectuată cu mare greutate;

e. actele reflexe contribuie la desprinderea protezei.

Răspuns:a,b,e

pag. 118

4. Câte croşete sunt necesare în ancorarea unei proteze parţiale :

a. două croşete în edentaţiile de clasa I fară breşe suplimentare;

b. două croşete în edentaţiile de clasa a II a cu o breşă suplimentară;

c. patru croşete în edentaţiile de clasa a II a complicate cu o breşă laterală;

d. trei croşete în edentaţiile de clasa a II a complicate cu o breşă laterală;

e. patru croşete în edentaţiile de clasa a IV a cu lipsa tuturor frontalilor.

Răspuns: a,d,e

pag. 119

5. Mijloacele auxiliare de menţinere a protezelor parţiale sunt :

a. adeziunea dintre mucoasă şi baza protezei;

b. retentivităţile anatomice reprezentate de torusul maxilar şi tuberozităţile mandibulare;

c. tonicitatea musculară;

d. fricţiunea dintre dinţii restanţi şi elementele constitutive ale protezei scheletate;

e. asperitatea bazei protezei ce împiedică acţiunea de desprindere a alimentelor lipicioase.

Răspuns:a,c,d

pag.120

6. Despre înfundarea unei proteze scheletate se poate afirma că :

a. este o tendinţă de deplasare la protezele scheletate ce tratează edentaţii de clasa a III a şi a IV a reduse;

b. amplitudinea de înfundare poate depăşi rezilienţa mucoasei;

c. amplitudinea de înfundare este mai mare la maxilar decât la mandibulă;

d. când vorbim de această deplasare vorbim de fapt de menţinerea protezei parţiale;

e. ca şi forţă , deglutiţia acţionează în această direcţie.

Răspuns: a,e

pag. 134

7. Elementele de sprijin parodontal sunt reprezentate de :

a. pinteni ocluzali;

b. braţe opozante aplicate pe microproteze prevăzute cu trepte;

c. telescoape;

d. porţiunile subecuatoriale ale braţelor croşetelor;

e. gheruţe incizale.

Răspuns: a,b,c,e

pag. 121

8. Un sprijin parodontal corect trebuie să:

a. acţioneze în axul lung al dintelui stâlp;

b. acţioneze cât mai aproape de centrul dintelui stâlp;

c. linia de sprijin parodontal să treacă prin baza protezei;

d. fie plasat lângă edentaţie când proteza are sprijin mixt;

e. cel mai eficient sprijin parodontal este cel în suprafaţă din edentaţiile de clasa a III a

Răspuns: a,b,e

pag.122

9. Mezializarea :

a. este o deplasare posibilă;

b. este favorizată în edentaţiile terminale de crestele descendente spre distal la mandibulă;

c. este oprită de prezenţa dinţilor restanţi;

d. este accentuată de contacte premature protruzive în relaţie centrică;

e. se impune solidarizarea tuturor dinşilor frontali când aceştia sunt singurii rămaşi pe arcadă.

Răspuns: c,d,e

pag. 123

10. Lipsa elementelor contrabasculante are ca urmări :

a. oboseala rapidă a croşetelor sau sistemelor speciale;

b. solicitări suplimentare nefiziologice la nivelul dinţilor stâlpi;

c. eroziuni urmate de carie la locul plasării braţelor croşetelor turnate;

d. inconfort pentru pacient din cauza deplasării permanente a protezei parţiale;

e. fracturi frecvente ale conectorilor secundari ai protezelor parţiale.

Răspuns: a,b,c,d

pag. 125,126

11. Menţinerea indirectă depinde de următorii factori :

a. ineficacitatea menţinerii directe;

b. distanţa de plasare a elementelor contrabasculante faţă de axa de basculare;

c. rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant;

d. lăcaşul special pregătit pe dinţii stâlpi direcţi în care se aplică elementul contrabasculant;

e. valoarea parodontală a dinţilor stâlpi indirecţi.

Răspuns: b, c, e

pag. 126,127

12. În edentaţia de clasa I elementele contrabasculante:

a. se apică unilateral;

b. când lipsesc molarii pintenii ocluzali se aplică în foseta distală a primului premolar;

c. când lipsesc premolarii secunzi plasarea pintenului supracingular pe canin necesită creerea unei trepte;

d. croşetul continuu este indicat mai ales când rămâne prezent numai grupul dinţilor frontali;

e. efectul fizionomic al gheruţelor incizale este bun.

Răspuns: c,d

pag. 127,128

13. Elementele contrabasculante contribuie la :

a. stabilizarea orizontală a protezei;

b. imobilizarea dinţilor frontali şi refacerea punctelor de contact;

c. evitarea transmiterii forţelor de masticaţie şi pe dinţii stâlpi indirecţi;

d. rigidizarea elementelor componente ale protezei;

e. menţinerea directă a protezei parţiale.

Răspuns: a,b,d

pag. 133

14. În menţinerea indirectă intervin cu rol secundar şi :

a. lustrul protezei;

b. modelarea cu retentivităţi a şeilor;

c. braţe opozante plasate pe microproteze cu prag oral;

d. croşetele circulare deschise edental;

e. micşorarea dimensiunii vestibulo-orale a arcadei artificiale.

