A C A D E M I A R O M N INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETRI ECONOMICEProgramul CEEXProiectul: Convergenta economic si rolul cunoasterii n conditiile integrrii n UEPROTECTIA PROPRIETTIIINDUSTRIALE N UE Ion E. ANGHEL Victor IANCUSeria Working Papersnr. 8Bucuresti2008CUPRINS1. Preliminarii..........................................................................................52. Proprietatea industrial.........................................................................82.1. Brevetul n contextul competitivittii economiilor europene .........82.1.1. Brevetul european ................................................................112.1.2. Brevetul comunitar..............................................................172.1.3. Alternative la brevetul comunitar sub egida Oficiului European de Brevete............................................................262.1.4.Brevetul,componentapropriettiiindustriale neconomiaromneasc din perspectiva integrrii n UE .........................302.2. Marca..........................................................................................342.2.1. Necesitatea si importanta armonizrii reglementrilor privindmarca n cadrul pietei unice a Uniunii Europene..................362.2.2. nregistrarea international a mrcilor si sistemul mrciicomunitare..........................................................................382.2.3. Semne ce pot constitui o marc comunitar..........................402.2.4. Procedura de examinare a cererii de nregistrare a unei mrcicomunitare..........................................................................402.2.5. Cine poate nregistra o marc comunitar?...........................402.2.6. Obtinerea certificatului CTM (Community Trademark) ........412.2.7. Tarife aferente nregistrrii mrcilor n sistemul mrciicomunitare..........................................................................412.2.8. Imitatia, falsificarea, contrafacerea mrfurilor pericole posibile ................................................................................412.2.9. Situatia actual n Romnia n contextul integrrii europene .432.3. Modelele si desenele industriale ...................................................472.3.1. Importanta armonizrii reglementrilor privind desenele simodeleleindustrialencadrulpieteiuniceaUniuniiEuropene.............................................................................482.3.2. nregistrarea desenelor sau modelelor ...................................493. Abordri ale drepturilor de proprietate intelectual din perspectiva nouluiProgram-cadru al UE (FP7, 2007-2013) ..................................................523.1. Introducere..................................................................................523.2. Proprietatea industrial si proiectele-cadru ale UE ........................533.2.1. Prevederile drepturilor de proprietate industrial (DPI)........533.2.2. Principalele schimbri aduse de noul PC7 n domeniul DPI ..54 4. n loc concluzii.......................................................................................57Anexe..........................................................................................................58Bibliografie ..................................................................................................60PROTECTIA PROPRIETTII INDUSTRIALE N UEIon E. ANGHELVictor IANCUnaceststudiuntreprindemocercetareprincareconexmchestiunilorconvergenteieconomice si cunoasterii pe cele legate de protectia propriettii industriale, accentul cznd pe noileabordri (reglementri, strategii) sub raport juridic, economic si social n cadrul Uniunii Europene.Astfel, cu privire la inventii, studiul se axeaz pe analiza sistemului deja existent al brevetuluieuropean si, totodat, pe crearea sistemului brevetului comunitar. De asemenea, att sistemul mrciicomunitare,ctsisistemul desenuluisimodeluluicomunitarseregsesc nsferacercetrii,tinndseama de importanta armonizrii reglementrilor n contextul globalizrii si integrrii europene.nacelasitimp,seanalizeazabordrileprivinddrepturiledeproprietateintelectualdinperspectiva liniilor directoare pentru viitoarea politic a Uniunii Europene de sprijinire a cercetriin cadrul Programului-cadru (FP7).Cuvinte-cheie: Dreptuldeproprietateindustrial,brevetulcomunitar,sistemulbrevetuluicomunitar,prevederialeregulamentuluibrevetuluicomunitar,sistemulmrciicomunitare,armonizareareglementrilorprivindmarca,imitatiile,modelele si desenele industriale, Programul-cadru 7, abordri convergente.1. Preliminariin ordinea international avremurilornoastre, un rolprimordial se acordpropriettiiintelectuale,cafortmotriceaprogresuluindezvoltareafortelordeproductie.Mrturiestauconventiilesitratateleinternationalesemnate,numeroasele directive comunitare adoptate si organizatiile nfiintate.Porninddelaprerogativeledreptuluideproprietatecunoscutencdindreptul roman,sianume jus utendi, jus fruendi si jus abutendi,cucteva secole nurm,sespuneac,dacexistpentruomoadevratproprietate,aceeaesteagndirii sale; aceasta este cel mai putin susceptibil de atingere, este personal, esteindependent,esteanterioar,esteanterioaroricreitranzactii;nicicopaculcarecreste pe cmp nu apartine att de incontestabil stpnului cmpului, ct ideea careesteprodusalspirituluiomuluisicareapartineautorului1saucoperaintelectual este o proprietate ca si o mosie,ca sio cas si c trebuie s se bucuredeaceleasidrepturisisnupoatfinstrinatdectpentrucauzdeutilitatepublic2.1AfirmatiefcutdeStanislasdeBaufflersn Raportulpentrulegeaasuprabrevetelordeinventie, adoptat n Franta, la 7 ianuarie 1791.2 Afirmatie fcut de Napoleon, n anul 1803, cu referire la proprietatea literar.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 4Prinurmare,sferadecuprindereapropriettiiintelectualeoconstituieraporturilecare privesc creatia intelectual cu caracter literar, artistic sau stiintific,creatiile intelectuale cu aplicabilitate industrial,precum si semnele distinctive aleunei asemenea activitti.ntr-oabordaresistemic,sededucefaptulcproblematicapropriettiiintelectuale este format din urmtoarele dou categorii3: dreptul de proprietate industrial; dreptul de autor, drepturile conexe dreptului de autor, precum si drepturilesui generis ale creatorilor de date.Viznd dezvoltarea economic si rolul acesteia n evolutia societtii n viitor,studiulnostrutintestecupreponderentproblematicalegatdeproprietateaindustrial.Sediulmaterieireferitoarelasferadecuprindere,definireapropriettiiindustriale,efecteleeconomice,sociale,precum siprotectiapropriettii industrialeseregsescnmultitudineaconventiilor,acordurilor,tratatelorinternationale,reglementrilornationalealefiecruistat,nliteraturajuridicsieconomicapreciat a fi cuprinztoare.ConventiadelaParispentruprotectiapropriettiiindustrialedin20martie1883,conventie lacare Romniaa aderatprinDecretulregalnr.2641,publicatnMonitorulOficialdin17iunie 1920sipromulgatprinLegeadin 13martie 1924,publicatnMonitorulOficialnr.68din27martie1924,nvedereazcproprietateaindustrialarecaobiectbreveteledeinventie,modeleledeutilitate,desenelesaumodeleleindustriale,mrciledefabricsaudecomert,mrciledeserviciu,numele comercialsiindicatiilede provenient saudenumirilede origine,precum si reprimarea concurentei neloiale4.Prinurmare,ntr-oacceptiemailarg,sferadecuprindereapropriettiiindustrialesecantoneazndomeniileindustrieisicomertului,industrieiextractive,industrializriiproduseloragroalimentare,precumsiatuturorproduselor fabricate sau naturale (exemplu: vinurile, berea, fina, cerealele, foile detutun, fructele, florile, minereurile, apele minerale etc.).ExaminndprevederileAcorduluiprivindaspecteledrepturilordeproprietate intelectual legatede comert,ncheiatla15aprilie 1994,cunoscut subdenumireaTRIPS(TradeRelatedAspectsofIntellectualProperty Rights),vomconstatacnotiuneadeproprietateintelectualnglobeaztoatecategoriiledeproprietate intelectualcarefacobiectulsectiunilor 17 ale PrtiiaII-a (din acestacord), respectiv: drepturile de autor si drepturile conexe (sectiunea 1); mrcile de fabric sau de comert (sectiunea 2); indicatiile geografice (sectiunea 3);3CiprianRaulRomitan, Protectiapenalapropriettiiintelectuale,EdituraC.H.Beck,Bucuresti, 2006.4 Vezi art. 1 alin. (2) din Conventia de la Paris pentru protectia propriettii industriale din 20martie 1883.Protectia propriettii industriale n UE 5 desenele si modelele industriale (sectiunea 4); brevetele (sectiunea 5); schemele de configuratie, topografiile de circuite integrate (sectiunea 6); protectia informatiilor nedivulgate (sectiunea 7).Acesteadenotfaptulctoatecreatiilecarefacobiectulpropriettiiindustriale, ca de altfel toate creatiile ce constituie obiectele propriettii intelectualesuntprodusealeactivittiicreatoareaomului,rodulgndirii,cunoasterii,activittii rationale, rezultatul capacittii omului de a nscoci si sesiza concepte, dea opera cu notiuni abstracte5.Dacproprietateaintelectualarenvedereattcreatiideform,ctsicreatiidefond,trebuiesfacemdistinctiacproprietateaindustrialserefernumailacreatiiledefond,creatiicaremaisuntcunoscutesisubdenumireadecreatii utilitare.n acelasitimp,se remarcfaptulcenumerareacategoriilordeproprietateindustrial (n cadrul notiunii de proprietate intelectual), astfel cum este reflectatnart.1paragraful2dinAcordulTRIPS,scoatenevidentconcordantadintredezvoltareasidiversificarea activittilorpractice silrgireasfereidecuprindereaobiectului propriettii industriale.Depild,dezvoltareamicroelectroniciisiadomeniuluitehnologieiinformaticiiaconduslainstituireamijloacelorcorespunztoaredeprotectieapropriettiicreatiilor privind topografiile produselor semiconductoare si, respectiv,a programelor pentru calculator si a bazelor de date.n mod similar s-au petrecut lucrurile n domeniul agriculturii si horticulturii,avndcarezultatacordareaunordrepturideexploatareexclusivcelorcareaucandeletnicire ameliorarea noilor soiuri de plante.Problematicapropriettiiindustrialenuascpatsinuscapdinvederespecialistilorromni.Dimpotriv,existntaranoastro literaturdespecialitatecare abordeaz acest domeniu al propriettii industriale.Suntautori6care,ncercndosistematizare,mpartobiectelepropriettiiindustriale n dou grupe, si anume:a)creatiinoi(inventiile,know-how-ul,deseneledeutilitate,desenelesimodelele industriale, topografiile circuitelor integrate);5ViorelRos,OctaviaSpineanu-Matei,DragosBogdan, Dreptulpropriettiiintelectuale,dreptul propriettii industriale.Mrcile si indicatiile geografice, Bucuresti, Editura All Beck, 2003.6Vezi:YolandaEminescu, Tratatdeproprietateintelectual.Creatiinoi, vol.I,EdituraAcademiei, Bucuresti, 1982; V. Ros, Dreptul propriettii intelectuale, Editura Global Lex, Bucuresti,2001;A.Petrescu,L.Mihai, Drept deproprietateindustrial.Introducere ndreptul deproprietateindustrial.Inventia.Inovatia,UniversitateaBucuresti,1978;O.Crauciuc, Dreptulpropriettiiintelectuale,dreptulpropriettiiindustriale,EdituraEra,Bucuresti,2000;P.Perju, nlegturcuuneleproblemereferitoareladreptuldeproprietateintelectual,RevistaDreptulnr.5/1998;I.Constantin, Proprietateaintelectualsisuccesulnafaceri,EdituraRentrop&Straton,Bucuresti,1996.