1

Uniunea Europeană

Ministerul Afacerilor Interne

Direcţia Generală Afaceri Europene

şi Relaţii Internaţionale

Ministerul Afacerilor Interne

Inspectoratul General pentru

Imigrări

Proiectul IF/11.01-04.01 „Migrant în România interculturală”

Raportul conferinţei naţionale

Bucureşti 21 – 22 iunie 2013

La Hotelul „Lev Or” din Bucureşti, str. Occidentului, nr. 25, www.hotellevor.com

vineri 21 iunie 2013 şi sâmbătă 22 iunie 2013 a avut loc conferinţa naţională din prima etapă

a proiectului „Migrant în România interculturală”. Au participat 65 de persoane, dintre care

mai mult de jumătate au necesitat transport şi cazare: 36 de persoane. Au fost prezenţi toţi 9

membri ai echipei proiectului (4 de la organizaţia beneficiară – Institutul Intercultural

Timişoara www.intercultural.ro - şi 5 de la organizaţiile partenere, anume Asociaţia pentru

Apărarea Drepturilor Omului şi Integrare Socială din Bucureşti www.asociatia-adis.ro,

Centrul pentru Resurse Civice din Constanţa www.resursecivice.ro şi Liga Apărării

Drepturilor Omului din Cluj www.ladocluj.ro); în fotografia următoare – realizată de Călin

Rus, specialistul în metodologie de consultare, comunicare şi formare al proiectului – de la

stânga la dreapta sunt:

Daniela Cervinschi – responsabila suplimentului „Accent Basarabean”

Ionela Răcătău – coordonatoarea reţelei de mediatori interculturali

Cosmin Bârzan – facilitatorul local din Constanţa

Romina Matei – responsabila seminariilor locale

Oana Neştian Sandu – responsabila portalului www.migrant.ro şi a revistei

„Migrant în România”

Ana Luduşan – facilitatoarea locală din Cluj-Napoca

Georgiana Rentea – facilitatoarea locală din Bucureşti

Eugen Gherga – coordonatorul proiectului

Echipa

2

Din personalul proiectului, au fost prezente 19 persoane:

Simona Popa - facilitatoarea locală din Iaşi

Adriana Griguţă – consultant politici publice

Alex Jacho – mediator intercultural în Cluj-Napoca, comunitatea lation-americană

Aimn Yans – mediator intercultural în Cluj-Napoca, comunitatea palestiniană

Sukaina Jasim – mediatoare interculturală în Bucureşti, comunitatea arabă

Ştefan Miron – mediator intercultural în Bucureşti, comunitatea basarabeană

Samir Moukhliss – mediator intercultural în Cluj-Napoca, comunitatea marocană-

tunisiană

Cristina Răilean – mediatoare interculturală în Cluj-Napoca, comunitatea

studenţilor basarabeni

Christian Udearo – mediator intercultural în Timişoara, comunitatea africanilor

vestici

Ali Shah – mediator intercultural în Cluj-Napoca, comunitatea pakistaneză

Igor Drangoi – mediator intercultural în Iaşi, comunitatea studenţilor basarabeni

Rima Tayara – mediatoare interculturală în Timişoara, comunitatea siriană

Marko Pavloski – mediator intercultural în Constanţa, comunitatea macedoneană

Monir Mattar – mediator intercultural în Timişoara, comunitatea arabă

Manoj Budhavliya – mediator intercultural în Constanţa, comunitatea indiană

Ahmed Jaber – mediator intercultural în Bucureşti, comunitatea arabă

Anatoli Codreanu – mediator intercultural în Timişoara, comunitatea studenţilor

basarabeni

Mohamed Daoud – mediator intercultural în Iaşi, comunitatea egipteană

Bizou Phanzu – mediatoare interculturală în Bucureşti, comunitatea africană

La acestea s-au adăugat 3 jurnaliste care au urmat la Timişoara în 24 - 27 octombrie

2012 cursul de formare „Diversitatea sub lupă” al proiectului „Migrant în România

interculturală”:

