P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 44, AN II

Proiecte inovatoare - puterea exemplului

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2015

Fotografie coperta I: Antoniu Bumb

Credite foto: Antoniu Bumb, beneficiarii proiectelor, fotolia, Alexis Noël, Michiel Hendryckx

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

CUPRINS

ABREVIERI ......................................................................................................................................................................................... 2

INTRODUCERE .................................................................................................................................................................................. 3

VALONIA – PAŞI SPRE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ ........................................................................................................ 4

PRODUSE ŞI EVENIMENTE LOCALE: ÎN CĂUTAREA UNEI NOI IDENTITĂŢI A REGIUNII VALONE ..................................... 8

AGRICULTURĂ SUSTENABILĂ, CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ........................................................................................... 12

O NOUĂ FORMĂ DE GRĂDINĂRIT ÎN MEDIUL RURAL: SALVAREA PLANTELOR PE CALE DE DISPARIŢIE ......................14

BISERICILE VALONE VIN ÎN ÎNTÂMPINAREA TURIŞTILOR ..................................................................................................... 16

GHIDURILE AUDIO – O FORMĂ NOUĂ DE A DESCOPERI TRADIȚIILE ZONELOR RURALE ............................................... 20

CU BICICLETA PRIN VALONIA PICARDĂ ...................................................................................................................................... 22

PROIECTE DE INSERȚIE SOCIALĂ DERULATE ÎN COLABORARE CU FERMIERI BELGIENI ................................................ 24

ARHITECTURĂ: CONSERVAREA PATRIMONIULUI .................................................................................................................... 26

SOLUȚII LOCALE PENTRU RENOVAREA PATRIMONIULUI ŞI INTRODUCEREA LUI ÎN CIRCUITUL TURISTIC ............... 28

PUNCTE DE VÂNZARE A PRODUSELOR LOCALE ÎN PROVINCIA LIÈGE ................................................................................. 30

PRODUSELE LOCALE, LIANT ÎNTRE INSTITUȚII PUBLICE ŞI FERMIERI ............................................................................... 32

MĂSURI INOVATOARE ÎN ROMÂNIA ............................................................................................................................................ 34

PĂREREA SPECIALISTULUI: CREAREA ŞI PROMOVAREA BRANDULUI DE GAL ................................................................... 36

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................................................ 40

2 3

GAL

LEADER

MADR

PNDR

RNDR

UE

UNESCO

Grup de Acţiune Locală

Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Uniunea Europeană

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Ştiință și Cultură

ABREVIERI IntroducereNumărul de față al publicației tematice își propune să „importe” și să prezinte ca sursă de inspirație câteva dintre cele mai de succes proiecte inovatoare din cadrul LEADER.

A fost aleasă Regiunea Valonă din Belgia, considerată un punct de referință pe o posibilă hartă a ideilor și inițiativelor de proiecte care au adus un suflu nou în activitatea derulată de Grupurile de Acțiune Locală din Europa.

Cazurile despre care va fi vorba în paginile următoare sunt uneori unice la nivelul

regiunii sau sub-regiunii, iar alteori sunt adaptate și puse în practică după ce au dat rezultate în alte zone învecinate sau asemănătoare.

Inovația poate fi un bun comun, se poate transfera. Importantă rămâne viziunea, felul în care autorul (sau autorii) unui proiect își închipuie că poate fi schimbată în bine viața unei comunități rurale, cu condiția ca această capacitate de a vedea contururile viitoare ale satului, comunei sau zonei respective să fie însoțită de o evaluare precisă a mijloacelor prin care schimbarea să devină posibilă.

4 5

Valonia – paşi spre dezvoltare rurală durabilă

Ca multe alte regiuni europene, Valonia dispune de identitate istorică și amprentă etnică specifice și, în prezent, se confruntă cu o serie de probleme care tind să nu țină cont de caracteristicile locale sau de propria traiectorie de dezvoltare. Parte a statului federal belgian, regiunea se întinde pe ceva mai mult de jumătate din teritoriul național, cu ai săi 16.844 km2, în timp ce populația, numărând, la 1 ianuarie 2012, 3.562.827 de locuitori, reprezintă numai o treime din totalul țării. Odinioară puternic industrializată, Valonia și-a construit identitatea nu numai în jurul limbii vorbite de majoritatea locuitorilor, respectiv franceza, ci și în jurul ramurilor industriale care au cunoscut o dezvoltare prodigioasă începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Zonele bogate în cărbune și cele în care s-a extins industria metalurgică, concentrate în jurul unor poli industriali precum Liège, Verviers sau Charleroi, au cunoscut însă un declin considerabil de-a lungul secolului trecut, administrațiile succesive încercând, mai ales după cel de-al Doilea Război Mondial, diverse soluții pentru a restabili fragilul echilibru economic al regiunii.