Răspuns: a,c,d

pag. 133,134

15. Diminuarea basculării prin înfundare se poate realiza prin :

a. amprente de compresiune , mai ales la mandibulă;

b. amprente necompresive la maxilar;

c. şei terminale extinse la maxim;

d. căptuşirea şi rebazarea şeilor;

e. conectori principali maxilari de lăţime mai mică decât a edentaţiei;

Răspuns: a,c,d

pag. 136

16. Pentru diminuarea efectului de pârghie al protezei parţiale la nivelul dinţilor stâlpi se recomandă :

a. solidarizarea dinţilor stâlpi;

b. plasarea pintenilor ocluzali în fosetele meziale ale dinţilor stîlpi;

c. să fie utilizate croşete cu braţe retentive cât mai rigide;

d. să se utilizeze sisteme speciale articulate precum ruptori sau amortizori de forţe;

e. utilizare conectorilor principali elastici.

Răspuns: a,b,d

pag. 136

17. Bascularea prin înfundare în edentaţia de clasa a IV a întinsă este diminuată prin :

a. braţele retentive cele mai distale ale croşetelor Bonwill;

b. braţele retentive cele mai meziale ale croşetelor Bonwill;

c. evitarea inciziei de către pacient;

d. realizarea unei inocluzii sagitale;

e. sprijin parodontal plasat corect în funcţie de rezilienţa mucoasei crestei frontale;

Răspuns:a,c,d,e

pag. 138

18. Bascularea laterală :

a. poate să apară la toate tipurile de proteze parţiale;

b. apare doar în edentaţiile de clasa a II a şi a III a;

c. se datorează montării greşite a dinţilor artificiali;

d. se datorează montării unor dinţi mai înguşti decăt lăţimea crestei;

e. se poate produce când torusul maxilar proeminent nu a fost foliat.

Răspuns:a,c,e

pag. 138,139

29. Efectele deplasărilor protezelor parţiale sunt :

a. efecte disortodontice ale dinţilor stâlpi;

b. eroziuni şi leziuni carioase la nivelul dinţilor stâlpi;

c. afectarea parodonţiului marginal;

d. stomatopatii protetice;

e. creşterea confortului pentru pacient

Răspuns: a,b,c,d

pag.140

20. Efectele deplasărilor protezelor parţiale pot fi :

a. atrofie osoasă în ritm accelerat;

b. devieri ale mandibulei;

c. inconfort pentru pacient;

d. adaptare psihică şi biologică facilă a pacientului;

e. apariţia de ticuri.

Răspuns:a,b,c,e

pag. 140

TEMA 55 - AMPRENTA CÂMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTAL

E.Hutu – Edentaţia totală

1 .*Ce este amprentarea câmpului protetic edentat total?

a. fază clinică prin care se reproduce în vitro doar imaginea componentei osteo- periostale a câmpului protetic

b. fază clinică prin care se reproduce în vitro imaginea suprafeţei ţesuturilor moi pe care se va sprijini proteza

c. fază clinică prin care se reproduce în vitro aspectul suprafeţei ţesuturilor câmpului protetic cu suprafaţa de sprijin şi zonele marginale ale viitoarei proteze

d. fază clinică, prin care se reproduce în vitro imaginea reliefului osos şi a vestibulului bucal

e. fază clinică prin care se reproduce în vivo imaginea componentei osteoperiostale şi fibromucoase a câmpului protetic

Raspuns:c

pag. 60

2.*Care din principiile formulate de fraţii GREEN, care stau la baza tehnicilor de amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?

a. prin amprentare trebuie să se obţină o suprafaţă protetică întinsă la maximum

b. prin amprentare se determină înălţimea şi forma marginilor protezelor totale

c. prin amprentare se determină grosimea fundurilor de sac necesare conformării marginilor protezelor totale

d. prin amprentare trebuie să se respecte libertatea de mişcare a muşchilor periprotetici

e. prin amprentare trebuie să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor asupra zonei labiale în scopuri estetice

Raspuns:e

pag 61

3.*În ce situaţii se utilizează procedeul de amprentă compresivă la edentatul total?

a. când vrem să transmitem uniform presiunile pe întreaga suprafaţă osoasă a zonei de sprijin

b. când există rezorbţii şi atrofii marcate

c. când avem un câmp protetic cu mucoasă subţire, puţin deformabilă

d. când utilizăm siliconi de condensare de consistenţă medie

e. când amprentăm suprafaţa maximă accesibilă a câmpului protetic cu siliconi de adiţie

Raspuns:c

pag 106

4.* Testele pentru funcţionalizarea amprentei la mandibula edentată total, comandate de medic vor cuprinde:

a. întredeschiderea fantei labiale, umezirea buzelor, protracţia maximă a limbii, deglutiţia

b. deschiderea treptată a gurii până la valoarea medie, umezirea buzelor, mimatul râsului, cântatului, protracţia limbii la nas

c. mimarea surâsului forţat, retracţia limbii, sugerea degetului, deglutiţia

d. deschiderea treptată a gurii de la moderat la larg, umezirea buzelor, balansarea limbii pe mucoasa jugală şi comisuri, protracţia limbii spre vârful nasului, mimarea fluieratului, suptului şi deglutiţiea

e. deschiderea largă a gurii, surâs forţat, fluierat, supt şi mimarea tusei

Raspuns:d

pag 114

5.*Identificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face astfel:

a. tracţiuni vestibulare pe mâner

b. tracţiuni verticale pe mâner

c. tracţiuni oro-vestibulare pe mâner

d. tracţiuni din aproape in aproape pe marginrea vestibulara a lingurii

e. închiderea si deschiderea gurii

Raspuns:c

pag 124

6.*Verificarea realizarii inchiderii marginale la lingura individuala mandibulara, pentru edentatul total,se face prin urmatorul test:

a. presiuni pe maner in sens meziodistal

b. tractiune asupra manerului in sens vertical

c. se cere pacientului sa mimeze fluieratul

d. se cere pacientului sa deschida larg gura

e. se cere pacientului sa umezeasca cu limba rosul buzelor

Raspuns:b

pag 128

7.*Testul 1 de succiune la lingura individuală mandibulara:

a. verifica succiunea la zona linguala centrala

b. verifica succiunea la nivelul tuberculului piriform

c. consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral

d. lingura trebuie sa se desprinde cu usurinta

e. verifica inchiderea marginala totala

Raspuns:b

pag 127

8. *.In primul timp al amprentei finale se urmareste:

a. rectificarea sprijinului si adeziunii

b. realizarea inchiderii marginale

c. rezolvarea problemelor de fonatie

d. rezolvarea problemelor de fizionomie

e. obtinerea tonicitatii musculare favorabile

Raspuns:a

pag 128

9.*Amprenta mucostatică se caracterizeaza prin:

a. modelarea marginala este efectuata de medic

b. modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprentare

c. dupa confectionarea protezei aceasta nu necesita o lunga perioada de individualizare marginala

d. dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect

e. este o metoda larg utilizată

Raspuns:b

pag 105

10.*Conform conceptiei Clinicii de Protetica din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele caracteristici:

a. lingura universala nu este porevazuta cu sistem de retentie

b. lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale campului protetic

c. lingura universala trebuie sa menajeze un spatiu de 3-5mm intre peretii ei si versantele oaselor edentate

d. lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mm

e. lingura universala trebuie sa adere starns la campul protetic

Raspuns:c

pag 121

Complement multiplu

1.Care sunt recomandările făcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor în amprentarea preliminară la edentatul total?

a. la pacienţii care au hipersalivaţie

b. la pacienţii cu o salivă redusă cantitativ

c. la pacienţii care deţin câmpuri retentive

d. la pacienţii cu probleme psihice

e. la pacienţii cu reflexe exagerate de vomă pentru că materialele au timp de priză redus

Raspuns:b,c,e

pag 99

2.La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela frecvent următoarele defecte:

a. neaderenţa marginilor amprentei de lingura universală

b. reprezentarea parţială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului marginal

c. neacoperirea tuturor zonelor, margini subţiri şi balante, nesusţinute de lingura standard

d. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuţia asimetrică de material de amprentare

e. materialul de amprentă fisurat

Raspuns:c,d

pag 99

3.Care este grosimea marginilor amprentei „prefuncţionale” cu siliconi, la edentatul total?

a. 2 – 3 mm în medie

b. 1 – 2 mm în punga buccinatoare maxilară şi 3 – 4 mm sublingual

c. 5 - 6 mm în punga buccinatoare maxilară şi 2 -4 mm sublingual

d. 3 – 4 mm în punga buccinatoare maxilară şi 1 – 3 mm sublingual

e. 5 – 6 mm în medie

Raspuns:a,d

pag 100

4.Ce indicaţii poate avea amprenta preliminară la edentatul total cu materiale cu vâscozitate lent progresivă?

a. la pacienţii foarte sensibili la durere

b. la pacienţii purtători de proteze parţială, imediat după extracţia ultimilor dinţi

c. dacă există o proteză totală veche, care poate fi utilizată ca de rezervă

d. acest gen de amprentă nu se practică

e. materialul este utilizat doar pentru căptuşiri de proteză

Raspuns:b,c

pag 102

5.Obiectivele amprentării finale la edentatul total sunt:

a. adaptarea lingurii individuale

b. respectarea libertăţii de mişcare a musculaturii periorale

c. obţinerea înălţimii corecte şi a extinderi maxime a bazei protezei

d. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientului

e. repartizarea unor presiuni egale pe structurile câmpului protetic

Raspuns:b,c,e

pag 104

6.Modelarea marginală executată de medic la amprentarea edentatului total constă în:

a. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring şi Fish

b. tracţiuni ale limbii

c. tracţiuni ale buzelor

d. tracţiuni şi rotaţii ale nodului comisural

e. presiuni cu degetul subnazal

Raspuns:a,d

pag 108

7. Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor totale ?

a. prin relevarea detaliilor retentivităţilor anatomice din zona de sprijin a câmpului protetic

b. prin plasarea lingurii şi amprentei într-o zonă funcţională neutră a câmpului protetic

c. prin plasarea amprentei între chingile musculare ce înconjoară câmpul protetic

d. prin extinderea amprentei în scopul măririi suprafeţei de sprijin

e. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprentă

Raspuns:a,c

pag 62

8.Modelările automatizate ale marginilor amprentei funcţionale la edentatul total presupun:

a. utilizarea de linguri individuale din răşini fotopolimerizabile

b. utilizarea de linguri individuale din răşini autopolimerizabile

c. utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzie

d. modelaje realizate fonetic

e. modelaje realizate prin mişcări efectuate de medic

Raspuns:b,c,d

pag109

9.Amprenta finală a câmpului protetic edentat total după metoda Schreinemakers va avea următorii parametri obligatorii:

a. amprenta maxilară se ia după cea mandibulară

b. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin fonaţie

c. amprenta finală se ia cu linguri cu borduri de ocluzie, deci cu gura închisă

d. pacientul va funcţionaliza marginal amprenta prin ţuguierea buzelor

e. pacientul nu va funcţionaliza marginal amprenta

Raspuns:a,d

pag112

10.După Herbst, unde se va modela marginal amprenta funcţională, la edentatul total, la deschiderea moderată a gurii ?