Paula Tudor – Cuget liber, Constanţa

Nicoleta Bunduc – Digi 24, Iaşi

Mbela Nzuzi – TV H2O, Bucureşti

Pentru evenimentul din capitală s-au mai deplasat din celelalte oraşe ale proiectului în

afară de Bucureşti - adică Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Cluj-Napoca – un număr de 11

delegaţi:

Adrian Băncilă – Radio Constanţa

Latika Budhauliya – comunitatea indiană, Constanţa

Oana Bolohan – Institutul Intercultural Timişoara

Daniela Crăciun - Institutul Intercultural Timişoara

Hisam Khamis – comunitatea siriană, Timişoara

Diab Iyad – Liga Apărării Drepturilor Omului, Cluj-Napoca

Lucian Mureşan – Inspectoratul General pentru Imigrări, Cluj-Napoca

Daniela Ţerbea – Liga Apărării Drepturilor Omului, Cluj-Napoca

Ruxandra Borca – Centrul de Tineret „Spice of Life”, Cluj-Napoca

Medhat Elgafarawi – comunitatea arabă, Iaşi

Gigi Voinea – Inspectoratul General pentru Imigrări, Iaşi

Toţi participanţii la conferinţa naţională au primit câte o mapă, cuprinzând:

descrierea proiectului

programul evenimentului

3

formular de evaluare

coli şi pix

(ce pe măsura desfăşurării lucrărilor s-a îmbogăţit cu materialele care au circulat, distribuite

de către organizatori şi invitaţi ori produse în cadrul atelierelor tematice).

Programul conferinţei naţionale a fost respectat riguros de către toată lumea implicată

(subiectul susţinut de către invitata americană Joanna Brown de la „Logan Square

Neighbourhood Association” din Chicago a durat dublul timpului alocat, datorită interpretării

consecutive engleză / română – realizată prin voluntariatul preşedintelui Centrului de Resurse

Civice din Constanţa – şi nu sincronă prin echipament de traducere), ceea ce s-a compensat

cu anularea intervenţiei consultantului britanic Philip Wood / prevăzută prin internet.

Elementele de vizibilitate ale proiectului au fost prezente în eveniment neîntrerupt, prin

afişarea bannerului în sală, inscripţionarea mapelor, etichetarea laptopurilor mediatorilor şi

includerea semnelor distinctive pe materialele conferinţei.

Conferinţa

4

O seamă dintre invitaţii care au onorat conferinţa naţională a proiectului „Migrant în

România interculturală” au invitat participanţii la unele acţiuni complementare, în seara de 21

iunie 2013, după cina interculturală avută la restaurantul chinezesc „Hua Long” www.hua-

long.ro din str. Badea Cârţa, nr. 6, sector 2:

Gabriela Leu de la Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi

www.unhcr-centraleurope.org/ro/index.html la „Refugiu şi subzistenţă – povestea

mai multor călătorii” / o proiecţie multimedia cu fotografie, muzică şi film pe

faţada clădirii istorice „Hanul lui Manuc” (invitaţia este ataşată relatării),

precedată de spectacolul cu cântece şi dansuri africane ale formaţiei „Gloria

Band” din Congo

Muhamad Saleem de la Ambasada Republicii Islamice Pakistan în România, str.

Barbu Delavrancea, nr. 22, sector 1, www.mofa.gov.pk/romania la o recepţie

susţinută în sediul aceleia

mai mulţi participanţi, la socializare în capitală

Lansarea cărţii de poezii „Prietenie fără frontiere” a purtătorului de cuvânt al Clubului

Româno-Arab de Cultură şi Presă, Ahmed Jaber, a fost în prezenţa poetei Coca Popescu şi cu

prezentarea realizată de către Mioara Roman - jurnalistă având experienţă orientală de

jumătate de secol - după care autoarea Ana Luduşan, preşedinta Ligii Apărării Drepturilor

Omului, filiala Cluj, şi-a prezentat 4 dintre cărţile sale şi le-a distribuit gratuit cu autograf

celor doritori.

