Vlad Antoaneta-AndreeaGrupa 1045

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE CIBERNETIC, STATISTIC I INFORMATIC ECONOMIC

Proiect Pachete Software

Student : Vlad Antoaneta AndreeaGrupa: 1045

Bucureti2012

CUPRINS

1. Pachetul Excel:1.1 Functii matematice1.2 Functii financiare:1.3 Grafice 1.4 Scenarii1.5 Goal seek:2. Pachetul AIMMS:2.1 Construirea variabilelor2.2 Adaugarea restrictiilor2.3 Introducerea datelor2.4 Program de minimizare a distantei totale2.5 Reprezentarea grafica2.6 Adaugarea butonului Rezolva problema3. Pachetul Sas:3.1 Importul unui fisier non-SAS i crearea tabelelor de date SAS3.2 Creare tabele SAS3.3 Interogari3.4 Jonctiuni3.5 Jonctiune externa3.6 Interogare cu parametru si raport3.7 Prelucrarea statistica si grafica3.8 Format definit de utilizator

CAP 1. APLICATII EXCEL

1.1FUNCTII MATEMATICE

a) Definirea problemeiIntr-o foaie de calcul dintr-un document Microsoft Excel sunt introduse date referitoare la stocul de marfa aflat in proprietatea unui magazin de cosmetice. Aceste date se refera la denumirea produsului, cantitate, pret fara TVA, TVA, pret cu TVA, valoarea totala a produselor fara TVA, valoarea totala TVA, valoarea totala a produselor cu TVA, preturile fiind exprimate in RON. Se cunosc cantitatea, pretul fara TVA si se doreste obtinerea prin calcul a TVA-ului, a pretului cu TVA, a valorii totale a stocului fara TVA si a valorii totale a produselor cu TVA. Taxa pe valoare adaugata este de 24%.b) Informaii necesare pentru rezolvareSe uitlizeaza datele deja cunoscute: cantitate, pret fara TVA si cota TVA (24%). c) Metode de calcul, algoritmi, formule de calcul utilizate Se formateaza foaia de calcul astfel incat sa aiba aspectul de mai jos si se utilizeaza urmatoarele formule de calcul:TVA = Pret fara TVA * Cota T.V.A.Pret cu TVA = Pret fara TVA + T.V.A.Valoarea fara TVA = Pret fara TVA * CantitateValoare TVA = TVA * CantitateValoare Totala = Valoare fara TVA + Valoare TVA;

1.2 Functii financiare1. Definirea problemei:Firma doreste sa faca un imprumut de 250.000 de lei, iar rata dobanzii este de 12% . Dorim sa calculam rata lunara pe care trebuie sa o plateasca firma astfel incat imprumutul sa poata fi achitat in 10 ani.Folosim inca 4 casute in tabelul de Excel care reprezinta Rata dobanzii, Durata imprumutului, Suma imprumutata, respectiv Valoarea lunara a ratei.Formula pe care am folosit-o este urmatoarea:=PMT(E24/12;E25*12;E26)

Interpretare economica:Valoarea ratei lunare pe care trebuie sa o plateasca firma lunar pentru a acoperi imprumutul de 250000 de lei in 10 ani cu o dobanda de 12% este de 3586,77371 lei.2. Firma face o vanzare din care obtine 15.000 lei pe care doreste sa il depuna intr-un depozit la banca; rata anuala a dobanzii este de 5.8%. De asemenea, firma depune in fiecare luna o suma de 350 de lei. Dorim sa calculam care este valoarea contului dupa 3 ani de zile. Formula pe care o folosim este urmatoarea:=FV(E29/12; E30*12; E32; E31)

Concluzii:Dupa o perioada de 3 ani de zile, valoarea pe care firma o va avea in cont este de 31569.884.02 de lei.

2. GraficeDorim sa vedem care este ponderea pe care o are fiecare produs in numarul total de produse. Vom folosi un grafic de tipul PIE chart pentru a reliefa acest lucru.Pentru a realiza graficul, selectam coloanele Denumire si Cantitate si apasam butonul Insert -> Chart Pie. Editam graficul prin click dreapta pe pie Add data labels si inca o data click dreapta Format Data Labels in care selectam Percentage pentru a arata exact care este procentul fiecarui produs din numarul total de produse.