a. în zona premolarilor

b. în zona tuberculului piriform

c. în zona vestibulară centrală

d. în zona caninilor

e. în zona primilor molarilor

Raspuns:a,e

pag113

11.Cum se modelează zona linguală centrală a amprentei funcţionale la edentatul total, după concepţia Clinicii de Protetică Dentară din Bucureşti?

a. prin mişcările lente ale muşchilor periprotetici

b. prin mişcări de protracţie şi retracţie maximă a limbii

c. prin mişcări de umezire a buzei inferioare şi palpare a mânerului lingurii

d. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planşeului bucal în poziţia de repaus a limbii

e. prin mobilizarea lingurii la mişcările comandate de medic

Raspuns:c,d

pag 125

12.Efectuarea închiderii marginale la nivelul tuberculului piriform după şcola bucureşteană se va face după secvenţa:

a. aplicarea de material bucoplastic pe faţa vestibulară externă a lingurii modelată prin deschiderea şi închiderea gurii

b. materialul termoplastic aplicat pe faţa mucozală a zonei tuberculului piriform în grosime de 3 – 4 mm în fază plastică, dinamizat prin compresiune şi deschidere maximă a gurii

c. materialul termoplastic aplicat şi comprimat pe faţa mucozală a zonei tuberculului piriform în grosime de 1 – 2 mm în fază plastică, dinamizat prin deschiderea maximă a gurii, închidere

d. modelarea vestibulară a zonei este reglată de aceleaşi mişcări doar că este necesară opunerea medicului la mişcări

e. lingual sunt necesare mişcările de protracţie a limbii şi deglutiţie

Raspuns:c,d,e

pag 126

13.După HUTU, amprenta finală la edentatul total are trei etape ce urmăresc anumite obiective. Care sunt acestea?

a. timpul I de realizare a închiderii marginale

b. timpul III de obţinere a tonicităţii musculare favorabile

c. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie şi fonaţie

d. timpul I de realizare a sprijinului şi adeziunii

e . timpul II de realizare a funcţionalizării marginale

Raspuns:b,d

pag 128

14. Problemele de menţinere ale protezei totale, care se pot rezolva odată cu amprentarea ar fi legate de:

a. reliefarea retentivităţilor anatomice din spaţiul retrozigomatic şi conturarea zonei Ah

b. exactitatea amprentei şi întinderea suprafeţei plane orizontale cu care vine în contact proteza

c. întinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcţionalităţii părţilor moi periprotetice

d. tonicitatea musculară

e. forţa elastică, capilaritate, adeziune la interfaţa proteză – câmp protetic

Raspuns:b,c,d

pag 63

15. Care sunt etapele amprentării preliminare, la edentatul total?

a. pregătirea ambientului pentru amprentare

b. pregătirea amprentării, deci a pacientului

c. alegerea şi verificarea lingurii individuale

d. alegerea tehncii de amprentare, a materialului de amprentare şi a lingurilor universale

e. proiectarea lingurii individuale şi indicaţii pentru laborator

Raspuns:b,d,e

pag 64

16. Miscarile test preconizate de HERBS pentru adaptarea lingurii individuale maxilare la edentatul total cuprind:

a. deschiderea maxima a gurii

b. umezirea buzelor

c. deglutitia

d. ridicarae varfului limbii

e. mimarea fluieratului

Raspuns:a,e

pag 113

17.Zonele „cheie” mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:

a. zona tuberculuilui piriform

b. zona linguala centrala

c. zona vestibulara centrala

d. zona linguala laterala

e. zona vestibulara laterala

Raspuns:a,b,c

pag 125

18. Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminară la edentatul total?

a. gradul de retentivitate a reliefului câmpului protetic

b. calitatea şi grosime fibromucoasei

c. sistemul de amprentare: cu lingura universală sau cu vechea proteză

d. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare

e. firma producătoare, dacă este de răsunet

Raspuns:a,b,c

pag67

19.Testul 2 de succiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:

a. verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform

b. verifica inchiderea marginala in vestibulara centrala

c. verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala

d. se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular

e. se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibulo-oral

Raspuns:c,e

pag127

20.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara:

a. verifica inchiderea in zona linguala centrala

b. verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi

c. verifica inchiderea marginala totala

d. lingura se desprinde cu usurinta

e. consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral si tractiune verticala

Raspuns:c,e

pag 128

21.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la amprenta finala in edentatia totala sunt adevarate:

a. amprenta mucostatica duce la realizarea unor proteze cu margini lungi si groase

b. tehnica mucodinamica utilizata pentru amprentare foloseste o asociere de materiale de consistente diferite

c. amprentele compresive sunt indicate pentru campuri protetice cu mucoasa rezilienta,mobila fata de periost

d. amprentele de despovarare sunt indicate pentru pacienti incapabili sa modeleze functional marginile amprentei

e. tehnicile de amprentare „cu gura inchisa” au ca neajuns imposibilitatea unor miscari functionale mai ample,in special ale limbii.