Timp de 2 zile, evenimentul final al primei etape a proiectului „Migrant în România

interculturală” a avut loc în sala de conferinţe a complexului hotelier închiriat din capitală şi

în sălile de lucrări învecinate pentru atelierele tematice, pe 3 grupe care au inventariat

problemele sesizate şi au propus soluţii, împărţite astfel:

administrativ-juridic

social-sănătate

educaţie-cultură-tineret

Grup tematic

5

Din lucrările atelierelor grupurilor tematice s-au desprins unele probleme, cu

identificarea unor posibile soluţii şi cu unele idei pentru propuneri de politici publice, după

cum urmează (câteva exemple):

Administrativ

Problemă: Accesul străinilor la informaţii. Din cauză că străinul care nu ştie, sau nu

poate să îşi culeagă suficiente informaţii despre cum să îşi administreze şederea, scurtă sau

lungă, în România, şederea acestuia poate deveni problematică.

Soluţiile identificate au fost:

Canale de informare cunoscute şi accesibile străinilor.

- Un posibil canal ar putea fi: 1. Misiunea diplomatică din ţara de origine - 2.

Structurile teritoriale ale IGI, la sosirea în ţară - 3. Comunităţile de migranţi a

ţării de origine sau a regiunii de origine. (Exemplu: un columbian este

sprijinit de reprezentantul comunităţii latino-americane, deşi acesta este

ecuadorian, deoarece migranţii latino-americani din această regiune sunt

puţini la număr) - 4. Centrele de informare pentru străini din cele 15 municipii

ale României – 5. Secretariatele pentru străini din cadrul facultăţilor în care

vine străinul să studieze – 6 Instituţii publice care rezolvă problemele de

sănătate, muncă, educaţie, protecţie socială, etc. ale străinilor – 7. ONG-uri cu

preocupări în domeniul migraţiei şi drepturilor omului.

Instrumente de informare eficiente.

- Site în limbile Naţiunilor Unite şi/sau a comunităţilor de străini cu pondere

mare în regiune. Au fost propuse următoarele limbi: engleză, franceză, arabă,

turcă, chineză, spaniolă, rusă, kurdă. Reprezentanţii comunităţilor de migranţi

şi-au afirmat sprijinul pentru traducerea în limba comunităţii de origine a

informaţiilor de pe site.

- Ghişeu unic în care străinul să depună dosarul cu toate documentele necesare.

Serviciul teritorial pentru Imigrări cere transferul de informaţii de la Casa

Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) şi de la alte instituţii publice,

deoarece majoritatea străinilor, mai ales cei noi veniţi în România au

dificultăţi de comunicare şi dificultăţi să găsească instituţiile publice. Cei

lipsiţi de mijloace financiare nu pot rezolva aceste dificultăţi fără sprijinul

comunităţii de RTT din care provine sau a ONG-urilor cu preocupări în

domeniul migraţiei. Este o propunere de politici publice care trebuie asociată

cu o campanie de lobby adresată politicienilor.

- Emisiune la radio sau la televiziune în care se aduc informaţii utile pentru

străini. Aceasta ar avea un impact ridicat asupra migranţilor iar informaţiile

pot fi aduse cu uşurinţă la zi cu ajutorul invitaţilor.

- Pliante, reviste, broşuri cu informaţii disponibile la toate instituţiile publice

unde ajunge migrantul, dar mai ales la ghişeele structurilor teritoriale ale IGI,

CIS-urilor şi comunităţilor de migranţi.

- Crearea unei reţele de persoane resursă din cadrul: instituţiilor publice cu

responsabilităţi în domeniul migraţiei, ONG-urilor cu preocupări în domeniul

migraţiei şi a reprezentanţilor (mediatorilor) comunităţilor de migranţi. Acest

lucru este posibil prin construirea unor parteneriate pe termen lung între cele

trei tipuri de actori din domeniul migraţiei şi anume: instituţii publice, ONG-

uri şi comunităţi de migranţi.

Juridic

Problemă: Autorizaţia de muncă pentru studenţi. Problema se pune în special pentru

studenţii străini, bursieri ai Statului Român care nu pot să îşi asigure existenţa din 65 de Euro

6

pe lună cât este bursa Statului Român, cu atât mai mult pentru cei cărora nu li se asigură

cămin gratuit deşi statul îşi asumă o astfel de obligaţie.