3. Scenarii

Presupunem ca valoarea TVA-ului scade de la 24% la 18%. Cum se modifica valoarea totala a produselor?Pasii pe care trebuie sa ii urmam sunt urmatorii: Data -> Data Tools -> What If Analysis -> Scenario Manager. Aici alegem un nou scenariu (ADD) si vom denumi noul scenariu TVA. Apoi la Changing Cells selectam celula unde TVA = 24% (H1). Apasam OK si introducem noua valoare de 18% si apoi selectam Summary.Result cells: D2:D21(Valoarea noului TVA)Scenario Summary

Current Values:TVA modificat

Changing Cells:

$H$10.240.18

Result Cells:Pret cu TVAValoare fara TVAValoare TVAValoare totala

$D$22.41.811.82003.6203.6

$D$34.323.2421.244864.86490.86

$D$48.646.4842.488284.14832.14

$D$53.122.3415.345597.74566.74

$D$63.122.3415.344426.12448.12

$D$73.122.3415.341562.16158.16

$D$810.327.7450.7418497.741856.74

$D$98.46.341.38404.32844.32

$D$105.764.3228.32480.3648.36

$D$116.725.0433.0415129.721521.72

$D$123.362.5216.521400181418

$D$131.681.268.261614.14165.14

$D$145.043.7824.787146.12720.12

$D$155.043.7824.78130211.161313.16

$D$165.043.7824.787566.48762.48

$D$175.043.7824.789037.74910.74

$D$186.484.8631.866214.14625.14

$D$198.46.341.36653.42668.42

$D$205.283.9625.964403.6443.6

$D$211.20.95.91706.12176.12

4. Goal Seek

Valoarea totala a vanzarilor este de 14214.24 lei. Firma doreste sa creasca aceasta valoare pana la 15200 de lei prin a aduce o cantitate mai mare de fonduri de ten. Care ar trebui sa fie catitatea de Fonduri de ten pentru a obtine suma dorita in vanzari?Situatie initiala :

Pasii pe care trebuie sa ii urmam sunt urmatorii: Data->What-If analysis->Goal Seek .In fereastra ce ne apare la Set cell,selectam celula profitului ,la To Value o sa setam 15200 ,cat ne-am dori sa fie valoarea totala a vanzarilor,iar la By Changing Cell selectam celula B8.

Situatia finala:

Din tabelul rezultat, observam ca ar trebui sa vindem aproximativ 66 de bucati de Fond de ten pentru ca valoarea totala a vanzarilor sa ajunga la 15200.

CAP 2. AIMMS

Magazinele de produse cosmetic YvesRoche trebuie sa aprovizioneze o data la 4 luni celelalte filiale din tara. Ei trebuie sa decida cum vor aproviziona fiecare magazin in parte din depozitele situate in Bucuresti, Constanta, Brasov si Timisoara. Se cunosc capacitatile de pastrare a depozitelor si necesarul ce revine furnizorilor. In tabelul de mai jos sunt afisate costurile de transport:De la / CatreYvesRoche AfiYvesRoche SibiuYvesRoche ClujYvesRoche PitestiOferta

Depozit Bucuresti120219222432300

Depozit Constanta256234678543400

Depozit Brasov364543324567500

Depozit Timisoara187244178434360

Cerere400500250390

Incercam sa gasim un mod de livrare de la depozite catre furnizori astfel incat sa se minimizeze costul total de transport, cu respectarea constrangerilor legate de capacitatile de depozitare si necesarul fiecarui magazin. Vom utiliza programul AIMMS pentru a putea rezolva problema de transport.

In continuare vom completa datele problemei de transport. Astfel pentru identificatorii Depozite si Clienti-Metro vom popula tabelul cu datele problemei. Parametrii de cerere si oferta sunt reprezentati de ultima linie, respectiv ultima coloana din tabel, iar variabila CostTransport are ca date matricea 5x5 din tabelul initial.

Rezolvarea problemei de transport se face deschizand MainExecution si completand in campul Body urmatoarele formule(Tabelul 2.18): Solve MinCostTransport;If(MinCostTransport.ProgramStatus'Optimal') Then empty Transport, CostTotalTransport;Endif;

Pasul urmator in rezolvare este: apasam click-dreapta pe MainExecution apoi selectam Run Procedure. Pentru a putea vedea rezultatele deschidem Transport -> Data

In urma analizei tabelului observam ca necesarul pentru YvesRoche Afi(Cerere 400) este acoperit de Depozitele din Timisoara si Bucuresti, pentru YvesRoche Sibiu (cerere 500) necesarul este acoperit de Depozitul din Constanta si Timisoara. Magazinul YvesRoche Cluj (cerere 250) se aprovizioneaza din depozitele din Brasov si Timisoara, iar YvesRoche Pitesti (cerere 390) este aprovizionat in totalitate de catre depozitul din Brasov.In urma analizei costurilor de transport, managerii YvesRoche se hotarasc sa aprovizioneze magazinele din Bucuresti, Cluj, Sibiu si Pitesti conform rezultatelor din tabelul de mai sus, deoarece reprezinta costul cel mai mic de transport intre depozite si clienti. Acest cost are o valoare de 1540 de unitati monetare.In continuare vom construi o pagina pentru prezentarea datelor de intrare si a rezultatelor. Selectam Page Manager, cream pagina Date de intrare si iesire. Deschidem pagina si desenam un tabel care va cuprinde CostTransport, Oferta si Cererea.