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 6b) semnelenoi (mrcile,denumiriledeorigine,indicatiile de provenient sinumele comercial, software-ul).Fig. 1. Reprezentarea obiectului propriettii industriale (varianta I)nviziuneaaltorautori7, obiectulpropriettiiindustriale se structureaz ntrei categorii distincte, si anume:a)creatiinoi(desenelesimodeleleindustriale,creatiitehnicebrevetatecainventii, noile soiuri de plante, topografiile circuitelor integrate, know-how-ul);b)semneledistinctive(mrcile,indicatiilegeografice,numelecomercial,firma, emblema);c) concurenta neloial.7Asevedea: OrganizatiaMondialaPropriettiiIntelectuale(Introducere nproprietateaintelectual), traduceredeR.Prvu,L.Oprea,M.Dinescu,Bucuresti,EdituraRosetti,2001;I.Macovei, Dreptulpropriettii intelectuale, Iasi,Universitatea Alexandru Ioan Cuza,2004; C. Tufan,V.Stefan, Drepturiledeautorsidrepturileconexe, Bucuresti,EdituraCarteaUniversitar,2005;St. Cocos, ABC-ul protectiei si valorificrii propriettii industriale, Bucuresti, Editura Rosetti, 2004.PROPRIETATEINTELECTUALCREATIINOISEMNE NOIinventiile know-how-ul desenele de utilitate desenele si modeleleindustrialetopografiile circuitelorintegratemrcile denumirile de origine indicatiile deprovenientnumele comercial softwareProtectia propriettii industriale n UE 7Fig. 2. Reprezentarea obiectului propriettii industriale (varianta II)Desidoctrinajuridicdintaranoastrpunenevidentexistentaunorcontroversesinuantricuprivirelarolulsiapartenentaknow-how-luisiconcurenteineloialelaproprietateaindustrial,putemconsiderac,potrivitliteraturiidespecialitatesireglementrilorinternationale8,proprietateaindustrialcuprinde:a) creatiile noi tehnice (inventiile, modelele de utilitate, desenele si modeleleindustriale,breveteleprivindnoilesoiurideplante,topografiileproduselorsemiconductoare, know-how-ul);b) semnele distinctive ale activittii de comert (mrcile de fabric, de comertsau servicii; firma si emblema comercial; indicatiile geografice);c) concurenta neloial.Odat conturat sfera decuprindere a domeniuluipropriettiiindustriale (cutoatenuantele),ncontinuarenepropunemstudiulnoilorabordri(reglementri,8n lucrareasa, Protectiapenalapropriettiiintelectuale,CiprianRaulRomitanaratcdesiknow-how-ulnuesteprevzutprintrecreatiileintelectualeaplicabileindustrialncadrulConventieidelaParis,uniiautorilsitueazprintreacestecreatiiintelectuale,avndnvederecaracteristicilecomunealeknow-how-uluicucelelalteobiectealepropriettiiindustriale,opinielacare ne raliem.Cainstitutiededrept,asacums-aartatndoctrin,concurentaneloialarevirtutipluridisciplinare, avnd strnse legturi cu dreptul civil si cu dreptul penal (prin sanctiunile pe care lecomport), cu dreptul administrativ (prin faptul c aplicarea regulilor tine de organele administrative),cu dreptul comercial, n general, si cu cel al societtilor comerciale, n particular (regulile concurenteiconstituindconstrngerinexercitareaactivittiloreconomice),cudreptulconsumatorilor(pecareestechemats-iprotejeze),darsicuproprietateaindustrial(alcreiantonimeste,pentrucdrepturiledeproprietateintelectual,ngeneral,conferunmonopoldeexploatare,iarconcurentacombate, prin definitie, monopolul).PROPRIETATEINTELECTUALCREATII NOISEMNE NOIdesenele si modeleleindustrialecreatii tehnicebrevetatenoi soiurideplantetopografiile decircuiteknow-howmrcile indicatiilegeograficenumele comercialfirma emblemaCONCURENTA NELOIALION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 8strategii)subraportjuridic,economic,socialsipsihologicncadrulUniuniiEuropene,cuattmaimultcuctunadintreconditiileacceptriiintegrriiRomniei n Uniunea European este armonizarea legislatiei cu cea comunitar.nacelasitimp,trebuieavutnvederevocatiainternationalacreatieiintelectuale si, prin urmare, necesitatea asigurrii unei protectii eficiente a creatiilorsidrepturilorcreatorilor,nunumaintaradeorigine,ci,negalmsur,peteritoriul altor state n care acestea sunt utilizate si valorificate.Acesteconsiderenteconduclanecesitateaabordrilorconvergentepentrucontinuareaaplicriilegislatieindomeniulpropriettiiintelectuale,formriiunormentalittisiaunuimediueconomicsisocialpropicedezvoltriicreatieiumaneprivite ca o fort de productie de un nalt nivel calitativ si de progres, att n statelemembre ale Uniunii Europene, ct si n trile n curs de aderare si nu numai.2. Proprietatea industrialProcesulcomplexdeuniformizaresiarmonizareareglementrilor,precumsiocentralizareaprocedurilorncadrulUniuniiEuropenecuprind,negalmsur, subiectele legate de protectia drepturilor de proprietate industrial.Caurmare,nacestcapitol,nepropunemcercetareaaspectelorlegatedebrevetuleuropeansibrevetulcomunitarncontextulconvergenteieconomicesicompetitivittiieconomiceatriloreuropeneintegrate,precumsidesistemulmrcii comunitare, al modelului si desenului industrial.CauncorolaraladerriiRomnieilaUniuneaEuropean,toateacesteproblemesuntfocalizatepesistemuldereglementare(institutionalsilegislativ)careopereaznspatiuleconomic,socialsipoliticromnesc,urmrindu-sedeterminareaelementelorconvergentesiarmonizarealegislatieiinternecuceacomunitarncadruldomeniuluiextremdesensibilalprotectieipropriettiiindustriale.2.1. Brevetul n contextul competitivittii economiilor europeneContributia teoretic, clasic, asupra rolului fundamental pe care proprietateaindustrial l are n spatiul economic i apartine economistului american William D.Nordhaus(1969)9.Teoriasaexprimideeacprincipalelebeneficiiadusedeprotejarea brevetului se rsfrng asupra stimulrii investitiilor n inovare, precum siasupra promovriisidiseminriicunostintelor tehnologice.Astfel, prin impunereaunorrestrictiinutilizareainventiilorbrevetate,legeacareguverneazacestdomeniuacordposibilitateadearecuperainvestitiileocazionatedeprocesulinovrii,nschimbuldezvluiriidetaliilordeordintehnicaleinventieictrepublic.Principalulcostsociallreprezintrestrictiadeafolosiaceainventiesi9AlfonsoGambardella, StudyonEvaluatingtheKnowledgeEconomyWhatArePatentsActuallyWorth?TheValueofPatentsforTodaysEconomyandSociety, researchproject(ETD/2004/IM/E3/77)conductedfortheEuropeanCommission,DirectorateGeneralforInternalMarket, May 2005.Protectia propriettii industriale n UE 9astfelaparsiineficienteleasociatecuprotectiamonopolului.CadruleconomicalluiNordhausafostextins,n specialn anii90.Acesteextensiiale teorieisalesuntlegate,nspecial,deschitareaunorpoliticidebrevetareoptimalecares-auaxat n principal pe dou coordonate ale protectiei brevetului: durata de protectie silimitele n care acesta poate fi folosit.Domeniuldrepturilordeproprietateindustrialafostidentificatafiunadintre cele sapte initiative transsectoriale ale noii politici industriale a UE, asa cumrezultdincomunicareaComisieiEuropene lansatpedatade5octombrie 2005.Stimulareacresteriieconomicesiainovriinseamndefaptmbunttireaconditiilor-cadrupentrucrestereacompetitivittiisectoruluiindustrial,ceeaceincludesiexistentaunuisistemeficientdeprotectieadrepturilordeproprietateindustrial.SpecialistiiComisieiEuropeneauidentificatctivafactori-cheiencepriveste viitorul inovriin Europa, avnd nvedere c piata intern aUEasigurliberacirculatieabunurilorpentregcuprinsulUniunii,protectiainventiilorreprezentnd astfel opremis esential.nprimulrnd,Comisiaasubliniatrolulpecarebrevetelelaunpromovarea inovrii, n sensul c nivelul brevetrii reflect performanta inovativ.nacestcontext,sefacelegturacuStrategiaLisabona,care,pentruaputeafiviabil,trebuie s ianconsiderare,lamodulcelmaiserios,situatiabrevetelor nEuropa. EuropeanInnovationScoreboard10indicostrnslegturntreactivitateadebrevetaresiperformantelendomeniulinovrii.Trilecuperformantensemnatesuntcaracterizatedeungradridicatalactivittiidebrevetare,precumsidefolosireaaltordrepturideproprietateindustrial,precummodelele si desenele industriale si mrcile.Fig. 3. Cota de brevete oferite spre licentiere per tar10 European Innovation Scoreboard, http://trendchart.cordis.lu/tc_policy_measures.cfm.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 10Unaltelementdeosebitdeimportantesteacelac brevetelesuntelementeesentialepentruostrategiedeafaceri. Breveteleprotejeazprodusele pepiatsioferposibilitatealicentierii(deciaunorprofituripetermenlung),dar,cutoateacestea,multecompaniinuprofitdeacestebeneficii.nacestcontext,esteanalizatsirolulguvernelor,carenutrebuiesserezumedoarlaaasigurainstrumentele necesare brevetrii, ci trebuie s se asigure c cei interesati stiu cndsicumslefoloseasc.Multedintre firmelenoucreateceactiveazndomeniiprecum biotehnologia,semiconductoare,instrumente si substantechimicefolosescproprietatea industrialcaun activ de baz. Foarte frecvent,un brevetsauun grupdebrevetereprezintelementul-cheieprincareoastfeldefirm,lanceputdedrum, si organizeaz ntregul plan de afaceri.Cu toate acestea,multe ntreprinderimicisimijlociiezit nc s foloseascbrevetele.nintentialordea-siprotejaactiveledeproprietateindustrial,companiilesebazeazmaimultpesecretizaredectpebrevetare.Firmelemicitindsfoloseascaceastmetodde protectientr-omsurmultmaimaredectmarile companii.nUniuneaEuropean,aproximativ36%dintrebrevetenusuntfolositedeproprietariilornicipentruaplicatiicomercialesauindustrialesinicipentrulicentiere.Firmelemicisuntmultmaideschisena-sifolosibreveteledinportofoliu. Cota de brevete nefolosite (n sensul prezentat mai sus) de ctre firmelemici este de 20%, n timp ce aceeasi cot n cazul firmelor mari este de 41%11.Fig. 4.Cota de brevete nefolosite dup mrimea firmeinesent,urmndteorialuiNordhaus,dreptultemporarpecarelconferbrevetuldposibilitateauneicompaniisrecuperezeinvestitiilencercetaresi11ErikNooteboom,HeadIndustrialPropertyUnit,EuropeanCommission, IntellectualProperty: A Platform for Prosperity - Consultation on the Patent System in Europe. Background andPurpose, Reykjavik, iunie 2006.Protectia propriettii industriale n UE 11dezvoltarecareauconduslabrevetareauneiinventii.Acestdreptoferposibilitatea organizatiilor implicate n cercetare (care nu sunt angajate n activittide exploatare) s se bucure de beneficiile activittii lor de C&D. Dar, ca un sistemde brevetare sdevinatractiv pentruceicare l utilizeaz si pentruca sistemulsfie sprijinitde ctre toate componentele societtii, el trebuie s urmeze niste regulide baz12: reguli fundamentale care s stabileasc ce poate si ce nu poate fi brevetatsicarescreezeunechilibruntredrepturileacordateproprietaruluisiobiectivele generale ale sistemului de brevetare; existenta unor proceduri transparente, accesibile si eficiente din punct devedere al costurilor pentru obtinerea unuibrevet; existentaunorprocedurirapidesinecostisitoarepentrurezolvareadisputelor ntre detintorii dreptului de proprietate industrial si terti; corelareacualtepunctedeinteresalepoliticilorpublice,precumconcurenta (antitrust), mediul, sntatea, accesul la informatie, pentru a fieficient si pentru a se bucura de credibilitaten cadrul societtii.PoliticilesistrategiileUniuniiEuropenendomeniulinventiilorsialbrevetrii au cunoscut n ultimii anievolutiineconvingtoare, n demersul lorde asustine obiectivele Strategiei Lisabona si de a recuperadecalajele existente fat deSUAsiJaponiandomeniulbrevetriinspecialsialpropriettiiindustrialengeneral. n mare, aceste evolutii au avut drept cauze att diferentele de opinii dintrestatele membre, ct si pozitiile frecvent fluctuante ale mediului de afaceri.Actualmente,politicile UniuniiEuropenendomeniulprotejriiinventiilor,alcreriiunuisistemdebrevetefunctionaldintoatepuncteledevedere(accesibilitate,cost,transparentetc.)seaxeazpedejaexistentulsistemalbrevetuluieuropean(administratdeOficiulEuropeandeBrevete),precumsipecrearea sistemului brevetului comunitar.2.1.1. Brevetul european2.1.1.1.Istoric.Prezentare. Brevetuleuropeanesteunsistemjuridicautonom,creatncdin1973,nbaza Conventieiprivindeliberareabrevetuluieuropean (cunoscut si sub denumirea de Conventia brevetului european), si esteadministratdeOficiulEuropeande Brevete.AceastinstitutieesteautonomfatdeUniuneaEuropean,iarmembriiei,trilesemnatarealeConventiei,provinsidinafaraUE:Elvetia,Liechtenstein,Turcia,MonacosauIslanda.Princreareaacestuisistem,s-adoritrealizareaunuicadrulegalpentruacordareadebreveteeuropene, prin intermediul unei singure proceduri armonizate13.Astfel,printr-osingurcereredeeliberareaunuibreveteuropeanadresatOficiului(fiedirectlasediuldinMnchen,fieindirect,prinintermediuloficiilornationalede brevete),se poateobtineun titlu de protectievalabilnoricaredintretrilepartelaConventie.CereriledeacordareaunuibreveteuropeanpotfiformulatenunadintreceletreilimbioficialealeOficiului:engleza,francezasigermana.Odataleas,respectivalimbvafidesemnatcafiindlimbaoficialpentru procedurile ce vor urma.12EuropeanCommission,InternalMarketandServicesDG, QuestionnaireonthePatentSystem in Europe, ianuarie 2006.13 The European Patent Office, http://www.european-patent-office.org/epo_general.htm.