Promovarea brandului de Moldova. Centrul comercial „Unic ” etajul IV,or. Bălți

7/23/2019 Promovarea brandului de Moldova. Centrul comercial „Unic ” etajul IV,or. Bălți

http://slidepdf.com/reader/full/promovarea-brandului-de-moldova-centrul-comercial-unic-etajul-ivor 1/26

INTRODUCERE

Centrele comerciale reprezintă una din cele mai importante inovaţii postbelice în cadrul

comerţului. Ele au apărut la început sub două forme: centrale şi periferice. Influenţa

centrului comercial asupra designului de magazine a fost şi rămâne puternică. Clientul

contemporan pretinde un mediu interesant pentru cumpărăturile sale şi calitatea mediului,pe

lângă aceea a produselor oferite, constituie polul principal de atracţie. ultimele tipuri de

spaţii urbane realizate demonstrează că funcţiunea tinde şi aici către artă. Clădirile

multifuncţionale sunt şi ele un răspuns modern la necesităţile comerciale ale locuitorilor

unor mari oraşe, cât şi la dorinţa lor de frumos şi de a parcurge spaţiile ca pietoni, văzând

detalii, descoperind spaţii ascunse şi căutând stimuli vizuali. Istoria ne demonstrează că

dacă altădată designul spaţiilor comerciale era o eprimare instinctivă şi inconştientă, astăzi

a dobândit valenţe deosebite. !ediul psi"ologic al magazinului reprezintă imaginea mentală pe care acesta o produce

în mintea cumpărătorului. Eficienţa şi unicitatea unui magazin rezidă în abilitatea de a

planifica, atât caracteristicile fizice, cât şi pe cele psi"ologice destinate unui anumit

consumator #ţintă$. %ispoziţia consumatorului va fi influenţată prin crearea unei atmosfere

care să influenţeze pozitiv comportamentul de cumpărare. & asemenea atmosferă implică

cele cinci simţuri: văz, auz, miros, tactil şi gustul. 'imţul vederii furnizează oamenilor mai

multă informaţie decât oricare alt simţ şi trebuie considerat cel mai important mi(loc deatragere. !ărimea, forma şi culoarea mărfurilor sunt trei stimuli vizuali folosiţi pentru a

spori atenţia consumatorului. )rmonia este #acordul vizual$, contrastul este #diversitatea

vizuală$ şi dezacordul este #conflictul vizual$* pot apărea în multe părţi ale oricărei

epuneri, aşezări sau aran(ament fizic. +n orice situaţie dată, fie armonia, fie contrastul, fie

dezacordul pot constitui un mod de a crea o atmosferă de cumpărare atractivă* relaţiile

vizuale armonioase sunt în general asociate cu magazine de o configuraţie mai liniştită şi

somptuoasă, în timp ce relaţiile vizuale contrastante şi discordante promovează o atmosferăemoţionantă, veselă sau informaţională. ormele creează anumite emoţii cumpărătorilor. +n

planificarea amena(ării magazinului şi proiectarea epunerilor trebuie să se ţină cont că

linia verticală de o calitate #rigidă, severă, masculină$ eprimă tărie şi stabilitate, dă

privitorului o mişcare a oc"iului sus-(os, tinde să înalţe suprafaţa, dă iluzia de spaţiu sporit

în acea direcţie. 'imilar, liniile orizontale promovează o senzaţie de odi"nă, relaare şi

repaus* liniile diagonale sugerează acţiune şi mişcare şi uneori dau iluzia de instabilitate*

liniile curbe sugerează o atmosferă feminină şi adaugă mişcare în flu, care direcţionează

oc"iul spre o altă marfă sau raion. neori, alăturarea mărfurilor în mod nearmonios poate fi

UTM 581.4 008ME

Coala

/Mo

d Coala Nr. document

Semnăt

. Data



folosită pentru crearea contrastului şi în anumite condiţii, a unui punct de atracţie. Culoarea

este un element esenţial în epunerea mărfurilor: ea atrage atenţia şi scoate în evidenţă

produsele, le poate accentua şi însufleţi, le poate releva frumuseţea şi fineţea. 0rea multe

culori folosite în epunerea mărfurilor pot să provoace confuzii, c"iar pot să-i deran(eze pe

cumpărători. nele combinaţii sunt neplăcute, fiind într-un mare dezacord. %in fericire,

cele mai multe combinaţii plac oc"iului. 'elecţionarea corectă a sc"emelor de culoare pentru epunere devine o treabă simplă dacă designerul se bazează pe trei culori şi

dovedeşte armonia culorilor folosite.

'copul proiectului meu este promovarea pe piata a brandurilor din 1epublica !oldova.

Cu totii stim ca avem branduri destul de renumite in tarile europene,dar nu si la noi in tara.

%eaceea eu am ales ales aceasta tema ca 2Centrul Comercial 2nic2 eta(ul I3, or. 4alti2 a

carei suprafata imi permite proiectarea a 5 buticuri pentru marfa producatorilor din

1epublica !oldova si o cafenea pentru cumparatorii acestui Centru Comercial. 0entru ca un Centru Comercial trebuie sa includa marfa pentru toate generatiile, eu am

ales urmatoarele branduri: 6orile, loare, Ionel, 4rio, 4ombonici. )cestea sunt niste

branduri cu o marfa de calitate inalta si cu un design interesant.