În privința agriculturii, problemele au apărut ceva mai recent, accentuându-se în ultimele decenii. În contextul unei urbanizări pronunțate a Valoniei și al unei deschideri

globale a piețelor, agricultura a început să-și piardă din atractivitate – dacă în 1990, de pildă, 46.305 de persoane activau în acest domeniu, în 2010 mai erau consemnate doar 24.315 de persoane angrenate în activități agricole. În tot acest timp, mărimea medie a suprafețelor cultivate a crescut, sugerând faptul că fermele și exploatațiile agricole tind să se concentreze și să depindă de mai puțini actori implicați în acest sector. Acest lucru explică, pentru unii experți, și reticența tinerilor de mai lua în calcul munca

6 7

în agricultură – șansele de a reuși pe cont propriu sunt mult diminuate când trebuie să concurezi cu ferme mari din vecinătate. În plus, agricultura regiunii se confruntă și cu o serie de evoluții îngrijorătoare în ceea ce privește impactul ecologic al culturilor (cum

ar fi nivelurile de nitrați și fosfați prezente în sol și în apele curgătoare) și trebuie redefinită într-un moment în care se pune accentul pe sustenabilitate și pe conservarea biodiversității.

Soluțiile au început să își facă apariția. De pildă, în ultimii 30 de ani, conform unui studiu din 2013, numărul de fermieri care practică agricultura organică a crescut promițător – de la doar 37 în 1987 la 1.100 în prezent. În paralel, dar într-un ritm mai lent, a început să crească în regiune și cererea pentru produse provenite din agricultura organică. Acesta nu este însă singurul remediu pentru carențele agriculturii valone.

Problemele cu care se confruntă agricultura valonă, în niciun caz unice la nivel european, pot fi depășite prin intermediul unor inițiative individuale sau de grup, atâta timp cât se pune accentul pe o viziune globală, pe identificarea nevoilor consumatorilor dintr-o anumită zonă și pe promovarea eficientă a propriului produs. Pe de altă parte, viața comunităților rurale, oricât de legată ar fi de agricultură, nu se reduce numai la aceasta. În comune și în sate pot fi îmbunătățite serviciile, poate fi încurajat turismul și poate fi restabilit simțul coeziunii și al solidarității, atâta timp cât există proiecte care să-i implice pe localnici și să le îmbogățească perspectiva asupra vieții trăite în comun.

8 9

Paradoxul multora dintre campaniile care încearcă să atragă atenția asupra diferitelor zone din regiunea valonă constă în identificarea vechiului și autenticului, cu instrumente noi, moderne. Când vine vorba de promovarea produselor și valorilor locale, noul (internetul, mass media, festivalul tematic) poate foarte bine să pună în valoare elemente ale tradiției sau ale vieții cotidiene care altfel ar rămâne anonime.

Acest principiu a stat de multe ori la baza inițiativelor propuse de actori individuali sau de grupuri de acțiune locală din regiunea valonă în ultimii zece ani. Valorile și produsele locale trebuie cunoscute și recunoscute, iar pentru ca acest lucru să se întâmple, ecourile acțiunilor întreprinse trebuie să depășească granițele comunei sau ale zonei în care acestea au loc.

Un exemplu în acest sens îl constituie acțiunile întreprinse de GAL-ul Cuestas în trei comune din provincia Luxemburg – Etalle, Meix-devant-Virton și Tintigny. Prioritară pentru membrii GAL-ului era organizarea fermierilor din zonă și crearea unui circuit comercial prin care ei să-și poată vinde produsele de origine animală. Nu mai puțin importantă s-a dovedit a fi însă crearea unei identități pentru aceste produse, una care să sublinieze originea lor și faptul că proveneau din exploatații agricole

sustenabile. Prin urmare, a fost creată marca „Bœuf des prairies gaumaises” (Carne de vită de pe pajiștile din Gaume), care mai târziu a fost și înregistrată. A fost realizat un site, www.boeufgaume.be (între timp, transferat pe www.gaumefermiere.com), pe care se prezenta proiectul și apăreau informații despre fermierii cooptați. În plus, au fost organizate o serie de evenimente de promovare (de pildă, degustări ale produselor) și, pentru a fi făcut cunoscut în regiune și în afara ei, proiectul a fost prezentat la târgul agricol de la Libramont și înscris în concursul Interreg IDEA.