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 12Sistemulbrevetuluieuropeanacopero arie n care sevorbescfoartemultelimbi(31detrimembre).Obtinereaprotectieinanumitetriluateseparatarfidificildin punctde vedere logistic siarconduce lacosturi initiale foarte ridicate,ocazionate de pregtirea si traducerea tuturor documentelor. Conventia european abrevetelor ntrzieobtinereaacestortraduceripnnmomentulacordriibrevetului,asigurndastfelfaptulcsolicitantulvafinmsursanalizezeobiectiv nevoia de a plti pentru att de multe traduceri.UnbreveteuropeannuofernsimediatprotectientoatetrilemembrealeConventiei.Odatacordatbrevetuleuropean,acestadevinedefaptunmnunchidebrevetenationale,deoarece,dupexpirareaperioadeirezervatepentru posibile opozitii din partea tertilor, detintorul brevetului trebuie s prezintetraducerialedescrieriibrevetuluioficiilornationaledintrilencaresedorestenregistrareaacestuia;pebazaacestortraduceri,oficiilenationalevornregistrabrevetul. De asemenea, taxele de mentinere n vigoare se pltesc tot separat, pentrufiecaretarnparte,iar procedurilejudiciarelegatedebrevetcadtotnsarcinainstantelor nationale14.SinguraprocedurcentralizatcarepoatefinaintatlaOEPeste opoziia.Aceastprocedurconferdreptultertilordeaseopuneacordriiaceluibrevet.Esteunprocescvasijudiciar,supusapelului,carepoateducelaefectuareaunoramendamentesauchiararevocriibrevetuluieuropean.npractics-antmplatdeseori ca un breveteuropean s fie subiectde litigiu la nivel national si, n acelasitimp,sfiesubiectaluneiprocedurideopozitieadresateOEP.Astfeldesituatiisuntdenatursproduc dificulttialedemersuluijuridicsisconduc,deasemenea, la cheltuieli foarte ridicate15.2.1.1.2.Chestiuneacosturilorbrevetuluieuropean. Desireprezintuninstrument juridic extrem de valoros (contribuind masiv la promovarea brevetrii siinovriinEuropa),institutiabrevetuluieuropeanaparedepsitntr-ooarecaremsur, n lumina noilor provocri la care Uniunea European trebuie s rspund.RealizareaAgendeiLisabonasi,nspecial,consolidareauneipieteuniceaUEimpun o uniformizare a reglementrilor, precum si o centralizare a procedurilor.nceeaceprivestebrevetareainventiilornUniuneaEuropean,politicileComisiei Europene se ndreapt, n primul rnd, ctre oferireaunui acces sporit laacest gen de protectie a creatiei intelectuale, chestiune legat intrinsec de problemacosturilorocazionatedeacestproces.Acestecosturiridicate(princomparatiecucele practicatedeoficiilede specialitatedin SUA (USPTO)siJaponia (JPO)),nconditiilencaresedorestereducereadecalajuluindomeniulpropriettiiindustrialefatdeacestetri,reprezint,alturidelipsauneiproceduricontencioase centralizate, principalele critici aduse EPO.Conformunuistudiu,comandatchiarde OficiulEuropeande Brevete16,unbrevet european tipic este validat n general n6 tri si contine, n medie, 3 paginincaresuntscrise10revendicrisi11paginicontinnddescrierea.Costultotal14Legeanr.611din13noiembrie2002 privindaderareaRomnieilaConventiaprivindeliberareabreveteloreuropene,adoptatlaMnchen,la5octombrie1973,precumsilaActulderevizuire a acesteia, adoptat la Mnchen, la 29 noiembrie 2000.16RolandBerger Market Research, Studyonthe CostofPatenting,European PatentOffice,2004.Protectia propriettii industriale n UE 13pentruobtinereaunuibreveteuropeanstandard(euro-direct)nanul2003erade30.530 euro, inclusiv: cheltuielileanterioaredepuneriicererii,exclusivcheltuielileocazionatede C&D (6240 euro); costuri interne de procesare (3070 euro); taxe de avocat (4930 euro); traducerea cererii si a revendicrilor (3020 euro); taxe oficiale ctre OEB (3410 euro); validare (9870 euro).Costurile obtinerii unui brevet european variaz n functie de17:ariatehnologiccostulunuibrevetndomeniulbiotehnologiei,deexemplu,vafiaproapedublufatdecostulunuibrevetndomeniulinginerieielectrice(nprincipal,datoritnumruluidepaginimultmaimaresivalidriinmai multe state);resedintasolicitantului deexemplu,costulunuibrevetacordatuneicompanii japoneze este mai mare (aproximativ 46.000 euro, fat de 40.000 n cazulunei companii europene sau 39.000 n cazul uneia americane); validare costulvalidrii unui breveteuropean ntr-unuldin statele partela Conventie variaz de la 3000euro (n Finlanda,Suedia,Danemarca,Portugalia)la1000-1500euro(nElvetia,Belgia,MareaBritanie,Austria),nmajoritateatrilormari(Germania,Franta,Italia,Spania)costulsitundu-senjurula2000euro.Dintre costurile prezentate mai sus, cele legate de traduceri sunt responsabilepentruacestediferente.Astfel,costultraduceriiunuimodeldebrevetschitatnlimba englez variaz ntre 53 si 75 euro/pagin.Fig. 5. Costurile traducerilor dup acordarea brevetului european (n euro)17 Ibidem.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 14Cifreleprezentatemaisusrelevnivelulridicatalcosturilorimplicatedeobtinereaunui breveteuropeandoar n momentul n care seofer sprecomparatiecosturile ocazionate de acordarea unui brevet n SUA (de ctre United States PatentandTrademarkOffice-USPTO)saunJaponia(dectreJapanPatentOfficeJPO).Astfel,dac ocompanieceprovinedintr-otarsemnataraConventieibrevetuluieuropeanplteste,nmedie,24.100deeuropentruvalidareasiacordareaunuibreveteuropeanstandard,o companieamericanplteste10.250euro pentru a obtine un brevet USPTO. O companie japonez plteste si mai putinpentruacordareaunuibrevetdectreJPO,sianumeechivalentula 5.460euro.Costurile mai ridicate implicate de brevetarea n sistemul brevetului european suntdatoratenprincipalcosturiloraferentetraducerilor,precumsietapeideprocesaresivalidrii (costuricarenuseregsescncazulcelorlaltedouoficii,american si japonez).Desidifer de laoficiu laoficiu,taxeleoficiale nu reprezint totusiocauzimportantadiferentelordecost,acesteafiind njurde3470euro laOEB,2050euro la USPTO si 1570 euro la JPO18.Fig. 6. Costul unui model de brevet europeanInovarea, premis esential a dezvoltrii unei economii bazate pe cunoastere,necesit,alturideoinfrastructurspecific,unsistemjuridiceficientcaresprotejezerezultatelecercetrilorsicaresnumpiedicenniciunfelinitiativele18 Roland Berger Market Research, Study on the Cost ofPatenting, p.129, European PatentOffice, 2004.Protectia propriettii industriale n UE 15celorimplicatinactivittiledeC&D.Dinacestpunctdevedere,sistemulbrevetuluieuropean nu mai poate rspunde ntru totulnoilor politici de dezvoltarealeUniuniiEuropene,sistemuldevenindmpovrtornspecialpentruentitti(firmemicisimijlociisau inventatoriindividuali)carenu potsuportacosturiattde ridicate.n medie, solicitantiieuropenide breveteeuropeneaucheltuit 300.800 europentruprocesareacererilor,inclusivpentruproceduraopozitiei,avalidriisiamentinerii brevetelor (inclusiv taxe). Bugetul acordat litigiilor s-a situat la valoareade28.700 europentrufiecaresolicitant,iarbugetulacordatnegocierilorsiprocedurilor de licentiere au nsumat 15.500 euro19.Fig. 7. Comparatie a costurilor pentru eliberarea unui brevet2.1.1.3.OficiulEuropeandeBrevetesicontroversabrevetriisoftware-ului. Alturidechestiuneacosturilorridicatepecarelepresupuneobtinereaunuibreveteuropean,auexistatsiexistncontinuareanumitepracticicarearuncsemnedentrebarechiarasupracredibilittiisistemuluibrevetuluieuropean.Acestepracticiaufostscoasenevidentnspecialnanul2005,cuocaziadezbaterilor privind propunerea de directiv ce avea ca obiect brevetarea software-ului20.19 The European Patent Office, http://www.european-patent-office.org/index.en.php.20ProposalforaDirectiveoftheEuropeanParliamentandoftheCouncilonthepatentabilityofcomputer-implementedinventions,COM(2002)92final,2002/0047(COD),20.02.2002.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 16Proiectuldirectiveiprivindbrevetareasoftware-uluiafostdezvoltatcarezultatalunuinumrdeprobleme.S-aplecat,nprimulrnd,delafaptulclegiuitoriiaudoritsremediezeambiguittileexistentenlegilenationale.Programeledecalculatorcaatareaufostexclusede labrevetaredectrelegilenationalealestatelormembreUEsidectreConventiaeuropeanabrevetelor.Cutoateacestea, OficiulEuropeandeBreveteaacordatmiidebrevetepentruinventiiimplementatecuajutorulcalculatorului.Ceicares-auopusacesteipractici au sustinut c se ncalc flagrant art. 52 din Convenie, articol ce excludenmodclarde la brevetaredescoperirile,metodelematematice, programelede calculator., prezentarea informatiilor. Astfel, intentia proiectului a fost aceeadeacodificapracticileexistentelaniveluloficiilornationaledebrevetesialOficiului European de Brevete din Mnchen, care era si este extrem de generos n aacorda protectie programelor de calculator, desi se ncalc prevederile conventiei21.ToatelegilereferitoarelabrevetedinstatelemembrealeUEexcluddelabrevetare programele de calculator. n general,acestea sunt tratate n mod similarcuopereleliterare saumuzicalesisuntprotejatedectrelegeadreptuluideautor(copyright).Diferentadintrebrevetsidreptuldeautoresteunasemnificativ:celdinurmseacordnmodautomatsifrplatavreuneitaxe,pecndbrevetulnecesitprocedurimaicomplicatedenregistraresitaxeaferente,oferindnsoprotectie ridicat, acoperind si metoda de programare n sine, independent de oriceimplementare ntr-un limbajde programare. Statele Unite ale Americii au introdustreptat protectia brevetelor pentru programele de calculator n anii 1980 si 1990.nacestcontext,Directivaurmasnltureambiguittileexistente,prinarmonizarealegilornationalenmateriedebrevete.UnaltscoperaaceladeaimplicaCurteaEuropeandeJustitienprocesullegislativsideaconferisistemuluioentitatecentraldeautoritate.Legiuitoriierau,deasemenea,preocupatidecreareaunuiterenjuridicmultmaifavorabilcompaniilordesoftware.ComisiaEuropean aintervenitprinaceast propunere dedirectiv tocmaipentruanlturaincertitudiniledeordinlegal createdecontraziceriledintrereglementrile Conventiei europene a brevetelor si practica Oficiului European deBrevete. n urma unor dezbateri extrem deaprinse, Parlamentul European a respinsniulie2005proiectuldedirectiv,inventiileimplementatecuajutorulcalculatorului continund s fie brevetate conform unor criterii variabile.Brevetuleuropean rmne,nciudatuturorneajunsuriloracestuisistem,unpunctdereferintpetraseulpromovriisiconsolidriipoliticilordeinovaredinUniunea European. Noile strategii, dictate n primul rnd de nevoia armonizrii sicentralizriiprocedurilor legate de protejarea inventiilor, au n sistemulbrevetuluieuropeanunpunctdeplecaresolid.Acestestrategiiurmeaz,actualmente,nprincipal, dou directii:21VictorIancu, ProiectulDirectiveiasuprabrevetabilittiiinventiilorimplementatecuajutorul