UTM 581.4 008ME

Coala

7Mo


Semnăt

. Data



Capitolul 1

ANALIZA INAINTE DE PROIECT

- Lista încăperilor i structura !e plani"icare a încăperilor

8IC reprezintă o clădire nouă eecutată din materiale de construcţie contemporane. In plan

clădirea are o configuraţie dreptung"iulară cu dimensiunile 79,7 m ;,55 m. Intrările principale

în magazin sunt prevăzute din flancurile clădirii. Intrările în subsol şi încăperile auiliare sunt

prevăzute din curte, în zona mai (oasă a terenului. Clădirea !agazinului niversal este alcătuită

din două tronsoane principale, separarea cărora este provocată din considerente constructive şi

te"nologice. <ronsonul sălilor de comerţ cu 5 nivele este soluţionat cu sc"elet metalic. <ronsonul

serviciilor de comerţ şi încăperilor auiliare este cu = nivele, cu construcţii complee. 'ălile de

comerţ sunt amplasate la nivelele >, / , 7, , nivelul 5 - te"nic.

- Caracteristicile constructi#e$

Clădirea este eecutată în cadru cu pereţii eteriori autoportanţi. Coloanele metalice cu

dimensiunile ;?? ;?? mm. 1iglele sunt din metal cu înălţimea ;?? mm. 0lăcile de planşeu în

formă de < cu lungimea >/,? m. @rosimea pereţilor este 5?? mm. Clădirea este eecutată după

sc"ema constructivă fleibilă cu pereţii autoportanţi din zidărie de piatră calcaroasă. 'c"ema de

sistematizare a clădirii este simetrică, cu repartizarea uniformă a rigidităţilor construcţiilor şi a

maselor. Centrul de rigiditate a clădirii coincide cu centrul masei ei.- Orientarea "unc%ională$

In proiectul meu, Centru Comercial A8IC$ eta(ul , or. 4alti, dupa un studiu detaliat, voi amplasa

5 buticuriB / buticuri de incaltaminte si 7 buticuri de "aine, care vor fi amplasate pe perimetru

vitraliilor si o cafenea Bsala, spalatoria, depozit frigorific si o mini-bucatarie care va fi amplasata

intre cele doua case ale scarii. %easemenea vor fi blocuri sanitare, unul pentru dame si unul pentru

barbati, iar vizavi, peste coridorul de 7=?? se afla casa scarii de evacuare.

- Cerin%ele sociale-psi&olo'ice$n plus mare este ca Centrul Comercial este amplasat în piaţa 3.)leandri, mun.4ălţi. )ceastă

pia ă, un veritabil bulevard pietonal, constituie o prezen ă urbanistică unică nu numai la nivelulț ț

republicii. nicitatea îi este conferită prin eisten a străzii tefan cel !are, amplasat paralel, careț Ș

asigură circula ia transportului urban. In apropierea nicului se afla cele mai prestigioase edificiiț

publice din ora : <eatrul 8a ional A3asile )lecsandri$, 0alatul oră enesc, clădirea po tei iș ț ș ș ș

telecomunica iilor, cinematograful A0atria$, cel mai mare magazin de căr i din republicăț ț

A0rometeu$, Dotelul A4ăl i$, &ficiul stării civile BCasa 4odescu, 0inacoteca A)ntio" Cantemir$ț

etc. 0ia a publică comunică spa ial cu 0arcul central i 0ia a Independen ei.ț ț ș ț ț

UTM 581.4 008ME

Coala

Mo


Semnăt

. Data



In plus se foloseste ecoproiectarea adica, se utilizeaza materialele cu nocivitate redusa care au un

ciclu de viata prelung, pentru ca aceste produse sa fie utilizate un timp cit mai indelungat, ca ele sa

nu fie frecvent aruncate si ca in acest mod sa nu polueze natura.

- Amplasarea i con!i%iile climaterice$

<erenul clădirii eistente se află în piaţa 3.)leandri, mun.4ălţi. 1elieful terenului are pantă

neânsemnată în direcţia pieţii 3.)leandri.

Caracteristicile natural-climaterice ai terenului eistent al clădirii sunt:

• temperatura de calcul a aerului eterior - - l ; C*

seismicitatea zonei conform "ărţii seismoraionării 1epublicii !oldova - Bşapte grade.

Conform datelor structurii te"nico-geologice a terenului:

• drept pat de fundaţie serveşte argila nisipoasă netasâbilă, cu

caracteristicile Badmise conform datelor indirecte:

C F >!0a* p F /?G* EF>/!0a.

• apele subterane se află mai (os de fundaţiile eistente ale subsolului.

%upă clasificarea eistentă clădirea dată are următoarele caracteristici:

• clasa responsabilităţii - II*

• gradul de durabilitate - II*

• gradul de rezistenţă la foc - II.

)şa clădire în soluţiile de sistematizare şi constructivă:corespunde cerinţelor principale a '8i0

II--;> 2Construcţia în zonele seismice2.

UTM 581.4 008ME

Coala

5Mo


Semnăt

. Data



Capitolul (

PARTEA AR)ITECTURAL *CON+TRUCTI,

.ntro!ucere

Construcţia clădirilor are rolul important de a asigura corectitudinea proiectarii de interior şi a

eventualelor modificări a pereţilor portanţi sau despărţitori.

Clasificarea construcţiilor se face în funcţie de obiectivele urmărite, obiective care se referă la

diferite criterii: funcţionale, de calitate, de rezistenţă, economice, etc.

Clasificarea funcţională se referă la destinaţia de bază a construcţiilor care se împart în două mari

categorii: clădiri şi construcţii inginereşti.Clădirile se grupează în:

a cladiri civile Bde locuit, social-culturale, administrative, comerciale, b clădiri industriale H destinate producţiei Buzine, fabrici, "ale, magazii,c clădiri agrozoote"nice.

Construcţiile inginereşti cuprind toate celelalte construcţii Bcoşuri, turnuri, piloni, rezervoare.

Conform criteriului funcţional construcţia proiectată e o clădire civila multifuncţională.

Clasificarea după criteriul de calitate în constructii a legii 1epublicii !oldova 8r./> din

?/.?/.>99= se determina de:a rezistenta si stabilitate* b siguranta in eploatare*c siguranta la foc*d igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului incon(urator*e izolatie termica, "idrofuga si economie de energie*f protectie impotriva zgomotului.