Soluţie: Au fost propuse mai multe soluţii:

Angajarea în muncă a studentului cu 4 ore pe zi şi cu un Contract de muncă până

în 3 luni pe an, fără autorizaţie de muncă. Există astfel de experienţe în state ale

Uniunii Europene (Austria).

Angajarea cu 4 ore de muncă pe zi fără Autorizaţie de muncă pentru toţi studenţii

străini, bursieri ai Statului Român pe tot parcursul anului. Dar în acest caz

acordarea bursei să prevadă criterii meritocratice severe.

Şedere Problemă: Ţările arabe sunt confruntate în ultimii ani cu revoluţii, război civil. Există

situaţii în care rezidenţii în România s-au întors în ţările de origine, fie în vacanţă fie să îşi

vadă rudele şi nu au putut să se întoarcă în România în perioada legală pentru a nu pierde

continuitatea şederii în România, din cauza războiului. Războiul şi calamităţile naturale sunt

definite ca forţă majoră. Deşi a existat situaţie de forţă majoră, s-au înregistrat cazuri în care

nu s-a ţinut cont de această situaţie şi cetăţeanul străin a pierdut 10 ani de şedere neîntreruptă

în România pentru că în ultimul an nu s-a putut întoarce din ţara de origine în termenul

stabilit de lege.

Soluţie: Forţa majoră trebuie luată în considerare la calculul şederii continue în

România. Se argumentează că este foarte dificil de dovedit, dar nu imposibil, forţa majoră;

odată declarată stare de război sau calamitate într-o ţară sau într-o regiune, nu ar trebui ca

cetăţeanul străin să mai trebuiască să dovedească cu documente forţa majoră din moment ce

aceasta este recunoscută în mod oficial.

Statutul de tolerat

Problema: Există situaţii în care cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României li se

respinge cererea de azil, sau sunt în aşteptarea returnării voluntare şi aceştia nu au mijloace

materiale să se întreţină sau să îşi îngrijească sănătatea.

Soluţia: Integrarea acestora în Centrele sociale ale comunităţilor locale sau a celei mai

învecinate şi prelungirea automată a asigurării de sănătate.

Sănătate

Problemă: Asigurarea de sănătate este un act necesar pentru obţinerea permisului de

şedere de orice tip. Dacă străinul este student sub 26 de ani, această asigurare de sănătate este

acoperită de către Statul Român, însă dacă depăşeşte această vârstă trebuie să plătească

contribuţia la Casa de Asigurări de Sănătate. S-au întâlnit destul de multe cazuri de străini

care atunci când au dorit să îşi prelungească permisul şi au fost nevoiţi să depună asiguarea

de sănătate la dosar, s-au trezit că aveau de plată sume mari retroactiv. Străinii respectivi nu

au plătit, pentru că nu au fost informaţi şi nu din neglijenţă.

Soluţie: Participanţii au ajuns la concluzia că broşurile şi alte materiale informative nu

sunt eficiente. Astfel că soluţia ar fi mediatorii interculturali. Aceştia ar trebui să atenţioneze

comunităţile să plătească asigurarea de sănătate prin diverse mijloace (online sau cele

clasice).

Problemă: Studenţii nu ştiu că pot să îşi aleagă orice alt medic de familie decât cel

studenţesc. Lista medicilor de familie este disponibilă pe website-urile CAS-urilor (Caselor

de Sănătate)

Soluţie: Mediatorii interculturali trebuie să informeze studenţii despre acest aspect. În

cazul în care un student sub 26 de ani doreşte să îşi modifice scopul şederii în România (de la

studii la membru de familie) poate face acest lucru fără a mai aduce la dosar o altă asigurare

de sănătate, ci este valabilă acea pe care deja o deţine.

Muncă

7

Problemă: Străinilor care doresc să muncească în România li se aplică pragul mediu

de salarizare (scopul acestei acţiuni a fost discutată intens de către participanţi, s-a discutat că

este o măsura afirmativă pentru a proteja muncitorii străini, sau că este o măsură de a

descuraja angajarea străinilor), astfel că taxele pe salariu pe care angajatorul trebuie să le

plătească sunt cu mult mai mari decât pe salariul minim. Angajatorul trebuie să mai

dovedească că pe locul de muncă al străinului nu poate fi angajat un român, un cetăţean UE

sau un cetăţean SEE.