computerului respins de Parlamentul European, ,EUROLEX, nr. 3, Institutul de EconomieMondial, Bucuresti, septembrie 2005.Protectia propriettii industriale n UE 17reformarea sistemuluibrevetuluieuropean,carearecaprincipalobiectivreducerea costurilor prin:- o nou abordare a problemei traducerilor;- realizarea unei proceduri contencioase unice, centralizate, n materie debrevete; crearea unui nou sistem: sistemul brevetului comunitar.2.1.2. Brevetul comunitar2.1.2.1.Istoric. Prezentare. Brevetulcomunitar,cunoscut sisub denumireade brevetulComunittiiEuropene,reprezintomsurlegislativaflatndezbatere n Uniunea European, msur care ar acorda, att persoanelor fizice, ctsicompaniilor, unsistemunitardebrevetarepentregcuprinsulUE.Ideeaunuisistemalbrevetuluicomunitardateazncdinanii60,aceastideedevenindobiectiv oficial al Strategiei de la Lisabona n anul 2000.nmomentuldefat,brevetelepotfiacordatefielanivelnational,fieprinintermediulOficiuluiEuropeandeBrevetedinMnchen,careelibereazasa-numitelebreveteeuropene.Cutoateacestea,mareleneajunsalacestuisistemeste c (pentru a fi valabil n toate trile) brevetul european trebuie tradus n fiecarelimboficial.Astfel, costurileocazionatedetraducerifaccabrevetareauneiinventiinEuropasfiesemnificativmaicostisitoaredectnSUAsauJaponia(vezi supra).Aceast dificultate este amplificat side nevoia de a opera ncadrulunor sisteme legislative nationale diferite, n caz de litigiu.Oprimncercaredeacreaunsistemunitaralbrevetuluisesoldase,n1976,cusemnarea ConventieidelaLuxemburgprivindbrevetulcomunitar,modificatprin AcorduldelaLuxemburgdin15decembrie1989.AceastConventie nuaintratniciodatnvigoare,dincauzauneiratificriinsuficiente.Esecul a fost datorat n special costurilor brevetului comunitar, caretrebuia tradusntoatelimbileComunittiiEuropene,sisistemuluijurisdictionalavutnvedere,carearfiacordatcompetentjudectoruluinationalsanulezeunbrevetcomunitar, fapt ce a fost considerat un factor de instabilitate.La 3 martie 2003, cele 15 state membre ale Uniunii Europene au ajuns, duptreizecideanidediscutii,launacordprivindlansareanoului brevetcomunitar(acordpoliticobtinutcuocaziaConsiliuluiCompetitivitatealministriloreuropeni ai industriei,care s-a tinut la Bruxelles, la 3 martie 2003). Propunerea deregulament,obiectalAcordului,afostrezultatuldiscutiiloravute ncadruloferitde Cartea verde, din 24 iunie 1997, asupra brevetului comunitar si a sistemului debrevete n Europa22.nmartie2003,ConsiliulCompetitivitateareusitastfelsajunglaunacord,o ,abordarepoliticcomun`nceprivestecreareaunuisistemdejurisdictie pentru brevetul comunitar. Acest sistem, care urma s fie administrat totdeOEB,presupuneaoCurteComunitarcentralizat,carearhotrncazullitigiilor, al regimurilor lingvistice, costurilor, rolului oficiilor nationale de brevete,22Dreptulpropriettiiintelectuale,InstitutulNationalalMagistraturii,http://www.inm-lex.ro/file.php?FileID=224.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 18precumsincazuldistribuiriitaxelor.Cutoateacestea,Consiliulnuareusitsconvinasupradetaliilorbrevetuluicomunitar,nciudaeforturilordepuse.Principalelepunctenevralgiceaufost numruldelimbincaressefactraducereaobligatorie,ntrzierilenceprivestedepunereatraducerilorncelelaltelimbi,precumsivalabilitateajuridicabrevetelorncazulerorilordetraducere. Desi,laprimavedere,acestechestiuniauunaspectpurformal,rezultatelefinaleputeauavea efecteconsiderabileasupracosturilorimplicate.Presedintiairlandezaprezentat,totn2003,opropunerederegulamentcuamendamente,sugerndca revendicrile brevetului s fie traduse n toate limbileUniunii Europene. Propunereainitiala Comisiei(datnddin anul2000)prevedeafaptulcabrevetulsfievalabildoarprinprezentareatraduceriinunadinurmtoareletreilimbi: englez,francezsigerman,ntimpcetraducerilencelelalte dou limbi urmau s fie publicate doar cu rol informativ.Niciun anmaitrziu (martie 2004),ConsiliulCompetitivitatenu areusits ajung la un consens n ce priveste regulamentul. Dou chestiuni au reprezentat,n particular,controversele asupra crora nu s-a putut ajunge la un numitor comun,si anume: ntrzierile n ce priveste depunerea traducerilor revendicrilor sitextulautentic al revendicrii n caz de nclcare a unui drept asupra brevetului.Tabelul 1MODELCOSTURITRADUCERE()TAXEPROCEDURALE()TAXEDEAGENT()TAXE DERENNOIRE()TOTAL()Brevetulcomunitar(2004)4845 4300 5500 850023145Comparatieactualulbreveteuropean10200 4300 5500 850028500Sursa: Roland Berger Market Research, 2004.DeclaratiaComisaruluiEuropeanFritsBolkestein,lavremearespectiv,afost una plin de semnificatii: Esecul de a nu ajunge la un acord asupra brevetuluicomunitarmtemcsubmineazcredibilitateantreguluidemersdeafacecaEuropa s devin cea mai competitiv economie din lume pn n anul 201023.Controversele asupra efectului juridic al traducerilor au mpiedicatun acordsicuocaziaConsiliuluiCompetitivitatedinmai2005.nraportulsuasupraStrategiei Lisabona,Comisia European adescris totusipropunereade regulamentcafiindun simbolalangajamentuluiUniuniiEuropenectreoeconomiebazatpe cunoastere.2.1.2.2.Noietapealeprocesuluidecreareabrevetuluicomunitar.nceputulanului2006amarcatunepisodcrucialalprocesuluidecreareabrevetuluicomunitar.Pedatade16ianuarie2006,DirectoratulGeneralPiata23 Euractiv, www.euractiv.com/en/innovation/community-patent/article-117529 - 50k.Protectia propriettii industriale n UE 19Internalansato consultare public.Aceastconsultareaavutcaprincipalscopanalizarea noilor directii n cadrul politicilor referitoare la brevete, n scopul creriiunuisistemdeprotectielanivelulUE,astfelnct scorespundctmaimultnevoilorcelordirectimplicati.ntimpcebrevetulcomunitarrmneo prioritate,Comisia European a fost interesat si de opinii n ceea ce priveste msurile ce potfiluate n viitorul apropiatpentru mbunttireasistemuluide brevetedin Europa.Toticeidirectimplicatiaufostinvitatisrspund(mediuldeafaceri,celindustrial,precumsiindivizi)launchestionarceaavutcapunctdeplecareabordarea politic comun din anul 2003.Pescurt,Regulamentulprevedecaocereredebrevetsfiedepusdoarntr-osingurlimb(englez,francezsaugerman),cererecarevafinaintatctreOficiulEuropeandeBrevete(administratorulsistemului).Revendicrilebrevetului,odatacordate,vortrebuiapoisfietradusentoatelimbileUniuniiEuropene.Cutoateacestea,brevetulnuvaaveafortjuridicmpotrivauneientitti att timpct aceasta nu a primito copie tradus n propria limb national.Regulamentul stabileste, de asemenea, nfiintarea unei Curti a Brevetului Europeancarearaveaputereasinvalidezebreveteleacordate;astfel,valabilitateaunuibrevetcomunitarva fiaceeasi n toate statele membre.Curteavafinfiintat si vafunctiona pe lng actuala Curte European de Justitie.PREVEDERI ALE REGULAMENTULUI BREVETULUI COMUNITAR24 ActivittileComunittiiincludpunereabazeloruneipieteunice,caracterizateprinabolireaobstacolelordincalealibereicirculatiiabunurilorsicreareaunuisistemcare s garanteze un mediu concurential nedenaturat. Crearea conditiilor legale carespermitntreprinderilors-siadaptezeactivittiledeproductiesidistributielanivelcomunitarcontribuielandeplinireaacestorobiective.UnbrevetcruiaisegaranteazprotectieuniformsicareproduceefecteuniformepentregcuprinsulUniuniiEuropenetrebuiessenumereprintreinstrumentelejuridiceaflateladispozitia ntreprinderilor. OficiulEuropeandeBrevetevajucaunrolcentralnadministrareabrevetuluicomunitarsivafisingurulresponsabilpentruexaminareacererilorsiacordareabrevetelor comunitare.Toate oficiile nationaledebrevete vorjucaun rolimportantprivindconsiliereaaplicantilor,primireasinaintareacererilorctreOEB,diseminarea informatiilor referitoare la brevet. AccesulComunittiilaConventiadelaMnchen(Conventiabrevetuluieuropean)vaoferiposibilitateaUniuniiEuropenedeaficonsideratcaunteritoriudistinctpentrucarese poateacordaunbrevetcomunitar. Uniunea Europeanvaputeadecislimitezeacestregulamentnparticularlacrearealegiiaplicabilebrevetuluicomunitar odat acordat.24ProposalforaCouncilRegulationontheCommunityPatent,http://register.consilium.eu.int/pdf/en/03/st10/st10404en03.pdf#search=%22Proposal%20for%20a%20COUNCIL%20REGULATION%20on%20the%20Community%20patent%22.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 20 Obiectivul unui brevet comunitar accesibil presupune un brevet care s fie valabil pentregcuprinsulUEnlimbancareafostacordat,supusfiind,cutoateacestea,obligatieiceluicaredepunecerereadebrevetsdepunotraducereatuturorrevendicrilorntoatelimbileoficialealeUniunii.Astfel,regimullingvisticalbrevetuluicomunitarvafi,pnlaacordare,acelasicaalunuiaacordatsubauspiciileConventieibrevetuluieuropean.AceastanseamnccelcareaplictrebuiesprezinteocererecompletnunadinceletreilimbioficialealeEPO,precum si, la momentul acordrii brevetului, o traducere a revendicrilor n celelaltedou limbi oficiale ale OEB. Cutoateacestea,dacunaplicantdepuneocererentr-oaltlimbdectceleoficialeale OEBsifurnizeazo traducerentr-unadinacestelimbioficiale,costulaceleitraducerivafisuportatdesistem.Dinmotivedesigurantjuridic,celcarenainteaz cererea trebuie s furnizeze, n momentul acordrii brevetului, o traducerea revendicrilorntoate limbile oficiale ale UE,cuexceptiacazuluincare unstatmembrurenuntlaaceasttraducerenlimbasanational.TraducerilevorfinaintatectreOEB,iarcosturilevorfisuportatedectreaplicant,carevadecideasupranumruluisilungimiirevendicrilorceurmeazafiinclusencerere,influentnd astfel costurile implicate de traduceri. Taxelederennoiresuntprevzuteanudepsinivelulacelorasitaxecorespunztoarebrevetuluieuropeansivoraveauncaracterprogresivpentregparcursuldurateibrevetuluicomunitar.Nivelultaxelorproceduraleaferenteprocesriicereriidebrevetcomunitarvafiacelasi,indiferentdeloculundeestenaintat cererea si de locul unde se efectueaz cercetrile privind noutatea inventiei(OEB sau oficiile nationale de brevete). Nivelul taxelor va fi n strns conexiune cucosturileocazionatedeoperatiunileacordriibrevetuluicomunitarsinutrebuiesconduc la subventii acordate oficiilor nationale. Devremecebrevetelecomunitarereprezinttitluricomunitare,jurisdictiacomunitarvaaveaputereadeadecidechestiunilereferitoarelavaliditatealor.Sistemul jurisdictional al brevetului comunitar se va baza pe principiile unei Curti aBrevetuluiEuropean,asigurnduniformizareajurisprudentei,calitateanaltarezultatelor,proximitateafatdeutilizatori,precumsicosturideoperarereduse.Din motive de sigurant juridic, toate actiunile de ordin legal n legtur cu anumiteaspectealebrevetuluicomunitarvorintrasubjurisdictiauneisingureCurti,iardeciziile acesteia vor fi executorii pe ntreg teritoriul Uniunii Europene. La acordarea brevetului, aplicantulva nainta o traducere a tuturorrevendicrilor ntoatelimbileoficialealeComunittii,nafardecazulncareunstatmembrurenuntlatraducereanlimbasanational.Traducereavafinaintat,laalegereaaplicantului,fiedirectlaOEB,fieviaoficiulnationaldespecialitatecarearecalimb oficial sau una din limbile oficiale limba n care s-a fcut traducerea. Deciziaunuistat membrude a renunta latraducerea nlimba sa oficial trebuie comunicatComisiei Europene.Consultarea,cares-ancheiatpedatade12aprilie2006,s-aaxatpetreichestiuni majore: brevetul comunitar;Protectia propriettii industriale n UE 21 modalittile de mbunttire a actualului sistem de brevetare din Europa; posibile arii de armonizare.nurmaacestorconsultri,s-aprimitunimpresionantnumrde2515rspunsuri.Dintreacestea,1493aufostrspunsuriindividuale,inclusiv664derspunsuriproveninddinsprezonaIMM-urilor.Restulrspunsurilorauvenitdinparteaasociatiilor profesionale sauagrupurilorde interese.Dinmediulindustrial,careaparticipatntr-olargmsurlaacestexercitiu,ceamaimarerataunregistrat-osectoareledependentedebrevete:ITC,farmaceutic,chimic,autovehicule, electronice, biotehnologie, industrii mecanice etc. n ceea ce privesteIMM-urile, acestea au provenit din 14 tri membre si dou tri candidate (Romniasi Bulgaria), reprezentnd o arie larg de sectoare industriale25.Fig. 8. Rezultatele consultrii din 12 aprilie 2006Ideeaimplicriicelorcareau strnse legturi siinterese n acestdomeniuaavutlabazdorintadeaacordaoctmaimarelegitimitateacestuidemers.Rezultatele acestor consultri,fcute publice pe data de 12 iulie, nu au fost ns pemsura asteptrilor Comisiei Europene.Cutoatecrespondentiisunt,ngeneral,deacordcucaracteristicileidentificatedeComisiaEuropeanndocumentulconsultativ,uniiauidentificatnoielemente,ntimpcealtiistigmatizeazabsentaaceeaceeipercepcafiindcalitti esentiale ale oricrui sistem de brevete.25FuturePatentPolicy in Europe,PublicHearing12July 2006,EuropeanCommission,"Charlemagne" Room S3, Rue de la Loi 170, Brussels.