pRorEcr DE DEzvoLTARE rNsTrruTroruaui · Solul este prielnic pentru agriculturo, ceo mai mare parte...

22
SCO ALA 6I,VTN AZI,ALA gI.C AZ , pRorEcr DE DEzvoLTARE rNsTrruTroruaui 2015-2019 ,,Suntem o fomilie ,?mpreund construim , ?nvd16m, pEstr6m tradifiilel Suntem o ScoolE deschisd pentru comunitote! Pregdtim viitorii obsolvenfi?ntr-o societate in schimbare- ,, ,,Educofia ?nseamn6 putere gi gtiinfo reprezintd libertote,,

Transcript of pRorEcr DE DEzvoLTARE rNsTrruTroruaui · Solul este prielnic pentru agriculturo, ceo mai mare parte...

SCO ALA 6I,VTN AZI,ALA gI.C AZ,

pRorEcr DE DEzvoLTARE rNsTrruTroruaui

2015-2019

,,Suntem o fomilie ,?mpreund construim , ?nvd16m, pEstr6m tradifiilel Suntem o ScoolE

deschisd pentru comunitote! Pregdtim viitorii obsolvenfi?ntr-o societate in schimbare- ,,

,,Educofia ?nseamn6 putere gi gtiinfo reprezintd libertote,,

ARGU,I ENT

Proiectul de dezvoltare institu{ionald pentru perioodo ?Ol5-?0t9s-o realizat plecdnd de la o

rodiogrofie complexd gi reolistd asupro mediului extern tn core activeaz6 institutio de ?nvdlEmdnt

gi osupro mediului organizationol intern.

Tehnicile de analizd SWOT au permis o evoluore echilibrotd gi exigentd o resurselor gi

mijloacelor, o impoctului pe care foctorii socio-economici, cor{uncturoli gi politici tl au osupro

octivitdfii unitd{ii.

Plonul de dezvoltare institufionolE ore tn vedere eliminsrea "punctelor slabe", o couzelor

gerwratoore gi a riscurilor asociote,?nldturarea "amenintErilor" sou atenuareo efectelor ocestoro.

Stabilirea scopurilor strategice o pornit de lo identificoreo "punctelor tori" (core reprezintd

capitolul de referin{d) gi o "oportunitdfilor" oferite de cadrul legislativ sou de comunitate.

Scopurile strategice asumate izvorEsc din reolitotea obiectivE constatotd lo nivelul

unitdtii gcolore, corelote cu nevoile de educotie gi colif icore reclomote de societote.

Analiza condiliilor socio-economice gi proiectoreo troiectoriei de dezvoltare s-o fdcutpe baza programelor existente la nivel locol gi regionol, o evoluliei previzibile o fenomenului

economic pe termen mediu 5i lung, valorificdnd datele, prognozele gi documentele elaborate de

Consiliul Bicoz, Prim6ria Comunei Bicoz gi Inspectorotul $color ol Judelului Moromures.

S-ou luat tn considerore ideile desprinse din proiectele ?ntocmite lo nivelul catedrelor gi

comisiilor, o comportimentelor functionole orgonizate lo nivelul unit6lii, consultdrile cu elevii,

propunerile avansate de comifetele de p6rinfi, de reprezentonfii comunitEtii locole gi de agenfii

economici - porteneri traditionoli oi institufiei.

Programele Ministerului Educatiei Notionole gi ole Guvernului Rom0niei privind reforma

gi modernizareo ?nv6fdm6ntului romdnesc sunt temeiul directiilor principole de dezvoltdre

institufionold ?n perioad a ?OL5-?OL9.

intr-o lume o noului gi o schimb6rilor, gcoolo trebuie sE promoveze incluziuneo, volorile gi

procticile societEfii democrotice. Misiunea ei este sd orienteze t6ndro generalie spre tmplinirea in

viata privat6 gi public6.

Rezultotle obtinute tn ultimii ani de $coalo 6imnazialE Bicaz ne ?ndreptEtesc ?n osumareo unor

obiective mamgeriole core sd pund in operd intenlio de dezvoltare institufionold s colectivului

didoctic gi sd orienteze interesul de formare gi instruire o elevilor.

CONTEXT LEGISLATIV

Legile gi documentele core stau lo bozo elabor6rii P.D.I.

Acest Proiect de dezvoltare institufionold o fost conceput in conformitote cu urmEto arele octe

normotive:

. LegeaEducafiei Nolionole IIZOLL:

. Legea t28/1997 privind Stotutul Personolului didoctic si Legea 349/2OA4 pentru modif icareo gi

comp letareo Legii L?8 / 1997 privind Stotutu I personolului didocti c;. Planul monogeriol pentru onul scolor ?At3-14, ?Ot4-20t5 ol Inspectoratului gcolor Judeleon

Moromures;Ordinele, notele, notificdrile gi preciz6rile Ministerului Educofiei, Cercetdrii gi Tineretului.Programul de Guvernore pe perioado 2005 - 2OO8-?OL?-?AI6, capitolul Politico ?n domeniulEducoliei;Metodologia formdrii continue a personolului didactic din tnv6l6mdntul preuniversitor;O.M.Ed.C. nr. 4925/O8.O9.2OO5 cu privire la Regulomentul de organizare gi funcfionore ounitdtilor de tnvE{dmdnt preuniversitar.Roportul I.S.J. Maramures , privind storea ?nvElEmintului tn judetul Maromures ?n anul gcolor20t3/2014:OMEN cu privire lo organizareo gi desfd5uroreo o evolu6rii nafionole lo claselor a ff-o, a fV-a ,

o W-a;i o Vfff-a, gi anexele:OMEN privind oproborea procedurilor de organizare 5i desfdgurore gi o colendorului admiterii?n?nv6f6mdntul liceal gi profesionol de stot pentru;i onexele.LEGE nr. 87/2006 pentru oprobareo Ordononlei de urgent6 a Guvernului nr.75/L2.O7.2OO5privind osigurareo colit6fii educotiei.

CUPRINS

Copitolul I1.1. Diognozo mediului extern1.1.1. Prezentarea comunei Bicaz

t.t.?. Analizo PEST (E)

7.2. Diagnoza mediului intern

t.Z.L. Prezen'tare general

t.2.2. Cultura oganizational6

t.?.3. Structuro unitdtii gcolore

L.?.4. Resurse umane

1.2.5. Resurse moteriol

L.2.6. Resurse informotionole

t.2.7. Resurse f inanciare

t.?.8. Analizo SWOT

Copitolul II2.1. Misiuneo gcolii

2.2. Viziunea gcolii

2.3. Valori 5i principio cultivate gi promovate de gcoalE

Copitolul fII3.1. finte strategice3.1.1. Ref ormo gi personolizarea procesu lui i nstructive-educotiv3.1.2. Cregtereo colitdlii fluxurilor de elevi gi asiguroreo finolitdlilor educative

3.1.3. imbunEtEfireo stondordelo r de perf orman!6 o resurselor umane gi a managementului gcolor

a

a

a

a

3

3.1.4. intre!ine?ea, omeliororeo 5i modernizoreo infrostructurii gi generolizarea accesului la informolia

electronicd

3.1.5. Adapt area of erl ei de educoJie

3.1.6. Optimizareo relaliilor intersistemice, comunitore 5i internotionole

Copitolul fV4.1. Optiuni manageriol

4.1.L. D ezv oltareocu rri cu lard

4.1.1.1. Trunchiul comun

4.1.1.?. Curriculum la decizia Scolii

4 -1.1.3 - Activitoteo extrocurriculo16

4.?. Grupuri {int6: elevi, pdrinJi, comunitote

4.2.1. Fluxuri de elevi

4.2.?. Asiguroreo f inal itdti lor ?n ?nv6f6mdntul gimnozial

4.?.3. Orientoreo gcolard gi profesionald

4.2.3.1. Consiliereo gcolorE 5i profesionald

4.2.3.?. P r oi ect or ea cari er ei

4.?.3.3. Monitorizoreo absolvenf i lor

4.3. Resurse umone

4.3.1. Recrutarea 5i selecfio resurselor umsne

4.3.2. Utilizorea resurselor umone

4.3. 3. Salori zar ea gi sti mu lorea personalu lui

4.3.4. Perf ecfionareo

4.4. Resurse material gi finonciare

4.4.1. Finantoreo unitEfii de fnvEldmdnt

4.4. 2. Resurse f i noncior e extrabuget ore

4.4.3. Resurse materiole ole unitEJii de tnvdldmdnt

4.5. Cont r ol, ev aluor e, recom pensore, sancf i u n i

4.6. Relatii interumone, intersistemice Si comunifore

Copitolul V

5.1. Rezultote osteptate

4

CAPITOLUL T

DTAGNOZA ^

EDTULUT EXTERN gl TNTERN AL UNrTiTrr 9COLARE

1.1. Diognozo mediului extern

1.t.1 .Prezentarea comunei Bicaz

Comuno Bicaz este situato la extremitatec 5-V o judetului Mararnures, in parteo de sud o

muntilor Foget. Satele comunei fac parte din zono "Codru" iniinss peteritoriilejudatelor Moromures siSatu A4ore

Lagatura cu resedinta judetului, municipiul Boio Mare, se face pe drumul judeteon Bicoz -Hideoga - Bois A4ore. Cel mai apropiat orcs este Cehu Silvoniei din judetul Salaj, iar legatura spre SotuMare, Carei, Oradea se f ace pe linia Bicaz - Babta - Supur.