%upă aceşti factori clădirea se consideră că satisface cerinţe obişnuite.

- Structura de planifcare a încăperilor

+n conformitate cu actele normative JKL /.?;.?/ H ;9 M NOPQRSTQUUVQ WXYUKZ KR[[\]^QUKZ_ , 8C! C. ?>.?-/??5 2Cladiri administrative2,centrul comercial trebuie sa dispuna de

anumite încaperi sau zone, cai de evacuare şi cum trebue de organizat spatiul pentru a fi cit mai efectiv.

Centrul comercial, bineînteles se clasifica dupa zona amplasarii, suprafata ocupata, infrastructura, unde

iaraşi se clasifica dupa serviciile oferite. In acest proiect, dupa studiu detaliat s-a organizat 5 buticuriB/

buticuri de incaltaminte si 7 de "aine si o cafeneaB sala, spalatorie, depozit frigorific,mini-bucatarie.

Conform planului clădirea are o structură cu sc"elet portant . 0asul stîlpiolor este de >/-= m. D

eta( este 5.> m. Eteriorul cladirii este din vitraliu. 0ereţi autoportanţi sunt din blocuri de calcar de 5??

mm. 0ereţi dispărţitori sunt din carămidă >/? mm. Casa scării este din beton armat. Clădirea este în

UTM 581.4 008ME

Coala

=Mo


Semnăt

. Data



fază de reconstrucţie si finisa(ele interioare nu sunt eecutate. Instalaţiile de apă şi canalizare sunt

renovate. 3entilarea este mecanica .

0recum eta(ul nostru nu a fost utilizata pina la moment, nu se replanifica nimic, se face doar

zonarea functionala. %eci se accentueaza urmatoarele zone:

>. 6ona "olului este zona centrata a incaperii care este marginita de cele 5 buticuri si de cafenea*/. 6ona cafenelei, zona unde vor fi amplasate canapelele semirotunde cu masute si deasemenea =

masute a cite scaune fiecare. <e(g"eaua va fi amplasata la ;/5 m de la usa bucatariei.

'palatoria, mini-bucataria si depozitul frigorific le v-om amplasa in clădirea cu pereţii

autoportanţi din zidărie de piatră calcaroasă*

7. 6ona buticului de incaltaminte 26orile2*. 6ona buticului de "aine pentru femei 24rio2*5. 6ona buticului de "aine pentru copii 24ombonici2*=. 6ona buticului de "aine pentru barbati 2Ionel2*. 6ona buticului de incaltaminte 2loare2.

UTM 581.4 008ME

Coala

Mo


Semnăt

. Data



+olutii constructi#e

0eretii despartitori ai buticurilor vor avea carcasa de profil de alumin alb cu dimensiunile ;?`>/?

mm. In fata buticurile au vitrine.Iar in parti buticurile sunt de g"ips carton.

UTM 581.4 008ME

Coala

;Mo


Semnăt

. Data



!ontarea peretilor din gips carton

0lacare >. 0laci de gips-carton

'tructura /. 0rofile C 5?, 5 sau

>?? H ?=

7. 0rofile 5?, 5 sau >?? H ?=iare . suruburi autofiletante,

intera ma. /? cm

5. %ibluri pozitionate la ma. >?? cm

0relucrare cu spaclul =.

0asta de rosturi 1igips

4anda de armare

Etansare /0 4anda de etansare sau straifuride vata minerala bazaltica Bpentru rezistent la

foc

!ontarea usilor: %upa 8C! E. ?7.?/-

/??> 20rotectie impotriva incendiilor a

cladirilor si instalatiilor2 vom amplasa la casa

scarii cite doua usi la fiecare scara. sile sunt duble ,au dimensiunile de >=??//?? si sunt eecutate

din otel inoidabil.

Ta#anele sunt suspendate,din gips carton.

0lacile din gips-carton sunt din ce in ce mai utilizate ca material pentru constructii la nivel

international. In interiorul cladirilor, acestea pot fi utilizate pentru a realiza pereti despartitori, tavane si

podele. Ele au un rol foarte important in izolarea acustica si termica, dar si in prote(area impotriva

incendiilor si a umezelii. !ontarea lor este rapida, usoara si la preturi foarte competitive. )u fost

proiectate si tipuri specifice de placi din gips-carton pentru suprafete curbe si tavane boltite. 0lacile din

gips-carton sunt tip sandic", compuse dintr-un strat de ipsos intre doua folii de carton, fiindreciclabile in totalitate. %ar in primul rind am coborit tavanele. 'a facut acest lucru cu scopul de a

ascunde riglele, comunicatiile si canalele de ventilare. In cafenea tavanul este format din placi de

gipscarton curbate.

'c"emele tipice nauf includ caracteristici pentru tavane valuroase . Elementele de gips-carton

in forma de ' care simulează valurile, se fieaza in asa fel ca capetele sa se astupe unele pe altele

pentru a da iluzia unui tot intreg. +n plus, cadrele de gips redau un espect de rigiditate. <aietura radiala

pentru cadre trebuie să se potrivească cu raza curbei plafonului în formă de val.

UTM 581.4 008ME

Coala

9Mo


Semnăt

. Data

http://www.meseriasi.net/montarea%20tavanului%20si%20al%20peretilor%20din%20gips-carton.html

http://www.meseriasi.net/montarea%20tavanului%20si%20al%20peretilor%20din%20gips-carton.html



Par!oseala, în general,are structura :

- stratul de uzură Bpardoseaua propriu zisă, care este supusă direct circulaţiei sau depozitării*

- stratul-suport care primeşte încărcarea de la pardoseaua propriu-zisă şi o transmite

elementului de rezistenţă Bplanşeu sau pămînt.