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 22Mediulindustrial,ngeneral(reprezentatdeentittiprecumUNICE,MEDEF,dar side asociatiisectoriale,precum sidecompaniiindividuale),insistpe necesitatea de a dezvolta o politic comprehensibil a inovrii n Europa, pentrua rspunde provocrilor venite din partea SUA, Japoniei si a altor puteri economiceemergente, precum China si India, care au depus n ultimii ani eforturi substantialepentru afacedin politicainovriio prim prioritate.UNICEasubliniatn specialnecesitateafacilitriitransferurilortehnologicebazatepeuncadrulegalsolid,precum si faptul c actualul sistem este neatractiv si dificil pentru IMM-uri. A fostpropus,deasemenea,siasistentaIMM-urilorsubformaunuisprijinncadruletapei de cercetare sau a unor subventii pentru primele 10 cereri de brevete.Mediulindustrialasubliniat,deasemenea,calitateaattaprocesuluideacordare,ctsi aceluide intrare nfunctiune a brevetelor,cafiind o chestiune deprim important. Pe deo parte, brevetele trebuie acordate ntr-o manierctmaiincontestabilcuputint.Aceastasepoaterealizaprin lrgireacadruluicriteriilorde brevetare si printr-un sistem relaxat de analiz, dar prin intermediul unui procesdereevaluareaactivittiiinventiveprintr-unsistemdecontrolalcalittiisiorigoare a examinrii. Un alt element identificat de acest grup a fost necesitatea de ase asigura deplina conformitate cu sistemul TRIPS al OMC.Comunitatea IMM-urilor a subliniat urmtoarele aspecte: costurile (accesulfacillainformatiatehnictrebuiesfieechilibratcucostultraduceriidoarnlimba englez) si licentierea brevetelor (brevetarea defensiv trebuie prevenit). nacestscopafostsugeratoevaluarearegulatabreveteloracordate,precumsicomercializarea si caracterul disputelor referitoare la brevete.Fig. 9. Categorii de companii respondenteProtectia propriettii industriale n UE 23Profesionitii i IMM-urile din domeniul IT au subliniat faptul c sistemulde breveteestecondusde interesele publice si,astfel,trebuie s aibcaprincipalobiectivpromovareainovrii,lsndintereseleutilizatorilorpeloculdoi.Astfel,sistemul de brevete ar trebui s acopere doar arii n care productivitatea, n termenidecrestereainovriisiadiseminriicunostintelor,estedovedit.Alturideobiectivulpromovriiinovrii,seaflreglementrilesubstantialedindomeniulbrevetelorcaredefinescceeaceestebrevetabilsiasigur,nacelasitimp,respectareaprimuluiobiectiv.nacceptiuneaacestuigrup,subiectulconsultrii(costurile siproblema litigiilor)cade pe loculal treilea. Comunitatea IMM-urilorce activeaz n IT este de prere c acest subiect este eronat si propune o consultarepe tema primelor dou obiective pe care le-a prezentat.Comunitateaavocailorspecializainbrevete,divizatinfunctiedenationalitate sub anumite aspecte, a fost unit n ceea ce priveste alte aspecte. Uniiaudeclaratcsistemulderezolvareadiferendelorartrebuisfieeficientdinpunctdevederealcosturilordectieftin,pentruanucompromitecalitatea.Cutoateacestea,otemfrecventabordatafostnecesitateaaplicriiunorstandardenaltedecalitatecarepotgarantasingurefaptulcutilizatoriisuntservitifrfavoritisme. Aceasta implic calitatea analizei si examinarea riguroas a brevetelor,precum si respectarea termenelor limit.Afostsubliniatsiideeac,desisistemuldebrevetareesteonecesitatepentru inovarea pe o piat liber, este departe de a fi suficient. Avocatii germani despecialitate au insistatasuprafaptuluicnu estenicio ratiune pentruodezbaterepolitic asupra principiilor referitoare laprotectia brevetelor din punctulde vederealcomportamentuluietic,alprotectieimediului,alsnttiisaualliberttiiinformatiei. Avocatiidespecialitatepoloneziausubliniatnecesitateaasigurriiunui echilibru ntre interesele detintorilor de brevete si publicul larg si a garantriiaccesibilittiiegaledeaintransistemmicilorcorporatiisauaaplicantilorindividuali, ca si actorilor multinationali26.Mediulindustrial,precumsialtegrupurideinterese sprijinngeneralbrevetulcomunitarcaocalederezolvareaproblemelorsistemuluidebrevetare.Demersuleste perceput ca fiind o initiativ ce va aduce valoare adugat industrieieuropene, n conformitate cu agenda Lisabona.Unnumrlimitatderespondentirespingnssiideeadebrevetcomunitar,preferndimplementareaunorperfectionriaduseactualuluisistem.CelemairadicaleabordriprovindinparteaavocatilordespecialitatedinGermania,careresping n totalitate abordarea politic comun asupra brevetului comunitar si carecer Comisiei Europene retragerea propunerii de regulament. n particular, InstitutulGermanalAvocatilordinDomeniulBrevetelorestenemultumitdearanjamentelereferitoarelarezolvarealitigiilor,deoareceacesteapresupuncreareauneicurtidejustitiecentralizate.Deasemenea,estecriticatsiregimullingvisticpecarenoulsistem l-ar presupune. Mediul industrial, pe de alt parte, este de prere c brevetulcomunitar este calea cea mai bun pentru crearea unui sistem ct mai eficient.26FuturePatentPolicy in Europe,PublicHearing12 July 2006, European Commission,"Charlemagne" Room S3, Rue de la Loi 170, Brussels.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 24Cutoateacestea,ceiimplicati,desisustinnmajoritatealorideeaconstituiriiunuisistemalbrevetuluicomunitar,respingtotusiunivocactualulproiectderegulamentprezentatdeComisiaEuropean,sianumeabordareapoliticcomunasupracreias-aconvenitn2003.Respingereaeste cauzatdedoumariaspecte: unregimlingvisticnesatisfctorsiaranjamentelejurisdictionale inadecvate.Existdouextremencadrulpreferintelorregimuluilingvistic:ceicaresprijinunivocfolosireauneisingurelimbisiceicaredoresctraducericomplete(nudoaralerevendicrilor,asacumprevedeactualapropunere)ntoatelimbileoficiale ale UE, imediat dup acordarea brevetului.Fig. 10. Distributia national a rspunsurilor (state UE)Actualapropunerederegimlingvisticesterespinsdeceicarepledeazpentruunregim simplificat(de preferatosingur limb),casidectresuporteriiregimuluimultilingvistic.Opiniilesuntdivizatenfunctiedemrimeacompanieirespondente,desiexistdiferentedeopiniichiarsinrndulcomunittiiIMM-uriloreuropene.Astfel,deexemplu, AsociatiaCamerelordeComertsiIndustriedinEuropa(Eurochambers)opteazpentrufolosireadoarauneisingurelimbi(engleza),n timpceIMM-urilecerun regimmultilingvistic. Avocatiispecializatin brevete au tendinta s fie de acord cu aceast din urm pozitie.Apare o diviziune a opiniilor n rndul respondentilor si pe criteriul national.Astfel,triprecum Portugalia,Spania,Italia,Grecia,Polonia,precumsiuniirespondentidin Frantapledeazpentruunregimmultilingvisticsisebazeazpeargumenteprecumaccesullainformatie,caretrebuiesfiegarantatnlimbanational.nceeacepriveste comunitateaindustrial,aceastaestedeprerec,oricarearfiregimuladoptat,acestatrebuiesofereocertitudinejuridicunitar,competitivsinecostisitoare,pentregteritoriulcomunittii,printr-ojurisdictiecomunitar unificat, ceea ce nu ofer actuala propunere, deoarece caracterul unitaral brevetuluieste abrogatde cerintele traduceriiuniversale,precum si de limitrilede ordin legal pe care le presupune traducerea revendicrilor n diferite limbi.Protectia propriettii industriale n UE 25Altirespondentirecomand ncepereaunornoinegocieriavndcapunctdeplecarepropunereainitialaComisiei(anul2000).Esteevidenttotusifaptulcmediulindustrialnuesteinteresatdeunbrevetcomunitarcare nuoferavantajen plus fat de actualul sistem al brevetului european.Fig. 11.Distributia national a rspunsurilor (state din afara UE)Alturideregimullingvistic,oaltcaracteristicnecesarsistemuluibrevetuluicomunitar,subliniatdeomarepartedinrespondenti,esteaceeacjudectoriitrebuiesaiboexperientjuridicsitehnicsolid.Astfel,reguliproceduraleclaresunt absolutnecesare.Vodafone sialtimembriaiacestui sectorsunt ngrijorati c existenta unui brevet comunitar pe piat ar putea creste costurileprincrestereanumruluidebreveteacordate(frsimplicesiocrestereacalittii),multiplicndastfelcosturileexaminriibrevetelor.naldoilearnd,risculnclcriidrepturilorarfacecaproceduriledeevaluarearisculuilanivelulntregiiUniunisfiemultmaidificilderealizat.Aceastngrijorarearputeasmicsorezenumruldecereripentruacordareadebrevetedacsolicitantulnuestesigur de puterea inventiei sale si deci a brevetului su. Cu toate acestea, scdereacosturilorarputeaaveaunefectadversprinatragereaactmaimultecereridebrevet,care arduce lao aglomerare a procedurilor si,este posibil,la acordareadebrevete slabe, periclitnd astfel inovarea.Pebazadatelorstrnsecuocaziaacesteiconsultripublice,aavutloc,pedatade12iulie2006,oaudierepublicncadrulcreiareprezentantiaituturorcelorimplicatinconsultriaucomentatrezultatele,crendastfeluncadru,celputinlanivelteoretic,ncareviitorulbrevetuluicomunitarsdevinctmaivizibil.Discutiilelaacestnivels-aumulatnmareparteperezultateleconsultrii.Lanivelde principii, s-aexprimatunconsensgeneralasuprafaptuluic actualulsistemtrebuie mbunttitsictrebuieimplementat opoliticclarndomeniulpropriettiiindustrialenEuropa.Celemaisubliniateelementeaufostcalitateabrevetelor,certitudineajuridicsipredictibilitateasistemuluipentruacrestesiamentinecompetitivitateaUE.Afostsubliniat,deasemenea,siimportantaaccesului la un sistem de brevetare competitiv27.27 Erik Nooteboom, Head of Unit, Industrial Property, European Commission, Presentationof Preliminary Findings of the Consultation.