Principalo forms de relief o constifue dealurile cu pante intre 8 - 2O grode. Solul este prielnicpentru agriculturo, ceo mai mare parte cultivandu-se cu plonte din cultura more precum: grou, orz, ovaz,porumb.

Comuno Bicaz sre o climc temperat continentole, cu ternperaturi medii snuole de 6 - I grade C.

Luna cea mai rece este isnuorie avond o temperature medie de -15 grode C, iar luns ceo moi calda esteiulie, svand tempercture medie de ?A grade C.

Resursele naturale de core dispune comunc, sunt ogricultura si silvicultura, satele comuneipcstrond un cspect rurat. Localitofes Bicez este atestats documentar din anul 1461 ca fscand parte dindomeniulapartinand unor urmasilor familiei brogos din Maramures.

Comunc Bicaz cuprinde satele: Bicoz; Corni; Ciuta;si se intinde pe o suprafata de ?9tg ho din cdre, L?4 ho intravilan si 279l extrovilan.

Comuna cuprinde 624 gospodarii, 3 grcdinite, 3 scoli generale. postul de politie, caminul culturolcu biblioteca comunala, avand paste 7500 volurne.

Edilii comunei sunt preocupati de ridicarea zonei din punct de vedere economic si social, creoreo delocuri de muncc, ofrsgerea de investitori din tora si de peste hofare.

Completare economic

1.1.2 ANALIZA PE5T(E)Activitateo oricdrei entitEfi economico-sociale este influentotH fntr-o more mdsurd de

foctorii politici, economici, socioli, tehnologici gi ecologici,care se manifest6 din mediul?n core oceasto?gi desfdgoar6 octivifoteo.

Performanfa institutionald este stimulat6 sau otenuat6 semnif icativ de conjuncturo politicd gi

legislativd, de evolutio economic6 lo nivel locol, regionol, notionol gi internalional, de progresul sociolintern gi de integroreotnstructurile gi economice gi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenliile 5i inovaliile?n domeniul industriol, precum gi necesitoteadeapEstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizared procesului instructiv educativ gi lo

osigurarea finolit6tilor educofionole. De oceea este necesar6 o rodiografie exigentE o mediului ?n core?5i desfd5oorE octivitotea institufia de?nv6JEmdnt, pentru o identifica oportunitEfile pe core frebuie sE

le valorif ice proiectul de dezvoltare instifulionolE ?n scopul msximiz6rii rezultatelor. Analiza PESnE) opermis identificareo urmEtoorelor influente in activitateo gcoalo 6imnoziold Bicaz, Moromures.

Foctori politici

'/ Codrul legislotiv, specific ?nvdfdmdntului preconizeazd descenlralizarea gi outonomio sistemuluide tnv6l6m6nt - Planul strategic ol Ministerului Educoliei Notional: descentralizore, osigurareacolit6tii, resurse umone, ?nvdforea continud, ofertd educalionold flexibild,accesibilitote loeducatie, di versitste cu lturold, stondorde eu?opene;

'/ apropiereo Scolii de comunitate prin adoptoreo unor decizii politice fovorabile ?n administrolie5i finanfare 5i existenfa unor strotegii de dezvoltore core volorificd potentiolul unitEfilor de?nvEfdmdnt Strotegia de dezvoltare a judelului Maromures;

,/ deplasareo interesului tn manogement de Ia control cdtre outoevoluore,evoluare gi consiliere;'/ liberolizoreo unor sectoore, gi domenii de octivitate, precum Si existenta unor progrome lo nivel

guvernamentol cu impoct ?n octivitateo educolionald (piafo cErfii gi monuolelor, achiziliile demateriol didactic,programe de formore o personalului);

'/ existen{a unor strotegii de odoptore o sistemului de ?nvE[6m6nt romdnesc lo stondardeleeu?opene gi i nternotionole;

r' codrul legislativ favorabil atrogerii de resurse financiore complementore pentru dezvoltareai nf rastructuri i tnv6!6m6ntul ui;

'/ sporireo resurselor moteriole gi informolionale lo dispozifio unitEfilor de ?nv6fdm6nt prinproiecte 5i programe finan{ate de statul romdn sou de c6tre orgonismele europene - programelede dotare o laboratoorelor 5i cabinetelor, dotareo cu echipamente sportive, ?mbundtdlireof ondu lui de cart e, SEI (sistem educalio nol i nf ormati zot);

'/ finontoreo de cdtre stot a progromelor de osistenlE socialE pentru elevi -Programulguvernomentol ,,Lopte - Cotn":

'/ existento proiectelor de pregEtire gi perfecfionore o codrelor didoctice 5i o progromelor cufinalitAti de educofie gi formore profesionald

a/ codrul legol favorabil accesului de cdtre unitEfile 5colore lo fonduri structurale.Foctori economici

'/ codrul legal lavorizeazd atragereo unor fonduri rombursabile sau nerombursobile de lo divergiogen{i economici (donalii, sponsorizEri) ;

r' descentralizoreo meconismelor finonciore referitoare lo finonloreo ?nvdlEmdntului, ostfel?ncdt unitdfile gcolore sE pootd valorifica superior potenliolul finonciar, uman gi moterial decore dispun;

'/ orientareo actuold impune tronslorea interesului unitEfilor 5colore spre o culturd a proiectelor;{ migratia fortei de muncd ?n str6in6tote conduce la o cerere sporitd de forfd de muncd din

porteo piefei interne gi exlernetn diverse colificdri gi profesii.Foctori sociali

'/ fluctuotiile demografice inf luen{eazE cifrele de 5colorizare ole unitEfilor de ?nv6!6m6nt;r' cregterea numdrului familiilor monoparentole, cregtereo qbondonului gcolor, cregterea ratei,/ infrocfionalitEtii tn rdndul tinerilor, cregterearatei divorlurilor;r' oferla educofionalE odoptot6 intereselor elevilor;r' o5teptdrile comunitdfii de la gcoald;

'/ rolul sindicotelor gi a societEtii civile modificd obiectivele de dezvoltare instifufionold;'/ cereteo cresc6nd6 venitd din partea comunitElii pentru educafia odulJilor gi pentru programe

de ?nv6tore pe tot porcursul viefii tronsformd unitElile de ?nv6!6mdnt fn furnizori de serviciieducotionale.