0ardoseala este de trei tipuri: epoidica - care este turnata in "ol si in cafenea, parc"et - in cele

5 buticuri, teracota - in grupurile sanitare, spalatorie, depozit frigorific si mini-bucatarie.

• +apa !e e'aliare 'rosiera

Este de regula stratul suport pe baza de ciment cel mai intalnit. @rosimea de turnare a sapelor pe

baza de ciment poate fi de la cm - = cm sau c"iar mai mult. Este de dorit ca sapa de egalizare sa aiba

o rezistenta la compresiune de /5-7? 8mmp, sa fie compacta, fara fisuri, rezistenta la abraziune, la

zgariere si la smulgere si sa fie uscata in toata grosimea. miditatea reziduala trebuie sa fie de /

masurata prin test cu "igrometru cu carbid BC!.

%aca sapa de egalizare are suprafata foarte rugoasa sau are diferente mari de nivel, atunci se

impune corectarea planeitatii ei, prin turnarea de sapa autonivelanta pe baza de ciment.

• Amorsa

%aca sapa de egalizare grosiera are o umiditate crescuta in masa ei, sau h/ C!, umiditate se va

transmite in sapa autonivelanta si la final in parc"et, ducand la deteriorarea pardoselii din lemn. C"iar

si uscata, sapa de egalizare grosiera poate avea uneori carente mecanice, este friabila in masa,

suprafata este sfaramicioasa sau prafoasa, iar la testul de zgariere din suprafata sapei se indeparteaza o

cantitate mare de material, etc. 1emedierea deficientelor, se corecteaza prin utilizarea unor produse

c"imice, denumite generic amorse. In functie de natura c"imica, Bamorsa poate fi reprezentata de

rasini care pot fi bicomponente epoidice, monocomponente poliuretanice, monocomponente acrilice,

etc si pot fi utilizate in diverse moduri.

• 2+apa autoni#elanta pe 3aa !e ciment

UTM 581.4 008ME

Coala

>?Mo


Semnăt

. Data



)re rolul de a corecta diferentele de nivel ale sapei de egalizare grosiere. 'apa autonivelanta pe

baza de ciment cu uscare rapida se toarna in grosime de la minim 7 mm la h/? mm, peste cel mai inalt

punct al sapei de egalizare grosiere. <impul de uscare al sapei autonivelante este de / ore la o

grosime de 7 mm in conditii de temperatura de /7 grd C si 5? 1. <impul de uscare al sapei

autonivelante este foarte puternic influentat de grosimea de turnare, de conditiile de temperatura si

umiditate al incaperii unde se lucreaza si de ventilatia incaperii. 'apa autonivelanta pentru parc"et arede regula o rezistenta minima la compresiune h/= 8mmp si o rezistenta la smulgere h>,; 8mmp.

• A!ei#

)dezivul este stratul de material care asigura lipirea si fiarea parc"etului peste sapa autonivelanta.

Eista mai multe tipuri de adezivi pentru parc"et, e: monocomponent vinilic in dispersie cu continut

mic de apa, bicomponent epoi-poliuretanic, monocomponent poliuretanic sau monocomponent

silanic. )dezivul se alege corect in functie de specia lemnosa, de tipul de parc"et masiv, stratificat, etc.

si de dimensiunea lamelelor de parc"et.• Parc&et

0arc"etul este ultimul strat si totodata stratul de finisa(, care se lipeste pe straturile aplicate anterior,

innobiland suprafata pardoselii. %atorita varietatii si multitudinii de tipuri de parc"et amintim doar ca

finisa(ul poate fi reprezentat de parc"et masiv sau stratificat in cazul pardoselilor rezidentiale sau

parc"et industrial in cazul fabricilor de productie.

UTM 581.4 008ME

Coala

>>Mo


Semnăt

. Data



Capitolul 4

+OLUTII ARTI+TICO-DECORATI,E

%esignul este metoda, procesul si rezultatul proiectarii te"nico H artistice care este orientat spre

optimizarea calitatilor functionale si estetice. In proiectul meu de diploma, centul comercial, am dorit sacreez un concept de design care va influienta la dispoziţia consumatorului. & asemenea atmosferă

implică simţul vederii, care furnizează oamenilor mai multă informaţie decât oricare alt simţ şi trebuie

considerat cel mai important mi(loc de atragere. !ărimea, forma şi culoarea mărfurilor sunt trei stimuli

vizuali folosiţi pentru a spori atenţia consumatorului. %eaceea, pentru proiectul meu, eu am ales stilul

modern contemporan.

- Caracteristica !eciiei 'enerale ale stilului5 precum i a unor one i încăperi în parte$

%esignul interior contemporan, cunoscut si sub numele de stil modern, poate parea un stil

confuz, fara trasaturi ferme si greu de diferentiat de alte stiluri de design contemporane. 'tilul

contemporan este definit prin linii clare ce creeaza o atmosfera relaanta, spatii desc"ise, culori neutre

si elemente si materiale inspirate din natura.

%ecorul se bazeaza in stilul contemporan mai mult pe materiale si tetura decat pe culoare,

pentru a crea un punct de interes spatios si vizionar. @ranitul, lemnul si ratanul in combinatie cu metalulse pot folosi pentru o bucatarie in stil contemporan.

Cea mai atragatoare calitate a stilului modern este accentul pus pe spatii desc"ise. 'patiul

poate fi accentuat vizual, in cazul in care nu beneficiati de o incapere mare, cu ferestre mari prin care

lumina sa fie lasata sa patrunda in voie. )ccesoriile atent alese sunt foarte importante in orice decor.

0entru un decor contemporan va recomandam picturile abstracte sau sculputurile. 0astrati in toate

incaperile liniile simple si culorile neutre ale stilului contemporan, plasand doar din loc in loc ca puncte

de interes mici pete de culoare in accesorii sau picturi abstracte.

