Protectia si conservarea biodiversitatii mediului

8/17/2019 Protectia si conservarea biodiversitatii mediului

1/79

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,

SIGURANŢA PRODUCŢIEI ALIMENTARE ŞI A MEDIULUI

Parcul National Calimani

Cadru didactic:

Şef lucrări as. dr. ing. Ghinea Cristina

Student: Moisa Claudiu

Programde studiu: PCM

Anul: III


2/79

1. Localizare geografica, cadrul administrativ teritorial, regiunea de

dezvoltare, harta zonei, istoricul zonei

Descriere

Prima propunere de instituire a Parcului Na ional Călimani a avut loc în anul 1975, acestațurmând să fie declarat arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 (privindaprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ional - Sec iunea a III-a - zone proteajateț ț !"#$ %n anul &'', prin Hotărârea de Guern nr. 2!0 din " martie!5# (privind delimitareare)erva iilor biosferei, parcurilor na ionale i parcurilor naturale i constituireaț ț ș șadministra iilor acestora, urmea)ă să se restabilească limitele i suprafa a acestuia$ț ș ț

Parcul repre)intă o )onă montană cu forme de relief diversificate* vârfuri (PietrosulCălimanului + &1'' m, ur-.iu + 177/ m, 0ar-.ita + 1'' m, 2ucaciu + 177 m, 1& 3postoli +

17/' m, Ciomatu + 1$'1 m, abrupturi stâncoase, c.ei, văii, doline, mă-uri, lapie)uri, ponoare, poiene4 cu suprafe e naturale acoperite cu păduri, pă uni i paji ti$ț ș ș ș

3ria naturală dispune de mai multe tipuri de .abitate ( Păduri acido"ile de Picea a#ie$ dinregiunea montană %&accinio-Piceetea'( Păduri de Lari) decidua i*$au Pinu$ cem#ra dinș

regiunea montană( Paji ti montane de +ardu$ #ogate ,n $pecii( pe $u#$traturi $ilicioa$e(ș

u"ări uri cu Pinu$ mugo i /ododendron mrti"ollium( u"ări uri cu $pecii $u#arctice deș ș ș

Sali)( &egeta ie /er#acee de pe malurile râurilor montaneț ce adăpostesc o -amă diversă defloră i faună specifică rientalilor$ș

6ituat în un ii Călimaniț i inclu)ând cel mai mare crater vulcanic din 8omânia cu unșdiametru de circa 1' m (stins în pre)ent, Parcul Na ional Călimani cu o suprafa ă totală deț ț&"$5// .a, are în componen ă re)erva iile naturale*ț ț :oispre)ece 3postoli (cu Potecatematică 12 po$toli, ;nepeni ul cu Pinus cembra + Călimaniș iș 2acul


3/79

Daru :ornei6ări@or

Daru :ornei, Plaiul Darului, Nea-ra Darului,6ări@oru are, Daru Bucovinei, ura 0aitii

Panaci Panaci, :ră-oiasa, Păltini@, Coverca, Catrinari,

It%!i-(& %n$i

Propunerea de constituire a Parcul National Calimani s+a facut in anul 1975 de catre Centrulde Cercetari Biolo-ice Cluj$ 6tudiul de constituire s+a elaborat in 197/ de


4/79

Parcul National Calimani are o suprafata totala de &"$'"1 .a si cuprinde urmatoarele )one*

• 8e)ervatia 6tiintifica de ;nepenis cu Pinus cembra, cate-oria


5/79

Fi/) 0 1a!ta %n$i Pa!-(& Nati%na& Ca&imani


6/79

2. Geomorfologie, hidrologie, clima si sol G$%m%!2%&%/i$

Călimanul domină re-iunile înconjurătoare, înăl>ându+se deasupra un>ilor Bâr-ău @i a

dealurilor din Podi@ul ?ransilvaniei$ :enivelarea @i individuali)area Călimanului sunt

accentuate prin pre)en>a depresiunilor sculptate în roci mai pu>in re)istente+ )ona Colibi>a+

sau a celor de ero)iune, prăbu@ire @i de baraj vulcanic* ?opli>a, 6tânceni, Nea-ra, 2unca

Bradului, 8ăstoli>a în defileul ure@ului4 :ră-oiasa, Bilbor @i 6ecu la est4 Gara :ornelor la

nord$

:efileul ure@ului+ limita sudică, este un uluc desfă@urat între ?opli>a @i :eda, pe o lun-ime

de "& m, care constituie cea mai mare vale de străpun-ere din lan>ul vulcanic, caracteri)ată

prin pre)en>a unor sectoare foarte în-uste, cu versan>i abrup>i @i înal>i, cu numeroase conuri de

dejec>ie alcătuite din bolovăni@ vulcanic$ Pe alocuri, valea se lăr-e@te făcând loc unor

depresiuni deluroase dintre care cea mai de)voltată este covata de prăbu@ire 2unca Bradului$

Plafonul culmilor, cu aspect deluros, se men>ine între 9'' + 1''' m, fiiind încadrat de pintenii

podi@ului vulcanic înăl>at, destul de rapid, la peste 1''' + 1&'' m4 la eHtremită>ile depresiunii,

valea se în-ustea)ă spre )ona montană, dar se desc.ide sub formă de pâlnie către Podi@ul

?ransilvaniei @i ?opli>a + .eor-.eni$ dinioară, valea ure@ului a fost o strâmtoare ce făcea

le-ătura între lacul din :epresiunea ?opli>a+.eor-.eni @i acela din ?ransilvania, prin

intermediul suitei de lacuri cantonate în ba)inete + separate la rândul lor prin strîmtori

secundare$ :e+a lun-ul ure@ului, pe versan>i, se )ăresc stânci abrupte, cu aspect de turnuri,

constituite din a-lomerate vulcanice4 în cotloanele mai lar-i ale văii s+au cuibărit numeroase

a@e)ări umane, de unde pornesc drumuri ce mer- spre crestele Călimanului$

asivul Căliman are forma aproHimativă a unui dreptun-.i, cu lun-imea de circa /' m @i

lă>imea medie de peste ' m, cu o suprafa>ă în jur de &''' m&$ &7


7/79

Podi@ul Călimanului este situat între 1'' + 1/'' m, fiind dominat de o cupolă -randioasă ce

se ridică până la &1'' m$ %năl>imea @i masivitatea acestuia se men>in @i în )onele mar-inale$

Aăile în-uste @i adânci, cu o altitudine de "'' + /'' m, sunt împădurite$$

%n re-iunea muntoasă a Călimanului putem deosebi trei )one cu aspecte distincte*

un relief interfluvial intens crestat, modelat în a-lomerate vulcanice4

podi@ul + stivă de a-lomerate @i cur-eri de lavă4

caldera centrală, înconjurată de versan>i abrup>i @i cupola ce domină podi@ul$

3ltitudinea @i structura vulcanică eHplică lipsa pasurilor de înăl>ime$ Daua cea mai lar-ă @i mai

adâncă se desfă@oară între Bistri>a ?ransilvană, în ba)inul superior al Colbului, @i i)voarele

pâraielor 6ecu @i 6curtu din ba)inul 8ăstoli>ei care separă )ona înaltă de podi@ul vulcanic

vestic, cu altitudini sub 1/'' m4 covata ?i.ului + în@euare amplasată între 6trunioru @i

Ciun-etu + face le-ătura între ba)inul ?i.ului @i cel al :ornei$ Partea cea mai înaltă a

masivului constituie domeniul pă@unilor alpine, cu i)voare abundente @i via>ă pastorală relativ

de)voltată$ Fro)iunea fluvială foarte activă, de)a-re-ările intense @i -lacia>iunea pleistocenă

au modelat formele vulcanice ini>iale$ Craterele au fost distruse prin prăbu@iri @i ero)iune,

pre)entând, în ca)ul calderei, diametre până la 1' m, iar văile s+au adâncit cu circa '' m$

Aersan>ii asivului Călimani au aspecte foarte variate$ Cel nordic, spre i)voarele :ornei @i

ale Ne-rei Darului, este mai fra-mentat, mai abrupt @i cu căldări -laciare din care se

rosto-olesc râuri toren>iale$ Aersantul estic, înăl>at deasupra depresiunilor :ră-oiasa @i Bilbor,

corespunde unui podi@ de lave dominat de mă-uri mari$ Aersantul sudic, care începe din

muc.ia meridională a craterelor, are aspectul unui podi@ neted ce cade în trepte lar-i spre

defileul ure@ului* cele superioare, dispuse imediat sub conul central, sunt aproape

ori)ontale, înmlă@tinite sau acoperite de turbării, iar treptele inferioare sunt împădurite masiv,

c.iar în cadrul văilor adânci @i în-uste$asivul Ne-oiu =n-uresc + Pietrosul, cu relief alpin total deosebit în compara>ie cu restul

lan>ului vulcanic, repre)intă partea cea mai importantă a Călimanului, o creastă orientată

nord+vest + sud+est, cu o lun-ime de peste " m, cu înăl>imile cele mai mari, alcătuită din stive

de lave ande)itice + ori)ontale sau slab înclinate care se de)a-re-ă u@or, ducând la apari>ia

unor acumulări imense de blocuri dispuse .aotic @i -ro.oti@uri ce cur- pe pante$ 3spectul este

diferit de restul masivului, deoarece Pietrosul apare ca un pisc seme>, iar platoul dirijat

odinioară spre sud+vest a fost intens decupat de pâraiele Ne-oiu @i Pietrosul @i transformat, încea mai mare parte, într+o creastă )im>ată$


8/79

:ealuri cu spinarea lă>ită ca :ealul :elu-anu, :ealul 2at, sau conică + bâtci precum* Poiana

Calului, Aulturu, :ealul Ne-ru, ?arni>a, care pot fi urmărite de+a lun-ul ure@ului, între

Bistra @i ?opli>a sau deasupra Bilborului$ 6e întâlnesc @i numeroase poduri de lavă a căror

ori)ontalitate este bine eviden>iată de toponimie* :ealul 2at, 2opata, Desul Paltinului, Desul

Porcului, Desu>ul$

%n )ona de contact cu Podi@ul ?ransilvaniei la vest, platoul se sfâr@e@te spre eHterior printr+un

abrupt de "'' + 5'' m, atin-ând eHtensiunea maHimă în partea de vest a Călimanului, unde

ocupă suprafe>e de )eci de ilometri pătra>i +dealurile Aulturu, Ne-ru, oldovanca, Desu>ului,

Desul Porcului$ Pe întinsul platoului se înal>ă conuri secundare, care complică aspectul

reliefului$

Aăile adânci, radiare, au decupat podi@ul în mai multe compartimente, cu poduri etajate,

întrerupte de mă-uri cu înăl>imi ce oscilea)ă între 1''' + 15'' m* Podi@ul Poiana Calului, cel

mai eHtins, situat între văile Bistri>a @i 6ecu4 Podi@ul a @i Nea-ra Darului, în partea estică a masivului înalt @i

deasupra depresiunilor :ră-oiasa @i Bilbor4 Podi@ul Buba la nord+ vest, amplasat între

Ne-ri@oara @i :epresiunea Colibi>a$

Caldera centrală a Călimanului este dominată de vârfuri înalte, la care se adau-ă conuri

secundare$ 6uprafe>ele plane au o eHtindere mai redusă pe flancul nordic al Călimanului,

datorită pantei mai accentuate @i ero)iunii intense a râurilor$

Călimanul este sin-urul masiv vulcanic ce poartă amprenta -lacia>iunii cuaternare, ale cărei

urme s+au conservat în sectoarele cu masivitate mai mare @i acolo unde insola>ia a fost mai

redusă$ Iăpada spulberată de vânt sau provenită din avalan@e acoperă fundul căldărilor