Foctori tehnologicir' civilizatia informationalE presupune ca, lo intervale relotiv scurte de timp,cunogtinfele sd fie

octuolizote gi impune redimensionarea sistemului de formare profesionold o cadrelordidoctice;

,/ rdsp6ndirea tehnologiilor moderne de comunicare Si de tehnicd de calcul(internel,televiziuneprin coblu, telef onie mobild etc.) fociliteazd tronsmiterea informof iilor in timp scurt;

./ rots ridicatd o progresului gtiinJific gi tehnologic obligE individul sE ?nvefe pe tot porcursulvietii, gi implicd o reoctuolizore a cunogtinfelor profesionole pe fiecare treaptE a carierei:

./ generalizareo procticilor educafionole inovotoore (AEL, SEI, ) conduce lo modernizareo actuluieducational trodi!ionol;

Foctori ecologicir' integrarea ?n Uniunea Europeond presupune respectarea unor norme precise ?n protejarea

mediului de cdtre unif6file gcolare;,/ educolio ecologicdtn unitEtile de ?nv6fdm6nt devine prioritorE;./ prin octivitoteo so, unitateo gcolarE trebuie sE se implice'in rezolvareo problemelor de mediu

prin implicarea in proiect e ecologice:./ economisireo lo moximum a resurselor de energie termicd, electricd, op6 etc. ostfel?ncdt sE se

prot ejeze med iul ?nconjurdtor.Concluziile gi interpretdrile analizei PEST(E) sunt valorificote ?n elobororeo directiilor de ocfiune

strotegicd o $coolo 6imnazialE Bicoz pentru perioodo 2Ot5-ZAt9.

1.2. DIAoNOZA AAEDIULUI INTERN

1 .?.T .PPEZENTARE 6ENERAL;DocE este sd gdndim o ierarhie a valorilor institulionale din ?nvdtdmdntul preuniversitor

maromureseon, gcoolo 6imnoziol6 Bicaz or ocupo cu siguronfd unul din locurile respectdbile ,

bucurdndu-se de prestigiu gi notorietote dobdndite prin fntreoga octivitote o colectivului gcolii,mdndrio gi recunogtinlo celor core ou obsolvit oici, de opreciereaintregii comunitdti locale.

Activitotea gcolii se referd la arta de a instrui gi o educo generotio mileniului nostru, de o-ipregdti pe ocegtia sd gdseoscd r6spunsurile potrivite lo provoc6rile zilei de mdine.

Elevii gi corpul profesoral de oici se aflE pe traiectorio oscendentd o devenirii tnv6tdmdntuluirom6nese, cotalizdndu-gi acfiunile pe directia redimension6rii continue o colitdfii, sporirii gi menlineriinotoriet6tii de care se bucurd oceostd institufie gcolar6.

PREZENT 9I VIITORgcoalo GimnozialE Bicoz, nume cunoscut gi opreciot tn ?nvdtEm6ntul rurol moramureseon -

imoginea unei 5coli cu rezultote bune.

Am realizat plonului de dezvoltare institu{ionold core cuprinde directiilor de octiune strotegicd o

$coola 6imnoziold Bicaz pentru perioodo ?Atn-?OL?.

Cine suntem

Suntem o unitote de ?nvEldmdnt cu troditie tndelungotd prima scoald din comund fiind?nfiinfatd CAf*U; sunfem un colectiv o cdrui principald calitote este dorinfa de foarte binemateriolizotd prin munca ddruit6 ideolurilor de performontd; suntem elevii care $tiu ce vor de laviitor gi se pregdlesc pentru ocest scop; suntem simbolul ddruirii profesionale, suntem NOI,$coolo Oimnoziqld Bicoz

Ce vom fi?

O 5coold europeand cu o bazd materiold modernd, egcoolE modernd a comunitdfii din comunaBicoz, co rezultot ol octiunilor convergente cevot ovea lo?ndem6nd 3 elemenle esenliole: elevii,pErintii 5i calitotea a tot ceea ce ?ntreprindem co o goronlie a durobilitElii realiz6rii scopuluipropus.

Principiile ce stou lo bazo dezvoltdrii gcolare si insfitufionole sunt:-Principiulconsensualitotii seregaseste lo nivelultuturor proiectelor siactivitotilor-PrinciPiul solidaritotii - r6spunde nevoilor de educare a coopiilor in spirituldemnitotii,libertdtii si respectului fota de categoriile defavorizote si minorit6{iloretnice acordondu-se atenlie prioritaro intoririi coeziunii sociale in obordareaproblematicii ref eritoare la copi L

-principiuf educatiei timpurii - vizeazainceperea educaliei copiilor de la vorsta de 4-s anideterminotode adevorul fundamentol conform caruio bazadezvoltdrii personalitotiio constituie vdrstele mici.-PrinciPiul deseqregorii - asiguro cadrul necesor combaterii fenomenului de desegregare la nivelulunitdf ilor de invotomant.

Finolitdti educolionoleUnitotea de ?nv6fdm6nf preuniversitor, $coolo 6imnoziold Bicaz, are ca finolit6!i educolionole

fn formarea personolit6tii umone:

'/ formsrea copacitdfii de a reflecta osupra lumii, de a formulo gi de o rezolva probleme pe bozarelaJionErii cunogtinlelor din diferite domenii;

{ valorizorea propriilor experiente tn scopul unei orient6ri profesionole optime pentru piolomuncii gilsau pentru ?nv6{6mdntul liceol

'/ dezvoltarea copacitEfii de in'legrare octivE ?n grupuri socioculturole dif erite: familie, mediuprof esionol, priet eni et c.

r' dezvoltarea comPetentelor funclionole esenliole pentru reugito sociolE: comunicore, gdndirecritic6, luoreo deciziilor, prelucroreo gi utilizareo contextuold o unor informolii complcxe;

1/ cultivarea expresivitdlii gi o sensibilitdtii, ?n scopultmplinirii personole gi a promovdrii unei vielide colitate;

{ formorea autonomiei morale.

t.2.2. cULTURA oRaANTZATToNALA'/ Este carac'lerizatd print-un ethos professionol bun. Tr6sdturile dominante sunt

cooqerareo,rnunca ?n echipE respectful reciproc,otogamentul fotd de copii,respectful pentruprietenie,lib ertatea de exprimare;

r' A fost elaborate regulomentul de ordine internd care cuprinde norme privind atdt activitoteocodrelor didocfice cdt gi pe cea o elevilori

{ Climatul orgonizatiei $colore este deschis,stimulotiv,caracterizat prin dinomism;,/ Relofiile dintre cadrele didoctice sunt deschise,colegiolede respect gi de sprijin;'/ Directorul sre o otitudine osertivE,democrqtic, de ind,redere ?n echipo de lucru, este

receptiv, cooperant, comunicotiv, dinomic, obiectiv, cu respect fald de realizdrileorganizatiei gi a nevoilor ei.

Planul de scolarizore

Nivel de ?nv6{&mfint Reolizate015-2CI16

Realizat?a$-2aff

leclizsfzoff-?a$

ReclizafzAL&-7419

Dinsmica

Nr.

Clase

Nr.Elevi

Nr.

Clase

Nr. Clase Nr.

Elevi

|\i^.

Flevi

l{r.Clase

Nr.

Elevifnvdfdmdnt prescolar 2 2&

TnvfitIm&nt primorr-rv

a 44

rnvaTomcnT grmnozro

v-wrr? 48

| .2.3. STRUCTURA UNrTiTrr $COLARE

in onul gcolor 2O[5-2OL6 unitateo gcolord are 8 de clase/grupe - !18 elevi/ copii

Planul de Scolarizare este aprobat onual de fnspectoratul gcolar ol Judefului Moromureq,?n bazaProiectului de Fundomentore elaborot de cdtre director gi oprobot de Consiliul de Administralie gi

Consiliul Profesorol ol unitdtii gcolare. Dimensionores ocestuia - cantitotiv (co numdr de locuri) - serealizeazd tn functie de recensdmdntul core se realizeazd lo nivelul gcolii dar cota ridicotd o gcoliiotrage gi elevi din ?mprejurimi.

Prin politico educalionolE pe ca?e o promoveazd gcoala 6imnoziol6 Bicaz fovorizeazd occesulnediscriminotoriu la instruire gi educafie indiferent de sex, ros6, notionalitote,oportenanld politicd sou

religioosd,potrivit Constituliei Rom6niei gi principiilor Decloraliei Universole o Drepturilor Omului gi oConvenfiei cu privire lo Drepturile Copilului.

fn perioada analizatE odmitereo absolventilor tn nivelul de tnvEfdmdnt liceol s-s realizat fn

proportie de ........ %

?3ffi-?a$^Affi-?AL7

4017-e018 20i8-2019

9L,6%

Personolitatea gcolii se concretizeazdin relofio bund de coloborare profesor-elev, tn climatul

Scolor 5i orientarea educofiei spre volori, formoreo capocitdfilor privind scomodoreo lo nevoile de

calificare resimtite tn economie, administrolie, viof6 sociald 5i culturold.