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 26nceeacepriveste brevetulcomunitar,cainstitutiejuridic,majoritateacelorparticipantiladezbateres-auartatsuporteriaiacestuidemers,darnucuoricepret. Majoritateacelorprezentiaufostpentruconstituireaunuibrevetcomunitar, dar s-au opus abordrii politice comune din 2003.AcestultimdemersalComisieiEuropene,consultareapublicurmatdeaudiereapublic,aducenprim-planuntablouextremdecomplex,ncaresembin att interesele diferitilor actori economici ce opereaz pe piata intern a UE,ct si interese dictate decriteriulnational. Pe lngfaptulc aduce nprim-plan oproblemaUniuniiEuropene,aceeaadificulttiideaguvernaouniuneformatdin25denatiuni,acesteconsultrinuaufcutdectsarunceonouumbrasupraproiectuluibrevetuluicomunitar.Astfel,nentelegerilesicontroverseledeordinideaticdelanivelpoliticaufostdublatedeceledelanivelulpragmaticalmediului economic.ComisiaEuropeanesteasteptatsformulezenoistrategiinceeacepriveste viitorul brevetului comunitar, avnd n vedere si aceste ultime rezultate aleconsultrilor, si s rspund provocrilor actuale pentru: asimplificastructura siprocedurile nce privesteobtinereabrevetuluisisolutionarea litigiilor; ascdeacosturileasociateobtineriiunuibrevet,maialesnceeacepriveste micile entitti economice; a mentine si mbuntti calitatea brevetelor.2.1.3. Alternative la brevetul comunitar sub egidaOficiului European de BreveteDesi,pnnacestmoment,nusecunoastecarevafiviitorulproiectuluibrevetului comunitar, consultrile din anul 2006 au avut si rolul de a atrage atentiaasupraunor alternative,ndelungdiscutatesiele,labrevetulcomunitar.Acestealternativearurmasrezolvechiarelementelecontroversatealeproiectului,sianumechestiuneatraducerilorsiceaasolutionriilitigiilor.Cele doualternativesunt ProtocoluldelaLondra(cearurmasrezolveproblematraducerilor)siAcordulEPLA Acorduleuropeanasuprasolutionriilitigiilorreferitoarelabrevetele europene (European Patent Litigation Agreement).2.1.3.1.ProtocoluldelaLondra. ProtocoluldelaLondrareprezintunacordasuprauneilegi avndcaobiectbrevetele (ncheiatla Londrape datade 17octombrie2000)siprivesteaplicareaarticolului65alConventieiprivindacordareabreveteloreuropene.ScopulsuesteaceladeareducecosturileocazionatedetraducereabreveteloreuropeneaflatesubincidentaConventieieuropene a brevetelor28.Acestacord,careafostsemnatpnnprezentde10state(Danemarca,Franta,Germania,Liechtenstein,Monaco,Luxemburg,Olanda,Suedia,ElvetiasiMareaBritanie),nuestencnvigoare. Pentruaintranvigoare,eltrebuieratificat de cel putin opt state, inclusiv Franta, Germania si Marea Britanie. Pn n28 Vezi supra, pag. 5.Protectia propriettii industriale n UE 27acestmoment,Monaco,GermaniasiMareaBritaniel-auratificat,ntimpceSlovenia,IslandasiLetoniaaudepusinstrumenteledeaccedere(accedereaesteluat,deasemenea,ncalculpentruintrareanvigoareaacordului).Danemarcaesteasteptatsratificencurnd.Conformunorrapoarte,AdunareaNationalFrancez a votat mpotriva ratificrii Protocolului de la Londra pe data de 7 martie2006.n acest moment, o dat ce un brevet european este acordat sau mai precis ntimpdetreilunidelamomentulcndafostacordat,brevetultrebuietradusnlimbaoficialafiecruistatncareaplicantuldoresteprotejareabrevetului.Conform articolului 65 al Conventiei, dac traducereabrevetuluieuropean nu estefurnizatoficiuluinationaldebrevetencursulperioadeidetimpprevzute,brevetul va fi considerat nul ab initio n acel stat.Situatiaactualducelaobtinereaunorcosturidetraducerefoarteridicatepentrudetintoriide brevete,reduceinitiativadeadepunecereripentruobtinereaunui brevet european si, ca o rezultant, situatia de fat se constituie ntr-o piedicn caleacompetitivittiieconomieieuropene,prin comparatie cu situatia din SUA,de exemplu.Fig. 12. Costul traducerilor descrierii brevetului european al revendicrilor (euro)Pentru a nltura piedicile pe care le presupune actuala reglementare, acordulprevede c trile care au ca limb oficial una dintre limbile oficiale ale OficiuluiEuropean de Brevete (engleza, franceza sau germana) nu vor trebui s mai depuntraduceriale brevetelor europene nuna din limbile loroficiale.Celelalte tri vortrebuisaleagdoarunadintrelimbileoficialealeOEB,ca,limbdinaintestabilit`,ncare vor trebui tradusebreveteleeuropenepentru aintran vigoarenrespectiveletri.AcestestatesivorpstratotusidreptuldeaceretraducereaION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 28revendicrilor n limba/limbile lor oficiale. De asemenea,un stat parte la acord vapstrasidreptuldeacereca,ncazdedisputavndcaobiectunbrevet,traducerea s fie furnizat n limba/limbile oficiale ale trii respective29.nsistemulbrevetuluieuropean,traducerilepotconstituipnla20%dincostultotalalunuibreveteuropean.Astfel,reducereanumruluidelimbiladoartreiar puteareducecosturilede traducerecu aproximativ 45% sicu pn la3000de euro per cerere30.n urma consultrilor publice organizate de Comisia European n legturcu viitorul proiectului brevetului comunitar, a rezultat c, pentru mediul industrial,ProtocoluldelaLondrareprezintoprioritateclar.Adoptareasaaraveaunefectimediatasupraatractivittiibreveteloreuropene,deoareceacesteaardevenimai convenabile att n ce priveste costurile, ct si simplificarea procedurilor. DesiFranta nu a ratificat protocolul, conditie sine qua non pentru intrarea n vigoare, pedata de 17 mai 2006, Adunarea National Francez a recomandat ratificarea rapidaacordului.Senatulfrancezaurmataceeasicale,fcndaceeasirecomandarentr-unraportadoptatpedatade30mai2006.Astfel,nmomentuldefat,initiativa se afl n minile guvernului francez31.2.1.3.2.Acorduleuropeanasuprasolutionriilitigiilorreferitoarelabreveteleeuropene(EPLA). Proiectul Acorduluieuropeanasuprasolutionriilitigiilorreferitoarelabreveteleeuropene(cunoscutsisubdenumireade acordasupranfiintriiunuisistemdesolutionarealitigiilorncazulbreveteloreuropene)reprezintunacordavndcaobiectadoptareauneilegindomeniulbrevetelor cearurmascreezeunprotocoloptionallaConventiaeuropeanabrevetelor.Acestprotocolarurma s oblige statele semnatare sse integreze unuisistemjudiciarcearincludereguliproceduraleuniforme,precumsiocurtedespecialitatecomun.Propunereadateazdin1999,nsdeabian2003afostschitat un proiect matur n acest sens.nprezent,unbreveteuropean,odatacordat,devinevalabilpebazauneiactiuni distincte n fiecare tar n care se doreste protectia (art. 65(3) din Conventiaeuropean a brevetelor statueaz c orice nclcare a unui brevet european va intrasubincidentalegiinationale).Deasemenea,o datce termenulde 9lunipentrudepunereaopozitieiaexpirat,tertiicarevorscearinvalidareabrevetuluieuropeantrebuiesdeschidproceduriderevocarenfiecaretarundebrevetuleste n vigoare32.Aceast situatie duce la un sistem de solutionare multipl a litigiilor, ceea cednasterelamultedificulttipentruceiimplicatisiproduceefectenedoritecareslbesc sistemul de brevetare din Europa. n primul rnd, acesta devine costisitor.29GillianDavies, LanguageandPatents, Montreal,ATRIPCongress,2005,p.2;www.atrip.org/upload/files/activities/montreal2005/Gillian%20Davies.doc.30AlainPompidou, LondonProtocolissteppingstonetoCommunitypatent, EPO,2006,http://cordis.europa.eu/fetch?CALLER=EN_NEWS&ACTION=D&RCN=26008&DOC=1&CAT=NEWS&QUERY=1154034999092.31FuturePatentPolicyinEurope,PublicHearing12July2006,EuropeanCommission,"Charlemagne" Room S3, Rue de la Loi 170, Brussels.32 www.wikipedia.org, http://en.wikipedia.org/wiki/London_Agreement_(2000).Protectia propriettii industriale n UE 29Fig. 13.Costurile implicate de procedurile n fata primei instantenaldoilearnd,devremeceexistdiferentesemnificativentrevariatelesistemealecurtilornationalesintremanierelencareacesteasolutioneazcauzele, suntfoartefrecventedeciziiledivergenteasuprafonduluicauzelor. Deexemplu, acelasi brevet european poate fi mentinut, asa cum a fost acordat de OEB,nFranta,poatefiamendatnGermaniasirevocatnMareaBritanie,dndastfelnasterelipseicertitudiniijuridicedecareaunevoieproprietarii,competitoriisipublicul larg.Fig. 14. Costurile implicate de procedurile n fata instantei de apelEventualele consecinte ale diferentelor dintre sistemele nationale mentionatemaisus reprezintofragmentareapieteiunice aUE,deoareceesteimposibilcaunbreveteuropeansduclacreareaunuiniveldeprotectiepentregcuprinsulUniunii.DisparittiledintresistemelenationaleprejudiciazliberacirculatieabunurilornEuropasimpiedicprogresulndirectiacreriiunuimediupropiceinovrii si liberei concurente.Acorduleuropeanasuprasolutionriilitigiilorreferitoarelabreveteleeuropene prevedecreareauneiCurtiaBrevetuluiEuropean(inclusivocurtedeprim instant si o curte de apel) care va avea competent jurisdictional asupraproblemelorreferitoarelavaliditateasinclcareadrepturilorasuprabrevetelorION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 30europene. Curtile nationale vor avea competent doar n aria ordonrii unor msuriprovizorii sau msuri asiguratorii si n ce priveste sechestrul pus pe anumite bunurica garantie.Pentrustateleparticipante,creareauneiCurtiEuropeneaBrevetelorarimplica urmtoarele avantaje: accesullao instantspecializat:pentruacelestatecarenubeneficiazdecurtinationalespecializate,estemaiusorsimaiieftinsfacpartedintr-o schem comun european dect s-si creeze propria expertiz; jurisprudenta dezvoltat de Curtea European de Brevete este posibil saibunimpactasupra curtilornationalecaresolutioneazcazuridenclcri ale drepturilor sau revocri ale brevetelor nationale33.Audierea publicdin 12 iulie 2006 pe temaviitoruluiproiectuluibrevetuluicomunitaraadusnprim-plansichestiuneaEPLA,caalternativlaunadinproblemele esentiale ale proiectului. Astfel, majoritatea celor implicati n procesulde consultare s-au exprimat n sensul schimbrii actualului sistem de solutionare alitigiilorpentruapreveniinterpretrileconflictualencauzelemulti-jurisdictionale.SprijinulartatEPLAafostexplicit,motivelefiindnprincipalaccesulsimplulasolutionareacauzelorsicertitudineajuridicpecareacestaoimplic, fr amaifinevoie de creareaunui alt sistem de brevetare care, asa cums-a vzut, ntmpin numeroase piedici att din partea mediului politico-decizional,ct si din partea mediului economic european.2.1.4. Brevetul, component a propriettii industriale n economia romneasc dinperspectiva integrrii n UEnultimiiani,atentiaacordatmetodelordeprotectieapropriettiiindustrialenRomniaacrescutconstant,nparalelcueforturiledepusepentrundeplinireaconditiilorcerutedeintegrareanUniuneaEuropean.Pelngdemersuriledeordinlegislativ,careauavutcaprincipalobiectivimplementareaacquis-uluicomunitarndomeniulpropriettiiintelectuale,institutiiabilitatealestatului,precum OficiuldeStatpentruInventiisiMrcisau GuvernulRomniei,darsi serviciispecializatealeComisieiEuropeneauntreprinsampleactiunimenitearesponsabilizaattmediuldeafaceri,ctsimediulindustrialndirectiaprotectiei propriettii industriale si a crerii unui mediu propice inovrii.nciudatuturoracestormsuri,folosireamijloacelordeprotectieapropriettiiindustrialenuaatinsdimensiuniledorite,cauzelefiindmultiple:costurileuneoriprearidicatepentruuneleentittieconomicesauinventatoriindividuali, procedurile adeseori complicate sau, pur si simplu, lipsa elementar deinteres din partea celor care produc pentru propriul act de creatie.SituatiabrevetriinRomnianufaceexceptiedelaaceastrealitate.Unstudiu recent34 relev faptul c numai 8% din ntreprinderile cu activitate inovativ33Assessment of the impact of the European patent litigation agreement (EPLA)on litigationof European patents,European Patent Office acting as secretariat of the Working Party on Litigation,February 2006.34Inovarenindustriesiserviciinperioada2002-2004,InstitutulNationaldeStatistic,2006.Protectia propriettii industriale n UE 31dinRomniasidoar1%dinntreprinderilefractivitateinovativauaplicatocererepentruacordareaacelputinunuibrevet.Dinrndulntreprinderilorinovative, ntreprinderile mari reprezint o pondere de 13% n aplicarea a cel putinunui brevet35.Cereriledebrevetedinultimiianiaucaoconstantpreponderentaaplicantilorpersoanefizice,carereprezintaproximativ75%dintotalulcelorcare au depus cereri pentru obtinerea protectiei unei inventii. Urmeaz, la distantapreciabil, societtile comerciale si institutele de cercetare.Fig. 15. Cereri de brevet de inventie categorii de solicitanti romniUrmndaceeasitendint, breveteledeinventieacordatenRomniaaucaprincipalidestinataritotpersoanelefizice(inventatoriindividuali).Seobserv,astfel,cbrevetelenuaucadestinatieprincipalntreprinderile,instituteledecercetareetc.,inovarearmnndncontinuareoafacereprivataunuisingurindivid(saucolectiv,ncelmaibuncaz)necircumscrisvreuneiorganizatiisauinstitutii ce ar putea contribui, ntr-o msur mai mare sau mai mic, la exploatareasau perfectionarea unei inventii.35 A se vedea anexele 1 si 2.