-laciare, formând în timpul iernii un strat cu -rosimi ce pot depă@i 1' metri @i persistă până în

luna iulie sau c.iar începutul lui au-ust$ Căldările -laciare cele mai caracteristice sunt -rupate

pe versantul nordic al 8e>iti@ului, suspendate la înăl>imea de 19'' m, în ba)inele toren>iale aleafluen>ilor mai importan>i din cursul superior al râului Nea-ra Darului$ Căldările erau ocupate,

cu circa " + 5 milioane de ani în urmă, de -.e>ari care înaintau pe văi, atin-ând lun-imi

maHime de m$ %n partea nordică a Ne-oiului =n-uresc, la altitudinea de 15' + 19'' m

apar două căldări mai mici, sub Af$ Pietrosul, trei căldări situate la înăl>imea de 17' m, iar pe

flancul vestic al Bistriciorului + două căldări mai pu>in repre)entative$

2inia de creastă a marilor înăl>imi, un )id crenelat de JcetateK, este întreruptă de @ei, uneori

ceva mai lar-i, por>i de trecere de pe flancul sudic al ure@ului către cel nordic al '


9/79

Gării :ornelor$ :e+a lun-ul văilor întâlnim pere>i verticali de lavă, coloane prismatice seme>e

@i turnuri sculptate în a-lomerate$

=n peisaj inedit este acela modelat în a-lomerate vulcanice, care acoperă aici mari suprafe>e$

3-lomeratele au -enerat cele mai fantastice forme, acolo unde ero)iunea a fost foarte activă

reu@ind să modele)e materialele re)ultate din erup>ii$ Pe alocuri, răsar stânci uria@e de "' + 5'

m înăl>ime, constituite din elementele rotunjite, cu mărimi variabile, puternic cimentate prin

aportul lavelor @i, mai ales, al cenu@ii consolidate$ 3desea pot fi vă)u>i pere>i verticali pu@i în

eviden>ă prin apari>ia crăpăturilor ce fra-mentea)ă masa a-lomeratelor @i care se întâlnesc

frecvent pe versantul vestic al Pietrelor 8o@ii L ?amău @i pe cel estic al Bă>osului la

Bisericani$ 6tânci rotunjite domină în Bato@ul, Pietrele 8o@ii, sub Af$ Călimanul Cerbului,

:oispre)ece 3postoli + 2ucaciu, Af$ ?i.u @i Af$ Ciun-etu, de+a lun-ul ure@ului + pe flancul

sudic al Călimanului, sau în partea estică, deasupra :ră-oiesei$

6ectorul ?ămău + 2ucaciu de pe latura vestică a calderei, pre)intă aspectul unei culmi

conveHe, întreruptă de pere>i verticali$ 3par stânci cu aspect de turnuri sau piramide,

asemenea unor piloni de poduri +Podul de Piatră+, re)iduri ale unor mari înăl>imi ce dominau

odinioară platoul$ 6+au păstrat numeroase stânci seme>e, cu forme curioase @i fantastice +

ciuperci @i )iduri de piatră, fi-uri bi)are asemenea unor sfinc@i -rupa>i în jurul Af$ ?i.u, de pe

flancul sudic, sau răvă@ite pe Ciun-etu @i, mai ales, în cetă>ile de piatră ale Călimanului, între

?ămău @i 2ucaciu$ 6ectorul acesta, cu o lun-ime de circa 15 m, repre)intă prelun-irea

nordică a Pietrosului, un promontoriu avântat spre Aatra :ornei care separă cele două ba)ine

ale Gării :ornelor, Cetatea ?ămăului, :ra-onii din Pietrele 8o@ii, :oispre)ece 3postoli @i

2ucaciu$

?ipul acesta de relief a luat na@tere prin ac>iunea de ero)iune eHercitată de apele de @iroire @i

de cele cu re-im toren>ial care au reu@it, de+a lun-ul timpului, să compartimente)e placa de

a-lomerate în fra-mente din ce în ce mai mici + la acest proces adău-ându+se de)a-re-area

termică, inclusiv cea prin în-.e>+de)-.e> datorată apei din fisuri @i diacla)e, descompunereac.imică @i, în final, fasonarea eoliană @i a picăturilor de ploaie$ Pentru această conclu)ie

pledea)ă @i faptul că în partea vestică a masivului, unde cuvertura de a-lomerate s+a

conservat, JstatuileK sunt practic ineHistente @i mai ales că pe ande)ite întâlnim forme

re)iduale cu totul diferite ca aspect$ 8elieful acesta de Jmartori de ero)iuneK se întâlne@te

numai pe vârfuri @i interfluvii, acolo unde panta a contribuit la intensificarea ero)iunii, lipsind

în ba)inele râurilor, unde cuvertura de a-lomerate fiind mai -roasă s+a păstrat relativ mai bine$


10/79

ra-mente din acest platou, sub formă de coline, coboară din Pietrosul către sud+vest$ %n

partea sud+estică panta este foarte abruptă, iar stratele de lavă au o dispo)i>ie ori)ontală sau

u@or înclinată, mai ales în ca)ul marilor altitudini ce depă@esc 1'' m$3-lomeratele intens

alterate din Af$ Ne-oiu 8omânesc au dus la apari>ia unor Jmări de blocuriK, cu -rosimi de & +

m , maHim 7 m$

Af$ Pietricelul + 1 99 m, constituit din lave mai re)istente, este ultimul aparat vulcanic din

)ona înaltă a Călimanului$ 6pre est, se desfă@oară Af$ 8e>iti@ de & '&1 m, care în partea

nordică are un perete )im>at, @tirbit de căldări -laciare, în timp ce flancul sudic coboară sub

forma unui platou cu pantă domoală, acoperit cu blocuri de)a-re-ate imediat sub vârf$

6pinările domoale ale Bradului Ciont cu o altitudine de 199 m, @i plaiurile întinse ale

Aoievodesei +1&5 m+, acoperite de blocuri de)a-re-ate, dispuse .aotic, fac le-ătura cu

Căliman+ilor Călimani, în -ene)a elementelor climei, un

rol primordial îl are relieful$ Neomo-enitatea ridicată a acestuia se reflectă pre-nant asupra

climei în ansamblu @i asupra re-imului diverselor elemente @i fenomene meteorolo-ice$ Prin

altitudine, eHpo)i>ia versan>ilor @i înclinarea lor, relieful are un rol deosebit în de)voltarea proceselor meteorolo-ice$

3stfel, apari>ia @i propa-area fenomenelor de fe.n, a inversiunilor termice, au un rol

primordial în caracteri)area elementelor componente ale climatului re-ional @i local$ Plecând

de la faptul că toate aceste elemente se manifestă diferit în cadrul creat de diversitatea mare de

mase de aer ce străbat teritoriul, s+a întreprins pe ba)a situa>iilor aerosinoptice o anali)ă a

frecven>ei diferitelor mase de aer ce î@i pun amprenta asupra climatului )onei$

asele de aer maritim+polar L de>in frecven>a anuală cea mai ridicată +"5,9O, având maHimulîn luna iunie + 5,1O+ @i minimul în luna septembrie + &,7O$


11/79

centrale, sau, într+o propor>ie mai redusă, de către anticiclonul scandinav, prin periferia sa

sudică$ Aara, aceste mase de aer produc o vreme răcoroasă, cu precipita>ii reduse, mai ales sub

formă de averse înso>ite de descărcări electrice, iarna conduc la scăderea temperaturilor$ 6unt

mase de aer care toamna induc o vreme frumoasa @i stabilă, în lunile septembrie @i octombrie$

Pentru climatul montan sunt eHtrem de importante, mai ales pentru faptul că ele conduc la o

frecven>ă mai ridicată a inversiunilor termice, cu precădere în semestrul toamnă+iarnă$

asele de aer arctic L au o frecven>ă mult mai scă)ută decât cele de ori-ine polară +/,1O+

anual, manifestându+se mai pre-nant în lunile .ibernale +decembrie+ianuarie+$ %n lunile de

primăvară+vară pot fi pre)ente numai accidental$ Fle produc răcirile cele mai drastice din

timpul iernii$ :eplasarea lor are loc în cadrul circula>iei ultrapolare, fiind înlesnită fie de

anticiclonul ruso+siberian, când aceasta tinde să coboare spre sud, fie de dorsala anticiclonului

scandinav prin partea sa estică$ 3ceste mase de aer pot să favori)e)e în-.e>urile târ)ii de

primăvară, precum @i cele timpurii de toamnă$ :e asemenea, în lunile de iarnă, conduc în mod

frecvent la înre-istrarea inversiunilor termice$

asele de aer maritim tropical+ de>in o frecven>ă foarte redusă +1,9O, manifestându+se mai

pre-nant în lunile de vară LmaHimul ',5O+ în luna au-ust$ Fle î@i au ori-inea la latitudinile

subtropicale ale ceanului 3tlantic sau în area editerană @i sunt transportate de

depresiunile barice mediteraneene$ Fle induc o vreme cu temperaturi ridicate @i ploi calde$

asele de aer continental+tropical+ au o frecven>ă mai ridicată decât cele maritim+tropicale

+",&O$ recven>a maHimă se înre-istrea)ă în luna au-ust +1,1O$ 3dvec>ia acestor mase de aer

se produce datorită ac>iunii unor centrii semipermanen>i în 3sia ică @i Peninsula 3rabică, a

căror activitate se eHtinde uneori @i la latitudini mai nordice$ 3ceste mase de aer conduc la

perioadele estivale cu cele mai ridicate temperaturi când se înre-istrea)ă maHimele absolute$

%n ca)ul unor de)voltări cu totul accidentale în timpul iernii, ele dau na@tere a@a numitelor

Jferestre caldeM, destul de frecvent în ultimii ani$

Pe lân-ă aceste forme de circula>ie -enerală a atmosferei datorită interac>iunii permanente cusuprafa>a subiacentă, un rol important îl joacă @i circula>ia locală, caracteri)ată printr+un

sc.imb permanent de aer între altitudinile înalte @i cele joase$ Cau)a acestui sc.imb o

constituie contrastele termice @i barice$ 3cest sc.imb este mai pre-nant în lunile de vară,

când, seara @i noaptea are loc o scur-ere a aerului dinspre munte, iar în prima parte a )ilei,

aerul se ridică dinspre depresiune înspre )onele înalte$ 3cest circuit permanent sub forma

bri)ei de munte, conduce la moderarea temperaturii aerului$


12/79

a dintre circula>ia -enerală a atmosferei @i caracteristicile suprafe>ei active la

care se adau-ă @i radia>ia nocturnă, constituie cau)a principală a inversiunilor termice$ Iona

luată în studiu se caracteri)ea)ă datorită particularită>ilor oro-rafice ca o re-iune cu inversiuni

termice evidente, atât sub raportul duratei @i intensită>ii, cât @i al frecven>ei$

:urata producerii fenomenelor este eHtrem de importantă$ :e re-ulă, eHtinderea nu depă@e@te

&" de ore, inversiunile producându+se în -eneral în perioada înre-istrării minimei diurne,

pentru ca apoi temperaturile să se e-ali)e)e @i să revină la raporturi normale$ iilor atmosferice, cât @i de condi>iile oro-rafice, putându+se manifesta pe perioade lun-i

de timp, peste 9/ de ore în )ona Călimani$

=n raport substan>ial în sporirea intensită>ii @i duratei inversiunilor termice în se)onul

.ibernal, îl are pre)en>a stratului de )ăpadă, întrucât radia>ia nocturnă rămâne totu@i factorul

esen>ial în producerea unor astfel de fenomene$

?emperatura medie anuală este cuprinsă între &,"+",' C$ 3mplitudinile termice anuale sunt

cuprinse între 15,1 @i &",9C$ %n )ona montană, masele de )ăpadă frânea)ă încăl)irea din

primăvară$ :e asemenea, toamnele sunt mai calde$ 3cest fapt eHplică de ce climatul din

