8/17/2019 Proiecte Naţionale În Transilvania

1/6

Proiecte naţionale în Transilvania

Secolul al XVIII-lea, denumit de istorici și ”epoca fanariotă”, a fost marcat deextinderea inuenței, pe de o parte, a Imperiului Otoman în Moldoa și !ara"om#nească, iar pe de altă parte, de inuența Imperiului $a%s%ur&ic în 'ransilania()ipsa drepturilor și li%ertăților i-a am%iționat pe rom#ni, st#rnind în ei dorința deemancipare și unitate( Ideile politice din acest secol nu doar că seresc dreptinspirație pentru proiectele din secolul al XIX-lea, dar repre*intă și primul pas spremodernitate( +nul dintre primele proiecte politice a fost ”Supplex )i%ellusValacorum” din anul ./, inspirat în mare parte de ”Supplex )i%ellus” din .00,

 întocmit de episcopul Inocențiu Micu 1lein în 'ransilania(

Supplex )i%ellus Valacorum

Supplex )i%ellus Valacorumeste numele su% care a rămas înistorie memoriul na2iunii rom#ne din

 'ransilania din ./, cel maiimportant act politic al rom#nilor

transilăneni din secolul XVIII( 3rodusal celor mai luminate min2i aleintelectualită2ii rom#ne4ti, născut încontextul iluminismului care *&uduiaecea 5uropă, actul încununea*ăeforturi îndelun&ate pentruemancipare politică 4i na2ională arom#nilor precum 4i o serie lun&ă dememorii 4i peti2ii( Supplex )i%ellusformulea*ă sintetic reendicărilepoporului rom#n 4i este un document

pro&ramator pentru lupta pentruemancipare na2ională care aea săai%ă loc în secolul XIX, p#nă la apari2iadupă o sută de ani a Memorandumului din 6/7(

Memoriul se adresea*ă împăratului )eopold al II-lea al 8ustriei, instalat denumai un an pe tron, după moartea reformatorului Iosif al II-lea( 9nainte de moarte,Iosif al II-lea, de*amă&it de efectele politicii sale reformatoare, reocase reformele 4iproocase refacerea imperiului a%solutist, dar care tre%uia să dea socoteală

8/17/2019 Proiecte Naţionale În Transilvania

2/6

fermentului produs de reformă 4i de ideile reolu2ionare france*e( 9n lumina acestoreolu2ii, rom#nii din 'ransilania, ca 4i celelalte popoare din imperiu, tre%uiau săreac2ione*e pentru a-4i formula propriile reendicări(

)a redactarea memoriului au participat, direct sau indirect, Samuil Micu, 3etruMaior, :eor&e ;incai, Ioan Molnar-3iuariu, Iosif Meesi de la ara%ant episcop de Oradea 4i al2ii( 3rimaersiune a fost redactată în lim%a &ermană, iar forma ?nală a fost în lim%a latină(

 'e*a fundamentală a documentului este că @drepturile omului 4i ale societă2ii ciile”sunt 2inta cea mai înaltă a împără2iei 4i că nicio parte a cetă2enilor nu tre%uie sălipsească pe alta de drepturile ei 4i să o asuprească( 3rin urmare na2iunea rom#năcere să i se redea drepturile străeci de care a fost despuiată fără nici un drept însecolul XVII( 3eti2ia arată că na2iunea rom#nă este cea mai ece 4i mai numeroasădin 'ransilania 4i face un scurt istoric al na2iunii rom#ne, care se tra&e din coloni4tiilui 'raian 4i a rămas neclintită în fa2a năălirilor %ar%are, a ales pe re&ele un&urilor

 'utum după ce ducele :elu a pierdut lupta cu ei, că rom#nii sunt cre4tini încă depe remea stăp#nirii romane( 3e de-o parte sunt aduse ar&umente istorice, pe de

altă parte ar&umente %a*ate pe superioritatea numerică( Scopul ?nal al rom#niloreste acela de a intra în ia2a politică a 2ării în irtutea ecită2ii date denumero*itatea ei(

Memoriul a fost sortit e4ecului de momentul politic nefaora%il( "eendicărilesale presupuneau o rei*uire fundamentală a sistemului constitu2ional al na2iunilorpolitice recunoscute( >ieta din ./A-./ 2intea la resta%ilirea priile&iilor feudale,rom#nii ?ind exclu4i în continuare de la ia2a politică, iar împăratul a fost neoit săcadă de acord cu marea no%ilime( 8stfel, atunci c#nd memoriul a aBuns la împărat,el că*use deBa de acord cu no%ilimea, dar l-a trimis >ietei pentru de*%atere(acia, cu unnumăr foarte mare de solda2i eterani, ca să apere proincia GH( >rept aceea,