Rezultotele obf inute fn domeniile de bozd promovate ?n gcoolo noastr6, matematic6-informoticd,limbi moderne, educalie pentru sdndtote, genereazd o goronlie pentru odoptoreo ropidd la ritmulref ormei, pentru recunoagtereo volori i abso lventi lor nogtri.

Climotul 5color gi ombianla pedagogic se realizeaz6 prin orgonizdreagi dirijoreo condifiilor de

mediu, motivatiilor de ordin morol, profesional, estetic Si moteriol; mediul intern gi culturaorganizalionold a unitdlii gcofore seintemeiazE pe munc6, justilie social, respectul fotd de drepturile gi

libert6tile fundomentole ale omului gi fold de volorile democrotice.

1.?.4. RESURSE U,I ANE

Obiectivul principal o $coalo 6imnozial6 Bicoz, constd ?n des6v6rgireo la fineri o uneipersonolitEti active,comPetente, motivote gi creotive, copobile de opfiune gi decizie, prin dob6ndireaunei culturi generole orientote spre domeniile: informotida,motemoticd gi Stiinte ole noturii, limbimoderne de circulotie internoliono16.

Aprofundarea cunogtinJelor ?n concordanfd cu progeomele examenelor de evoluare nolionold giodmitere ?n ?nvdtdmdntul liceal d?e ca finalitafe occesul obsolven{ilor lo niveluri superioore de?nv6tdm6nt, inserlia octivd a forlei de muncd ?ntr-un mediu sociol a c6rui carocteristi c6, estesccelerareo ritmuluischimbdrilor ormonizote cu aderarea lo comunitateo europeond gi internafionald.

Infrostructuro cu caracter umon este principolo "bog6!ie" o unit6{ii gcolore. Colectivul didrcticeste formot din 15 cadre didqctice din csre 3 profesori fnvdldm&nt primar, Z educatori,lg profesorigimnaziu.

Personalul didactic, didactic ouxiliar gi nedidoctic ?ndeplinegfe condiliile de studii gi vechimeprevdzute de Statutul Personolului Didoctic 5i Legea Educoliei Nolionole nr.t/ZOll. Num6rul de eleviroportot lo num6rul de norme didoctice: ll8 eiavi/i|,34 norme didactice

Persono! didoctic - AN $COLAR 2015-2016' Colectivul de cadre didoctice este stobil, format ?n proporlie de 54% din cadre didactice

titulore. Stabilitateo colectivului permite gcolii elobororea politicilor educolionale pe termenmediu gi lung.

'Relofiile dintre cadrele didoctice sunt destui de bune, nu existE st6ri conflictuale. Colaborareoconducerii Scolii cu cadrele didoctice este bunE, existd o permonentE comunicore gi respectreciproc.

' Cadrele didoctice se implicd ?n problemele gcolii, in activitEfile extrocurriculare, manifestdnddorinfa de formsre continu6 5i perfeclionore gi sunf deschise sp?e noutdlile reformei dindomeniul ?nv6fdm6ntului.

' Cddrele didoctice urmdresc modernizarea actului de predare - tnvdfore prin orientoreo lui spreformore de copocitEli 5i aptitudini, utiliz6nd strotegii porticipative. Relofiile interpersonolesunt bazate pe co laboror e deschidere, comunicore.

* Numdr de cadre didsctice; 15

'& NumEr de codre didccfice calificote: 15d*, Numfir de cadre didacfice fn curs de calif icsre: 0$*h Nurnfir de cadre didoctice cu gradul didactic I; 3& Numfir de cadre didactice cu grcdul didactic ff: 4I Num6r de csdre didsctice cu definitivcf : 5d& Numfir de csdre didactice debutante: 3

Personal didoctic auxilior-odministrofiv 5i nedidocfic*& Secretoriof 0,50 normddt Contabil 0,50 norm6.* ?ngrijitoare 1,5 norme-ik Soferlmuncitor 1 normdd& Fochist 0,5 norm6

1.2.5 RESURSE AAATERIALE' 9 sEli de clasd/de grup6,' 1 loborotor de informoticd'Bibliotec6

10

' centrald termic6 proprie'bazdsportiv6 modern6 compusE dintr-un terendesport modern finalizattn anul 2015.

ECHIPA'AENTETehnicd de calcul:' reJeo de 18 de calculatoore situote ?n laboratoarele de informaticd, birouri gi cobinete'videoproiector'imprimante'copiotoare'sconnere' flipchort-uriAudio - video:'ttelevizor- l DVD ployerComunicotii:' 1 linii telefonico'foxuri'conexiune lo internet

1.2.6 RESURSE INFOR,I ATIONALEBibliotecE gcolor6

4 Fond carte 6419 volume& Tribunatnv6tbmdntului*t Internet

1.2.7 RESURSE FINANCIARESurse de finonlore:dk Bugetul local - Consiliul comunei Bicaz+ Bugetul de stat-lt Mici sponsoriz6ri- donalii

17

Puncte tori Puncte slobe

- gcoolo dispune de boza legald necesard elobor6riofertei curriculore;

- existd o bazd didocticd ce permite orientarecof ertei curriculare spre informotic6,limbistdine,motemoticd,limbd romdn6;

- dotoreo gcolii permite orientdrea ofertei gcolore

spre discipline cu nivel de oplicobilitote - tndomeniul informatici i;

- nivelul de pregdtire ol cadrelor didactice oferdposibilitateo aborddrii unei palete lorgi dediscipline in oferto curriculare;

- disciplinele da tnv6fdm6nt din TC sunt f oarte bine?ncadrote cu ?nv6{Etori / profesori gi beneficiozEde mijlooce de ?nvdfdmdnt necesore;

- promovabilitote aproximotiv 98%;

- tofi obsolvenlii cuprigi?n ciclul inf erior ol liceului;

- rezultate bune lo ,la concursurile gcolore ]- Elevii de clasa o Wff o bun6 pregdtire de cultur{

generald gi obilitoti de operare pe colculotor; I- Elaborareo curricumului adaptot pentru elevi cul

cEs I

numEr mare de orelsEptdmdn6;

numdr mic de discipline optionole cls VII -VTTI;

interesul scEzut ol elevilor de claso WIIpentru disciplinele lo core nu sustintesta?e:

o parte din cadre didoctice nu ou eloboratesufficient de responsobil curricumuladoptot

Oportunitdti Foctori de risc (A)

- posibilitoteo?nvdfdrii o 2 limbi strEine;

- posibilitoteo form6rii deprinderii de utilizare a

calculotoruluij

- posibilifotea de o porticipa lo octivitdtile deperfecf ionore,f ormare lo nivel judefeon,naf ional;

- incdrcdturoprogramelor gcolore;

-insuficienfo resurselor finsnciore pentrrCotoreo cu mijlooce de ?nv6t6m6nt pe mdsurcnecesorului lo standardele vizale de gcoolE:

ANAUTZA SWOT on gcolor 2Ot5-2Ot6

Resurse curriculore

Resurse umone

Puncte tori Puncte slobe

- tncadrareo gcolii cu personal colificat lotoote d isc i plinele de tnv6!6mdnt;- porticiporaa codrelor didoctice la cursuri deformare continu6 este tot moi numeroasd;-multe codre didoctice au finalizot o facultote sau

urmeaz6 mastere;-cadre didocfice implicate ?n activitEti gtiinfif ice gi

metodice ?n foarte more mdsurd;-numdr more de cadre didoctice cu grodulf, il;

-diseminorea experienfelor pozitive se facecu dif icultate sou deloc;-exist6 fluctuafie o cadrelor didoctice ceafecteazd principiul continuit6fii gi care oreef ecte gi csupro colitEtii educotiei;- un numdr mic de codre didoctice caremanifestE lipsd de disponibilitate ?n

desf 65urorea unor activitEf i extragcolare souactivitdti metodice;

12

preocupore pentru obfinerea de performanfe ?n

octivitoteo cu elevii;-organizarea bun6 o octivit6tilor lo nivelul

comisiilor;-personol didoctic auxiliar pregdtit 5i disponibilpentru octivitateo pe care o desfEsoarE;

-relali i cadru didact i c- elev, conducere- csdru

didactic, conducere personal did. Aux., nedid. ,

gcoold-fomilie sunt bune;

- sc6derea populofiei gcolare

-num6r mic de premii la olimpiade, concgrsurigcolore fozo jude{eond.