Călimani are o continentalitate termică scă)ută, dar anii bo-a>i în precipita>ii .ibernale pot

conferi @i un caracter oceanic$ 3cestea sunt însă situa>ii accidentale$

:urata stratului de )ăpadă se întinde pe o periodă cuprinsă între 19+&' )ile$ 3portul de

precipita>ii este cuprins între 97+5'& mm$

Cantitatea anuală de precipita>ii este foarte variabilă având ecartul între 579+1/5 mm$ edia

multianuală este 1'&& mm$ Cea mai bo-ată lună în precipita>ii este iulie +19,& mm, iar cea

mai săracă este noiembrie +,5 mm$

Hid!%&%/ia, d(+ă Na(m $t a&), 0334asivul Călimani, prin forma @i structura sa specifică vulcanilor, obli-ă apele care+l

bră)dea)ă L tributare 6ome@ului, ure@ului @i Bistri>ei moldovene@ti L să+@i desfă@oare radial

cursurile$

8âul Nea-ra Darului î@i adună apele de pe flancul nordic al Călimanului, din interiorul

calderei vulcanice, pe care a ferestruit+o adânc$ imea de 17'' m4 are un ba)in foarte ramificat, cu mul>i afluen>i ai căror ape se "


13/79

rosto-olesc înspumate peste repe)i@uri @i cascade L Q:uruitoarea de pe BăucaM L Băucu>a @i

cascada 8e>iti@ului, cele ale pâraielor 6tânei, :umitrelului @i altele$ Aăile sunt în-uste @i

adânci, fiind străjuite de versan>i abrup>i$

Nea-ra Darului prime@te numero@i afluen>i care i)vorăsc de sub vârfurile cele mai înalte ce

jalonea)ă marele crater al Călimanului L 8e>i>i@, Pietricelul, :umitrelul, ?arni>a, Paltinul,

0ârla, Băuca, pârâul Gi-anului @i, mai ales, pârâul 0aitii cu ape mai bo-ate, care+@i înfră>e@te

undele cu cele ale Ne-rii Darului în satul ura 0aitii$ Nea-ra se varsă în Bistri>a$

3pele de pe frontul nord+estic al masivului sunt colectate de Călimanel, afluent al râului

Nea-ra Darului, care marc.ea)ă contactul dintre eruptivul Călimanului @i mun>ii cristalini ai

Bistri>ei$

Partea nord+vestică este străbătută de râul :orna @i afluen>ii săi$ :orna, cu i)voarele la

altitudine de 17/' m, sub Af$ ruiu, î@i une@te apele cu cele ale Bistri>ei la Aatra :ornei$

:orna parcur-e o vale presărată cu repe)i@uri @i prime@te numero@i afluen>i care î@i colectea)a

apele de sub cele mai înalte vârfuri din vestul Călimanului* ruiu, Ciun-et, 6trunioru,

Bistricioru @i 6trăcioru$ :intre afluen>ii cei mai importan>i amintim* pâraiele Bârsanul @i

Aorova, ce i)vorăsc de sub Af$ ăieri@, @i :orni@oara L de sub :ealul Cornii$ :orna,

împreună cu :orni@oara, străbat :epresiunea Poienii adunând râuri din Bâr-ău @i 6u.ard4 la

:orna Candrenilor îi a>ine calea Ne-ri@oara, cu obâr@ia sub Af$ ?amăului$

lancul sudic al Călimanului este drenat de râuri mai dese, cu văi mai lar-i @i pu>ine

repe)i@uri, datorită faptului că masivul coboară în trepte domoale spre defileul ure@ului, în

care debu@ea)ă toate apele$ Partea sud+vestică este străbătută de râul Bistra, care+@i adună

i)voarele de sub :ealul Cofii4 pe un traseu cu o lun-ime se 1 m, colectea)ă mul>i afluen>i*

văile 6tejii @i Iapodea pe stân-a, văile Calului @i Bidireasa pe dreapta4 se varsă în ure@ în

dreapta localită>ii Bistra$

2a est întâlnim pârâul 8ăstoli>a format din 6ecu cu i)voarele sub vârfurile oldovanca @i

Gi-anca L care colectea)a apele pâraielor 6curtu si Porcul L @i din pârâul ?i.u cu obâr@ia înAf$ Ciun-etu, al cărui afluent, Pârâul ijlocu, î@i rosto-ole@te undele de sub vârfurile

Iur)u-ău, Bistricioru @i 6trunioru$ Aăile sunt în-uste @i străjuite de versan>i abrup>i, cu aspect

de c.ei, acolo unde râurile intersectea)ă stivele de a-lomerate vulcanice$ %n aval de confluen>a

6ecului cu ?i.u, 8ăstoli>a prime@te afluen>i mai mici, mai important fiind Bradul de pe partea

stan-ă a pârâului$ 8astoli>a se varsă în ure@ în comuna 8ăstoli>a$

Către est se desfă@oară ba)inul râului ii săi ?i.u pe partea dreaptă, cele două


14/79

Pietrosul prin pârâul cu acela@i nume @i de sub Ne-oiu =n-uresc prin pârâul Ne-oiu$ a împreună cu afluen>ii săi drenea)ă o suprafa>ă de &1" m&, dintre care 171 apar>in

Călimanului, iar restul un>ilor ur-.iu$

Pârâul 2oma@, afluent al ?opli>ei, i)voră@te de sub versan>ii sudici @i estici ai vârfurilor 8e>i>i@

@i Bradul Ciont$ Pârâul Puturosul, unul dintre afluen>ii 2oma@ului, î@i are obâr@ia în i>i@ului L un lac de baraj natural, situat pe flancul sud+estic al vârfului cu acela@i nume, la

altitudine de 1/5' m$

Pârâul Aoievodesei, un alt afluent important al 2oma@ului, î@i are obar@ia sub vârful cu acela@i

nume @i colectea)ă numeroase ape$ :intre ceilal>i afluen>i amintim pârâul 0urdu-a@ul are @i

pârâul 6ecu de pe stân-a ?opli>ei$

%n cursurile superioare, râurile cur- prin văi în-uste, care se lăr-esc în sectoarele mijlocii @i

inferioare$

8âurile Călimanului au un curs radiar, diver-ent pe versan>ii conurilor @i conver-ent în

interiorul calderei @i al craterelor, @i dendritic între conuri$

Bistri>a transilvană, care marc.ea)ă limita nordică ce separă Călimanul de Bâr-ău, adună

apele de pe flancul vestic al Iur)u-ăului, Bistriciorului, 6trăciorului, :albidanului,

?omnatecului, Bubei si :ealului Cornului$ Bistri>a pre)intă alternan>e de sectoare în-uste, cu

aspect de c.ei tăiate în a-lomerate vulcanice @i sectoare mai lar-i$ Bistri>a se vărsa în Dieu, în

apropiere de 6ără>el$

2acurile sunt rare în cuprinsul Călimanului, ele fiind repre)entate prin i>i@, lac de

baraj natural de unde î@i adună i)voarele pârâul Puturosul$

S%& 5i ('t!at

3cestea se diferen>ia)ă în func>ie de natura substratului pe care se -refea)ă @i de tipul

faciesului ve-etal care se de)voltă pe ele$

6ub pătura de ve-eta>ie ierboasă @i de ericacee ata@ată subalpinului @i alpinului apar

lito$olurile $au podzolurile cu caracter litic$ 3cestea sunt superficiale, cu -rosimi de +&5 cm

rar mai profunde, dar suficient de permeabile, cu bun coeficient pentru aer @i apă, calită>i

pretabile faciesului ve-etal care se răsfrân- asupra conforma>iei de ansamblu a peisajelor$


15/79

prepod)oluri$ 6laba înclinare @i eHisten>a unei pături dense de ierburi favori)ea)ă sta>ionarea

apei @i acumularea materialului brut, în condi>iile unei adâncimi de până la "' cm, cu sc.elet,

teHtură nisipoasă @i slabă structură până la nestructurare, beneficiind de un p0 moderat acid în

jur de 5 @i saturare în ba)e AR'O$

6ub pădurile de molid, amestec fa- @i molid @i sub paji@tile de platou, forma>iuni ve-etale

satisfăcând inclusiv spa>iul calderei, sunt întâlnite di$tricam#o$oluri din clasa cambisolurilor,

prepodzoluri dar @i podzoluri /umico-"eriiluiale din clasa spodisolurilor, primele două cu

caracter andic$ oderat acide cu p. de ",5+5,&, cu .umus slab+moderat până la valori mari

cantitativ, în medie de &/,/ O, dar cu ecart lar- de la /,&+"/,7 O, valorile superioare

apar>inând brunelor pod)olice andice, cu un nivel de satura>ie în ba)e AR5' O , după 2upa@cu

@i colab$, 199, asemenea soluri sus>in un corp forestier @i de interferen>ă pădure + forma>iuni

de ericacee bine de)voltat, pe alocuri calitatea ec.ilibrului dinamic recomandând aceste

păduri pentru stadiul de tip climaH sau apropiat acestuia$ 6e adau-ă intercalarea andosolurilor

din clasa umbrisolurilor, uneori cu caracter litic mai ales sub pădurile de conifere de)voltate

în partea mediană a masivului dominat de ande)ite, iar pe por>iuni restrânse @i brun -ălbui

acide slab -lei)ate, cu mult sc.elet + ii slab înclina>i @i însori>i >inând de platoul vulcanic sudic @i de cel cu debu@are spre

:epresiunea Colibi>a sunt acoperi>i de pădurile de amestec fa- @i brad ce ve-etea)ă peste

soluri brune de pădure tipice$ 3cestea sunt umede @i bo-ate în .umus de tip mull cu troficitate

scă)ută @i cu reac>ie acidă până la slab acidă +e nutritive, ce iau uneori

caracter litic, fiind superficiale @i cu reac>ie acidă + iuni restrânse de ordinul )ecilor de .a ce apar>in platoului vulcanic estic, sudic @i

par>ial nord+vestic pot fi întâlnite soluri de turbă sau .istisoluri

3. Biodiversitate secifica si ecologica

F&%!a

Cripto-amele

Nu eHistă date fundamentate cu privire la macromicetele din un>ii Călimani$ bserva>iile

din teren au evidentiat && specii de ciuperci + ?ănase, &''5 ( cu si-uran>ă numărul lor fiind

mult mai mare$

6tudiul asupra micromicetelor, în special cele para)ite, a eviden>iat /' de specii din clasa

asti-omScotina, "" din BasidiomScotina, /1 din :euteromScotina + anoliu, 195,199$


16/79

3u fost identificate 9 specii, & subspecii, varietă>i @i 9 forme de lic.eni$ A$ Codreanu +195&

men>iona în masivul Călimani o specie nouă pentru >ara noastră* 4occnia aerugino$a, trei

varietă>i* oninia coeruleonigrican$ + var $u#candida, 4ladonia cornuto-radiata $u#ulata$,

Lecanora atra var$ montana$ :intre speciile rare pentru flora lic.enolo-ică a >ării, el enumera*

4onioc#e gracilenta, Peltigera $puria.( Pertu$aria dactlina .( $nea pendulina i 7$cia

mu$cigena.