'tilul de amena(are modern se caracterizeaza prin linii curate si suprafete fine, fara detalii

complicate. Insa, acest lucru nu inseamna ca o locuinta amena(ata dupa principiile acestui stil trebuie sa

aiba o infatisare rece, sterila si rigida. %esign-ul contemporan se (oaca cu lumina si culorile, formele si

functiunile. 'tilul de azi este o imbinare de elemente confortabile, locuibile care creeaza o senzatie

sofisticata si proaspata. 0entru a reusi sa realizati o asemenea infatisare a interiorului, incepeti prin a

incorpora urmatoarele cinci elemente de baza: culori, accente metalice, teturi, lemn si corpuri deiluminat. 'tilul modern se potriveste atat pentru birouri si magazine, cat si pentru mansarde,

UTM 581.4 008ME

Coala

>/Mo


Semnăt

. Data



apartamente sau case. 0entru a a(unge la acest stil este important sa respectati niste reguli de baza.

'implitatea, subtilitatea, teturile si liniile clare va a(uta sa definiti corect stilul modern. <rebuie sa va

concentrati pe culoare, spatiu si forme.

• Culorile stilului modern sunt neutre, albul si negrul sunt principalele culori. )ceasta paleta

de culori este completata de accente de culori vii si puternice. 8egrul este deseori folosit

pentru pardoseli. 0ardoselile sunt confectionate din lemn, gresie sau vinjl. %aca peretii si

ferestrele sunt vopsite in pasteluri sau in culori tari, atunci decoratiunile trebuie sa fie in

culori neutre. %etaliile ar"itecturale, tavanele inalte, ferestrele simple, si formele geometrice

sunt foarte importante. 'patiul contemporan nu este aglomerat, piesele de mobilier si

decoratiunile sunt putine, dar sunt foarte bine puse in valoare. 0oate vi se pare ciudat, dar

stilul modern se foloseste de elementele structurale ale casei: conductele de

incalzireaerisire, tevile sau caramizile sunt lasate la vedere. Interioarele se limiteaza la

combinatii tone-sur-tone, cu palete de brun, crem si alb pur. 0ete puternice de culoare se

regasesc adesea pe zone de pereti, covoare si obiecte de arta.• Iluminat design-ul corpurilor de iluminat le transforma in obiecte de arta de sine statatoare.

kampile au linii drepte si finisa(e metalice.• !obilierul piese cu linii curate, siluete fine, suprafete fara sculpturi sau ornamente. kemn in

culori desc"ise, artar sau paltin, cu accesorii din vitralii, otel, nic"el sau crom. !obilierul

trebuie sa aiba forma geometrice. <apiteria este neagra, alba sau alte tonuri neutre si este

confectionata din fibre naturale. !aterialele au un aspect natural: piele, lana, bumbac,

matase, iuta si sunt teturate. 0iesele de mobilier sunt simple, fara curbe sau elemente

decorative. Canapelele, scaunele si fotoliile sunt si ele simple, fara niciun fel de element

decorativ. 0ernele trebuie sa aduca ceva culoare si trebuie sa aiba motive geometrice.• <esaturile naturale, cum ar fi matasea, lana sau bumbacul, sunt folosite pentru aspectul

teturii si al nuantelor neutre. <otusi, modele viu colorate sunt intalnite in covoare sau perne.

- Deciiile pri#in! 'ama coloristică$ Culoarea reprezinta unul din elementele fundamentale ale eistentei umane. Culorile de baza

in proiectul meu sunt: alb, negru si cuoarea lemnului, culorile care determina stilul contemporan.

)ceasta paleta de culori este completata de accente de culori vii, c"iar si strigatoare de rosu, albastru,

verde .

AL6 este culoarea care proiecteaza puritate, claritate si neutralitate. %octorii poarta "alate

albe, mirii si miresele imbraca in mod traditional tinute albe si gardul alb impre(muiest o locuinta veele

si sigura. )lbul a(uta la lipezirea gandiri si ne incura(eaza sa depasim obstacole. )lbul este o culoare

care evoca puritatea gandurilor si actiunilor, si marc"eaza un nou inceput.

UTM 581.4 008ME

Coala

>7Mo


Semnăt

. Data



NE7RU este autoritar si puternic* pentru ca negrul poate evoca puternice, iar prea mult poate

fi coplesitor. 8egrul reprezinta lipsa de culoare, vidul primordial, goliciune. Este o culoare clasica

pentru imbracaminte, probabil pentru ca da o senzatie de suplete si sofisticat.

ka nivel psi"ic, egrul da senzatia de goliciune si de mister.

AL6A+TRU este una dintre culorile preferate de multi, pentru ca este o constanta in viata

noastra H este culoarea cerului si a marii. )lbastru simbolizeaza incredere, dependenta si anga(ament.)lbastru este o culoare odi"nitoare ce a(uta organismul sa se relaeze. 8uantele de albastru electric si

albastru aprins sunt culori care eprima ealtarea. )numite tonuri sau folosire ecesiva de albastru pot

lasa impresia de raceala si nepasare.

UTM 581.4 008ME

Coala

>Mo


Semnăt

. Data



,ERDE ocupa cel mai mare spatiu in spectrul vizual al unei persoane, comparativ cu orice

alta culoare. Culoarea verde este ideala pentru designul interior, fiind o culoare omniprezenta in lumea

naturala.8uantele de verde, de la cele de padure, la cele de var sunt linistitoare si racoroase, cu un

ec"ilibru natural de rece si cald Bcombinatie de albastru si galben. 3erdele este considerata culoarea

pacii si ecologiei.<otusi, anumite nuante de verde Bvedele murdar, malos care sunt mai repede asociate

cu boala si mizeria.

Efetul principal al acestei culori este de relaare, atat a corpului cat si a mintii. !ai mult, verdele a(uta

la tratarea depresiei, nervozitatii si anietatii lasand o senzatie de auto-control si armonie.