Construim doua grafice, unul pentru cerere, iar celalalt pentru oferta

Vom crea in continuare tabelul care contine variabila Transport si vom construi un Bar Chart petru prezentarea rezultatelor. Vom adauga si un camp care va contine costul total de transport (Scalar -> CostTotalTransport).

Adaugam un buton cu titlul Rezolva Problema astfel incat, in momentul in care modificam costurile de transport, cererea sau oferta, butonul va rezolva problema si va afisa noile costuri. Se modifica oferta pentru depozitul din Brasov, devenind 800 si cererea peantru YvesRoche Afi, deveninf 600:

Concluzii:Observam ca in urma afisarii rezultatului modificarea costului total al transportului, acesta devenind 519310.

CAP 3. SAS

1. Importul unui fisier non-SAS si crearea de tabele de date SAS. Sa se importe in SAS foaia Excel: Baza date.xlsx Din meniul SAS File vom alege optiunea Open Data si selectam fisierul Excel pe care dorim sa il importam. Alegem foaia de calcul Sheet1 si bifam optiunea First row of range contains field names. Apasam Next, iar la pasul urmator putem defini fiecare coloana in parte, sau selecta doar coloanele care ne intereseaza pentru output. Ultimul pas contine cateva optiuni avansate, printre care: Embed the data within the generated SAS code si Remove characters that can cause transmission errors from text-based data files. Prima optiune daca o bifam SAS va include un nou program care se poate rula din nou, sau poate fi distribuit catre alti utilizatori, iar a doua optiune o bifam in cazul in care importam caractere speciale, din alte limbi, pe care SAS este posibil sa nu le recunoasca. Apoi apasam Finish. Tabelul obtinut in urma importarii excelului:

Rezultatul obtinut este de o tabela de date SAS care contine toate detalii despre stocul, pretul si valoarea produselor pe care le are magazinul nostru de cosmetica.

2. Interogari Sa se creeze un raport care sa afiseze toate produsele cu un TVA(24%) mai mic de 4.5. Se afiseaza numele produselor, TVA-ul(24%) si pretul total al produselor (pretul cu TVA)Din Process Flow se alege optiunea Query Builder pentru tabela SAS. Selectam in tab-ul aparut pe ecran cele 3 coloane pe care dorim sa le afisam. Apoi adaugam filtrul in tab-ul Filter Data, sa se afiseze doar produsele care au valoarea TVA-ului < 4.5, TVA-ul, si pretul total al produselor.

Sa se creeze un raport care contine produsele a caror cantitate este mai mare sau egala cu 30, iar valoarea totala a produselor este mai mare de 850 de lei.Din Process Flow se alege optiunea Query Builder pentru tabela SAS. Selectam in tab-ul aparut pe ecran coloanele pe care dorim sa le afisam. Apoi adaugam filtrul in tab-ul Filter Data -> Advanced filter, sa se afiseze doar produsele a caror cantitate este mai mare sau egala cu 30 iar valoarea totala a produselor este mai mare de 850 de lei.

Din urma interogarii putem observa ca avem 5 categorii de produse care sa gasesc intr-o cantitate mai mare sau egala cu 30, iar valoarea totala a produselor este mai mare de 850 de lei.

Jonctiuni

. Pentru a realiza jonctiuni intre tabele am creat fisierul Excel Jonctiuni. Vom importa in SAS foile de lucru numite Produse, Comenzi, Clienti. Sa se afiseze toti clientii care cumpara produse cosmetice pentru ingrijirea si cosmetizarea tenului (tabelul trebuie sa contina numele clientului, numele produsului, cantitatea, pretul produsului, valoarea comenzii si tipul acestuia).B. Dupa ce importam toate foile de lucru din fisierul Jonctiuni, vom selecta in SAS Tasks - > Data - > Query Builder pentru a crea legatura interna intre tabele si a rezolva problema. C. Adaugam tabele Produse, Clienti si Comenzi in Query Builder si realizam legatura intre ele folosind Join Tables astfel: tabelele vor fi legate in urmatorul fel: t1(Clienti) cu t2(Comenzi) prin Id Client, iar t2(Comenzi) cu t3(Produse) prin Cod produs

In etapa urmatoare vom alege din cele 3 tabele campurile care ne interesaza, dupa care vom aplica filtrul pentru a selecta doar clientii care cumpara produse pentru ingrijirea si cosmetizarea tenului.