Raspuns:b,e

pag 105,106

22.Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?

a. au marginea linguala mai scurta spre distal

b. au marginea linguala mai lunga spre distal

c. au marginea linguala mai lunga spre mezial

d. au marginea linguala lai scurta spre mezial

e. alegerea lor se face cu ajutorul unui compas

Raspuns:a,c,e

pag 66

23.Care sunt grupele de miscari utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?

a. numai miscari de inchidere ,deschidere a gurii

b. miscari comandate de medic

c. numai miscari ale limbii

d. miscari efectuate de medic

e. miscari efectuate de pacient

Raspuns;b,d,e

pag 107

24.Care sunt cararcteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentatul total?

a. necesita linguri individuale prevazute cu roluri de ocluzie

b. necesita determinarea in prealabil a dimensiunii verticale

c. presiunea de amprentare este excercitata de pacient

d. realizeaza proteze cu margini lungi

e. sunt amprente mucostatice

Raspuns :a,b,c,d

pag 110

25.Conform conceptiei Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti, pentru amprentarea finala a maxilarelor edentate total la care campul protetic este acoperit de o mucoasa fixa ,slab aderenta la planul osos subiacent,materialele cele mai indicate vor fi:

a. pastele ZOE

b. gipsul

c. elastomerii de sinteza fluizi

d. siliconii de consistenta medie

e. materialele de tip Stents

Raspuns :a,b,c

pag128

26 Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminară la edentatul total, se face:

a. în cabinet, comparând datele de pe amprentă cu cele ale cavităţii bucale

b. se fac analize secvenţiale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia câmpului protetic

c. se fac analize secvenţiale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la periferia câmpului protetic

d. nu se practică o astfel de delimitare în cabinet

e. se face în laborator

Raspuns:a,c

pag 67

27 După Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor câmpului protetic maxilar edentat total?

a. marcarea punctiformă a foveelor palatine şi a plicilor pterigopalatine

b. limita vestibulară este marcată la 3 mm în interiorul amprentei preliminare

c. limita vestibulară este marcată la 1 mm în interiorul amprentei preliminare

d. linie convexă situată posterior de foveele palatine ce se uneşte cu alte două curbe convexe spre distal, ce marchează şanţurile pterigopalatine

e. linie continuă a celui mai mare contur al amprentei preliminare

Raspuns:c,d

pag 68

28. După metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaţie ale zonei linguale centrale la edentatul total?

a. linia mediană

b. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centrală

c. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în fundul de sac lingual

d. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe parcursul a 1,5 cm stânga şi 1,5 cm dreapta

e. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei mediene pe parcursul total a 3 cm

Raspuns:a,b,e

pag 68

29.Miscarile comandate de medic sunt:

a. deschiderea moderata a gurii

b. deschiderea mare a gurii

c. balansarea mandibulei

d. miscarea in sens frontal

e. miscarea limbii

Raspuns :a,b,c,e

pag 108

30.Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:

a. purtarea ei in cavitatea bucala

b. presupune existenta unor linguri foarte bineadaptate

c. amprentele sunt prevazute cu borduri de ocluzie

d. folosesc materiale bucoplastice

e. folosesc materiale termoplastice

Raspuns :a,b,c,d

pag 109

TEMA 56 - DETERMINAREA RELAŢIILOR INTERMAXILARE LA EDENTATUL TOTAL

E. Hutu – Edentaţia totală

1*. Care dintre următoarele operaţiuni NU face parte din faza de determinare a relaţiilor intermaxilare la edentatul total

a. verificarea şabloanelor de ocluzie

b. determinarea curburii vestibulare a şablonului superior

c. determinarea curburii vestibulare a şablonului inferior

d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei

e. determinarea relaţiei centrice.

Răspuns: c

pag.131

2.* Care dintre următoarele semne clinice este consecinţa supraevaluării DVO

a. accentuarea şanţurilor perilabiale

b. vizibilitatea exagerată a dinţilor

c. vizibilitatea redusă a roşului buzelor

d. aspect îmbătrânit

e. apariţia perleche-ului la nivelul comisurilor.

Răspuns:b

pag.142

3.* Care dintre următoarele metode nu favorizează conducerea mandibulei în relaţie centrică

a. deglutiţia

b. utilizarea numărului de aur

c. memoria tisulară

d. memoria ocluzală

e. oboseala pterigoidienilor externi.

Răspuns: b

pag 144-145.

4.* Testarea mişcării de basculare a şablonului de ocluzie în jurul unui ax median se face astfel

a. apăsând simultan pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilor

b. apăsând alternativ pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilor

c. apăsând simultan pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor 2

d. apăsând alternativ pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor 2

e. apăsând pe faţa ocluzală a valurilor de ocluzie în zona incisivă.

Răspuns: b pag. 133

5.* Determinantul fonetic în realizarea curburii vestibulare a şablonului superior se referă la faptul că

a. in fonaţie, incisivii inferiori îi depăşesc pe cei superiori

b. în fonaţie, incisivii inferiori nu îi depăşesc pei cei superiori

c. cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori îi circumscriu pe cei ai premolarilor inferiori

d. cuspizii vestibulari ai premolarilor inferiori îi circumscriu pe cei ai premolarilor superiori

e. nu există un determinant fonetic.

Răspuns: b

pag.135.

6.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la testul Ismail de determinare a DVO este falsă

a. pe şablonul inferior se plasează bordură de ocluzie

b. pe şablonul superior se plasează bordură de ocluzie

c. pe şablonul inferior se plasează 3 piramide de ceară moale

d. pacientul este pus să execute o deglutiţie

e. piramidele de ceară se vor turti corespunzător DVO:

Răspuns: a

pag. 142

7.* 26. Pentru ştergerea reflexelor determinate de protezele vechi, instabile, cu RIM incorecte, protezele nu vor fi purtate cel puţin

a. 2 ore

b. 4 ore

c. 1 zi

d. 2 zile

e. 4 zile.