Oportunitdti Factori de risc (Amenintdri)

- posibilitoteo de stimulore a codrelor didoctice cu

performonle?n activitote prin premii , distincfii,solorii gi grodofii de merit;-asiguroreo posibilitdtii de porticipore la activitdlilede formare gi perfectionare o codrelor didactice;-volorif icore a experienlei codrelor didoctice core

au urmot cursuri de formare;-?mbundtdlirea comunicErii ?n codrul Scolii-realizareo de porteneriote cu Scoli din JarE inprogrome educotivei

-existd ?ncd codre didactice care nu ou ?nteles

corect cd gcoolo trebuie sd sodisfac6 nevoile

elevilor gi ogteptdrile familiei;-interesul dirijat ol elevilor gi p6rintilor spreanumite discipline de tnvdfdmdnt gi neglijareooltoro;-influenfo mediului extern poluant (folosireo

excesivd o calculotorului,unele emisiuni,filme

TV,lipso de supraveghere)

Resurse materiale gi finonciore

Puncte tari Puncte slobe

-spofiul de gcolorizare se prezint6 tn more parte tncondilii bune ior nivelul de confort in 5cool6 esteridicqt; bozo sportivE a Scolii este tn store bunE ,

-Terenurile de spor sunt porfiol amenojote;-Cabinetul de informoticd este bine echipote cu

colculotoore;-biblioteca gcolii este bine orgonizotd,functionalEgi dispune de un fond de carte ce ocoperE?n more

mdsurE solicit6rile lo toote disciplinele de'rnvoromonT;

-re{eoua de colculatoore este extins6 si estef uncfiona16

-exist6 resurse extrobugetare bune aprox:4 000

RON din ?nchirierea csalilor pentru cursuri de

formare-DupE rechtificdri repetate ochitatreo totald a

cheltuielilor ;colii

-o parte din mobilierulgcolii estevechi,

necorespunz6tor;

-lipsa de preocupare pentru informare 5i

documentore a codrelor didoctice'in vederea

ob{inerii unor fonduri pentru ?mbun6t6lireo

ambientului closei, 5colii sou chiar fonduri

eu? opene pri n proi ecte;

-neachitoreo ?n totolitate o cheltuelilo cu

naveta

- bugetul gcolii calcul ate pe bozo finonJ6rii pe

elev nu ocoperd necesarul mediu de

funclionare

Oportunitdti Foctori de risc (Amenint6ri)

-tn persDectivo descentral izdri i tnvEtEmdntului - insuficiento resurselor financiore pentru

implicoreo moi more a C.A

-progrome pentru modernizdri, dot6ri - prinproiecte-ocordore de ajutoore sociole (rechizite) pentruelevii cu probleme financiare-reomanojoreo bibliotecii co spofiu CDf;-realizsrea unei boze de date elevi, cadre didocticeuTrla;

-procesu I de prof esionolizareo o cari erei d idactice

realizared obiectivelor gcolii gi neolocoreolor lo timpul potrivit;

-insuficiento resurselor proprii pentru aocopgrii ocfiuni de avergurd (mobilier) carenu pot fi realizdte de lo bugetul de stat/locol;

- lipso unei plonificEri de olocore o resurselorfinanciare pe on ?ngreuneazd elaborarea unei

Strategii;

Puncte tari Puncte slobe

- o colaborore bun6 cu p6rintii;-coloborareo permonentd cu Primdrio Bicoz

,Consiliul local,Coso de culturd,Bibliofecd-Participorea gcolii la progrome organizate dePrimErie ,Consiliul Locol,Coso de culturd, Bibliotecd,Politie,Bisericd,alte orgonizof ii;-porticipareo 5colii la progrome inifiate de acegtia?n calitate de partener sou programein careocegtio devin parteneri;-reprezentareo Consiliului Locoltn C.A ol gcolii;

-dif icult6f i tn atragerea sponsori lor.

-numdrul destul de scdzut o p6rinfilor cate se

implicd

Oportunitdti Foctori de risc (Amenintdri)

-buno coloborore cu fSJ Maramureg gi unit6ticonexe CCD,CJRAE alte unitEli 5colare;-pdtrundereo publicafiilor gcolore tn mediulgcolor,local gi olte institufii;-crestetea nivelului de implicore 5i o roluluicomunitdfii locale ?n luareo deciziilor privinddezvoltoreo gcolii;

-dif icultElile moteriale ale pdrinlilor duc la

diminuareo sprijinului pe catefl ocordE gcblii;- influento mediului extern poluont;- interesul dirijat al elevilor gi p6rinfilor moi mult

spre notore decdt spre cunogtinfelor acumulote

datoritd modului ?n core se face odmiterea;

Relotio cu comunitoteo

CAPTTOLUL TT

ffi.1. ifirsruNEA gcoffir:

Misiunea scolii este :

Suntem o fomilie , ?mpreund construim , ?nv6fdm, pEstr6m trodifiile!

Suntem o $oold deschisd pentru comunitote!

Pregitim viitorii obsolvenfi ?ntr-o societate ?n schimbare.

14

Educofia fnseamni putere gi gtiinfo reprezintd libertote

5a asigure o educatie de calitste pentru dezvoltarea intelectuolo,socislo si orientoreprofesionolo a elevilor in vederea adaptorii socio-economice o tinerilor de azi,viitori cetatenioctivideplin constienti de propria valoore,competitivi pe piolo muncii locole si europeno.Sa osigurom oceasto colitote printr-un climot orgonizotionol bozot pe o comunicare deschisopentru schimboreo otitudinilor conservotoore, discriminotorie cu puternice accente depromovare o interculturolitotii.o colitatii educaliei pentru toti,otat penfru elevi cat si pentruprofesori sensibili la nevoile locale si regionale.Vom promova un manogement eficient al tuturor resurselor,indiferent de provenienfo lor.

xt.z.VI,mUNHA gCOLIIT

Pregdtim viitorii obsolvenfi ?ntr-o societate ?n schimbare.

Telul nostru este so ne menlinem prestigiul de unitote gcolara de referinld integroto nevoilorsociole ole comunitotii.care sarealizeze pregatireaostozi pentru viitorul de m6ine de generalii de tineriactivi 5i creafivi, cu gdndire flexibild, cu abilitdli de comunicore interculturold gi cu competenleantreprenoriale care sE contribuie lo integroreo cu succes?n viola comunitdlii gi lo opfiuneafnvdfdrii petot porcursul vietii.

ur. 3.vALoRr gr pRrNcrprr cuLTrvATE gt pRoMovATE DE gcOALA:

Cooperare: sd reoliz6m lucruri moi bune ?mpreun6: elevi, cadre didoctice, p6rin!i, personolul gcolii,comunitate;Autonomie: sd aclion6m 5i sd luEm decizii tn mod autonom, sE ovem inifiotive, sd ne formdm un stil deviatE efficient."Lucrul bine f6cut": sd ne inbun6tEJim continuu munco pe cdre o dasfdgurdm, sd nu facem risipfi de timp,energie, materisl, bani, g.a.

Responsobilitate: sd ducem la ?ndeplinire atribuliile ca?e ne revin, sE ne osum6m r6spundereorntegritote: sd ovem putereo de a spune?ntotdeauno adevdrul, sd oclionEm onesttn gdnd gi tn faptE.Coleoialitate si generozitatet sd credm tmpreund un climat de siguranld gi ?ncredere reciprocd, de?ntrojutorare 5i composiune pentru depdgireo momentelor dificile din viofE, de simpatie gi sprijin moraljsd nu fim indilerenli la ceea ce se int6mpld ?n .iurul nostru.

15

Cep{t*ful I3Ensx.1. TrhJT€ srRATffi&Ed*

Unitates gcclar& este une dinfre unit&{il* da ?*vfitffrn&nf din $d*!ul lrlaramuneq.