%n ceea ce prive@te '!i%2it$&$, în lucrările lui .$ i.ai au fost pre)entate 77 specii de [email protected]

din asivul Călimani, din care foarte importante sunt* Gmnomitrium conncinatum, 8azzania

tricrenata( Ptilidium ciliare( 4rimmia incura( alaria $errata$ 6tudiile ecolo-ice compleHe

efectuate asupra forma>iunilor ve-etale din masiv au mai adău-at la cele cunoscute încă &7

specii @i 7 varietă>i de briofite, cifra acestora ajun-ând în final la 1'" specii @i 7 varietă>i

Pe ba)a activităTilor desfăTurate în teren în cadrul proiectului P6 ediu 6


17/79

V$/$taţia

6tructura ve-eta>iei mun>ilor Călimani repre)intă re)ultatul influen>elor induse de substrat,

relief, sol, climă @i activitatea umană$ :oni>ă et al $, 199&, include ve-eta>ia din mun>ii

Călimani în următoarele unită>i*

1$ area unitate B+ Paji@ti @i tufări@uri alpine, repre)entată printr+o sin-ură unitate*

unitatea B7+ Paji@ti alpine mediu europene cu* 4are) curula( ii

înal>i, între 1"''+ 15'$ 6e de)voltă pe soluri de tip pod)olic, brun pod)olic @i litic,

superficiale + profunde de &5+ 1&' cm$

$ area unitate :+ Păduri me)ofile @i .idrome)ofile de ră@inoase @i de foioase+ ră@inoase cu

unitatea :55+ Păduri est @i subcarpatice de molid în parte cu #ie$ al#a, cu Leucant/emum

>ald$teinii( Hieracium rotundatum, cu răspândire între 9''+ 175' m, pe soluri mijlociu

profunde+ profunde, fără sc.elet până la sc.eletice, cu re-im .idric normal, de tip brun

pod)olic$

"$ area unitate + Păduri me)ofile decidue de foioase @i de foioase ră@inoase cu unitatea

9&+ Păduri carpatice de brad @i fa- cu 4ardamine glanduligera, în parte cu Smp/itum

cordatum, între 7''+ 1"''m, pe soluri brune acide, brune eu+ me)oba)ice tipice, brune

pod)olice profunde, fără sc.elet+ slab sc.eletice, cu re-im .idric normal, adesea pseudo-lei)ate$


18/79

Ha'itat$

Pe ba)a informa>iilor ob>inute prin interpretarea ortofotoplanurilor corelate cu informa>iile din

transecte, s+a conturat o caracteri)are a macro.abitatelor +Cenu@ă, F$, &'1', care include

locali)area, suprafa>a aproHimativă @i procentul de acoperire din aria protejată, fără a se putea

reali)a detaliere pe tipuri de .abitate @i asocia>ii ve-etale$

Cea mai mare suprafa>ă din parc este ocupată de pădurile de molid, rareori în amestec cu brad,

care ocupă 1'51&,1 .a + "O$ 3cestea îmbracă versan>ii ba)inelor pâraielor* Băuca @i

:uruitoare, pe versantul nordic al vârfurilor Călimanul Cerbului, Bucini@ @i 6ecu, @i cei sudici

ai vf$ Călimanul Cerbului @i ii nordici ai vf$

Călimani iti@, :umitrelul are, ?arni>a @i Păltini@, ?ăieturii @i

Pârâul cu Pe@ti, precum @i versan>ii estici ai vf$ Pietrosul @i 0aita, respectiv &$71' 8e)ervaTia

1& 3postoli @i 2ucaciu$ Cele mai întinse @i mai compacte suprafe>e se întâlnesc în partea

nordică a parcului, ba)inele pârâului Ne-ri@oara @i râului :orna cu afluen>ii Prislop, Aoroava,

a parcului, fiind cantonate pe versan>ii sudici ai mun>ilor Călimani, respectiv

văile pâraielor* ijlocu, ?i.u + în amonte până la confluen>a pâraielor ?i.ule> cu Cătălina,

Pietrosul, Ne-oiu,


19/79

procent mic din această suprafa>ă repre)intă o )onă de trecere la paji@tile subalpine @i alpine în

care /ododendron mrti"olium este pre)ent$ ;nepeni@urile se pre)intă ca o bandă, foarte pu>in

întreruptă, de+a lun-ul crestei vulcanice @i a laturii vestice a Călimanilor, pornind dinspre

Călimanul Cerbului, la est @i continuând cu Călimani iti@, Pietricelul,

Pietrosul, urcând la nord până spre ăieri@ @i continuând la vest pe sub ruiu, 8uscii,

Ciun-etu, Curmătura ?i.ului, 6trunior, înc.eindu+se cu vârfurile Bistricior @i Piatra Iur)u-ău$

0abitatele cu smirdar acoperă 1&95 .a +5O+ din suprafa>a parcului @i pot fi întâlnite la

altitudini înalte, în continuarea paji@tilor alpine sau invadândEmăr-inind -ro.oti@urile$ %n timp

ce jnepeni@urile pure acoperă, a@a cum s+a men>ionat mai sus, ca o bandă, versan>ii nordici ai

Călimanilor, suprafe>ele cu smirdar acoperă, versan>ii sudici ai acelora@i vârfuri$ Cu mici

eHcep>ii, acest .abitat a putut fi totu@i diferen>iat de paji@tile alpine @i subalpine prin nuan>a

pu>in mai înc.isă a unor pete foarte mărunte @i numeroase, risipite @i care în teren se recunosc

în perni>ele de smirdar, afin vânăt @i meri@or, întrerupte uneori de insuli>e de jneapăn$ 3tât

jnepeni@urile, cât @i suprafe>ele cu smirdar, corespund .abitatului 81'5+ ?ufări@uri sud+est

carpatice cu jneapăn @i smirdar având o valoare ridicată de conservare$

8ari@tile subalpine au putut fi cartate separat fa>ă de jnepeni@uri, ele ocupând nu mai pu>in de

1&55, &5 .a, adică 5O din suprafa>a parcului$ 8epre)intă o fâ@ie de tran)i>ie între molidi@uri @i

comunită>ile cu jneapăn, uneori mai lată, a@a cum se întâlne@te pe versan>ii sud+estici ai

vârfurilor Călimani ire @i continuă în )onele neafectate

de activită>i umane, cum se poate observa pe versan>ii opu@i ai vârfurilor Pietrosul, ruiu,

8uscii, Ciun-etu, Curmătura ?i.ului @i până sub Bistricior @i 6trănior, sub forma unei ben)i

aproape neîntrerupte$ %n pu>ine ca)uri, trecerea de la pădure la paji@te se face printr+o bandă de

ienupăr pitic în amestec cu molid cu de)voltare sinuoasă + )ona 2ucaciu, &$71' 8e)ervaTia

1& 3postoli, Pietrele 8o@ii$

Paji@tile subalpine ocupă 11&&, " .a, adică 5O din suprafa>a parcului, @i includ .abitatele

81'"+ ?ufări@uri sud+est carpatice de smirdar cu afin care bordea)ă fie jnepeni@urile, fie-ro.oti@urile, 81'9+ ?ufări@uri sud+est carpatice de vuietoare @i afin vânăt pe suprafe>e

restrânse, sub forma unor insuli>e, mai ales în por>iunea estică a calderei + platourile dintre

vârfurile Bradul Ciont, Călimani ăpo@ică @i &iola

declinata, întâlnite mai ales pe @eaua care lea-ă Af$ 1& 3postoli de Af$ 5'


20/79

2ucaciu @i versan>ii sudici ai celui din urmă$ 3u fost cartate separat, suprafe>ele +&'' .a, 1O+

care fac trecerea de la paji@te la pădure @i în care practic, se poate observa cu u@urin>ă modul

în care paji@tile sunt invadate de molid @i ienupăr, ca re)ultat al abandonării pă@unilor @i

intensită>ii scă)ute a lucrărilor de în-rijire a paji@tilor$ 3ceste petece pot fi utili)ate ca

instrumente de monitori)are pe termen lun- a dinamicii folosin>ei terenurilor @i paji@tilor în

-eneral, dacă sunt utili)ate serii succesive în timp de ortofotoplanuri$ Poienile ocupă

aproHimativ 1O din suprafa>a parcului, având în -eneral, ori-ine antropică$

Paji@tile alpine sunt locali)ate pe platoul cel mai înalt al Călimanilor, cuprin)ând Af$ Ne-oiul

=n-uresc @i Pietrosul Călimani Cartarea s+a făcut pe ba)a unor observa>ii prealabile din teren,

continuate cu decuparea suprafe>ei respective cu ajutorul ortofotoplanurilor$ 6+a ob>inut un

poli-on de , 1& .a +R1O din suprafa>a parcului$ ele cu smirdar + au teHtură @i culori

foarte asemănătoare, situându+se de altfel, unul în continuarea celuilalt$ Corespunde

.abitatului 8/15+ ?ufări@uri sud+est carpatice cu sălcii pitice având o valoare ridicată de

conservare datorită suprafe>elor mici pe care le ocupă @i a condi>iilor vitre-e în care aceste

comunită>i ve-etea)ă$

?ufări@urile cu lnu$ iridi$ + /, " .a, R1O+, corespund tipului de .abitat 811'+ ?ufări@uri

sud+est carpatice de anin verde, @i se întâlnesc mai ales pe versan>ii nordici ai Af$ Ciun-etu,

Curmătura ?i.ului, Af$ 6trunior Af$ 6trăcior, cât @i pe versan>ii vestici @i estici ai Aârfului

?i.u$ bserva>iile din teren au confirmat eHisten>a .abitatului @i pe versan>ii estici ai Aârfului

Pietrosu @i pe cei nordici ai Aârfului 8e>iti@, însă nu a putut fi identificat pe ortofotoplanuri$ %n

-eneral, s+a observat faptul că acesta coloni)ea)ă culoarele de avalan@ă, acolo unde )ăpada

persistă o perioadă mai lun-ă de timp iar alte specii lemnoase nu ar supravie>ui$ :e asemenea,

coloni)ea)ă -ro.oti@urile mobile @i unii versan>i stânco@i$

?ufări@urile cu =uniperu$ $i#irica ocupă, conform re)ultatelor ob>inute, doar 17', 9& .a +1O+

@i corespund tipului 81'+ ?ufări@uri sud+est carpatice de ienupăr pitic$ Poli-oaneleidentificate se locali)ea)ă în special pe versan>ii dinspre eHteriorul calderei vulcanice

+versantul sudic al vf$ Bradu Ciont, în jurul e ceva mai întinse pe versan>ii sudici @i sud+estici

ai Aârfurilor 2ucaciu @i 1& 3postoli$ 3riile identificate varia)ă între '," + .a, fiind

locali)ate numai în subalpin$ %n )ona 2ucaciu @i 1& 3postoli, acesta invadea)ă pă@unile

abandonate$

olidi@urile cu )âmbru, atât cât au putut fi diferen>iate, ocupă 17, / .a, în timp ce rari@tilecu )âmbru @i jneapăn ocupă doar /, 1" .a$ Iona superioară a acestui arboret în


21/79


22/79

amestec cu molid se continuă cu eHemplare vi-uroase de )âmbru @i jneapăn până la 1915m$

%mpreună, aceste două comunită>i cu )âmbru nu acoperă mai mult de &O din suprafa>a

parcului$ 3cest .abitat este practic o insulă cu Pinu$ cem#ra, situată pe versantul nord L estic

al 8e>iti@ului, fiind considerat un relict -laciar care a supravie>uit în această căldare -laciară,

favori)at de condi>iile prielnice oferite de relieful @i climatul de aici %n 8omânia, .abitatul a

fost încadrat la 8"&'& Păduri sud+est carpatice de molid @i )âmbru cu /ododendron

mrti"olium$ 6uprafa>a este declarată re)erva>ie @tiin>ifică @i propusă ca )onă de protec>ie

strictă a Parcului Na>ional Călimani, prin planul de mana-ement al acestuia$

ro.oti@urile mobile au fost identificate pe o suprafa>ă de 1', &5 .a R1O, putând fi incluse,

>inând cont de substratul vulcanic al Călimanilor, în cate-oria -ro.oti@urilor silicioase din

etajul montan până în cel alpin, cod Natura &''' + 11'$ 6e locali)ea)ă în )ona înaltă a crestei

calderei vulcanice pe versantul sudic al Af$ Călimanul Cerbului, versantul sudic @i estic al Af$

Călimani iti@, versan>ii nordici ai Aârfurilor Nicovala @i

Pietricelul, versan>ii vestici @i estici ai Aârfurilor Ne-oiu =n-uresc @i Pietrosul, versantul

nordic al Af$ ăieri@, dar @i pe ramura vestică a mun>ilor Călimani, versantul sudic al

Af$8uscii, versan>ii vestici ai Aârfurilor 6trunior @i Bistricior$ cupă suprafe>e foarte mici,

între ','&+ ," .a, la altitudini înalte, cu piatră mobilă acoperită de lic.eni, mai rar [email protected] @i

unele plante, cum ar fi /odiola ro$ea 2$, 4era$tium alpinum 2$, Senecio gla#errimu$ :$C$

6tâncăriile ocupă arii foarte mici +R1O+, sub forma unor insule, în arii cuprinse între ',&5 @i

," .a, pe pantele vârfurilor Călimanul Cerbului, iti@, Ne-oiul

=n-uresc @i Pietrosul, ?i.u, 8uscii @i Ciun-etu 4 în por>iunea nordică a calderei, vârfurile

?amău, Pietrele 8o@ii, 1& 3postoli @i 2ucaciu$ Corespund .abitatului comunitar &&'+ stânci

silicioase cu ve-eta>ie c.asmofitică$

Pâraiele @i ve-eta>ia adiacentă ocupă o suprafa>ă de aproHimativ "7' .a +&O+ cu o distribu>ie

radială pe versan>ii interiori @i eHteriori ai calderei vulcanice, cât @i a laturii vestice a

Călimanilor$ 3u fost cartate sub formă de poli-oane tocmai pentru a putea include @i ve-eta>iaadiacentă$ :in suprafa>a ob>inută, s+au eHtras circa 5'O din suprafe>e care repre)intă

drumurile forestiere care nu au putut fi individuali)ate separat, fiind construite în imediata

vecinătate a albiei pâraielor$ i sud+est carpatice de buruieni@uri înalte cu ele?ia

$pecio$a @i Peta$ite$ /#ridu$, 87' + Comunită>i daco+-etice cu ngelica.