Răspuns: d

pag.143

8.* Tehnica memoriei ocluzale de favorizare a conducerii mandibulei în RC se caracterizează prin

a. trezirea vechiului reflex molar al pacientului

b. plasarea a câte un molar bilateral în valul de ocluzie

c. efectuarea deglutiţiei

d. atingerea luetei cu oglinda

e. plasarea caninilor în valul de ocluzie.

Răspuns: b

pag.145.

9.* Planul de ocluzie este paralel în zona laterală cu

a. planul Frankfurt

b. planul Camper

c. planul bazal mandibular

d. planul Dreyfus

e. planul Simon

Răspuns b

pag.136

10.* Vizualizarea globală a orientării planului de ocluzie în regiunea frontală şi laterală se poate face cu

a. planul Andersen

b. planul Camper

c. planul Fox

d. planul Deryfus

e. planul Simon.

Răspuns: c

pag. 137

Complement multiplu

1. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei se măsoară între punctele

a. gonion

b. gnathion

c. nasion

d. ophrion

e. nasospinalis anterior.

Răspuns: b, e

pag.138

2. Poziţia de repaus a mandibulei se poate determina prin

a. metode antropometrice

b. metode funcţionale

c. testul Ismail

d. electromiografic

e. cu ajutorul riglei Gyzi

Răspuns: a,b,d

pag. 139 – 140

3. Determinarea poziţiei de repaus a mandibulei prin metode funcţionale se face prin:

a. pronunţarea repetată a fonemei M

b. pronunţarea repetată a fonemei S

c. deglutiţie

d. înregistrarea minimului de activitate la nivelul muşchilor masticatori

e. utilizarea numărului de aur

Răspuns: a, c

pag.140

4. Determinarea poziţiei de repaus a mandibulei prin metode antropometrice se face prin:

a. metoda Willis

b. pronunţarea fonemei M

c. deglutiţie

d. utilizarea numărului de aur

e. testul Ismail

Răspuns: a, d

pag 139-140

5.Determinarea DVO se face prin

a. scăderea valorii spaţiului de inocluzie din DVR

b. testul Ismail

c. metoda Willis

d. cu ajutorul spaţiului minim de vorbire

e. electromiografic.

Răspuns: a,b,d.

pag. 141 - 142

6. Care dintre următoarele manopere se execută în faza de determinare a relaţiilor intermaxilare

a. amprenta finală

b. verificarea şabloanelor de ocluzie

c. proba machetei

d. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei

e. determinarea relaţiei centrice.

Răspuns: b, d, e.

pag.131

7. Care dintre următoarele semne clinice este consrcinţa subevaluării DVO

a. vizibilitatea exagerată a dinţilor

b. zgomot de castagnete

c. facies crispat

d. aspect îmbrătânit

e. oboseală musculară permanentă.

Răspuns: d

pag. 143

8. Conducerea mandibulei în relaţie centrică poate fi favorizată de următoarele metode

a. homotropia linguo-mandibulară

b. oboseala maseterilor

c. reflexul molar

d. reflexul canin

e. memoria tisular

Răspuns: a, c, e

pag.144-145

9. Conducerea mandibulei în relaţie centrică poate fi favorizată de următoarele metode

a. momentul psihologic

b. oboseala pterigoidienilor interni

c. pronunţarea fonemei M

d. memoria ocluzală

e. memoria tisulară.

Răspuns: a, d, e

pag.144-145

10. Baza şablonului de ocluzie prezintă următoarele caracteristici

a. este rigidă

b. este nedeformabilă

c. este deformabilă la temperatura cavităţii orale

d. se confecţionează din ceară

e. marginile pătrund în fundurile de sac.

Răspuns: a, b, e.

pag.132

11. Şablonul de ocluzie este format din

a. bază din acrilat sau placă de bază

b. mâner având forma şi poziţia unui incisiv central

c. butoni de presiune

d. bordură de ocluzie

e. perforaţii pentru retenţia materialului.

Răspuns: a, d

pag.131

12. Bordurile de ocluzie se pot confecţiona din

a. ceară albă sau ivory

b. ceară roz mai dură

c. polieteri

d. stents

e. ceruri bucoplastice.

Răspuns: a, b, d

pag 132

23. Îmnunătăţirea menţinerii şablonului se poate face prin

a. căptuşire în cavitatea orală cu pastă ZOE

b. căptuşirea pe model cu pastă ZOE

c. căptuşire în cavitatea orală cu paste siliconate

d. căptuşire pe model cu paste siliconate

e. căptuşire în cavitatea orală cu alginat.

Răspuns:b, d

pag. 134.

14. Valul de ocluzie al şablonului superior trebuie să respecte următoarele cerinţe

a. se va opri la 1,5 cm de tuberozităţi

b. să fie strict pe creastă în regiunea laterală

c. să fie în afara crestei în regiunea laterală

d. să fie strict pe creastă în regiunea frontală

e. să fie situat anterior de papila incisivă în zona frontală.

Răspuns: a, b, e.

pag. 132

15. Valul de ocluzie al şablonului inferior trebuie să respecte următoarele cerinţe

a. se va opri la 1,5 cm de tubercului piriform

b. să fie strict pe creastă în regiunea laterală

c. să fie în afara crestei în regiunea laterală

d. să fie strict pe creastă în regiunea frontală

e. să fie în afara crestei în regiunea frontală.