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 32Fig. 16. Brevete de inventie acordate categorii de titulari romninluminarealittilordinultimiiani,prezentatenrapoartelestatisticealeinstitutiilorimplicatenreformareapoliticiiinovriisipromovareaprotectieipropriettiiindustriale,se impune ocanalizareaeforturilor inovatoare n directiauneimaibuneadministrriarezultatelorprovenitedinzonaC&D,casi oregruparea,fortelor`nperspectivacresteriieficienteisicompetitivittiirezultatelorinovative,nsensuluneiaplicabilittiindustrialemultmailargiaacestora.PotentialulinovatoralRomnieiestebinecunoscut,rezultateleobtinutencadrulsaloanelorinternationaledeinventiidelaGenevasauBruxellesdemonstrnddin plinacestlucru.Cu toate acestea,o inventie brevetatcare nu sigseste aplicabilitate industrial este nu numai nefolositoare, dar poate chiar aduceprejudicii,deoarececosturileimplicatedeactivitateadeC&Dnuvorputeafirecuperate.Astfel,pelngcampaniilesianalizelemeniteaimpulsionainovareaProtectia propriettii industriale n UE 33si,implicit,brevetarea,estenevoiede creareauneischemectmaiobiectivedeimplementare a rezultatelor, astfel nct programele de C&D s corespund ct mairealist necesittilor mediului industrial.Integrarea european reprezinto altcoordonat a problematicii brevetriinRomnia.Intrareapeopiatunicextremdecompetitiv,ncareliberacirculatieabunurilor,aserviciiloretc.reprezintopremis-cheie,impuneoregndireastrategieindomeniulprotectieipropriettiiindustrialesi,implicit,ainventiilor.Noilerealittieuropenevorfaceca protectialanivelnationalauneicreatiiintelectualesnumaifiesuficientdinpunctuldevederealstrategiilorcomercialealefirmelorromnesticaresidorescoprezentsustinutpepiatainternaUE.Astfel,trebuiereadusdinnoundiscutiesistemulbrevetuluieuropeancare,desinuesteunorganismsubordonatvreuneiinstitutiiaUE,reprezint,pnnacestmoment,uniculinstrumentdearmonizarendomeniulbrevetelor, cu toate minusurile sale prezentate n capitolele precedente.RomniaaratificatConventiaeuropeanabrevetelornanul2002,inventatoriiromniavndposibilitateadinacestansnregistrezebrevetelensistemulbrevetuluieuropeanadministratdeOficiulEuropeandeBrevetedinMnchen.Cutoateacestea,rapoarteleanualelaOEBrelevosituatienutocmaipozitiv.Spreexemplu, nanul2005,Romniaanaintat8cererideacordareaunuibreveteuropean;dintreacesteaaufostacordatedoar5.Acestecifrerelevcuadevratdimensiuneasituatieinmomentulncareseofersprecomparatiecifreapartinndaltorstateeuropene.Deexemplu,naceeasiperioad,Cehiaanaintat73de cereridincare i-au fostacordate 26,Turciaaobtinut 30de breveteeuropene din 68 de cereri, iar Franta 3740 de brevete din 8034 de cereri.Tabelul 2Numr de cereri pentru acordareabrevetului european n:Brevete europene acordateefectivn: TRI200520042003200520042003Romnia 8 11 4 5 0 2Bulgaria 11 16 13 5 2 5Cehia 73 84 58 26 25 18Turcia 68 66 46 20 20 8Franta 803480797431374043664805Germania 237892304422701124991362113429Sursa: EPO.Cauzeleacesteiprestatiidestuldeslabe sunt legate n principaldecosturileridicatepecarele implicobtinereasimentinereaunuiastfeldebrevet.Cutoateacestea,discrepantele ntre performantele Romnieisi celealealtortrieuropenenacestdomeniunupotfiexplicatedoarprinchestiuneacosturilorridicate.nRomniaexistmulteentittieconomicecaresipermitssuportecosturileunuiION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 34breveteuropeansitotusidemersulnregistrriiunuibreveteuropeannupareareprezentaoprioritatencadrulstrategiilorfirmelorromnesti(nanul2004s-aajunslacontraperformantadeanunregistraniciunbreveteuropean,nconditiilencareOSIMaacordat514brevetedeinventienationaleunorsolicitanti romni).Beneficiile pe care le implic sistemul brevetului european au fost prezentatencapitoleleprecedente36.nconditiilencarefirmeleromnestisivordoriodeschidere european si o implicare ct mai intens n relatiile de afaceri cu entittidin alte tri ale UE,protectia activelor din portofoliulde proprietate industrial,nspecialainventiilor,vareprezentaopremisimportantpentruatingereaacelorobiective.Un aspectfoarteimportantlreprezintsifaptulc autorittiledecizionaledelaniveleuropean,avndnvederepotentialuleconomicsiinovatoralRomniei,iaunconsiderarepozitiilesiopiniileexprimatedeactoriaipieteiautohtone.Unexemplurecentsuntconsultrilepublicediniulie2006asupraviitoruluibrevetuluicomunitar, atunci cnd 20de entittieconomicedin RomniaaurspunschestionaruluinaintatdeComisiaEuropean.Astfel,interesuluimanifestat de autorittile europene trebuie s i corespund un interes sporit att dinparteamediuluideafaceriromnesc,ctsidinparteacelorimplicatintrasareapoliticilor de promovare a inovrii si protectiei sale inerente.2.2. MarcaDefinitcafiindunsemndistinctiv,marcaaremenireadeaserviladiferentiereadectrepublicaproduselor,lucrrilorsiserviciilorunuicomerciant(fie el persoan juridic sau fizic) de produsele, lucrrile si serviciile de acelasi felalealtorcomercianti,garantndocalitatedefinitsiconstantaacestora.Esteunsemnsusceptibildeaforma,nconditiilelegii,obiectulunuidreptexclusiv,care apartine categoriei drepturilor industriale37.Prinnsusimodulcumestedefinit,marcasedovedesteasecircumscrieideiidecompetitivitateeconomicinternational,contribuindladezvoltareaatractivittii si abilittii de a vinde.Din perspectiva legislatiei propriettii industriale, marca serveste la stabilireaunei relatii ntre produs si productor, n asa fel nct consumatorul s fie n msurs deosebeasc produsele sau serviciile oferite de un comerciant de cele oferite nmod legitim de alti comercianti.naintedeadesprindenoileabordriprivindmarca,ngeneral,simarcacomunitar,n particular,este necesar prezentareamediuluieconomic,socialsiacontextuluipoliticncareacesteasilegitimeaz functiile cedecurgdin roluldesemndistinctivalproduselorsiserviciilorpuse ncirculatiepepietele internealestatelor si pe piata international de ctre productori si comercianti n calitatea lorde actori ai vietii economice si sociale si, n acelasi timp, a protectiei ce rezult dinfaptulc aceasta face obiectul unuidrept exclusiv apartinnd categoriei drepturilorindustriale.36 Vezi p.11.37 Yolanda Eminescu, Regimul juridic al mrcilor, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1996.Protectia propriettii industriale n UE 35Evidentiem,nacestfel,cmarcaesteoinstitutieadreptuluiprivatcareprezintdeschiderectreinteractiuneacumediulnconjurtor,cumoduldeaplicare si de folosire a acesteia38.Acest mediu, care, la rndul lui, a determinat aparitia mrcilor internationale,secaracterizeazprinregionalizaresiglobalizareprodusealeuneiconjuncturiunice de forte sociale, politice si economice39.Prin urmare, libera circulatie a bunurilor si serviciilor pe globeste favorizatattdeliberalizareacomertuluimondialprin intermediulacordurilordecomertsiliber schimb,ct si prin formele noi de comert realizate prin exportul de proprietateintelectual,cuajutorulunorcontractedefranciz,licentsautransferdetehnologie (contracte de know-how).Rspndireaglobalacorporatiilormultinationalesireteleleglobaledecomunicatiefaciliteazteleviziuneasi internetul,doumijloace puternice careaudoveditsisidovedesccapacitateadeaschimbalumeasideacrorfortdecomunicare marca beneficiaz din plin.Economiaglobalface ca implicit mrcile sfie rspndite pe tot globulsis beneficieze de canale de promovare international.ntre acestea,televiziunea simijloaceledecomunicarenmasauunastfeldeimpactasupraconsumatorilornctmrcilepromovateastziprinacestecanalenumairespectregulileclasicede cstigare a notoriettii.Cunoastereaconditiilordedistinctivitateabsolutsirelativprevzutedelege ca o marc s beneficieze de protectie, precum si distinctivitatea dobndit saumesajul adugat sunt n functie de:a) concentrareaatentieipoliticilordemarketingpedirectionareamesajuluitransmis de mrci ctre anumite categorii de consumatori sib) dezvoltareaputeriimijloacelordemass-mediasitehnologiainformatiei(IT) n sustinerea publicittii.Totusitrebuiestinemseamacnprezentstrategiareglementar40aUniuniiEuropenesebazeazpecinciprincipii,sianume:liberacirculatie,lipsafrontierelor interne, subsidiaritate, armonizare minim si recunoastere reciproc. La38GabrielN.Turcu, Influentelemediuluicomercialasupramrcii,nRevistaromndedreptul propriettii intelectuale, nr. 1/2006.39 David Held, Anthony McGrew, David Goldbatt, Jonathan Perraton, n lucrarea Tranformriglobalepolitic,economiesicultur,pentruepocacontemporan,distingurmtoarelefluxurisiretele globale:-formarearelatiilormilitareglobale,asistemelordeguvernareregionalsiglobalsiadreptului international;-globalizareaeconomic:comert,pietefinanciare,productiesiinvestitiimultifunctionale,transfer de tehnologie;-rspndireglobalacorporatiilormultinationaledindomeniulmass-media,alculturiisidiscursurilor populare occidentale;- noi retele globale de comunicatii si transport;- pericole ecologice globale: bunuri comune globale, interdependent, poluare transfrontalier;- noi patternuri de migratie global.40JacquesPelkmans, EuropeanIntegrationMethodsandEconomicAnalysis,PearsonEducation Limited, 2001.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 36acesteprincipiiseadaugvotulprinmajoritatecalificatpentrureglementare,precumsiproportionalitatea,attpentrureglementareanational,ctsipentrucea lanivelulUniuniiEuropene. Estederemarcatcesentastrategieio constituieprimatul liberei circulatii n conditii politice, juridice si reglementare.AvantajeleeconomicenconditiilenoiiabordriaUniuniiEuropenesunt:s-a realizatfinalizarea celei maimariprtia pietei interne,esecul reglementarestemultmaiputinprobabil,nacestfelfiindmritcalitateareglementrii.Deasemenea,sepoateinduceungraddeconcurentreglementarntrestatelemembre,carepoateaduceprofituri,limitndmaimultinfluentagrupurilordeinterese.nacestcontextalfenomenelorglobalizriisiintegrriivietiieconomice,socialesipoliticeeuropene,prezentmsistemuleconomicsijuridicalmrciicomunitare.Sistemul mrcii comunitareExtinderea sidezvoltareaUniunii Europene afcutcaproblemele legatedearmonizareareglementrilorprivindmarcasnufieminimalizate.Dimpotriv,existncadrulComunittiiobogatactivitatedereglementarendomeniu,activitate care s-a concretizat n: Directivanr.89/104/CEEaConsiliuluidin21decembrieprivindapropierea legislatiilor statelor membre asupra mrcilor; Regulamentul(CE)nr.40/94alConsiliuluidin20decembrie1993privind marca comunitar; Regulamentul(CE)nr.2868/95alComisieidin13decembrie1995privindmodalittiledeaplicarearegulamentului(CE)nr.40/94alConsiliului asupra mrcii comunitare; Regulamentul(CE)nr.2869/95alComisieidin13decembrie1995cuprivirelataxeledeplatlaOficiulpentruArmonizareaPieteiInterne(mrci, desene si modele); Regulamentul (CE) nr. 216/96 al Comisiei din 5 februarie 1996 cu privirelaregulamentuldeproceduralcamerelorderecursaleOficiuluideArmonizare n Piata Intern (mrci, desene si modele); DirectiveleprivindprocedurilenfataOficiuluipentruArmonizareaPietei Interne (mrci, desene si modele).2.2.1. Necesitatea si importanta armonizrii reglementrilor privind marca ncadrul pietei unice a Uniunii Europene.Importanta si necesitateaarmonizrii reglementrilorreferitoare lamarc ncadrulUniuniiEuropeneizvorstedinobiectivulprivindpromovareauneidezvoltri armonioase a activittiloreconomice pe ansamblulComunittii,precumsi din expansiunea continu si echilibrat a procesului de desvrsire a pietei unice,urmrindu-secabunafunctionareaacesteipietesofereconditiisimilarecelorcare exist pe pietele nationale ale statelor membre.Sentelegecrealizareapieteiunicesintrireaunittiisaleimplicnunumai eliminarea barierelor si obstacolelor n calea