23/79

procent mic din această suprafa>ă repre)intă o )onă de trecere la paji@tile subalpine @i alpine în

care /ododendron mrti"olium este pre)ent$ ;nepeni@urile se pre)intă ca o bandă, foarte pu>in

întreruptă, de+a lun-ul crestei vulcanice @i a laturii vestice a Călimanilor, pornind dinspre

Călimanul Cerbului, la est @i continuând cu Călimani iti@, Pietricelul,

Pietrosul, urcând la nord până spre ăieri@ @i continuând la vest pe sub ruiu, 8uscii,

Ciun-etu, Curmătura ?i.ului, 6trunior, înc.eindu+se cu vârfurile Bistricior @i Piatra Iur)u-ău$

0abitatele cu smirdar acoperă 1&95 .a +5O+ din suprafa>a parcului @i pot fi întâlnite la

altitudini înalte, în continuarea paji@tilor alpine sau invadândEmăr-inind -ro.oti@urile$ %n timp

ce jnepeni@urile pure acoperă, a@a cum s+a men>ionat mai sus, ca o bandă, versan>ii nordici ai

Călimanilor, suprafe>ele cu smirdar acoperă, versan>ii sudici ai acelora@i vârfuri$ Cu mici

eHcep>ii, acest .abitat a putut fi totu@i diferen>iat de paji@tile alpine @i subalpine prin nuan>a

pu>in mai înc.isă a unor pete foarte mărunte @i numeroase, risipite @i care în teren se recunosc

în perni>ele de smirdar, afin vânăt @i meri@or, întrerupte uneori de insuli>e de jneapăn$ 3tât

jnepeni@urile, cât @i suprafe>ele cu smirdar, corespund .abitatului 81'5+ ?ufări@uri sud+est

carpatice cu jneapăn @i smirdar având o valoare ridicată de conservare$

8ari@tile subalpine au putut fi cartate separat fa>ă de jnepeni@uri, ele ocupând nu mai pu>in de

1&55, &5 .a, adică 5O din suprafa>a parcului$ 8epre)intă o fâ@ie de tran)i>ie între molidi@uri @i

comunită>ile cu jneapăn, uneori mai lată, a@a cum se întâlne@te pe versan>ii sud+estici ai

vârfurilor Călimani ire @i continuă în )onele neafectate

de activită>i umane, cum se poate observa pe versan>ii opu@i ai vârfurilor Pietrosul, ruiu,

8uscii, Ciun-etu, Curmătura ?i.ului @i până sub Bistricior @i 6trănior, sub forma unei ben)i

aproape neîntrerupte$ %n pu>ine ca)uri, trecerea de la pădure la paji@te se face printr+o bandă de

ienupăr pitic în amestec cu molid cu de)voltare sinuoasă + )ona 2ucaciu, &$71' 8e)ervaTia

1& 3postoli, Pietrele 8o@ii$

Paji@tile subalpine ocupă 11&&, " .a, adică 5O din suprafa>a parcului, @i includ .abitatele

81'"+ ?ufări@uri sud+est carpatice de smirdar cu afin care bordea)ă fie jnepeni@urile, fie-ro.oti@urile, 81'9+ ?ufări@uri sud+est carpatice de vuietoare @i afin vânăt pe suprafe>e

restrânse, sub forma unor insuli>e, mai ales în por>iunea estică a calderei + platourile dintre

vârfurile Bradul Ciont, Călimani ăpo@ică @i &iola

declinata, întâlnite mai ales pe @eaua care lea-ă Af$ 1& 3postoli de Af$ 5'


24/79

2ucaciu @i versan>ii sudici ai celui din urmă$ 3u fost cartate separat, suprafe>ele +&'' .a, 1O+

care fac trecerea de la paji@te la pădure @i în care practic, se poate observa cu u@urin>ă modul

în care paji@tile sunt invadate de molid @i ienupăr, ca re)ultat al abandonării pă@unilor @i

intensită>ii scă)ute a lucrărilor de în-rijire a paji@tilor$ 3ceste petece pot fi utili)ate ca

instrumente de monitori)are pe termen lun- a dinamicii folosin>ei terenurilor @i paji@tilor în

-eneral, dacă sunt utili)ate serii succesive în timp de ortofotoplanuri$ Poienile ocupă

aproHimativ 1O din suprafa>a parcului, având în -eneral, ori-ine antropică$

Paji@tile alpine sunt locali)ate pe platoul cel mai înalt al Călimanilor, cuprin)ând Af$ Ne-oiul

=n-uresc @i Pietrosul Călimani Cartarea s+a făcut pe ba)a unor observa>ii prealabile din teren,

continuate cu decuparea suprafe>ei respective cu ajutorul ortofotoplanurilor$ 6+a ob>inut un

poli-on de , 1& .a +R1O din suprafa>a parcului$ ele cu smirdar + au teHtură @i culori

foarte asemănătoare, situându+se de altfel, unul în continuarea celuilalt$ Corespunde

.abitatului 8/15+ ?ufări@uri sud+est carpatice cu sălcii pitice având o valoare ridicată de

conservare datorită suprafe>elor mici pe care le ocupă @i a condi>iilor vitre-e în care aceste

comunită>i ve-etea)ă$

?ufări@urile cu lnu$ iridi$ + /, " .a, R1O+, corespund tipului de .abitat 811'+ ?ufări@uri

sud+est carpatice de anin verde, @i se întâlnesc mai ales pe versan>ii nordici ai Af$ Ciun-etu,

Curmătura ?i.ului, Af$ 6trunior Af$ 6trăcior, cât @i pe versan>ii vestici @i estici ai Aârfului

?i.u$ bserva>iile din teren au confirmat eHisten>a .abitatului @i pe versan>ii estici ai Aârfului

Pietrosu @i pe cei nordici ai Aârfului 8e>iti@, însă nu a putut fi identificat pe ortofotoplanuri$ %n

-eneral, s+a observat faptul că acesta coloni)ea)ă culoarele de avalan@ă, acolo unde )ăpada

persistă o perioadă mai lun-ă de timp iar alte specii lemnoase nu ar supravie>ui$ :e asemenea,

coloni)ea)ă -ro.oti@urile mobile @i unii versan>i stânco@i$

?ufări@urile cu =uniperu$ $i#irica ocupă, conform re)ultatelor ob>inute, doar 17', 9& .a +1O+

@i corespund tipului 81'+ ?ufări@uri sud+est carpatice de ienupăr pitic$ Poli-oaneleidentificate se locali)ea)ă în special pe versan>ii dinspre eHteriorul calderei vulcanice

+versantul sudic al vf$ Bradu Ciont, în jurul e ceva mai întinse pe versan>ii sudici @i sud+estici

ai Aârfurilor 2ucaciu @i 1& 3postoli$ 3riile identificate varia)ă între '," + .a, fiind

locali)ate numai în subalpin$ %n )ona 2ucaciu @i 1& 3postoli, acesta invadea)ă pă@unile

abandonate$

olidi@urile cu )âmbru, atât cât au putut fi diferen>iate, ocupă 17, / .a, în timp ce rari@tilecu )âmbru @i jneapăn ocupă doar /, 1" .a$ Iona superioară a acestui arboret în 51


25/79


26/79

amestec cu molid se continuă cu eHemplare vi-uroase de )âmbru @i jneapăn până la 1915m$

%mpreună, aceste două comunită>i cu )âmbru nu acoperă mai mult de &O din suprafa>a

parcului$ 3cest .abitat este practic o insulă cu Pinu$ cem#ra, situată pe versantul nord L estic

al 8e>iti@ului, fiind considerat un relict -laciar care a supravie>uit în această căldare -laciară,

favori)at de condi>iile prielnice oferite de relieful @i climatul de aici %n 8omânia, .abitatul a

fost încadrat la 8"&'& Păduri sud+est carpatice de molid @i )âmbru cu /ododendron

mrti"olium$ 6uprafa>a este declarată re)erva>ie @tiin>ifică @i propusă ca )onă de protec>ie

strictă a Parcului Na>ional Călimani, prin planul de mana-ement al acestuia$

ro.oti@urile mobile au fost identificate pe o suprafa>ă de 1', &5 .a R1O, putând fi incluse,

>inând cont de substratul vulcanic al Călimanilor, în cate-oria -ro.oti@urilor silicioase din

etajul montan până în cel alpin, cod Natura &''' + 11'$ 6e locali)ea)ă în )ona înaltă a crestei

calderei vulcanice pe versantul sudic al Af$ Călimanul Cerbului, versantul sudic @i estic al Af$

Călimani iti@, versan>ii nordici ai Aârfurilor Nicovala @i

Pietricelul, versan>ii vestici @i estici ai Aârfurilor Ne-oiu =n-uresc @i Pietrosul, versantul

nordic al Af$ ăieri@, dar @i pe ramura vestică a mun>ilor Călimani, versantul sudic al

Af$8uscii, versan>ii vestici ai Aârfurilor 6trunior @i Bistricior$ cupă suprafe>e foarte mici,

între ','&+ ," .a, la altitudini înalte, cu piatră mobilă acoperită de lic.eni, mai rar [email protected] @i

unele plante, cum ar fi /odiola ro$ea 2$, 4era$tium alpinum 2$, Senecio gla#errimu$ :$C$

6tâncăriile ocupă arii foarte mici +R1O+, sub forma unor insule, în arii cuprinse între ',&5 @i

," .a, pe pantele vârfurilor Călimanul Cerbului, iti@, Ne-oiul

=n-uresc @i Pietrosul, ?i.u, 8uscii @i Ciun-etu 4 în por>iunea nordică a calderei, vârfurile

?amău, Pietrele 8o@ii, 1& 3postoli @i 2ucaciu$ Corespund .abitatului comunitar &&'+ stânci

silicioase cu ve-eta>ie c.asmofitică$

Pâraiele @i ve-eta>ia adiacentă ocupă o suprafa>ă de aproHimativ "7' .a +&O+ cu o distribu>ie

radială pe versan>ii interiori @i eHteriori ai calderei vulcanice, cât @i a laturii vestice a

Călimanilor$ 3u fost cartate sub formă de poli-oane tocmai pentru a putea include @i ve-eta>iaadiacentă$ :in suprafa>a ob>inută, s+au eHtras circa 5'O din suprafe>e care repre)intă

drumurile forestiere care nu au putut fi individuali)ate separat, fiind construite în imediata

vecinătate a albiei pâraielor$ i sud+est carpatice de buruieni@uri înalte cu ele?ia

$pecio$a @i Peta$ite$ /#ridu$, 87' + Comunită>i daco+-etice cu ngelica.