Reprazenfativitates in*titu{i*i eanstfi tx prirnul r6*d tn califetea abselven{ilor s6i gi in performc*}ele

Fe csre acestis le ob{in ot&t pe porcursul Ecolariz&rii cdt 6i dup& ubs*lvire. bezvoltarea gi

madernizer.eo insfitu{ional& c gcolii 6imncziale Bicsz in peri*cdc 2SlS-e*19 sre urm&fo*rele fim?e

stnategice:

f. Reforma gi personalizareo procesului instructiv-educotiv;TT. Cregtereo calitEtii f luxurilor de elevi gi osigurarea f inolitEf ilor educofionale;

fff. imbundtHfireo standordelor de per{ormonld a resurselor umone gi o manogementului 5color;fV. Ameliororea $i modernizareabazei tehnico-moteriole gi generolizarea accesului lo informstioelectronic6;V. Adaptore a of ertei de educaf ionale;

W. Optimizoreo relatii lor intersistemice, comunitare 5i internotionole.

3.1.1. REFORMA gr PERSONALTZARE PROCESULUT TNSTRUCTTV-EDUCATTV

Reforma gi personalizorea curriculum-ului impune co prioritote in perioado ?OL5-2OI9

armonizoreo celor trei componente ole ocestuio in vederea recuplErii ?nv6fEmdntului lo nevoile de

colificore resimtite in economie, odministralie, viotd socialE gi cultur6. In contextul octual socio-

economic gi politic misiuneo gcolii se idanfific6 cu opfiuneo pentru modernitste 5i performontE.

Deschidereo continud a societ6{ii romdnegti spre valorile democraf ice interno!ionole

coroborate cu provoc6rile globolizdrii economiei mondiale 5i de integroreo in Uniuneo EuropeanE

creeaz6, numeroose oportunit6ti in ceea ce prive5te mobilitafea fortei de muncd gi abordoreo (prin

planul de gcolorizare) unor speciolizdri profesionale specifice societdlii tehnologice gi informalionalemoderne. Componentele curriculum-ului trebuie sd osigure procticareo unui ?nvdJdm6nt care sE

profileze csractere gi sd asigure formoreo t6ndrului opt sd facE fot6 schimb6rilor ropide.Proiectoreo curriculorE, pentru periooda ?OL5-2OI9 are in vedere urmdtoorele obiective

strategice:* asiguraraa finolitEtilor educalionole gi o egolitdlii ganselor pentru tofi absolvenfii (promovorea

examenelor notionale, occesul in niveluri superioare de inv6tdm6nt);.:. organizarea unui proces de inv6tdmint flexibil gi diversificot (TC + CDS) roportat lo

necesitEtile gi optiunile elevilor;* stimulorea competifiai 5i orientoreo spre

performont6;a readucerea invE{drii in orele de closE gi

'tnvdt6m6ntul paralel";

centre de excelenld a elevilor copobili de

reducerea dependenlei succesului Scolar de

* asigurorea tehnicilor de tnvEfare individuald necesate pe porcursul intregii vieli;* realizdrea de progrome de studiu personalizote Si otroctive pentru disciplinele opfionale

oferite:.:. f lexibilitateo deciziilor curriculore la nivelul unit6{ii gcolare, o cotedrelor 5i cadrelor didoctice;* proiectoreo disciplinalor oplionale pe porcursul unui semestru, a unui an gcolar sou pe intreg

ciclu de tnvEl6m6nt dupd urm6toorea schemd principald de eloborore:-orgument;-obiective de referint6 gi octivit6ti de ?nv6tare;

- listd de continuturi;- modalitEli de evoluare;

* corelolia functionolE tntre discipline gi arii curriculore;'t6

a formsrea capocitdtilor de a abordo complet o problemd, de o formulo idei gi o testa solutii;* flexibilitoteo evaluErilor ( initiole, pe porcurs gisumotive):

_* predare 5i osisten{d la ore cu echipe formate din profesori de specioliz6ri apropiote pentrud i nomi zorea octivitdti i gi asiguroreo i nterd isci p I i norito!' i;

* created abilifdtilor de utilizare o tehnicii de colcul, occesul lo resursele informofionole din lorfigi strEin6tate;

* promovareo volorilor morol-civice, culturole specifice societdfii democrotice;l' proiectareo 5i dezvoltoreo de opJionole noi (discipline) care sd osigure competente fn domenii

diverse:* educalio in spiritul comunicdrii interculturale, educalio informolionalE, educotio economicd,

educofio ontreprenorio16, educolia juridic6, educofia morol-civic6, esteticd gi cultivareosensibilitdtii.

3,1.?. CRE$TEREA CALITiTII FLUXURILOR DE ELEVI 9I AsToURAREA ETNALITiTILoREDUCAIIONALE

DesEvdrgireo personalitElii copilului este un proces de durot6. Desfdgurareo lui peporcursul 5colorizdriifn ciclul primar gi gimnaziol a?e ca punct terminus exprimarea op{iunii inceeo ce privegte continuorea studiilor. Acesto este un act de mafuritote cu profundesemnificofii.

Obiectivele st?ategice in formorea potentiolului uman reprezentat de fluxurile de elevicare opteazd pentru unitoteo gcolord sunt:

* tntErireo suportului 5i siatutului social ol elevului;* cteared condi{iilor cele mai optime funcfion6rii institu{iei de ?nvdfEm6nt;.:. creorea autonomiei morole gi inifiotivei proprii tn alegerea carierei:* formoreo ?n spiritul cunooSterii gi respect6rii drepturilor 5i libertE{ilor fundomentole ale

omului, ol demnitatii 5i tolernnlei, a schimbului liber de opinii intr-o societote democraticE.* insugireo volorilor morole ale ststului de drept o economiei de pio!6 bozotd pe respectul

proprietdfii 5i pe competifia liberd;* asigurarea unor tehnici de munc6 pentru forrnoreo intelectuald, formores competenlelor cheie

necesar e'intr-o societate o cunoagteri i;* asigurorea conditiilor speciale de studiu gi instruire penfru elevii capobili de performofd cu

ofentie deosebitd pantru elevii din fnvEfdmdntul gimnoziol.* odoptobilitateo lo schimbore gi ls ritmul ei;n stimuloreo potantiolului creativ, infuitiv 5i imaginotiv;* incurojareo potentialului de proiectie (plonif icore), moterializare gi evoluore;* dezvoltarea capocitEfii de integrare octivd in grupuri sociole (familie, mediu gcolar, mediu

profesional);* decizia personalE ?n osumareo riscului; octivitatea in echip6, colobororeo, evoluarea gi

reevaluarearezultatelor, responsobilitotea pentru o octivitote realizatd;, dobdndireo competenlelor lingvistice pentru comunicoreo orol6 gi scrisd ?n cel pulin o limbE de

ci rculolie internof ionolE;

'f insugirea tehnicii gi vocobularului de comunicare interpersondld gi sociol.* dobdndirea copocitd{ii de utilizare o tehnologiilor osistote de colculator in octivifiifile practice;* formores responsobilitdlii pentu propria dezvoltaregi sdndtote;, dobdndireo increderii in sine gi in reugito personal;€' ctearea capacit6tii de evaluore a colectivului, a membrilor lui gi a propriei persoane;* asiguroreo unui climot gcolor de sigurontd fizicd 5i psihic6.

17

3.1.3. iMBuruiriTrnea sTANDARDELoR DE PERFoRMANIi a nesunsEloRUMANE 9I A MANAGEMENTULUI SCOLAR

Nevoile de formare o personalului sunt extrem de diversificote gi cuprinzEtoare gi sereferd lo conceptuol modern de formare continud gi lo educolio pe porcursul ?ntregii viefi.

fntreaga octivitote are ca scop finol osiguroFea formdrii centrate pe elevi, abordoreainterdisciplinorE, utilizdnd metodele interoctive, evaluareo de competenfe 5i oting ered uno?performon{e superioore.