Răspuns: a, b, d.

pag. 133

16. Bascularea şablonului superior în jurul unui ax median poate fi determinată de

a. borduri de ocluzie montate pe mijlocul crestei

b. borduri de ocluzie montate în afara crestei

tc. orus palatin proeminent

d. model deformat

e. rugi palatine şterse.

Răspuns: b, c, d

pag.133

17. Verificarea poziţionării mandibulaei în relaţie centrică se poate face în felul următor:

a. în RC condilii mandibulari nu se palpează

b. în RC condilii mandibulari se palpează

c. închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziţie retrudată

d. închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziţie protruzivă

e. palparea contrecţiei simetrice a muşchilor geniohioidieni.

Răspuns: a, c

pag. 146

18. Derapajul anterior sau antero-lateral al şablonului inferior se poate datora

a. unui contact tardiv între cele două borduri antagoniste

b. unui contact iniţial între cele două borduri în regiunea distală

c. unui contact între borduara inferioară şi baza superioară

d. unui contact între bordura superioară şi baza inferioară

e. montării valului superior excentric.

Răspuns: b

pag.146

19. Liniile trasata de către medic pe valurile de ocluzie în etapa de determinare a RIM sunt

a. linia mediană

b. mijlocul crestei edentate

c. linia caninilor

d. linia surâsului

e. linia fulcrum.

Răspuns: a, c, d

pag. 150.

20 Curburile caracteristice planului de ocluzie sunt:

a. curba Monson

b. curba Spee

c. curba Wilson

d. curba Gauss

e. curba incizală

Răspuns: b, c, e.

pag. 135

TEMA 57 - PROBA MACHETELOR PROTEZELOR TOTALE

E. Hutu – Edentaţia totală

1*. Care dintre următoarele verificări NU face parte din controlul extraoral al arcadelor artificaile ale machetelor protezelor totale

a. curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică

b. papilele interdentare să fie modelate convex

c. dinţii laterali să respecte regula POUND

d. înălţimea dinţilor frontali să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului

e. dinţii să realizeze unităţi masticatorii.

Răspuns: b

pag. 207

2*. Care dintre următoarele linii de referinţă NU se verifică la controlul ocluzorului şi al modelului

a. linia mediană

b. linia caninilor

c. linia surâsului

d. linia Ala-Tragus

e. curbura sagitală.

Răspuns: d

pag. 206.

3*. Care dintre următoarele verificări NU se realizează în cadrul controlului extrabucal al bazelor de ceară a machetelor protezelor totale

a. papilele interdentare să fie modelate convex

b. papilele interdentare să fie modelate concav

c. versantele vestibulare să fie modelate convex

d. versantul lingual al machetei protezei inferioare să fie modelat concav

e. macheta să acopere două treimi anterioare ale tubercului piriform.

Răspuns: b

pag. 207 – 209.

4*. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul estetic din profil al machetelor protezelor totale este falsă?

a. buza superioară să fie mai proieminentă decât buza inferioară în cazul montării cu supraocluzie frontală

b. buzele să fie în acelaşi plan în cazul montării cap la cap

c. buza inferioară să fie mai proieminentă în cazul montării cap la cap

d. marginea vestibualră a machetei superioare să nu bombeze sub pragul narinar

e. buza inferioară este mai proieminentă în cazul montării inverse.

Răspuns: c

pag. 211

5*. Care dintre următoarele repere nu trebuie să apară la controlul intraoral cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale?

a. linia mediană interincisivă să se suprapună pe planul medio-sagitala al feţei

b. curbura vestibulară să fie simetrică

c. lăţimea celor şase frontali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucale

d. lăţimea celor şase frontali inferiori să se încadreze între cele două comisuri bucale

e. faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori să nu fie prea vizibilă.

Răspuns: d

pag. 211 – 212

6*. Frush şi Fischer au făcut următoarea recomandare privind animarea dinţilor protezelor totale

a. anomaliile de poziţionare a dinţilor trebuie reproduse simetric

b. diastemele şi tremele cresc rezistenţa mecanică a protezelor totale

c. diastemele şi tremele scad rezistenţa mecanică a protezelor totale

d. vestibularizarea cadinului imprimă o notă veselă

e. coborârea incisivilor centrali imprimă o notă agresivă.

Răspuns: c

pag. 213

7*. Testul Buschman-Ismail de control al componentei verticale a relaţiilor intermaxilare a machetelor protezelor totale se referă la

a. pronunţarea de cuvinte care conţin fonema S

b. pronunţarea de cuvinte care conţin fomema M

c. picurarea de ceară moale pe faţa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de deglutiţii

d. picurarea de ceară moale pe faţa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de deglutiţii

e. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior.

Răspuns: d

pag. 214

8*. Testul Silverman de control al componentei verticale a relaţiilor intermaxilare a machetelor protezelor totale se referă la

a. pronunţarea de cuvinte care conţin fonema S

b. pronunţarea de cuvinte care conţin fomema M

c. picurarea de ceară moale pe faţa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de deglutiţii

d. picurarea de ceară moale pe faţa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de deglutiţii

e. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior.

Răspuns: a

pag. 214

9*. Care dintre următoarele situaţii nu necesită remontarea dinţilor protezelor totale

a. alegerea unei garnituri de dinţi necorespunzătoare

b. montarea dinţilor laterali în afara crestelor

c. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestei

d. rapoarte mandibulo –maxilare necorespunzătoare

e. neconcordanţa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei.