UTM 581.4 008ME

Coala

>5Mo


Semnăt

. Data



RO+U are mai multe conotatii personale ecat orice alta culoare. 1ecunoscuta ca un stimulent,

culoarea rosie este plina de entuziasm si cantitatea de rosu perceputa vizual este direct legata de nivelul

de energie emanat de o persoana. 1osu atrage atentia si utilizarea acestei culori casi accent poate atrage

imediat atentia asupra unui anumit element. 1osu stimuleaza entziasmul, energia si poate influenta

presiunea sanguina, pulsul si respiratia. ka nivel psi"ic, culoarea rosie confera incredere si incura(eazaactiunile, amplificand in acelasi timp sentimentul de pritectie impotriva temerilor si anietatii.

8aroul Heste culoarea care înfrânge etravaganţa. +n unele cazuri, această culoare creează o senzaţie

de tensiune. <otodată maroul este culoarea pământului si pădurii. Este solid, de încredere si a(ută la

creerea unei atmosfere neutre, confortabile si primitoare. Este culoarea care comunică sinceritate,

putere, maturitate.

UTM 581.4 008ME

Coala

>=Mo


Semnăt

. Data



- Lucrările !e "inisa9$

kucrăre de finisa( au rol constructiv, funcţional, decorativ şi igienico-sanitar şi se eecută în

general, după ce întreaga clădire de roşu Bfundaţii, pereţi, planşee, scări etc. şi acoperişul Binclusiv

învelitoarea au fost eecutate. inisa(ele cuprind lucrări de: pardoseli, tencuieli, placa(e, zugrăveli,

vopsitorii, tapete, tîmplărie.

%in punct de vedere funcţional, ele trebuie să asigure: confortul, izolarea termică, fonică,

circulaţia, menţinerea curăţeniei etc.

kucrările de finisa( necesită un volum relativ mic de materiale, dar cu un cost mai ridicat

comparativ cu al materialelor folosite la lucrările elementelor de structură, înc"ideri, compartimentare

etc.

Eecutarea finisa(elor se face în general manual, numai unele procese te"nologice putînd fi

realizate mecanizat şi necesită muncă de înaltă calificare. %in această cauză, lucrările de finisa(

reprezintă o parte importantă din valoarea unei clădiri, influenţînd în mare măsură costul şi consumul

de manoperă Bcirca >5.../? din costul total şi respectiv /;...7? din manopera totală a lucrărilor de

construcţii.

1educerea costului lucrărilor de finisa( se poate realiza prin:

UTM 581.4 008ME

Coala

>Mo


Semnăt

. Data



- scăderea preţului materialelor de bază şi a(utătoare*

- fabricarea în ţară a unor materiale ce se importă*

- întroducerea de materiale noi, eficiente*

- prefabricarea elementelor de finisa(*

- reducerea manoperei pe şantier prin întroducerea mecanizării la procesele te"nologice

ale lucrărilor de finisa(*- întroducerea pe şantier a metodelor de lucru avansate*

- calificarea corespunzătoare a forţei de muncă.

10 Par!oseli

'tructura pardoselei în general, cuprinde:

- stratul de uzură Bpardoseaua propriu zisă, care este supusă direct circulaţiei sau depozitării*

- stratul-suport care primeşte încărcarea de la pardoseaua propriu-zisă şi o transmite

elementului de rezistenţă Bplanşeu sau pămînt.

• 0ardoseala in toate cele 5 buticuri am facut-o din parc"et laminat.

0arc"etul laminat se monteaza astfel:

'uprafata trebuie sa fie plana, curata si uscata, umiditatea acceptata este /. In cazul in care

nu este perfect plana, trebuie turnata sapa autonivelanta sau se monteaza placi &'4. Inainte de

montare parc"etul trebuie pastrat ; ore in camera unde va fi montat, in pozitie orizontala.

%aca montam placile de parc"et laminat cu clic longitudinal Bde-a lungul camera o sa para

mai stramta, iar daca alegem sa le montam transversal Bde-a latul va parea mai lata si e indicat sa se

faca perpendicular cu peretele cu geamul Bastfel lumina da pe lungimea placii de parc"et si nu se

vad urat imbinarile.

UTM 581.4 008ME

Coala

>;Mo


Semnăt

. Data



4uretele izolator este si el de / feluri: de 7 sau mm grosime. In magazine il gasim sub forma de

rol de diferite dimensiuni de lungime. Inainte sa il punem, trebuie sa masuram locul Bin lungime sau

latime, depinzand de sensul in care punem placile de parc"et laminat si il asezam, apoi il taiem in

asa fel incat sa fie mai lung decat locul propriu-zis Bdeoarece in momentul in care montam parc"etul

laminat buretele se aseaza. Este recomandabil sa incepem sa montam perc"etul in partea in care

peretele e mai drept si in partea opusa usii.

• 0ardoseala in "ol si in sala cafenelei am facut-o epoidica:

- 0entru aplicarea si aderarea corespunzatoare a pardoselilor epoidice, este necesara

curatarea riguroasa a suprafetelor si inlaturarea tuturor petelor sau urmelor de contaminanti.