27/79

Fa(na

S-(!t it%!i- a& -$!-$tă!i&%! 2a(niti-$ 6n %nă

Prima lucrare care face referire la fauna de coleoptere apar>ine -ermanului Warl 0old.aus,

datată din 191'$ %n lucrarea sa, el cuprinde coleopterofauna din Carpa>ii rientali, masivele

0ă@ma@, Cea.lău, Călimani @i 8arău$ ult mai târ)iu, în anul 19&, 2ib$ 6olomon face

primele investi-a>ii asupra microartropodelor edafice din asivul Călimani$ %n perioada

195+197, N$ Aasiliu @i a-da Călu-ăr, fac o serie de cercetări ecolo-ice asupra oribatidelor

din )ona înaltă @i studii cenolo-ice asupra oribatidelor sapro+corticole @i sapro+li-nicole din

pădurea de limită a masivului Călimani$ 6tudiile au fost continuate până în 199 de către el$

Bulimar cu studiul comunită>ilor de colembole de la limita superioară a pădurii în 197, cu

structura @i biomasa acestora din biotopii saproli-nicoli +19, cu structura taHoceno)elor de

colembole din ecosistemele de paji@ti montane +199', 1991+, influen>a vârstei arboretului de

molid din un>ii Călimani asupra func>ionalită>ii comunită>ilor de colembole +199&$

%n ceea ce prive@te studiile ornitolo-ice, pot fi amintite observa>iile reali)ate de Cătuneanu, ilor de

păsări din parc$

%n anul &'1, ca urmare a implementării activităTilor de inventariere, cartare Ti monitori)are

ale proiectului P6 ediu 6in ord$ ribatida, 57 specii rd$ omasida @i 75 specii rd$ Colembola$ 6peciile

eHistente sunt caracteristice pădurilor de conifere din 8omânia, cu participarea @i a unor specii

din )ona boreală europeană* 4ami$ia lapponica( Heminot/ru$ /umicola +ribatida ( @ercon

curio$u$ +omasida ( P$eudonurop/oru$ #inoculatu$( 7olo$omia $e)oculata( rr/opalite$

principali$ +Colembola$ auna de oribatide a .abitatelor din )ona înaltă a Călimanilor este

etero-enă, bo-ată @i diferită structural de fauna )onelor subalpine @i alpine din 8omânia$


28/79

semnalate numai în un>ii 3lpi + 3etrioppia /eletica( 4/amo#ate$ alpinu$ @i nac/ipteria

alpina$ :in rd$ amasida, cinci specii sunt noi pentru @tiin>ă, descrise anterior în iumalău

@i 6lătioara* :i$courella alpina( ;picriu$ magnu$( @ercon #la$za?i( @ercon $ilii( ro#onella

#ucoinen$i$$

Cu eHcep>ia colembolelor din cadrul molidi@urilor de limită, studiate în cadrul lucrărilor de

faună edafică, informa>iile despre celelalte ordine de insecte sunt eHtrem de sărace$ 3u fost

observate în teren 1 de specii de plecoptere apar>inând -enurilor* 8rac/ptera( Leuctra(

mp/inemura( +emoura( +emurella( Protonemura( Perla( rcinopter)( Perlode$( I$operla(

4/loroperla @i Sip/onoperla$

Coleopterele identificate + / specii, apar>in la @apte familii* fam$ Carabidae cu 9 -enuri, fam$

6tap.Slinidae cu & -enuri, fam$ Curculionidae cu 1 -en, fam$ BSrr.idae cu 1 -en, fam$

6carabeidae cu & -enuri, fam$ C.rSsomelidae cu 1 -en @i fam$ Flateridae$



29/79

6unt repre)entaTi de specii printre care amintim* rituru$ alpe$tri$ Laur.- triton de munte @i

. montandoni 8ouleng + triton carpatic, endemit pentru un>ii Carpa>i, 8om#ina #om#ina L.

+ bu.ai de baltă cu burtă ro@ie ( 8om#ina ariegata L. - bu.ai de baltă cu burtă -albenă ( ana

temporaria L. - broasca ro@ie de munte, salamandra + Salamandra $alamandra L. în )ona

Aoievodesei,


30/79

Păă!i

%n urma observa>iilor făcute în teren, s+au identificat / specii de păsări numai în ba)inul

:ornelor$ :atele furni)ate de rupul ilvus pentru tot masivul Călimani indică 1' specii

cuibăritoare, mi-ratoare sau în pasaj, din care &5 men>ionate în aneHa < a :irectivei Păsări$

%n -olul alpin, datorită fructifica>iei abundente la afin @i meri@or, sunt atrase specii din pădurea

de molid sau din tufi@urile de jneapăn$ 3ici î@i face cuibul fâsa de munte + nt/u$ $pinoletta

L., brumări>a alpină + Prunella collari$ Scop.$ %n crăpăturile din stînci, cuibăre@te* codro@ul +

P/oenicuru$ oc/ruro$ Gmel., corbul +4oru$ cora) L., vinderelul + 7alco tinnunculu$ L.$ %n

se)onul cald, urcă până în -olul alpin pietrarul + ăru@ul + roglodte$ troglodte$

L., măcăleandru + ;rit/acu$ ru#ecula L., fâsa de pădure + nt/u$ triiali$ L., brumări>a de

pădure + Prunella modulari$ L.$ %n )bor, la înăl>ime, au fost observate unele răpitoare de )i*

eretele vânăt + 4ircu$ caneu$ L., @oim călător + 7alco peregrinu$ un$., uliu porumbar +

ccipiter gentili$ L.( acila Bipătoare mică - Auila pomarina 8/rem ( orecar comun - 8uteo

#uteo L.$

?rebuie men>ionaTi coco@ul de munte + etrao urogallu$ L. @i cel de mesteacăn + etrao tetri)

L. + si-la parcului, ultimul fiind declarat eHtinct în Călimani$



31/79

Prunella modulari$+ brumăriTă de pădure

;rit/acu$ ru#ecula+ măcăleandru

P/oenicuru$ oc/ruro$+ codroT

P/llo$copu$ coll#ita+ pitulice mică

Sitta europaea+ Ticlean

4oru$ cora)+ corb

+uci"raga carocatacte$+ alunar

4occot/rau$te$ coccot/rau$te$+ bot-ros

Mami2$!$

6unt repre)entate prin carnivorele mari* ursul + r$u$ arcto$ L$, lupul + 4ani$ lupu$ L$, râsul +

Ln) ln) L., mustelidele* vidra + Lutra lutra L$, jderul + 3arte$ marte$ L$, bursucul + 3ele$

mele$ L$, dar @i pisica sălbatică + 7eli$ $ile$tri$ Sc/r#$ 4 ierbivore* căprior +4apreolu$

capreolu$ L, cerb + 4eru$ elap/u$ L$@i mistre> + Su$ $cro"a L$ :intre ro)ătoare, pot fi

enumerate* pâr@ul comun + Gli$ gli$ L$, pâr@ de alun + 3u$cardinu$ aellanariu$ L$, @oarece de

pădure + podemu$ $ilaticu$, c.i>can de munte + Sore) alpinu$ Sc/inz $

%n pădurile din parc trăiesc specii de lilieci precum liliacul urec.eat brun + Plecotu$ auritu$ L$

@i liliacul bicolor + &e$pertilio murinu$ L$$ 3cestea sunt citate în aneHa


32/79

3oti$ #lt/i+ liliac comun mic

3oti$ dau#entoni+ liliacul de apă

3oti$ m$tacinu$+ liliacul mustăcios

3oti$ #randtii+ liliacul lui Brandt

3oti$ nattereri+ liliacul lui Natterer

3oti$ emarginatu$+ liliacul cărămi)iu

3oti$ #ec/$teinii+ liliacul cu urec.i mari

3u$cardinu$ aellanariu$+ pârT de alun

:romi$ nitedula+ pârT cu coada stufoasă

Sore) alpinu$+ c.iTcan de munte

+eom$ anomalu$+ c.iTcan de apă

C4ani$ lupu$+ lup

Cr$u$ arcto$+ urs

Lutra lutra+ vidră

Ln) ln)+ râs

7eli$ $ile$tri$+ pisica sălbatică

P$ia7$&$

Principalele unită>i peisa-istice sunt*

a caldera vulcanică, impresionantă, străjuită de vârfuri cu altitudini de peste &''' m, a cărei

diametru depă@e@te 1' m4

b paji@tile alpine, stâncoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapăn @i smirdar,

adevărate comori ale parcului$ %n timpul verii aici apare @i elementul antropic repre)entat de

ciobanii cu turme de oi4 în )ona Pietrele 8o@ii+ 1& 3postoli, jneapănul este înlocuit cu ienupăr4


33/79

R$&aţii 5i +!%-$$ $-%&%/i-$

Principalele ecosisteme din parc sunt tipice )onei continental+boreale$ 6e poate observa o

)onalitate clară, care porne@te de la pădurile montane de foioase, păduri de conifere @i ajun-e

la pă@unile alpine @i stâncării$ 3ceste ecosisteme sunt unele dintre cele mai compleHe întâlnite

în Furopa, fiind foarte bine conservate$

6tudiile efectuate în aceste )one au relevat că atât .abitatele @i speciile, cât @i procesele

ecolo-ice sunt bo-ate @i decur- în normalitate$

un>ii Călimani, cu o suprafa>ă de aproH$ 1'' m& @i cu o direc>ie -enerală est+vest

adăpostesc în căldarea văii Nea-ra, relictul -laciar )âmbrul + Pinu$ cem#ra L$$ =me)eala

relativă suficient de ridicată +75O @i nebulo)itatea scă)ută din lunile iunie, iulie @i au-ust,

determină reali)area unui climat umed @i rece, favorabil cre@terii acestei specii, mai ales la

nivelele altitudinale subalpine @i alpine$ Peste rocile de natură vulcanică din aceste )one din

)ănoa-a văii Nea-ra, )âmbrul cre@te pe un sol pod)olic primar, acidifiat @i formea)ă, pe

alocuri, masive aproape pure sau în amestec cu* Pinu$ mugo( =uniperu$ $i#irica @i Picea

a#ie$$

%n tot lun-ul un>ilor Călimani, )âmbrii sunt răspândi>i numai pe versantul nordic al căldării

-laciare a văii Nea-ra, în locuri stâncoase @i -reu accesibile, de+a lun-ul pâraielor @i în

apropierea i)voarelor$

Condi>iile climatice optime din căldarea văii Nea-ra sunt determinate în mare parte de

pădurile compacte care în Carpa>ii rientali atin- altitudinea maHimă$ %ncepând cu pădurile

de fa- @i terminându+se cu pădurile de molid @i desi@urile de jneapăn @i )âmbru, sau c.iar

direct în -olul subalpin, ca cele de pe ii interiori ai ba)inului

Nea-ra, creând astfel o )onă de protec>ie$ructificarea relativ abundentă, numărul mare de eHemplare tinere, dimensiunile remarcabile

@i lon-evitatea mare dovedesc că această specie, iubitoare de lumină, are condi>ii favorabile

de via>ă în acest ba)in + după ubesc., 1971$

?otu@i, pentru păstrarea acestei popula>ii la un nivel bun de conservare, trebuie considera>i

ace@ti factori microclimatici care prin dinamica lor favori)ea)ă sau nu, dinamica acestei specii

@i nu în ultimul rând, măsuri necesare pentru men>inerea ve-eta>iei forestiere din jur$


34/79

3. Biodiversiate culturala !traditii" du# #ranu, P., 1$$%Ț

N$d$$a din Că&imani

3semenea altor manifestări ale societă>ii rurale române@ti, nedeile au servit, din cele mai

îndepărtate timpuri, unor scopuri economice @i politice precise, au avut o structură specifică @ivariată, func>ii sociale compleHe @i clare$ Ca manifestări de amploare, nedeile au devenit

adevărate sărbători populare, ac>iuni+spectacol cu o lar-ă participare publică, unele dintre

acestea transformându+se, în anumite împrejurări politico+istorice, în redutabile forme de

luptă pentru unitate na>ional+statală$

ele @i necesită>ile unor vremuri demult apuse, servind unor scopuri clar

definite, na>ional+ patriotice prin esen>ă, Nedeea de la Călimani Y înainte, dar, mai ales, după

evenimentele din anul 1775 Y a îmbrăcat caracterul unei ample manifestări de luptă pentru

unitatea na>ională a românilor din cele trei provincii istorice surori* Bucovina, oldova @i