Soluţie: Propunere de amendament legislativ prin care să se anuleze cerinţa pragului

mediu de salarizare

Problemă: Procesul birocratic stufos de obţinere a autorizaţiei de muncă. Conform

legii se obţine în 30 de zile de la depunerea dosarului, însă poate dura şi mai mult.

Angajatorii români evită să angajeze străini studenţi şi nestudenţi. Atât din cauza costului

ridicat de a-l avea ca angajat cât şi din cauza procesului birocratic. Procedura de angajare în

muncă a studenţilor străini este cea mai simplă dar cu toate aceastea sunt foarte puţini

studenţi străini angajaţi. Pentru studenţi nu este nevoie ca angajatorul să demonstreze că pe

locul de muncă vizat nu sunt persoane calificate din România, UE şi SEE. Plata pentru

autorizaţia de muncă a studenţilor este mai mică (50 de euro). Dosarul de acte pentru

obţinerea autorizaţiei se analizează rapid de către Serviciile de Imigrări teritoriale.

Angajatorii nu doresc să angajeze studenţi străini pentru că trebuie să facă dovadă că sunt în

regulă din punct de vedere financiar şi li se pare dificil să realizeze un întreg dosar pentru

autorizaţia de muncă.

Soluţie: Reprezentantul Serviciului pentru Imigrări a declarat că există deja curente de

opinie în vederea eliminării necesităţii obţinerii autorizaţiei de muncă pentru studenţi care vor

fi transpuse în proiecte de lege.

Problemă: De ce nu pot munci studenţii şi cu normă întreagă, şi numai 4 ore? Sunt

unele facultăţi care nu sunt foarte solicitante, astfel studentul străin poate munci mai mult

pentru completarea veniturilor.

Bine de ştiut: Studentul are posibilitatea de a schimba scopul şederii din studii în

muncă, fără a mai pleca în ţara de orgine pentru a obţine o viză de lungă durată în scop de

muncă. Cu condiţia ca locul de muncă să fie în domeniul de studiu al studentului

Social

Au fost propuse organizarea mai multor acţiuni comunitare / recreative, artistice care

să implice cetăţenii români şi cetăţenii străini. Exemple de bune practici sunt: Festivalul

Migraţie şi Drepturile Omului din Cluj, gastronomiile arabă şi basarabeană din Timişoara,

etc.

Educaţie

Problemă: Studenţii străini nu se pot înscrie la facultate, masterat, doctorat, în data de

1 octombrie al anului universitar în curs deoarece secretariatele facultăţilor nu îi pot înscrie

decât pe baza Ordinului de la Ministerul Educaţiei. Acesta vine cu întârziere, uneori chiar în

semestrul II ceea ce pune în dificultate studentul deoarece el nu poate beneficia de nici o

facilitate (carnet de student, subvenţie pe mijloacele de transport în comun, subvenţie la

încălzire dacă este bursier al statului Român, asistenţă medicală, etc).

Soluţie: Ameliorare legislativă prin: Modificarea Ordinului Ministerului Educaţiei nr.

6000/2012 şi a Legii nr. 1 în sensul ca să se stabilească termene clare, rezonabile pentru

înscriere la facultate, masterat, doctorat iar Ordinul Ministerului Educaţiei să sosească la

secretariatele facultăţilor înainte de 1 octombrie a anului universitar în curs pentru ca

studenţii să poată beneficia de statutul de student din prima zi a anului universitar.

Propunere de politici publice:

- Scăderea taxelor de rezidenţiat pentru studenţii străini pentru promovarea

învăţământului universitar românesc în ţări din afara Uniunii Europene.

8

Argument: Învăţământul universitar a constituit o soluţie de relansare economică

a oraşului Malmo din Suedia, care în 1990 era un port naval în paragină iar azi a

devenit o metropolă internaţională cu peste 110000 de studenţi, un pol de

dezvoltare de peste 300 de km în jurul oraşului Malmo pentru că a ales să treacă

de la societatea industrială la o societate a cunoaşterii, învăţământul universitar

devenind cea mai rentabilă industrie din regiune, oferind oportunităţi de educaţie,

muncă, locuinţă studenţilor dar şi familiilor lor, care aleg să studieze în Malmo.