%upa curateaza zonei, se va aplica un grund de impregnare epoidic, care a(uta la sigilarea

suprafetei. Inainte de aplicare, pardoseala epoidica trebuie pastrata la temperatura camerei,

pentru cel putin / de ore. <emperatura optima de aplicare a pardoselii epoidice este de >5

- 7? de grade, iar umiditatea nu trebuie sa depaseasca =5. 0rodusul nu trebuie aplicat pesuprafete umede sau cu praf. %e asemenea, inainte de a fi aplicat, produsul trebuie

omogenizat in ambala(ul original, cu a(utorul unui amestecator mecanic.- 'e aplică în prealabil amorsa epoidică bicomponentă de tipul k7?? Bnepigmentat în

amestec cu întăritorul aferent, în proporţiile recomandate. )morsa are rolul de a realiza

îmbibarea suprafeţei şiumplerea porilor prezenţi în beton, pentru evitarea apariţiei de

cratere, zone mate, pori sau înţepături. )plicarea se va face cu pensula sau cu rola.- %upă întărirea în profunzime a stratului de amorsa Bma. /" se va trece la aplicarea

pardoselii epoidice . )plicarea se face prin turnare şi nivelare cu piepteni şi dezaerare cu

UTM 581.4 008ME

Coala

>9Mo


Semnăt

. Data

http://www.ghid-constructii.ro/firma/piastrelle-parchet.htm





role cu ace. %imensiunea dinţilor pieptenului vor determina grosimea statului de

pardoseală.- 0adoseala Epoidică are o durată de uscare de / H 7? ore la /? H /7?C. %upă uscare,

pardoseala va suporta doar trafic uşor. 0arametrii de rezistenţă, atât c"imică cât şi mecanică

se vor realiza după cca. zile de la aplicare• 0ardoseala in blocul sanitar, spalatorie, bucatarie va fi din gresie.

!ontarea placilor ceramice

- <rasarea liniilor

Impartiti camera prin trasarea celor doua drepte, folosind firul de trasat sau o rigla, pentru a

pozitiona corect placile in raport cu usa si fereastra. 3erifi cati ung"iul cu un ec"er.- !ontarea placilor pe uscat

0entru a obtine o dispunere cat mai eficienta se pot monta placile pe uscat verifi cand astfel

pozitonarea lor fata de peretii camerei.- 0repararea materialului

0reparati mortar-adeziv amestecand apa cu pulberea pana obtineti o pasta omogena. 8u

pregatiti prea mult material odata.- Intinderea materialului

tilizati o drisca zimtata pentru a intinde mortarul. <ineti unealta putin inclinata pentru a obtine

o pelicula regulata. Incercati sa brazdati mortarul in mod uniform.- !ontarea placilor

)pasati placile pe mortar-adezivul intins pentru a turti darele trasate cu malaua. !ortarul

trebuie sa adere pe placa si pe pardoseala. 'e poate calca pe gresie la ; de ore de la monta(.- Ciocanirea suprafetei

olosind un ciocan de cauciuc si un batator de lemn unificati nivelul placarii.- Intinderea c"itului de rosturi

Incepeti c"ituirea dupa ; de ore de la montarea placilor. Intindeti c"itul, de o consistenta

moale, folosind o racleta. Insistati pentru a intra bine in rosturi.- Curatarea rosturilor

Curatati placarea cu un burete si apoi spalati cu apa. )steptati / ore inainte de a calca pe

placile proaspat rostuite.

(0 Pere%ii

Tencuieli. <encuiala este stratul de finisa( aplicat pe suprafaţa brută a unor elemente de

construcţie avînd rol decorativ, igienic, de protecţie şi de izolare.

0eretii despartitori ai buticurilor vor avea carcasa de profil de alumin alb cu dimensiunile

;?`>/? mm. In fata buticurile au vitrine.Iar in parti buticurile sunt de g"ips carton. )cestea se

montează pe profile metalice.

Culoarea de baza a peretilor in fiecare butic va fi diferita, pe care se vor pune accente

decorative. n rol important in realizarea unui finisa( corect il are siguranta ca suprafata peretelui este

UTM 581.4 008ME

Coala

/?Mo


Semnăt

. Data



neteda, inaintea aplicarii vopselei sau altui material. 0entru a pregati peretii spre vopsire, e necesara

gletuirea acestora. 0entru inceput se curata peretii de orice semne de praf, grasimi sau vopsea vec"e.

@letul si apa se amesteca mecanic, cu viteza mica* astfel, evitindu-se antrenarea de aer in masa de

material. %upa 7 minute, necesare maturarii, se amesteca din nou. 0asta obtinuta se aplica cu o gletiera

neteda de ino. Intai se incarca peretele, apoi se intinde pasta cu miscari scurte, verticale si paralele, de

(os in sus. 0entru un strat de 5 mm, timpul de uscare este de o zi. %upa intarire, aplicam un strat deCeresit C< >/. 'uprafata astfel gletuita va fi foarte fina si de un alb imaculat. )spectul sau va fi de

finisa( final.

ltima etapa a finisarii peretilor este vopsirea acestora. Esential este ca suprafata ce urmeaza sa

fie vopsita sa aiba o culoare uniforma, fara pete si un grad cat mai redus de absorbtie. In acest caz

fericit, se poate aplica direct prima mana de vopsea, fara alta pregatire prealabila. %aca se alege o

vopsea lavabila de interior, fara solventi de intarire, de inalta calitate. 'e dilueaza cu maim 5 apa si

se amesteca mecanic, pentru o cat mai fina omogenizare. 3opseaua se aplica cu roulerul de blansa saucu pulverizatorul. 'e inlatura ecesul de vopsea de pe trafalet cu un gratar de plastic. & vopsea cu

putere dubla de acoperire nu mai face necesara si o 2a doua2 mana. Culoarea finala apare imediat dupa

uscare. 0entru a putea ocupa imediat spatiul, dupa vopsire, se alege o vopsea fara miros.

40 Ta#ane

0entru a acorda tavanului o imagine interesanta din punct de vedere decorativ si pentru ca

acesta sa corespunda intregului concept al interiorului, acesta a fost proiectat cu utilizarea gips-

cartonului. Placile !in 'ips-carton sunt din ce in ce mai utilizate ca material pentru constructii la nivel

international. In interiorul cladirilor, acestea pot fi utilizate pentru a realiza pereti despartitori, tavane si

podele. Ele au un rol foarte important in izolarea acustica si termica, dar si in prote(area impotriva

incendiilor si a umezelii. 8ontarea lor este rapida, usoara si la preturi foarte competitive. )u fost

proiectate si tipuri specifice de placi din gips-carton pentru suprafete curbe si tavane boltite. Placile

!in 'ips-carton sunt tip sandic", compuse dintr-un strat de ipsos intre doua folii de carton, fiind

reciclabile in totalitate. %ar in primul rind am coborit tavanele. 'a facut acest lucru cu scopul de a

ascunde riglele, comunicatiile si canalele de ventilare.