In urma rularii vom obtine urmatorul tabel care contine toti clientii care au comandat produse cosmetice pentru ingrijirea tenului.

Jonctiune externa Clientii cu Id-urile intre 234-237 au renuntat la comenzi. Sa se realizeze o jonctiune externa pentru a evidentia care sunt acestia si care sunt produsele pe care nu le-au mai comandat.Avem neoie de toate cele 3 tabele ca in exemplul de mai sus. Pentru a realiza o jonctiune externa dupa ce selectam tabelele si realizam jonctiunea intre ele vom deschide Options -> Options for this Query. Aici bifam Override the corresponding default settings si selectam Data View.

Interogare cu parametru si Raport Sa se realizeze o interogare cu parametru pentru a se afisa toate produsele care au pretul mai mare decat o valoare data. Sa se realizeze un raport al produselor rezultate. Avem nevoie de tabela Produse. Alegem optiunea Query Builder pentru tabela Produse. Selectam optiunea Prompt Manager - > ADD. In fereastra Edit Prompt, textboxul Name punem numele parametrului (Pret_Limita), iar in textboxul Displayed text vom scrie: Afisati produsele cu pret mai mare de.

In tabul Prompt Type and Values alegem valorile: Tipul Numeric, User enter values, Number of values: Single Value, Default Value:0.

In continuare vom aplica filtrul pe coloana Pret+TVA:

Dupa aplicarea filtrului, in tabul Results selectam urmatoarele optiuni:

In urma rularii interogarii ne va aparea o fereastra ce ne va cere sa introducem valoarea dupa care dorim sa facem filtrarea.

Am ales sa vedem care sunt produsele care au un pret mai mare decat 3 u.m

Prelucrare statistica si graficaA. Creati o tabela de frecvente unidimensionale pentru a calcula cantitatea de produse comandate de fiecare client. Apoi creati si graficul aferent. B. Se creaza o interogare care sa realizeze o jonctiune intre tabelele Clienti si Comenzi. C. Pe baza rezultatului interogarii se creaza tabela de frecvente folosind prelucrarea One- Way-Frequencies dupa Client si Cantitatea de produse cumparate.

Pentru realizarea graficului pornim de la aceeasi interogare si utilizam prelucrarea PIE Chart din tabul Graph, care va fi realizat tot dupa client si cantitatea produselor cumparate.Bifam in cadrul optiunilor ca graficul sa aiba legenda si rulam.Rezultatul in urma prelucrarii One-Way-Frequencies este evidentiat de tabelul 1, iar graficul de tabelul 2.

Tabelul 1 Tabelul 2

Format definit de utilizatorA. Pe baza rezultatelor obtinute la punctul anterior sa se defineasca un format de afisare al cantitatilor vandute catre fiecare client si sa se afiseze rezultatul prelucrarii.B. Vom crea un nou format, substituind coloana Cantitate la interogarile viitoare.C. Pentru a crea un format vom selecta Data -> Create Format dupa care vom completa conform tabelelor urmatoare

Crearea unui document compusA. Sa se creeze o tabela agregata care sa contina valoarea totala a produselor vanduteB. Avem nevoie de importul tabelei ProduseC. Pentru a incepe selectam Tasks -> Describe -> Summary Statistics Wizard, iar in fereastra aparuta vom trage coloana Pret+TVA ca variabila de analiza si Denumire Produs ca variabila de clasificare

La pasul urmator selectam Box and Whisker si rulam programul.D. Rezultatul este format dintr-un grafic unde se observa distributia preturilor de vanzare a produselor.

Stiluri create de utilizatorA. Sa se personalizeze stilul de afisare al rezultatelorB. Vom folosi de exemplu tabela Produse.C. Am ales ca rezultatele obtinute sa fie salvate in format HTML(Tabel 4.34). Cu ajutorul instrumentului Style Manager vom crea un stil propriu, numit Style,(Tabel 4.33) si il vom seta implicit pentru restul rezultatelor obtinute. Style Manager se deschide din meniul principal de la tabul Tools. D. Rezultatele sunt prezentate ulterior.

21