Răspuns: c.

pag. 218

10*. Care dintre următoarele zone ale câmpului protetic edentat total necesită despovărare

a. două treiemi anterioare ale tuberculului piriform

b. torusul palatin

c. tuberozităţile maxilare

d. crestele edentate regulate

e. zona linguală centrală

Răspuns: b

pag. 220

Complement multiplu

1. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte

a. Dinţii laterali să respecte regula POUND

b. Curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică

c. Dinţii să realizeze unităţi fonetice de câte 3 dinţi

d. Papilele interdentare să fie modelate convex

e. Înălţimea frontalilor să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului.

Răspuns: a,b, e

pag. 207

2. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte

a. în regiunea laterală, montarea dinţilor să respecte axul interalveolar

b. dinţii să realizeze unităţi masticatorii de câte 5 dinţi

c. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav

d. linia mediană interincisivă să corespundă cu cea de pe model

e. dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei.

Răspuns. a,d,e

pag.207

3. Controlul extraoral al bazelor din ceară al machetelor protezelor totale urmăreşte

a. papilele interdentare să fie modelate convex

b. papilele interdentare să fie modelate concav

c. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex

d. versantale vestibulare ale machetelor să fie modelate concav

e. versantele linguale ale machetelor să fie modelate concav.

Răspuns: a,c,e

pag. 207 - 209

4. Controlul estetic din faţă, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte

a. linia interincisivă să se suprapună pe planul mediosagital al feţei

b. buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea

c. roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil

d. RC să coincidă cu IM

e. lăţimea celor 6 frontali să se încadreze între cele 2 comisuri.

Răspuns: b, c

pag. 211

5. Controlul estetic din profil, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte

a. buza superioară este mai proieminentă decât cea inferioară în montarea cu supraocluzie frontală

b. buzele sunt în acelaşi plan în montarea cap la cap

c. în RC buzele sunt răsfrânte şi proeminente

d. buza superioară să fie simetrică

e. marginea vestibulară a machetei superioare să nu bombeze mult sub pragul narinar.

Răspuns: a, b, e

pag. 211

6. Controlul estetic, cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale urmăreşte

a. curbura vaestibulară să fie simetrică

b. buzele sunt răsfrânte în RC

c. linia interincisivă superioară să se suprapună pe planul medio-sagital al feţei

d. planul ocluzal să nu atârne

e. şanţurile nazo-labiale şi paralabiale să fie şterse în totalitate.

Răspuns:a, c, d

pag.211 – 212

7.Pentru îmbunătăţirea aspectului estetic al protezelor totale, Frusch şi Fischer recomandă

a. anomaliile în poziţionarea dinţilor trebuie reproduse simetric

b. anomaliile în poziţionarea dinţilor nu trebuie reproduse simetric

c. curbura incizală este mai accentuată la bărbaţi

d. curbura incizală este mai accentuată la femei

e. vestibularizarea caninului conferă o notă de agresivitate.

Răspuns: b, d, e

pag. 213

8. Pentru îmbunătăţirea aspectului fizionomic al protezelor totale Frusch şi Fisfher recomandă

a. linia colatului dinţilor frontali se plasează la acelaşi nivel

b. linia coletului dinţilor frontali nu se plasează la acelaşi nivel

c. coborârea incisivilor frontali imprimă o notă veselă

d. coborârea celor doi incisivi centrali imprimă o notă de agresivitate

e. diastemele cresc retistenţa mecanică a protezelor totale.

Răspuns: b, c

pag. 213

9. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaţii:

a. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaţiu prea mare

b. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este unspaţiu prea mic

c. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaţiu prea mic

d. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi spaţiul retroincisiv este un spaţiu prea mare

e. fonema K eate alterată – proteza este prea extinsă în regiunea posterioară

Răspuns: a, c, e

pag. 217 – 218

10. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaţii:

a. fonema V seamănă cu F – dinţii superiori sunt prea scurţi

b. fonema F seamănă cu V - dinţii superiori sunt prea scurţi

c. fonema V seamănă cu F – dinţii superiori sunt prea lungi

d. fonema F seamănă cu V – dinţii superiori sunt prea lungi

e. fonema F seamănă cu V – dinţii superiori sunt prea laţi.

Răspuns: a, d

pag. 218

11. La controlul fonetic al protezelor totale pot apărea următoarele situaţii

a. fonema T se aude ca D – dinţii superiori sunt oralizaţi

b. fonema D se aude ca T – dinţii superiori sunt oralizaţi

c. fonema T se aude ca D – dinţii superiori sunt vestibularizaţi

d. fonema D se aude ca T – dinţii superiori sunt vestibularizaţi

e. fonema D se aude ca T – proteza este prea groasă în zona rugilor palatine.

Răspuns: a, d, e

pag. 218.

12. Care dintre următoarele situaţii constatate la proba machetelor protezelor totale necesită remontarea dinţilor artificiali

a. montarea dinţilor laterali în afara crestelor

b. montarea dinţilor laterali pe mijlocul crestelor

c. rapoarte mandibulo-maxulare necorespunzătoare

d. alegerea unei garnituri de dinţi necorespunzătoare din punct de vedere al culorii dinţilor

e. concordanţa dintre RC şi IM.

Răspuns: a, c, d

pag. 218

13. În faza de verificarea a machetelor din ceară a protezelor totale se transmit pe model către laborator, următoarele informaţii

a. forma şi profunzimea zonei de închidere vestibulară anterioară

b. forma şi profunzimea zone de închidere palatinală posterioară

c. zonele de despovărare

d. zonele retentive care pot crea probleme la inserţia protezei

e. linia surâsului.

Răspuns: b, c, d

pag. 219