liberei circulatii a mrfurilor siProtectia propriettii industriale n UE 37prestrii de servicii, dar si stabilirea unui regim asigurator pentru concurent, n asafel nct aceasta s nu fie stnjenit.Instituireamrciicomunitare este determinat de faptul c au fost instaurateconditiile juridice care permit ntreprinderilor s adapteze emblemei lor activittilede fabricatie sidistributie a bunurilor saufurnizareaserviciilorpe ntregularealalComunittii Europene.nperfectionrilepecareleaducmrcilorlor,ntreprinderiletrebuiesdispunde instrumente juridice,n special apropiate,care s permit identificareaproduselorsauserviciilorntr-omaniersimilarpeansamblulUniunii,frconsiderarea frontierelor.Regimulcomunitaralmrciloresteimportantpentrucacestaconferntreprinderilordreptuldeaachizitiona,potrivituneiproceduriunice,mrcicomunitarecarebeneficiazdeoprotectieuniformsiproducefectepentregulteritoriu al Comunittii.Firestecninstituirearegimuluijuridicunicpentruguvernareamrciicomunitare s-apornitdelanecesitateaapropieriilegislatiilornationalenvedereanlturriiobstacolelorteritorialittiidrepturilorconferite titularilordemrciprinlegislatiastatelormembre,precumsipentruapermitentreprinderilorsexerciteIr obstacole o activitate economic n ansamblul pietei unice.Desigur,dreptulcomunitarnusesubstituiedrepturilorstatelormembreprivindmrcile,nefiindjustificatdeaobligatitulariidemrcis-sidepozitezemrcile camrcicomunitare,mrcile nationale rmnnd necesare ntreprinderilorcare nu doresc o protectie pe scar comunitar a mrcilor lor.n acelasitimp,prinProtocoluldelaMadrid,s-aavutnvedere mplinireaadeziuniiComunittiiEuropene,urmrindu-secreareauneilegturintre sistemulProtocolului de la Madrid si sistemul mrcii comunitare, care constituie un alt moddeaobtineomarccomunitarsaudeaobtineomarcnationalfondatpeomarc comunitar.Cauncorolar,putemsubliniacimportantamrciicomunitarencadrulpieteiuniceesteconferitdeinformatiapusladispozitieconsumatorilorlanivelulspatiuluicomunitar nceeaceprivesteorigineasidiferentierea produselorsi de complexitatea functiilor pe care aceasta le ndeplineste.ngeneral,literaturade specialitate41adezbtutsianalizatpelargfunctiilemrcii,functiicarenu-sipierddinimportantncontextularmonizriireglementrilor privind marca n cadrul pietei unice.Prinurmare,estenecesarsleprecizmaplicareancadrulspatiuluicomunitar:a) functiadediferentiereaproduselorsiserviciilor,potrivitcreia,nconditiileeconomiilorde piat,accentulsemut de pe indicareaoriginiiproduselormarcatepediferentiereaproduselorcomerciantilor.Caurmare, produsele si serviciile de pe piat se individualizeaz, oferindu-se41Asevedea:ABertrand,AlbertChavanne,JeanJacquesBurst, Droitdelapropritindustrielle,Dalloz,1993;ThierryvanJunis, Lessignesdistictifs,Bruxelles,1997;YolandaEminescu, Regimuljuridicalmrcilor, Bucuresti,EdituraLuminaLex,1996;ViorelRos,OctaviaSpineanu-Matei, Dragos Bogdan, op. cit.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 38productoruluiprotectiempotrivautilizriimrciisaledectreconcurent n ntregul spatiu comunitar;b) functiadeconcurent.Prinfaptulcindividualizeazproduseleunuianumitproductor,marcaestesiunmijlocdeatragereaclienteleidinspatiul comunitar, care, de regul, si orienteaz alegerea ctre produse cuo bun reputatie cstigat;c) functiadegarantareacalittii,legatdefunctiadeconcurent,decompetitiepentrupromovareaproduselornspatiulcomunitarcareseimpunprincalitatesuperioarnraportcuproduseleconcurentilordinacelasispatiu sinunumai,pune nevidentcaracterulmoralallegturiipecaremarcaostabilestentreproductorsiconsumator.Esteogarantarenplus,desinfinalconsumatorulestecelcare,ncadrulregulilorconcurenteisipublicittii,trebuie srmnsinguruljudectoral calittii produselor;d) functiade reclamtine de impactulpe caremarcacomunitar lproducesideefecteleeiasupraconsumatorilordininteriorulpieteiunice,prinstrnireainteresuluipentruachizitionareaproduselorsauserviciilorpurtndoanumitmarc.Firestec,ngeneral,marcadevenindunelementautonomalsuccesuluicomercialsinacelasitimpfiindunmijlocdenlesnireaidentificriidectreconsumatoraproduselorpecareleprefersifiindnsotitdeoreclamadecvat,asigurcrestereapotentialuluidevnzareaproduselorsiserviciilor.Cuattmaimultocrestereapotentialuluidevnzareaproduselorsiserviciilorncadrulpieteiunicesepoaterealizaprinintermediulmrcilornregistratecamrci comunitare;e) functiadeorganizare apietei,care,nconditiile pieteiunice,este simaipregnant asigurat de marca comunitar, prin reglarea raportului pe piatdintre cerere si ofert pentru un anumit produs.Cainstrumentalmarketingului,marcanregistratnsistemulmrciicomunitarecontribuielaprognozareacereriidebunurisiserviciipentruanumitecategorii de consumatori pe diferite piete nationale n cadrul pietei unice.2.2.2. nregistrarea international a mrcilor si sistemul mrcii comunitare.nregistrareainternational auneimrciseface,n principiu,pe douci.42Prima,intitulat ,caleanational`,serealizeaznbazaunuitratatinternationalmai vechi, respectiv Conventia de la Paris pentru protectia propriettii industriale.Conform acesteireglementri,ofirmdintr-o tarmembr poate sdepundirectcerereanoricealttarmembratratatului.Apoi,fiecarestatoexamineaznconformitateculegislatianational.Prinurmare,daccinevadorestesnregistrezeomarcnsaptetri,atunciacesteafacoprocedurcomun,numitexaminare preliminar,dupcarerealizeazoprocedurdiferentiatpelegislatieproprie.Multiplicareadeoperatii,numit examinarepreliminar,lacareseadaug,pentrustrini,obligativitateaexistenteimandatarului(opersoan42Manualdeproprietateintelectual,http://www.inmlex.ro/index.php?MenuID=46&DetailID=67.Protectia propriettii industriale n UE 39autorizat,careesteinterfatntresolicitantsioficiuldintr-oanumittar),nseamncheltuieliridicate.ngeneral,taxademandatarpornestedela1500deeuro.Pentrureducereacosturilor,aufostgnditealtetratateinternationale:Aranjamentul de la Madrid si, ulterior, un Protocol referitor la Aranjamentul de laMadrid. nacestcaz,cererea,numitacumcaleainternational,sedepunelaoficiultriideorigine,care,la rndul su,o transmitela OrganizatiaMondial aPropriettiiIntelectuale(OMPI). Aceastinstitutiefaceexaminareapreliminarpentrutoateoficiile,eliminndu-semandatarul.Marcainternationalpermite,printr-oprocedursimpl,centralizat,obtinereaprotectieimrciinpeste60detri.Dupce OMPI afinalizatexaminareapreliminar,marcaestetrimisoficiilor desemnate din trile unde se doreste nregistrarea acesteia, urmnd ca aicissefacnumaiexaminareadefond,nconformitateculegislatianational.nacest caz, taxele se reduc de trei sau chiar de cinci ori.43A fost construit si un al treilea sistem,numit ,marca comunitar`. S-a creatunoficiupebazauneidirectivecomunitare (OficiulpentruArmonizareaPieteiInterneOAPI), care examineaz cererile de mrci si, printr-o singur procedur siexaminaredefond,nregistreazmarcapeansamblultrilormembrealeUniuniiEuropene.Proceduraconstntr-unsingurdosar,osingurexaminare,osingurtax si se asigur o protectie unitar n 25 de state. n acest caz, ca valoare absolut,taxelesuntrelativmari,ncepnddela2000deeuropecerere.Dacse tinecontnscprotectiaestevalabiln25detri,costurilearfide80deeuropentrufiecaretar.Taxeledifernsnfunctiedemaimultecriterii,printrecaresenumr: tipul mrcii, mrimea listei de produse si servicii etc.Arhitecturacomunitar adreptuluimrcilor prevede coexistentaregimurilornationalealemrcilorcuacelaalmrciicomunitare.Proprietateaintelectualsi,implicit, dreptul mrcilor sunt guvernate de o serie de conventii internationale carenu stabilesc drepturi internationale de proprietate intelectual,ciconsacr numaiproceduri de recunoastere a drepturilor legiferate deja ntr-un stat pe teritoriul altuistat.Marcacomunitarafostinstituit prin regulamentul ConsiliuluideMinistrialUEla20decembrie 1993.Eaeste un titludeprotectieautonom,careconfer,printr-o procedur unic de nregistrare, o protectie uniform n ansamblul trilordin Comunitatea European.44.Protectiarezultnddinnregistrareacamarccomunitaradobnditefectncepnd cu 1 aprilie 1996.Instrumentullegislativcarearmonizeazlegislatiilenationalealestatelormembre n materie de mrci dobndite prin nregistrare este Directiva 89/104/CEEaCE(directivanunlturdreptulstatelordeaprotejamrciledobnditeprinfolosire).43RoleofIntellectualPropertySysteminDevelopingandMarketingofNewProducts,Guriqbal Singh Jaiya, WIPO Magazine, Mars 2002.44 OAPI, site official, Http://oami.eu.int/en/default.htm.ION E. ANGHEL si VICTOR IANCU 402.2.3. Semne ce pot constitui o marc comunitarPotconstituimrcinationalesau comunitare orice semne susceptibiledeoreprezentaregrafic,nspecialcuvintele,inclusivnumeledepersoan,desenele,literele, cifrele, forma produsului sau modul su de prezentare, cu conditia ca astfeldesemnespoatdistingeproduselesauserviciileuneintreprinderidecelealealtorntreprinderi(articolul4dinRegulamentulCE40/94siarticolul2dinDirectiva 89/104/CEE).Se disting n principalmrcile verbale,mrcile figurative,mrcile complexecompusedintr-unulsaumaimultecuvintesi/saudinvizuale,mrciletridimensionale.Marcaesteunsemncaretrebuiespermitssedistingproduselesauserviciile unei firme de cele ale altora si s poat fi reprezentat grafic.Exigentalegalareprezentriigraficesejustificmaialesprinnecesitateadeaputeanregistrasipublicamarcasideapermitecutrinregistru.CJCEastabilitconditiilepentrunotiuneadereprezentaregrafic: eatrebuiesfieclar,precis, complet n ea nssi, usor accesibil, inteligibil, durabil si obiectiv.Procedurile nationale de nregistrare sunt proprii fiecrui stat membru, ele nusuntarmonizateprintr-odirectiv,asanctrelevantpentruacestdomeniuesteprocedura de nregistrare a mrcii comunitare.2.2.4. Procedura de examinare a cererii de nregistrare a unei mrci comunitare45.Aceast procedur cuprinde: atribuireauneidatedenregistraredectreOAPI(OficiulpentruArmonizarea Pietei Interne); examinarea conditiilor de nregistrare;examinareaprivitoarelamotiveleabsolutede refuz(absentacaracteruluidistinctiv; caracter nseltor asupra compozitiei, a originii etc.; semn contrar ordiniipublice, bunelor moravuri etc.);efectuareaunuiraportdecutarecomunitardectreOAPI(ncadrulacestuiraportsuntmentionatemrcilecomunitare sicereriledemrcicomunitareanterioare.Deasemenea,seefectueaznfisierelemrcilornationaleprinintermediuloficiilornationale,cuexceptiaFrantei,GermanieisiItaliei,sipublicarea n Buletinul mrcilor comunitare n limbile comunittii).2.2.5. Cine poate nregistra o marc comunitar?nregistrarea mrcii se poate face de ctre: oricepersoanfizicsaujuridiccetteanalunuistatmembrualConventieidelaParis,alOMCsaubeneficiinddeunacordbilateralcuUniuneaEuropean; un mandatar: avocat/mandatar al Uniunii Europene agreat de OAPI, dacsolicitantul nu are nici domiciliu, nici sediu, nici ntreprindere serioas n UE.Daccerereadenregistrareesteacceptat, OAPIelibereazuncertificatde marcvalabil n toate cele 25 de trimembre ale Uniunii Europene. Pretuleste45Manualdeproprietateintelectual, http://www.inm-lex.ro/index.php?MenuID=46&DetailID=67.Protectia propriettii industriale n UE 41de 900deeuropentru 3categoriide mrfuri si servicii,plus o taxde nregistraren valoare de 850 de euro.2.2.6. Obtinerea certificatului CTM (Community Trademark)Implic urmtorii pasi46:. construirea dosarului de aplicare;. examinarea dosarului de ctre membrii comisiei OHIM (Office forHarmonization in the Internal Market/ Oficiul pentru Armonizarea Pietei Interne);. marca este verificat din punctul de vedere al apartenentei la una dintresituatiile "absolute grounds" sau "relative grounds";. cutarea mrcii la oficiile nationale pentru inventii si mrci;. publi