8/17/2019 Proiecte Naţionale În Transilvania

3/6

=a2iunea rom#nă, ru&ătoare 4i umilă, ine la tronul MaBestă2ii Voastre, 4i, cuenera2ia 4i supunerea cuenită, se roa&ă 4i cere următoareleJ

F(

8/17/2019 Proiecte Naţionale În Transilvania

4/6

niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor i obiceiurilor, că ea î i trage originea de la coloniileș șromane aduse la începutul secolului al doilea de către împăratul Traian, în nenumărate rînduri, în acia,cu un număr oarte mare de solda i veterani, ca să apere "rovincia. #rma ii lui Traian $ugustul auț șstăpînit acia cîteva secole. %ub a lor neîntreruptă stăpînire, în această "rovincie a ost răspîndită i șcredin a cre tină după ritul bisericii răsăritene prin străduin aț ș ț episcopilor  "rotogen, &auden iuț  , Niceta i ș  Theotin,  mai ales în secolul al 'lea, după cum neo aratăaceastă întreagă istorie bisericească. (...) *înd ungurii, către sîr itul secolului al '+lea, sub duceleș(lor) Tuhutum, au năvălit în păr ile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor (păr i) se numeau cu numele,ț ț schimbat, de vlahi, după mărturia celui mai vechi scriitor al #ngariei, $nonmus, notarul regelui -la/ înruntea lor se ala în clipa aceea ducele lor propriu, &elu, cu putere supremă, nenorocos însă în lupta lacare a pornit cu ungurii spre apărarea patriei sale, de vreme ce în acea luptă el ia pierdut i domnia i ș ș șvia a. (...) $tît istoria "atriei cît i istoria romană ne arată că românii au locuit în păr ile Transilvaniei ț ș ț desigur cu multe secole înainte de a i venit ungurii, i, cînd ei, pier0înd în luptă pe propriul lor duce &elu,șnu sau mai împotrivit ungurilor, ci mai curînd, de bunăvoia lor, prin chiar acest apt au admis de la sine

 pe unguri la conlocuirea cu dîn ii, la concetă enie, ca i la comunitatea drepturilor regnicolare. #ngurii auș ț șost mul umi i cu această liberă i spontană ac iune a românilor, i amîndouă neamurile iau găsit înț ț ș ț ș școncetă enie i în comunitatea drepturilor ericirea lor, pe care nau voi so încreadă sor ilor unui ră0boi ț ș ț ulterior, de al cărui sîr it nesigur amîndouă trebuiau să se teamă. (...) *ăș  sa ii  ș  au venit în păr ileț Transilvaniei în secolul al +''lea, (iar) armenii   i bulgarii în secolul al +''lea i că au ob inut ( i ei)ș ș ț șadmisiunea, ne mărturisesc, aara de istorie, privilegiile i diplomele principilor. 1ai rămînș  germanii ,

cetă eni ai "atriei, care, după cum neo dovede te de asemenea istoria, au venit în "rovincie mai ales peț șla sîr itul secolului al +''lea cu armata ericitului împărat 2eopold i au ob inut admisiunea e3act înș ș ț acela i el în care (au ob inuto) i ungurii, care au venit pe la sîr itul secolului al '+lea. (...)4 ș ț ș ș

https://ro.wikipedia.org/wiki/Traianhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protogen&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protogen&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gauden%C8%9Biu&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gauden%C8%9Biu&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Niceta_de_Remesianahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Niceta_de_Remesianahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theotin&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theotin&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tuhutum&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tuhutum&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tuhutum&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Anonymushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Geluhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Geluhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Armenihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Germanihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Germanihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Daciahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protogen&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gauden%C8%9Biu&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Niceta_de_Remesianahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Theotin&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tuhutum&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Anonymushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Geluhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Armenihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Germanihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Traian

8/17/2019 Proiecte Naţionale În Transilvania

5/6

—D. Prodan, %upple3 2ibellus alachorum, edi ia 1967: Ed. tiin ifică, Bucure ti, 1967, p. 493-509ț Ș ț ș

8/17/2019 Proiecte Naţionale În Transilvania

6/6