?ransilvania$ 8econstituirea semnificativelor valen>e na>ional+patriotice ale nedeii de la

răspântia celor trei provincii române@ti surori a fost posibilă prin valorificarea informa>iilor

atestate documentar @i ale celor provenite din fondul Jar.ivistico+memorialK al popula>iei

auto.tone, al investi-ării altor surse care au pus în eviden>ă ar-umente incontestabile$ /5


35/79

Ca re)ultat al întrepătrunderii elementelor culturii materiale @i spirituale auto.ton+ar.aice cu

rădăcini @i eHisten>ă multimilenară @i cu tot pe atât de milenarele le-ături de sân-e @i de neam,

Nedeea de la Călimani unea, în fiecare an, pe parcursul câtorva )ile, românii din )onele

limitrofe ale celor trei provincii române@ti$ 2ocul de desfă@urare al nedeii, care a rămas în

con@tiin>a -enera>iilor, se află în un>ii Călimani, nu departe de &$71' 8e)ervaTia 1&

3postoli , pe un înalt vârf de munte, în plină )onă alpină, în jurul bornei de .otar care

despăr>ea vremelnic oldova de Bucovina @i ?ransilvania$ :acă, în vec.ime ampla

manifestare tradi>ională din )ona unde se desfă@ura, purta numele de Jo@iK, iar drumurile de

acces spre munte se numeau JCalea o@ilorK, în perioada anilor 1775Y191 @i o bună vreme

după aceea, locul era cunoscut sub numele* J2a triconfiniiK, J2a acvila mareK, de re-ulă J2a

nedeeK sau J2a 2ucaciuK, nume care aminte@te de o marcantă personalitate în succesiunea

Nedeii de la Călimani$

%n )ilele premer-ătoare nedeii, versan>ii mun>ilor din jur îmbrăcau o atmosferă de mare

sărbătoare$ :e pe culmi @i de pe cărări umbrite, de prin văi, muntele î@i aduna fluviile de

români, îmbrăca>i în pitore@ti costume populare @i mâna>i de dorul fierbinte al revederii cu

fra>ii lor$ Pe cai se transportau merinde pentru marea sărbătoare @i diverse produse ce urmau

să fie destinate sc.imbului$ ul>i dintre ei urcau cu vite @i cu păsări, apar>inând celor mai

renumite rase, în vederea valorificării lor pe calea rela>iilor de sc.imb$

Pe acest vârf de munte se înj-.ebau adăposturi Ti se or-ani)au standuri cu produse de tot

felul$ Pădurea din împrejurimi oferea ospitalitatea+i specifică celor veni>i la nedee$ %n acest

cadru Y sumar definit Y în fiecare an, în )iua de &9 iunie, în pre)en>a a mii de români, se

desc.idea nedeea$

Prin tradi>ie, după+amia)a )ilei de &9 iunie @i a doua )i erau re)ervate ospă>ului @i petrecerii$

Frau frecvente ca)urile când ob@tea adunată cumpăra @i sacrifica vite la fa>a locului, pentru ca

apoi, la văpaia focurilor, să se prepare mâncăruri specifice$ Petrecerea dura uneori toată

noaptea$ eeria peisajului de noapte, al nedeii, de altădată, a rămas de neuitat în memoriamultor -enera>ii$ %n aceste condi>ii se re-ăseau @i se înc.e-au prietenii, oficiindu+se @i

numeroase căsătorii, mai ales în prima parte a sărbătorii$

%n timpul .orelor, în care se prindeau )eci @i sute de români, adeseori toată suflarea pre)entă,

se au)eau cîntece @i stri-ături cu o vădită încărcătură de c.emare la luptă pentru unitate

na>ional+statală$ %n memoria -enera>iilor a rămas @i amintirea dureroaselor despăr>iri, dar @i

le-ământul solemn al tuturor românilor participan>i de a se revedea, într+un număr mai mare,

peste un an, .otărâ>i să înfrunte orice pericol în ca) de nevoie$ 3@a se eHplică venirea nedeiidin vremuri de mult apuse @i vie>uirea ei în noile condi>ii politico+istorice de după anul 1775$


36/79

Prin scopul @i amploarea ei, nedeea din Călimani pune în eviden>ă veritabile dove)i ale liniilor

de for>ă ale con@tiin>ei ori-inii @i fondului etnic, ale intereselor @i aspira>iilor comune, ale

tăriei @i setei de libertate, ale luptei pentru apărarea fiin>ei neamului în succesiunea

-enera>iilor din cele trei >ări române$

Aârful 2ucaciu + loc de cult

ă auto.tonă$

6anctuarul de cult de la :oispre)ece 3postoli este, de fapt, o relicvă de cultură de sor-inte

dacică, cu desfă@urare pe platourile alpine @i pe vârfurile de mun>i$ronimul astfel denominat

aminte@te de străvec.iul ceremonial solsti>ial al Jurcărilor pe munteM este locul unde în

vremuri demult apuse s+a interferat cultul mo@ilor @i al strămo@ilor cu cel al soarelui, al

bradului @i al focului,ultimele două fiind considerate elemente purificatoare$

=rcările pe munte din Gara :ornelor + cele din )onele alpine ale mun>ilor :oispre)ece

3postoli, Bo-olin, iumalău @i u@or + una dintre formele ancestrale ale ascensiunii spre cer,

aveau loc la solsti>iul de vară @i au rămas în vocabularul limbii vorbite de popula>ia auto.tonă

sub denumirea de mo@ii de la Călimani @i, mai rar, sub cea de mo@ii de 6ânpetru$ =rcările spre

locurile sacre de altădată se desfă@urau după un anumit ritual @i au rămas, relativ, bine marcate

în memoria -enera>iilor din :orna$ 6ursele memoriale, re)ultat al transmiterii informa>iilor pe

cale orală, din tată în fiu, au constituit apanajul povestitorilor, al acestor ar.ive vii din aria

nordică a un>ilor Călimani$ 3testările documentare, i)olate @i uneori fra-mentare, confirmă

@i ele, cu ar-umente plau)ibile sau convin-ătoare, dăinuirea formelor de cultură de tip ar. aic

@i de factură auto.tonă$

&urism 'i facilit#(i de turism

Cea mai de)voltată formă de turism în )onele înconjurătoare parcului este a-roturismul care

func>ionea)ă atât în cadrul unor asocia>ii de turism la nivel re-ional @i na>ional cât @i la nivel

individual$ Pe teritoriul parcului se practică ecoturismul$ Cele mai întalnite activită>i turistice

se lea-ă de drume>ii @i ascensiuni montane precum @i de activită>ile specifice de campin-$

3ceste activităTi sunt descrise Ti detaliate în 6trate-ia de Ai)itare a Parcului NaTional

Călimani$


37/79

Cai d$ a--$ in Pa!-(& Nat(!a& Ca&imani

a drumul european F57/ suprapus cu :N17 6uceava + Aatra :ornei L Bistri>a Năsăud, până

la Aatra :ornei apoi :N17B până la ura Ne-rii, după care, urmând drumul jude>ean spre

Nea-ra Darului se ajun-e la una dintre por>ile de intrare de la ura 0aitii4

b drumul european F57/ suprapus cu :N17 6uceava + Aatra :ornei L Bistri>a Năsăud, până

la Aatra :ornei apoi :N17B până la ura Ne-rii, după care, urmând drumul jude>ean spre

Panaci se ajun-e la una dintre por>ile de intrare de la :ră-oiasa sau Păltini@4

c drumul european F57/ suprapus cu :N17 6uceava + Aatra :ornei L Bistri>a Năsăud, până

la :orna Candrenilor, după care, urmând drumul comunal @i forestier spre Poiana Ne-rii se

ajun-e la una dintre por>ile de intrare de la Poiana Ne-rii4

d drumul european F57/ suprapus cu :N17 6uceava + Aatra :ornei L Bistri>a Năsăud, până

la Poiana 6tampei, după care, urmând drumul comunal @i forestier se ajun-e la :orni@oara

una dintre por>ile de intrare în Parcul Călimani4

e drumul na>ional :N15 ?ul-.e@ L ?opli>a L 8ăstoli>a + :eda, până la ?opli>a, după careurmând drumul comunal până J 2a onument M @i apoi drumul forestier spre por>ile de intrare

ura Aoivodesei @i Poiana Puturosu4

f drumul na>ional :N15 ?ul-.e@ L ?opli>a L 8ăstoli>a + :eda, până la 2unca Bradului L

poartă de intrare în asivul Călimani4

- drumul na>ional :N15 ?ul-.e@ L ?opli>a L 8ăstoli>a + :eda, până la 8ăstoli>a L poartă de

intrare în asivul Călimani$

FvaluZrile efectuate denotZ faptul că majoritatea turi@tilor preferă accesul pe drumul asfaltat

Aatra :ornei L ura 0aitii L CZlimani, @i pe drumul de pe Aalea 2oma@ului dinspre ?opli>a$

?raseele preferate de turi@ti, vi)ea)Z obiectivele &$71' 8e)ervaTia 1& 3postoli @i &$"'

8e)ervaTia 2acul ilor CZlimani$ Ca @i

duratZ, acestea varia)ă între una @i patru )ile$ Principalele trasee se referă la drumurile de

creastă ale calderei din Călimani +1' m diametru+, cele prin re)erva>iile sus men>ionate

+&$"' 8e)ervaTia 2acul


38/79

& poteci tematice* 1& 3postoli Ti Cariera de 6ulf4

1 traseu de maraton* Aia aria ?.eresia4

P(n-t$ d$ in2%!ma!$ t(!iti-ăPunctele de informare turistică sunt menite să ofere informa>ii turistice asupra )onei$ Fste bine

să eHiste o re>ea de centre de informare inte-rate într+un sistem unitar de informare turistică la

nivelul )onei @i re-iunii$

Punctele de informare turistică sunt amplasate la & dintre porTile de intrare* Panaci Ti Poiana

Ttampei$ 3ceste localităTi sunt destul de folosite pentru a intra în parc, eHceptând Taru

:ornei care este principalul punct de acces$

O'i$-ti"$ t(!iti-$ 6n %na Pa!-(&(i Naţi%na& Că&imaniPo)i>ionat în partea de nord, nord L est a Carpa>ilor rientali, Parcul Na>ional CZlimani

completea)Z -ama de oferte turistice a unei )one mult mai întinse$ Fste vorba de :epresiunea

:ornelor, situatZ în partea de nord, sta>iunea Borsec @i defileul ure@ului situate în partea de

est, respectiv în sudul un>ilor CZlimani$

:epresiunea :ornelor, municipiul Aatra :ornei constituie un punct de atrac>ie major prin

natura @i specificul oportunitZ>ilor pe care le poate acesta oferi$ NumitZ @i JPerla BucovineiM,

sta>iunea turisticZ Aatra :ornei înre-istrea)Z anual importante fluHuri de turi@ti ce vin aici în

scop medical L curativ sau de a-rement$ fertele turistice ale ora@ului sunt deosebit de

atractive, ele fiind în spe>Z orientate cZtre partea de turism activ, domeniu ce se remarcZ a fi

din ce în ce mai solicitat pe pia>a serviciilor turistice$ Ca @i atrac>ii în )onZ amintim activitZ>ile

de river


39/79

raftin-, mountain bie, parapantZ, escalade @i cZ>ZrZri, cZlZrie, vi)itarea stânilor turistice,

plimbZri cu telescaunul @amd$ Pe timp de iarnZ activitatea sta>iunii se concentrea)Z asupra

sporturilor de iarnZ, cele douZ pârtii de sc.i fiind utili)ate la maHim$

%n ceea ce priveTte turismului mona.al, ora@ul constituie un bun punct de plecare pentru

vi)itarea mânZstirilor din oldova, Bucovina sau aramure@$

%n domeniul tratamentelor balneare, amintim cZ faimoasele ba)e de tratament datea)Z încZ de

pe timpul vec.iului imperiu austro+ un-ar când Jnumele localitZ>ii a devenit, pentru cei

dornici, avi)i de sZnZtate @i lini@te, sinonim cu un ansamblu -eneros @i miraculos de efecte

curative, reconfortante, tonifiante ale i)voarelor carbo-a)oase @i feru-inoase, ale nZmolului de

turbZ ve-etalo+mineralo+rZ@inos, ori ale aerosolilor bo-a>i din acest col> de rai pZmântesc$$$M +