In cafenea tavanul este format din placi de gipscarton curbate

'c"emele tipice nauf includ caracteristici pentru tavane valuroase . Elementele de gips-carton

in forma de ' care simulează valurile, se fieaza in asa fel ca capetele sa se astupe unele pe altele

pentru a da iluzia unui tot intreg. +n plus, cadrele de gips redau un espect de rigiditate. <aietura radiala

pentru cadre trebuie să se potrivească cu raza curbei plafonului în formă de val.

-Elemente !e creare a onelor #eri în interior

UTM 581.4 008ME

Coala

/>Mo


Semnăt

. Data



Istoria evoluţiei creării spaţiilor verzi numără de(a cîteva secole. +n acest timp iscusinţa

decorării cu flori încăperile administrative şi de locuit s-a transformat într-o artă, în care s-au constituit

tradiţiile sale şi s-au evidenţiat diferite curente.

+n primul rînd aceasta este legat de tendinţa omului către frumuseţe, doar florile redau

încăperilor mai multă culoare, le atribuie un farmec deosebit. n rol important îl au florile şi pentru

îmbunătăţirea microclimatului încăperii, prote(înd construcţia de influenţa razelor solare.ka crearea spaţiilor verzi se pot folosi diferite plante: copaci în căzi şi tufari, agăţătoare şi

drepte, multianuale sau de un an. C"iar dacă spaţiul dispus pentru zona verde e foarte mic, avînd

fantezie şi dorinţă e foarte uşor de-a transforma încăperea într-un colţ de rai.

In proiectul meu, verdeata a fost folosita in cafenea. )ceasta a fost amplasata intre canapelele

semisotunde si la intrarea in cafenea. )m folosit tufari asi copacei pitici infloriti.

Capitolul:

UTILA;UL TE)NOLO7IC-IN7INERE+C

Elemente pentru montarea unor instalaţii în interiorul clădirii:

UTM 581.4 008ME

Coala

//Mo


Semnăt

. Data



!ontarea în poziţie de funcţionare a lucrărilor de instalaţii Bconducte, cabluri, obiecte sanitare,

aparate, utila(e se efectuează cu a(utorul unor elemente din lemn, metal, materiale plastice, precum şi

al materialelor care le fiează de elementele de construcţie a clădirii.

• montarea conditionerele de încălzire şi răcire : ele se montează pe suporţi metalici care sunt

suspendate de planşee.•

montarea conductelor de apă caldă şi rece se poate face aparent sau îngropată Bmascată subtencuiala pereţilor sau sub pardosea. 'e adoptă montarea îngropată a conductelor ce se

realizează cu a(utorul tencuielei eecutate pe rabiţ. Conductele verticale şi coloanele se fiează

cu cîte / brăţare la fiecare eta( deoarece înălţimea eta(ului nu depăşeşte 5,> m. )m folosit

conducte din 03C la montarea cărora se acordă o deosebită atenţie creării posibilităţii de

dilatare sau contracţie liberă ale acestora, care sunt de circa ori mai mare decît la conductele

metalice. ka trecera prin pereţi şi planşee, conducta de presiune din 03C se prote(ează cu un

tub de protecţie al cărui diametru interior este cu 5->? mm mai mare decît diametrul eterior al

ţevii pentru a nu crea un punct fi. 'paţiul liber dintre ţeava din 03C şi tubul protector se

completează cu pîslă minerală. <ubul de protecţie se fiează bine în perete sau planşeu.

Coloanele verticale sunt susţinute la circa 7- cm sub mufa cea mai apropiată de punctul de

susţinere. %istanţele pe orizontală a conductelor de 03C variază cu temperatura de regim şi

grosimea peretelui ţevii.

@oluri în pereţii şi planşeele clădirii:

Canalele de ventilare naturală a clădirii.

3entilarea naturală a clădirii se face de regulă cu a(utorul ferestrelor. +n încăperile care nu au

ferestre spre eterior sau au ferestre eterioare dar au dega(ări mari de căldură sau umiditate Bbucătărie,

spalatorie e necesară o ventilare naturală suplimentară care să realizează cu a(utorul unor canale

verticale eecutate în pereţii clădirilor.

Canalele pentru ventilarea naturală a clădirii pot fi:

• individuale pentru fiecare încăpere şi nivel folosite la clădiri care au pînă la 0 eta(e*• cu canal colector central şi canale secundare de absorbţie pentru fiecare eta( şi încăpere,

utilizate la clădiri cu mai mult de 0 eta(e.%eoarece canalele de ventilare sunt amplasate în pereţii portanţi de la începutul construcţiei şi

pînă în prezent, sunt amplasate pe toată înălţimea clădirii ieşind în afară, deasupra acoperişului.

'ecţiunea canalului e dreptung"iulară cu dimensiunile de 7;?>=;?. Canalele sunt eecutate din

zidărie din cărămidă şi se reazemă direct pe planşee.

UTM 581.4 008ME

Coala

/7Mo


Semnăt

. Data



UTM 581.4 008ME

Coala

/Mo


Semnăt

. Data



UTM 581.4 008ME

Coala

/5Mo


Semnăt

. Data



UTM 581.4 008ME

Coala

/=Mo


Semnăt

. Data

Promovarea brandului de Moldova. Centrul comercial „Unic ” etajul IV,or. Bălți

Documents

Transcript of Promovarea brandului de Moldova. Centrul comercial „Unic ” etajul IV,or. Bălți