- Regândirea principiilor educaţiei la nivelul normativelor europene

- Stabilirea unor criterii meritocratice pentru bursele acordate de Statul Român, în

vederea promovării importului de inteligenţă - Acordarea dreptului de liberă practică pentru străinii care au studiat medicina în

România. Aici se cunoaşte rezistenţa corpului profesional al medicilor români

care îngrădesc libera practică a străinilor. Nu s-au identificat soluţii practice. Nu

se ştie dacă o campanie de lobby bine construită ar da rezultate Educaţie - cultură - tineret

Probleme legate de adaptarea studenţilor – relaţia dintre Ministerul Educaţiei, IGI şi

Universitate, există o ineficienţă în comunicare care duce la o întârziere a ordinului de

înmatriculare. Acesta vine cam în decembrie. Studenţii merg la şcoală, dar nu pot beneficia

de cazare până nu au ordinul de înmatriculare. Studenţii basarabeni sunt obligaţi să urmeze cursuri de limba română, ceea ce ei nu au

nevoie, însă li se impune acest lucru. Este necesar să existe opţiunea pentru studenţii care se

înscriu la cursuri, fie să intre direct din anul pregătitor, fie să dea un examen pentru a dovedi

competenţele lingivistice. Examenul de limbă trebuie dat şi la liceu. Au existat cazuri în care

elevi basarabeni nu au avut cunoştinţe suficiente de limbă. Atunci când comisia care se

formează la Amabasada României din Republica Moldova pentru a evalua dosarele depuse

pentru, această comisie poate realiza şi testul de limbă. La unele facultăţi de medicină în care se studiază în engleză sau franceză se impune

ca examenul final să se dea în limba română. Cursurile optionale de limba arabă se pot realiza în şcoli conform legislaţiei actuale,

cu o singură precizare: în majoritatea şcolilor în care ar putea exista cereri de acest tip elevii

sunt împărţiţi în mai multe şcoli. Astfel este necesar ca ei să fie reuniţi într-una dintre şcoli

pentru a face orele optionale de limbă străină. Apoi notele sunt transmise către şcoli pentru a

fi trecute în catalog. Autoritatea Naţională pentru Calificări – am dori ca mediatorii interculturali să fie

calificaţi ca mediatori sociali (pentru a nu face demersuri pentru a introduce această meserie

în COR ci pentru a fi o specializare suplimentară în cadrul mediatorilor sociali). - Pentru a face modificări în COR este un Ordin comun de la Ministerul Muncii şi

Institutul Naţional de Statistică din 2002 - Pentru a introduce în COR mediator social trebuie avut în vedere standardul

ocupaţional. Trebuie urmat un curs şi apoi un proces de recunoaştere la nivel

naţional. În standardul ocupaţional sunt trecute nişte unităţi de competenţă. - Dacă ocupaţia există în COR nu se pot da decât certificate de absolvire - Trebuie analizate şi calificările din nomenclator

Pe lângă structurile celor implicaţi direct în proiect (cele 4 organizaţii

neguvernamentale partenere şi asociaţiile mediatorilor interculturali), la conferinţa naţională a

proiectului „Migrant în România interculturală”au mai fost delegaţi din partea a 19 alte

structuri, instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale:

Ambasada Republicii Islamice Pakistan

Arabic News Agency

Asociaţia Apel

9

Asociaţia de Cooperare Marocano-Europeană

Asociaţia Novapolis – Centrul de Analize şi Iniţiative pentru Dezvoltare

Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii

Autoritatea Naţională pentru Calificări

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială

Fundaţia Soros

Inspecţia Muncii

Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite

Liga Islamică şi Culturală din România

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Organizaţia Femeilor Refugiate în România

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie

Inspectoratul General pentru Imigrări

Este de remarcat că din partea Autorităţii Contractante – Inspectoratul General pentru

Imigrări al Ministerului Afacerilor Interne – au fost 4 cadre:

Cătălina Matache – Serviciul de Implementare Programe

Gigi Voinea – Serviciul Imigrări Iaşi

Ioan Puhace – Direcţia pentru Imigrări Bucureşti

Lucian Mureşan – Serviciul Imigrări Cluj

Cei 17 mediatori interculturali – din cele 5 oraşe ale proiectului – prezenţi la

eveniment, şi-au enunţat pe rând în plenul conferinţei naţionale principalele activităţi din anul

curent, prin discursuri, proiecţii cu imagini şi date relevante, etc. (plaurile lor de lucru lunare,

raportările lunare şi rapoartele generale ale lor - inclusiv ale celor 5 mediatori interculturali

din reţeua naţională a mediatorilor interculturali care din motive obiective n-au putut

participa la conferinţa naţională – sunt incluse în dosarul proiectului). Contribuţiile lor şi ale

oficialilor participanţi, împreună cu concluziile grupurilor tematice – care au lucrat în cele 3

ateliere ale conferinţei naţionale – au ajutat-o pe Adriana Griguţă, consultanta juridică şi pe

politici publice, la redactarea a 10 propuneri de politici publice ale proiectului „Migrant în

România interculturală” (detaliate în raportarea activităţilor dânsei), transmise instituţiilor

publice după cum urmează:

Propunerea de modificare legislativă referitoare la stabilirea cifrelor de şcolarizare

pentru studii universitare de licenţă alocate instituţiilor de învăţământ superior de

stat în vederea admiterii la studii a tinerilor din Republica Moldova care au

diplomă de bacalaureat obţinută în România şi a românilor de pretutindeni pe

criterii obiective – Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Propunerea de modificare legislativă referitoare la înfiinţarea Biroului Unic, un

compartiment aflat în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări –

Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General pentru Imigrări

Propunerea de modificare legislativă referitoare la eliminarea interdicţiei

cetăţenilor străini de a se înscrie la o instituţie de învăţământ autorizată -

Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Propunere de modificare legislativă referitoare la respectarea unor drepturi

fundamentale pentru străinii toleraţi - Ministerului Afacerilor Interne şi

Inspectoratului General pentru Imigrări

Propunerea de modificare legislativă referitoare la reducerea salariului minim

obligatoriu pentru străinii care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară

10

în scop de muncă - Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Muncii,

Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Propunerea de modificare legislativă referitoare la eliminarea condiţiei ca minorul,

în numele căruia se solicită un drept de şedere pe termen lung, să aibă un părinte

titular al acestui drept precum şi la introducerea dreptului cetăţeanului străin de a

depune concomitant cererea-tip de acordare a dreptului de şedere pe termen lung

pentru el şi pentru copii minori care au un drept de şedere pentru reîntregirea

familiei - Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General pentru

Imigrări

Propunerea de modificare legislativă referitoare la eliminarea autorizaţiei de

muncă pentru studenţii străini şi posibilitatea încheierii unui contract de muncă cu

normă întreagă - Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Propunerea de modificare legislativă referitoare la introducerea excepţiei de forţă

majoră la calcularea termenelor pentru acordarea unui străin a dreptului de şedere

pe termen lung - Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratului General pentru

Imigrări

Propunerea de modificare legislativă referitoare la reducerea taxelor de studii la

rezidenţiat pentru cetăţenii străini - Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului

şi Sportului

Propunerea de modificare legislativă referitoare la introducerea unor termene de

depunere a dosarelor cetăţenilor străini care doresc să studieze într-o instituţie de

învăţământ superior - Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Valentin Pepenel - evaluatorul proiectului „Migrant în România interculturală” - a

întocmit 2 formulare de evaluare, unul destinat participanţilor la conferinţa naţională şi unul

destinat membrilor echipei proiectului „Migrant în România interculturală” (ataşate acestui

raport), care au circulat şi au fost completate de către cei implicaţi, rezultatele detaliate

regăsindu-se în raportarea activităţilor dânsului; în rezumat, iată câteva date prezentând

media numerică şi procentuală a răspunsurilor la unele întrebări despre conferinţa naţională

(urmate de un extras din concluzii):

Per total, cât de mulţumit sunteţi de diversitatea participanţilor şi a

intervenanţilor?