Petru GZranu, citat din Q emoria :ornelor Q editia a ea unui traseu dZltuit

de râul ure@ printre mun>ii CZlimani @i ur-.iu, defileu amenajat în paralel pentru

transportul auto @i cel feroviar$ 6+a constituit ca re)erva>ie peisa-isticZ @i pre)intZ o serie de

atrac>ii precum* 6c.itul Carmelit de aici 6f$ Cruce din com$ 6tânceni, un sc.it -reco +

catolic de rit bi)antin, unul din cele / din întrea-a lume, ănZstirea 6f$ a, u)eul Ftno-rafic :eda, mu)eul satului din inând comunei Brâncovene@ti, bisericile vec.i de pe

cuprinsul localitZ>ilor ce tran)itea)Z defileul + Biserica Fvan-.elicZ din ia de 2alele de la AZlenii de ure@, Calele de mla@tinZ din satul Ciobotani,

com$6tânceni, Castelul WemenS din comuna Brâncovene@ti$

=n element deosebit îl constituie peTtera de mulaj JCăsoaia lui 2adaTM locali)ată între

8ăstoliTa Ti 2unca Bradului, formată în rocă vulcanică, acum peste 5 milioane de ani$

6ta>iunea montanZ Borsec, vestitZ prin resursele de ape minerale ale )onei, situatZ în partea de

est a parcului, de>ine un poten>ial turistic însemnat, cu amenajZri @i structuri specifice de

primire a turi@tilor$%n conteHtul men>ionat, un>ii CZlimani se po)i>ionea)Z central )onelor enumerate, conferind

un element turistic strate-ic prin frumuse>ea peisajelor @i nu în ultimul rând prin natura

serviciilor turistice oferite$ FHistZ aici un numZr de trei re)erva>ii, dintre care douZ constituie

atrac>ia principalZ a turi@tilor montani care strZbat masivul în -rup sau individual*

a &$71' 8e)ervaTia 1& 3postoli ce pre)intZ un relief ruiniform asemănător unor statui

plăsmuite dintr+o lume de basm Jo@ulM, Jod)ilaM, Jare@alulM, JuceniculM sau

Ju@terulM4


40/79

c Cetă>ile ?i.ului L vZrfuri muntoase rZ)le>e ce rZsar precum )idurile unei cetZ>i, surprind

turi@tii aventura>i aici prin frumuse>ea @i sZlbZticia peisajului4

d &$"' 8e)ervaTia 2acul ie subalpină cuienupăr @i jnepeni@, atra-e sZptZmânal -rupuri de turi@ti dornici de eHperien>e compleHe4

e ?raseul de creastă prin Aârful Pietrosu + conferZ ima-ini de vis asupra între-ii caldere

vulcanice din CZlimani$ Fste punctul cel mai înalt din ace@ti mun>i, u@or accesibil @i bine

marcat4

f Cascadele ?i.ului @i Cascada :uruitoarea L conferZ o priveli@te deosebitZ @i loc de relaHare

în traseele drume>ilor montani4

- %nflorirea smirdarului în )ona 8e>iti@ L repre)intZ un adevZrat festival al naturii$ untele

devine de culoare ro@ie, contrastul cu stâncile @i ve-eta>ia alpină eHpunând ima-ini -reu de

uitat4

. 6pectacolul boncănitului la cerb, din septembrie L octombrie @i al rotitului la coco@ de

munte în aprilie L sunt atrac>ii speciale destinate celor ce doresc să cunoască @i să aprofunde)e

din secretele conferite de natura montanZ4

e-ali>ii încrusta>i descoperi>i în )ona Pr$ Paltinul din Călimani L repre)intZ provocarea cZtre

necunoscut$ %n materie de turism, 3dministra>ia Parcului Na>ional CZlimani a elaborat @i

promovea)Z o serie de pac.ete turistice distincte cu care vine în completarea celorlalte oferte

turistice ale )onei$ 3cestea sunt*

a ?urismul ecvestru în un>ii CZlimani, activitate atractivZ cu durate cuprinse între douZ ore

@i @ase )ile,$ Caii sunt de rasa .u>ul, fiind perfect adapta>i la mersul pe munte4

b FHpedi>iile de observare @i interpretare a naturii, tip Jfoto L safariM, or-ani)ate periodic de

3dministra>ia parcului persoanelor dornice de a acumula eHperien>e @i cuno@tin>e

diversificate4 interpretarea este asi-uratZ de persoane speciali)ate, diversitatea plantelor,

animalelor @i peisajele fiind eHtrem de atractive4


41/79

). Degradarea ha*itatelor naturale

8)0 E"a&(a!$ +$nt!( m$di(& 2ii- 5i 'i%di"$!itat$

8)0)0 E"a&(a!$ +$nt!( m$di(& 2ii-

Călimanii sunt cei mai înal>i mun>i vulcanici + Af$ Pietrosul &1'& m + din 8omânia$ :iametrullon-itudinal al calderei vulcanice este de aproHimativ 1' m, conferindu+i o importan>ă

deosebită din punct de vedere -eolo-ic @i -eomorfolo-ic$

Constitu>ia -eolo-ică vulcanică este predominant ande)itică, cu .ornblendă @i piroHen, dacite

@i ba)alte$ 3cestea ies pe alocuri în eviden>ă sub formă de stânci, unele îmbrăcând aspecte

foarte curioase, cum ar fi stâncile de la 1& 3postoli, Pietrele 8o@ii @i :ealul ?ătarului$

Conurile vulcanice sunt dispuse sub forma unei caldere, unice în 8omânia @i în Furopa$

3cestea, prin vârfurile lor dispuse ca o coroană, dau peisajului o notă aparte$

3cest peisaj superb a fost ciuntit în mod brutal prin desc.iderea în 197/ a carierei de sulf$

3ctivitatea minieră a avut un impact deosebit asupra a peste '' de .ectare de ve-eta>ie @i

substrat care a fost decopertat în propor>ie de 1''O @i asupra .abitatelor din jur$

%n pre)ent, în locul unde a eHistat eHploatarea @i infrastructura de prelucrare, a rămas un peisaj

de)olant, unde ve-eta>ia î@i face loc -reu din cau)a acidită>ii substratului re)ultat, un peisaj

antropi)at cu .alde de steril, drumuri @i un munte tăiat în trepte$

E"a&(a!$a +$nt!( 'i%di"$!itat$ 5i 1a'itat$

Pădurile sunt o resursă vitală pentru celelalte .abitate, pentru animale @i nu în ultimul rând,

pentru locuitorii din )onă$ Constituindu+se ca o sursă de venit @i pentru fo@tii proprietari, după

199, ve-eta>ia forestieră a fost eHploatată, în unele ca)uri, peste limita admisă$ ?rebuie

amintit faptul că parcul adăposte@te o asocia>ie deosebită, aceea dintre molid @i )âmbru, foarte

valoroasă din punct de vedere @tiin>ific$ 2a fel de important, această asocia>ie depinde în mare

parte @i de nefra-mentarea pădurii din jur care are rolul de protec>ie a acesteia$%n acelaTi

timp, ve-eta>ia arbustivă de la limita superioară a pădurii, are o func>ie moderatoare asupra

factorilor climatici, reducând astfel impactul acestora asupra ve-eta>iei forestiere$

%n anul &'1&, personalul de teren a identificat eHemplare de )âmbru atacate de insecte de

scoarTă$ ?ot în acest an, s+a observat tendinTa de uscare Ti lepădare neobiTnuită a acelor la

coniferele din parc$ %n 8e)ervaTie a fost observat fenomenul atât la molid, cât Ti la )âmbru,

Ti a fost pus pe seama secetei prelun-ite$

%n anul &'1, uscarea înveliTului foliar, nu a mai fost la fel de persistentă, dar în &'1", s+au

uscat 7 eHemplare de Pinu$ cem#ra$ Nu se cunosc cau)ele acestei uscări$


42/79

%n ultimii 5' de ani, majoritatea cercetărilor TtiinTifice s+au canali)at asupra arboretului cu

9


43/79

)âmbru din 8e)ervaTia TtiinTifică &$7' ;nepeniTul cu Pinu$ cem#ra$ 3u fost prelevate

numeroase probe din lemnul mort Ti viu, sub formă de carote Ti rondele$

%ntrucât numărul eHemplarelor de Pinu$ cem#ra de dimensiuni mari, care sunt supuse în mod

constant prelevărilor de probe, este în scădere din cau)e necunoscute la data elaborării

pre)entului document, se impune inter)icerea prelevării de probe din aceTti arbori pe o

perioadă nedeterminată$

;nepeni@urile, ienupăretele @i tufări@urile de anin verde, nu au suferit mari pierderi de+a lun-ul

timpului, cu eHcep>ia unor puncte unde au fost afectate de prospec>iuni -eolo-ice, activită>i

miniere, ciobani sau traseele turistice aflate în imediata apropiere$

auna este repre)entativă pentru lan>ul carpatic, marcată prin pre)en>a carnivorelor mari,

specii de lilieci, păsări @i nu în ultimul rând, nevertebrate$ 3ctivitatea minieră a lăsat urme

adânci, afectând ecosistemele forestiere @i mai ales cele acvatice din )onă$ 8âul Nea-ra

Darului este practic mort până la confluen>a cu râul Bistri>a$

%n parc au fost men>ionate @i observate specii de păsări cuibăritoare, foarte rare, cum ar fi

răpitoarele de )i, tetraonidele + cu popula>ii fra-ile @i care au nevoie de o conservare a

.abitatului în care trăiesc, reducerea numărului câinilor de la stâni Ti re-lementarea perioadei

de păTunat, pentru a nu perturba activitatea de clocit, pentru speciile care cuibăresc pe sol @i

nu în ultimul rând, de lini@tea pe care numai o )onă retrasă o poate oferi$

problemă este afluHul foarte mare de cule-ători de ciuperci, fructe de pădure @i alte produse

accesorii în scop comercial din parc, )ona fiind foarte bo-ată în afin @i meri@or$

ac>iune care se desfăToară este reabilitarea suprafe>ei afectate de eHploatarea de sulf, )onă

aflată în vecinătatea 8e)ervaTiei TtiinTifice &$7' ;nepeniTul cu Pinu$ cem#ra, una din

punctele cele mai fra-ile din parc$ Nu în ultimul rând, trebuie avute în observa>ie @i procesele

naturale care se desfă@oară permanent, unele neperceptibile, altele neprevă)ute, cum sunt

avalan@ele, alunecările de teren, doborâturi de vânt @i altele asemenea$ :e altfel, se impune în

următorii ani, )onarea riscurilor pentru biodiversitate$%n ceea ce priveTte speciile Ti .abitatele de interes comunitar, prin proiectul P6 ediu

6


44/79

Ca urmare a supratârlirii, se ajun-e la sc.imbarea compo)i>iei ve-eta>iei prin proliferarea unor

specii de plante nitrofile$ dată cu dispariTia pajiTtilor sau a ve-etaTiei specifice, dispar

)onele de .rănire pentru speciile 3oti$ moti$ Ti 3oti$ #ec/$teinii.

ie, ca principală cau)ă în eHtinc>ia speciilor$ Caracteristicile .abitatului @i calitatea

acestuia este influen>ată de biomasa, diversitatea @i distribu>ia insectelor$

3coperirea cu ve-eta>ie naturală sau semi+naturală* păduri dense, tufări@uri, copaci i)ola>i,

petice de pădure @i paji@te, par să afecte)e distribu>ia fiecărei specii de lilieci @i compo)i>ia

comunită>ilor$

3menajări forestiere Ti tăieri în timpul formării coloniilor de naTtere sau de .ibernare +

unele colonii de +ctalu$ noctula din scorburi pot fi formate din mii de indivi)i$ :acă este

distrusă o astfel de colonie, arborele fiind

Protectia si conservarea biodiversitatii mediului

Documents

Transcript of Protectia si conservarea biodiversitatii mediului