Gestionarea 5i reformo resurselor umone are urmdtoarele obiective strategice:* reformo monagementului 5colar prin descentralizare gi ?ntdrireo autonomiei colectivelor de

catedrE (la nivelul catedrelor, closelor);a pregdtireo manageriald speciolizot6 o personolului didoctic co parte o formdrii profesionale;* perfectionarea codrelor didoctice in sensul corocterului formativ al fnvdlamdntului gi

renuntoreo lo fnvdldm6n t ul t eoretizof (dopot cu date nesemnif i cative);':' folosireo metodelor eficiente de predare/invElore (dezbateri porticipotive, interactive) core

PresuPun cunoa5terea potenfiolului intelectuol gi psihologic ol fiecdrui elev);* organizarea formErii continue a personolului didoctic pe boze moderne:* stimulareo codrelor didactice sd cunoascd bine cel pulin o limbE de circulofie internafionald

(organizareo de cursuri lo nivelul fiecdrei catedre);* ?nsugireo deprinderilor de utilizore o tehnicii de colcul gi accesare o internetulului - colabordri

cu codre didoctice din lard 5i strEindtate pe diferite teme core sd vizeze perfeclionarea?nvdt6m6ntului rom6nesc;

{' volorificareo lo moximum a cadrului legislative in domeniul formdrii gi perfeclion6rii codrelor(occesul lo programe nolionole gi internllio nale de pregdtireprofesionald).

* forrnarea continu6 o tuturor membrilor colectivului profesorol at6t la nivelul unitEtii gcolorec6t gi prin centre speciolizate: Inspectorotul gcolor Judeleon, Cosa Corpului Didactic, AgenliaNotionold pentru Progrome Comunitore, Universit6fi;

* formele de perfeclionore promovater-outoperf ec{ionore-studiu outoindus;-cursuri prin corespondent6 (pochete informolionale,proiecte,cursuri metodologice); .-perfecfionore in codrul unor Progrome regionale, nalionole gi internofionole.

* cunoagtereo fiecErui membru al colectivului printr-o observare otentd, analizo obiectivE arezuf tatelor octivitdlii, distribulia judicioosd o sorcinilor gi evoluarea periodicd a rezufta1elor:

* initiereo de octivitdti de consiliere 5i orientare a cadrelor didoctice roportate la proiecleleunitolii Scolare Pete?men scurt 5i mediu, a misiunii, obiectivului gi prsonolitdfii unitfifii gcolore;

{' in perioada 2OL5-?OL9 cel pufin 2 cadre didoctice sd participe, lo diferite forme deperfecfionare tn tdri din Uniuneo Europeon6.

* reconsiderarea roportului?ntre "soncliune 5i recompensd"; volorificorea potenliolului destimulore creat de Legea Educafiei Nolionole nr. t/ZOtl5i o Legii nr. ?84/ZAt0, lege codruprivind salaizoreo unitar6 a personalului plEtit din fonduri publice - grodolii de merit, premii,distincfii etc. 5i de legislofia ?n domeniul outonomiei, descentrolizdrii gi utiliz6rii resurselorexfrobugetore - cregteri sslariole, premii etc.;

* perfectionareo sistemului de evaluore o personalului didoctic, didoctic ouxilior gi nedidactic pebazoevaludriionuale?nconformitateLegeaEducalieiNalionale nr.l/ZOtl,Legeanr.?g4/ZAIO,lege codru privind solorizoreo unitard o personolului pldtit din fonduri publice 5i cu OrdinulM.E.C'T.S. 3860 din 10.03.2011 privind aproboreo criteriilor gi metodologiei de evoluare aperforman{elor profesionole anuole ole personolului contractual (care inilude: outoevoluore,evaluoreo Sefului ierarhic superior, a Consiliului de Administrofie) consemnotd ?n f i5e pe bazac6roro se stabilesc punctojele, colificotivele gi coeficienliide multiplicare pentru stobilireasalorii lor ?ntregului personol;

monitorizorea performantelor obfinute de fiecare membru ol colectivului Si cuontif icareo lor ?n

funcfie de competentd, importanfa muncii cs bazd pentru promovare profesionolE: -

cteoreo dimensiunii participotive, investind in copocitElile fiecErui membru ql colectivului, ?n

posibilitotea de o des6vdrgi "volori" in fiecare domeniu de octivitote;cregtereo rolului Consiliului de Administrolie, a Consiliului Profesorol gi a cotedrelor ingesfionorea 5i formareo resurselor umane;cregterea rolului monagerului gi o echipei manogeriale?n formareo colectivalor de colaborotori,?n promovareo "omului potrivit lo locul potrivit", ?n alocoreo resurselor umone existente gi

identificorea posibilitEtilor de optimizare o volorii capitalului umon disponibil.

3.1.4. AMELTORAREA $r MODERNTZAP9A TNFRASTRUCTURTT gr GENERALTZAREAACCESULUT LA TNFORMAITA ELECTRONTC;

Ameliororeo 5i modemizoreabozei tehnico-msteriale este unul din scopurile strategiceprioritare pentru perioado 2AL5-2OI9. Aceosts presupune utilizoreo cu maxim de eficienld acadrului normotiv 5i legislativ?n ce privegte descentralizoreo gi sutonomio institufionalE.

Modernizareo infrostructurii existente se sfructureazdpetrei direc!ii principole gi areurmdtoorele obiective strat egice:a) Investitii de copitol

Fondurile destinate cheltuielilor de capital ?n m6suro ?n care ocestea vor f i alocate vorfi dirijote cdtre urmdtoarele obiective de investilii:

.!. Reomenajoreo bibliotecii gcolare-strucfurorea spafiului; ponouri de af i5oj;* Modernizoreo pardoselilor din sdlile de closd unde porchetul nu s-o schimbot;* Amenajoreabazei sportive cu plosd de protecfie; demersurisold de educalie fizicd,.* Modernizarea curfii gcolare gi a spafiilor verzi (coguri de curte, brazi, flori)...'. Stotie rodio;

b) Dotdri cu mijlooce de ?nvEf6mdnt gi materiol didocticAsigurareo dotdrilor necesare spofiilor destinate octivitElilor didoctice, de instruire

procticE gi ?n spafiile administrotive are urmdtoorele prioritEli:'t' fnlocuirea mobilierului Scolar in sElile de clas6 (r6mose nemodernizote) cu mobilier nou

(ergonomic);

Aprovizionoreo cu materiol bibliogrophic, monuale, reviste, etc.Achizitionarea de echipament 5i aparoturd sportivd (laboratoore, so16 educo!ie fizicd):Dotsrea cu obiecte de inventor (table gcolare,videoproiectoore).

c) Sporirea resurselor finonciareAv6nd in vedere situoJio economico-financiord la nivel mocroeconomic este necesarfi

dimensionarea finontdrii asigurote de la bugetul de stot, de la bugetul local precum 5i oveniturilor extrabugetarefn roport cu cheltuielile reclomate de funclionorea institufiei pertru:eliminareo grodului de incertitudine a ob{inerii veniturilor gi o riscurilor osociate;dimensionsreo 5i fundomentarea economicoas6, eficientd gi eficace o cheltuielilor;fundomenta?ea necesa?ului pentru investifii gi realizareo ochiziliilor publice lo nivelul celei moiovontajoose of ert e sub roportu I cali tatelpref;atragerea de finantdri externe (in principol de lo Comunitoteo EuropeonE) pe baza concursuluide proiecte:finanfdri din portea ogentilor economici gi o comitet elor de p6rinli/osociof ia de pdrin!i;

In periooda 2AL5-?OI9 se previzioneazdo scddere o veniturilor extrabugetare.Se vor identifico 5i alte mijlooce pentru atragerea de surse financiore pe bazd de

proiecte (studii de fezabilitote, dnolize economico-finonciare pertinente) progrome europene?nfuncfie de oportunitElile oferite de evolufio mediului economic gi de focilitdlile legislative.

*t*

.1.

**

19

*

*

*

{.

Anuol se vor ?ntocmi proiecte de buget pentru fiecare sursd de finontore, controcte cu

comunitateo locald, cu agenfii economici, cu Consiliul Reprezentotiv al PErintilor, cu asociatii deparinli Si fundstii interesate fn suslinereo financior6 o educoJiei, ostfel inc6t sE sJ oblindsursele necesdre.

Utilizarea surselor f inonciare provenite din cile trei forme de f inanfore (buget de stat,buget locol, venituri proprii) se va face cu oproboreo Consiliul de AdministraJie, stobilindu-seprioritdtile petermen mediu 5i lung.

Crearea unui sistem informotic gi informajionol fiabil gi fezabil core sE gestioneze

resursele de "hord" gi "soft" lo nivelul tntregii unitdli 5colore este o preocupsre monogerioldprioritorE pentru perioodo urm6toare.

In perioado ZOlS-zOtg se vo finaliza activitoted de dotore o tuturor cobinetelordidactice cu calculotor gi echipomente perif erice specitice.