(1 = foarte nemulţumit; 5 = foarte mulţumit)

4,65 = 93,04%

Consideraţi că vi s-a oferit oportunitatea de a vă exprima punctele de

vedere în cadrul acestei conferinţe?

(1 = în foarte mică măsură; 5 = în foarte mare măsură)

4,70 = 93,91%

Cum apreciaţi contribuţia dumneavoastră la desfăşurarea acestei

conferinţe?

(1 = nesatisfacatoare; 5 = foarte bună)

4,00 = 80,00%

Cum apreciaţi informaţiile prezentate în cadrul acestei conferinţe?

Claritate 4,52 = 90,43%

Actualitate 4,70 = 93,91%

Relevanţă 4,48 = 89,66%

Cum apreciaţi desfăşurarea evenimentului în general?

(1 = foarte slabă; 5 = foarte bună)

4,65 = 93,04%

Cum apreciaţi rezultatele obţinute în cadrul acestei conferinţe şi

posibilitatea implementării lor?

(1 = nesatisfăcătoare; 5 = foarte bune)

4,17 = 83,48%

11

„În general, participanţii la conferinţă au apreciat pozitiv calitatea conferinţei şi a

celorlalte activităţi realizate în cadrul proiectului, implicarea lor în discuţii şi şi-au manifestat

interesul de a participa şi la alte activităţi de acest tip care vor fi organizate în viitor.

Participanţii au apreciat în mod deosebit diversitatea subiectelor abordate şi prezenţa activă a

migranţilor şi mediatorilor interculturali, lucrul pe grupuri, prezenţa autorităţilor şi soluţia

propusă pentru acreditarea mediatorilor ca mediatori sociali cu specializare interculturală.

Sugestiile oferite de participanţi au fost în special legate de producerea de materiale de

informare în limbi străine, de a vedea o mai mare participare şi implicare din partea

autorităţilor. O parte dintre participanţi şi-au arătat disponibilitatea de a contribui la buna

desfăşurare a proiectului prin colaborări stabilite cu autorităţile şi cu membrii societăţii civile,

prin împărtăşirea experienţei în domeniu, participarea la activităţile proiectului şi diseminarea

informaţiilor şi a website-ului, prin redactarea de articole pentru revista Migrant în România”.

Material redactat de Eugen Gherga, coordonatorul proiectului „Migrant în România

interculturală”.

12

13

14

15

16

17

18

19

Migrant România interculturală

Evaluare finală

Vă rugăm evaluaţi pe o scală de la 1 la 5 satisfacţia dumneavoastră în legătură cu modul în

care au fost realizate următoarele aspecte din cadrul proiectului (1 = total nesatisfăcut; 5 =

foarte satisfăcut), precum şi să argumentaţi fiecare răspuns în căsuţa destinată acestor

comentarii:

1. Activităţi

1.1. Conferinţa naţională 1 2 3 4 5

1.2. Seminariile locale 1 2 3 4 5

1.3. Revista Migrant în România 1 2 3 4 5

1.4. Site-ul migrant.ro 1 2 3 4 5

1.5. Reţeaua de mediatori 1 2 3 4 5

1.6. Cursul pentru jurnalişti 1 2 3 4 5

20

2. Management şi colaborare

2.1. Claritatea şi relevanţa informaţiei

oferite de coordonatori

1 2 3 4 5

2.2. Propria contribuţie la atingerea

obiectivelor proiectului

1 2 3 4 5

2.3. Colaborarea cu alte

persoane/organizaţii implicate în proiect

1 2 3 4 5

2.4. Eficienţa comunicării în cadrul

parteneriatului

1 2 3 4 5

2.5. Alte aspecte:

________________________

1 2 3 4 5

Evolutia parteneriatului

Consideraţi că există o îmbunătăţire a colaborării în raport cu proiectul Migrant în România? Vă

rugăm detaliaţi aspectele pozitive şi elementele care ar trebui ameliorate.

Alte comentarii şi sugestii pentru dezvoltarea proiectului şi a parteneriatului în etapele

următoare

21

22