Accesul permanent la Internet va fi generolizot. Toote disciplinele de studiu vorbeneficio de soft speciolizot ostfel ?nc6t predoreasd capete un coracter dinamic gi sE rdspund6

nevoilor societEfii informotionale.

3.1.5. ADAPTAREA OFERTET DE EDUCAITEOpfiuneo manogeriolE pentru urmEtorii ani este aceea de menJinere a unitdtii gcolore la

dimensiuneo octuald (ca numdr de clase gi de personol) titularizorea de personol didsctic pentru

ocest optionol ov6nd invedere noualege care stipuleazd cregtereo numdrului de ore lo oceost6disciplin6. Oferta educo{ionald pentru perioodo ?OL5-2OL9 vo suporto tronsformEritn ceea ce

prive5te numdrul de discipline optionole conform legii gi diversif icarea lor.

3.1.6. OPTIMTZAREA RELATIILOR INTER5I5TEMICE, COMUNITARE 9I INTERNATIONALEInterac{iuneo gcolii cu mediul social, culturol gi economic presupune transformarea eiin

centru de resurse educofionale gi de servicii oferite comunit6tii.Acest deziderot se poote realiza numoi prin cregterea autonomiei instituliei gcolore,

descentralizareo administrotivd gi finoncior6 gi dezvoltarea, promovoreo gi modemizorea

relatiilor interne gi axtarne.Succasul procesului de perfectionore o actului educolionol depinde de m6sura ?n core

sunt volorif icote gi omplificate relafiile institufiei cu mediul sociol?n care activeazd.Perfecfionoreo relofiilor intersistemice, comunitore gi internolionole pentru perioodo

2OL5 -?Ot9 vizeazd u rmEtoore I e o b i ect i ve st r et egi ce:

* centrorea octivit6lii pe nevoile "clienlilor" (elevi, pdrinJi, comunitate);t coloborareo eficientd cu personalul - crearea unui climot de muncE pozitiv, motivont;* obordarea unui stil managerial (lo nivelul gcolii, catedrelor, closelor) eficient f lexibil;, cre€te?ed rolului informofiei, o copocitdtii organizatorice gi mobilizatoore, perfeclionarea

sistemului de evoluare fozialE gi finol6 tehnicd gi economic;

* reprezentarea eficientd o unitiitii 5colare raportot6 lo foctorii externi (comunitote, foruriierarhice superioore, autoritd{i locole gi judetene, organe de ordine publicd, reprezentan{iicultelor, institufii similore din tor6 $i strdin6fate, agenti economici, asociafii, fundotii gi

organizalii interesotetn susfinereotnv6f6m6ntului, colective de pdrinti);* implicareo in octivitotea gcolii o portenerilor sociali gi osiguroreo posibilitdtii acestoro de o

inf luenfa deciziile lo nivelul unif6tii 5colare;* osigurorea tronsporentei fn octivitoteo gcolii printr-o relafie permonent6 cu mossmedio lo nivel

locol, judeteon, nofionol gi internofionol;* angajoreo de porleneriate pe bazd de proiecte gi controcte cu institufii, osociafii, fundaJii gi

ogen{i economici ?n scopul realizdrii obiectivelor unitdJii gcolare;

Perfectionoreo relatiilor externe in perioado ?Ot5-2Ot9 valorificE relotiile dejo stabilite cu unitEfigcolore de ocelogi nivel din judef , regiune, din tard gi strdin6tote, orgonismele ierorhice superioore,

20

gcolaritote) Precum gi competenlele specifice se stobilesc fn funcfie de opfiunea, fnclinoliile giinteresul elevilor pentru identificorea corierei (continuoreo studiilor ). _

Curriculum-ul lo decizia Scolii trebuie sd redlizeze inovolia curriculor6 locald (lo nivelul fiecdrei catedregi codru didoctic) 5i f lexibilizoreo deciziei curriculare.Opfiunile manogeriole privind dezvoltoreo curriculum-ului lo decizio gcolii impun:

+ elabororea proiectului closei (volobil pe 4 oni) pentru clasele o V-a, ?n care se contureozdperspective disciplinelor opfionole ?n f uncJie de filierd/profil/speciolizare:

* profesorii propun discipline, cursuri, teme opfionole, ?n func{ie de preocupdrile gi experienfolor, de interesul 5i solicit6rile elevilor;

* proiectorea disciplinelor opfionale se realizeazd pe perioade de timp de la un semestru lo 4 oni(cursuri de l-? o?e Pe sdpf6m6nd, indic6ndu-se precis obiectivele 5i contribulio ocestoro loformarea culturii generale sou lo pregdtireo lo o onumitd disciplind);

* of erta globolE de cursuri opfionale vo cuprinde dublul numErului de ore folE de posibilitatea deopfiune aelevilar:

* proiectareo ofertei disciplinelor opfionale co "un tot unitar" respectdnd structuro unitdfii5colore gi duroto 5coloritEtii fn ?nvdJdm6ntul gimnaziol;

* proiectareo fiecdrei discipline op{ionole vo conline:- orgumentul;- comPetente specifice:- competente generale (pentru optionolele propuse pentru intreg ciclul gimnoziol);- continuturi;- valori gi otitudini;- sugestii metodologice;

':' proiectorea disciplinelor opfionole ?n funclie de structura ofertei educofionole (nivele de?nvd{dm6nt), de resursele existente (moteriole gi umone) gi de lintele strotegice pe teren scurtgi mediu;

':' proiectoreo of ertei curriculare implicd intreg colectivul didoctic coordonot de gefii de catedregi Consiliul gcolar;

* predoreo disciplinelor optionole pe baze otroctive uzdndu-se de strategii didactice noi gi demetode de evaluore performante:

'." informarea corespunzEtoore o pErinlilor gi elevilor osupro rolului disciplinelor opfionole, adezvo lt6ri i rutelor i ndividuale de pregdtire:

* disciplinele alese de elevi gi parinfi pentru a fi studiote sunt obligotorii pentru un an gcolor;* dobdndireo competenfelor de comunicare ?n limbi de circuculo{ie interno{ionsld se asigurd prin

studiul o doua limbi strdine (limba englezd,limba froncez6 sou limbo germonE) la clasele degimnoziu;

* formarea unui absolvent compatibil cu societoteo informotizotd se realizeazd prin osiguroreacunoStintelor de utilizore o tehnicii de colcul gi de occesore aTnlernetului (oferto curriculorfi aunitdfii Scolore proPune studiul informaticii lo nivelul moxim odmis de planul de ?nv6fdm6nt);

* odoptoreo permonent6 a ofertei curriculore lo nevoile de educolie gi colificare resimlite lo unmoment dot Si compotibilizoreo cu procticile sistemelor de inv6!Em6nt europene:

* transferul de experienfd, metode Si strotegii didoctice de lo unit6li gcolore de acelogi nivel dintorE Si din strdin6tate;

* compatibiliza?ea euroPeand a curriculum-ului prin programele internafionale reolizate gi celecore vor fi realizate prin Agentia Nofionold Pentru Progrome Comunitsre ?n perioodo 2OLL-2OL5:

Pochetele de discipline optionale vizeazd,formoreo unui sistem de cunogtinfe, abilitEfi, gi optitudinicare individualizeazd personalitateo obsolventului 5i ti asigur6 competento ?n urm6toarele domenii deinteres:1. Educatia tn spiritul comunicdrii interculturole

22

* dobdndirea de competenle de comunicare ?n limbo englezd, limbo franeezd:* familiarizarea cu valorile cuhurole internofionale;.t accesul lo informotio gtiintificE gi tehnologio modern;a studiul unor discipline co: informotica, motematico, chimio, geografio, discipline tehnologice, ?n

limba froncezd sou limba englez6:2. Educofio informotionold

* interpretarea informafiei prin simulorea proceselor virtuole gi ?n timp reol{. utilizarea echipamentului multimedio;* proiectarea osistotd de colculotor;

3. Educof io morol-civicd* drepturigi libertdfi fundomentale ole omului;* promovareo valorilor gi procticilor specifice democrofiei;* drepturi gi ?ndatoriri cet6fenegti;

4. Educotia esteticd gi dezvoltoreo sensibilitdlii* rolul artei?n formarea personalitElii individului;

Director,

W

23