Pentru GAL-ul Saveurs et Patrimoine, care își desfășoară activitatea în trei comune din porțiunea centrală a regiunii geografice Condroz – Ciney, Hamois și Havelange –,

Produse şi evenimente locale: în căutarea unei noi identităţi a regiunii valone

10 11

implicarea în promovarea valorilor locale presupune coordonarea unor mici festivaluri tematice, care reușesc să însuflețească de fiecare dată viața cotidiană a zonei. Inițiativa GAL-ului a pornit de la un relativ eșec al acestuia. Încercând să organizeze piețe în care agricultorii locali să-și vândă produsele, grupul s-a izbit de reticența ulterioară a acestora: punerea la punct a piețelor lua destul de mult timp, iar beneficiile erau sub așteptări. Membrii GAL-ului s-au gândit atunci să diversifice activitățile. Pe bază de proiect, fermierilor locali li s-a dat ocazia să propună evenimente legate de produsele tipice ale zonei (cum ar fi căpșunile sau brânza), pe care GAL-ul să le finanțeze, ajutându-i pe localnici să le organizeze. Accentul cade pe produsele agricole, dar și pe meșteșugurile tradiționale ale regiunii sau pe valorile ei de patrimoniu. Această coabitare a agriculturii locale cu tradițiile perene ale

comunelor a dat rezultate: în 2012 au fost organizate zece întâlniri și festivaluri de acest fel, iar în 2013 numărul evenimentelor a crescut la 14. Investiția GAL-ului e redusă din punct de vedere financiar (pentru fiecare eveniment, grupul contribuie cu aproximativ 2.000 de euro), iar membrii lui speră ca pe viitor manifestările să continue independent de aportul lor.

Informaţii (contact): François Arnould, Parc Naturel de Gaume (ex GAL Cuestas) – f.arnould@cuestas.beSite-ul proiectului: www.gaumefermiere.

com

Justine Fourneaux –terroir@galvraicondroz.be

Site-ul proiectului:www.galvraicondroz.be

12 13

Agricultură sustenabilă: conservarea biodiversităţii

Cum globalizarea începe să-și facă simțite unele efecte nefaste, și în regiunea valonă, idei care păreau odinioară învechite își fac din nou apariția. Una dintre acestea e cea a fermei pe cât posibil autonome. În condițiile în care crescătorii de animale din Valonia trebuie să facă față concurenței internaționale și să-și reducă propriile cheltuieli de exploatare, una dintre măsurile la îndemână ar consta în producerea pe cont propriu a furajelor și îngrășămintelor necesare. O astfel de acțiune trebuie însă gândită temeinic, iar fermierii mai reticenți în ce privește eficiența ei ar trebui să cunoască modele care să-i convingă că e posibil să fii în același timp competitiv și autonom.

Acesta a fost impulsul care a dat naștere unui proiect derulat de GAL-ul Haute-Sûre Forêt d’Anlier în colaborare cu două asociații din provincia Luxemburg, specializate în probleme ce țin de agricultură și mediu (analiza solurilor, a calității apelor etc.), Fourrages Mieux și Centre de

Ferme autonome, ferme rentabile Michamps, și împreună cu Centrul Valon de Studii Agronomice din Libramont. Ca atare, proiectul propus urmărea creșterea rentabilității fermelor, fără a pierde din vedere impactul pe care nutrețurile și îngrășămintele folosite îl pot avea asupra mediului.

Într-o primă fază, desfășurată pe durata a 24 de luni de la mediatizarea proiectului, s-a început cu pregătirea profesională a unui consilier agricol în cadrul GAL-ului, s-a luat legătura cu crescătorii de animale din zonă și, sub îndrumarea respectivului consilier, au fost puse bazele unor exploatări-pilot la ferme selecționate de către membrii GAL-ului pe criterii precise (localizarea geografică, suprafața cultivată, tipul de producție ș.a.m.d.). Era nevoie, bineînțeles, și de o metodă de analiză precisă și eficientă, care să nu lase fermierilor impresia că le va încetini ritmul muncilor agricole. Rezultatele au fost comparate utilizând spectroscopia în infraroșu apropiat (NIR) și datele evidențiate ca urmare a prelevării de eșantioane din solurile și furajele cu care lucrează fermierii. Pe baza lor, s-a conceput

un plan pe termen lung de folosire mai eficientă a resurselor, plan care urmează să fie aplicat și reajustat în funcție de rezultatele obținute de fermieri.

Într-o a doua fază, derulată pe durata a 30 de luni, a fost urmărită în continuare evoluția fermelor-model și au fost sintetizate cunoștințele dobândite, formulându-se recomandări în funcție de tipurile de ferme din zonă – cele în care se practică creșterea extensivă sau intensivă a bovinelor de carne sau ferme orientate înspre producția de lapte. În plus, au fost organizate mai multe seri tematice la care au fost invitați fermierii locali, iar rezultatele proiectului s-au dezbătut în cadrul unor evenimente

în care a fost angrenată și comunitatea științifică a regiunii.

În cazul proiectului propus de GAL-ul Haute-Sûre Forêt d’Anlier, foarte importantă s-a dovedit experiența asociațiilor de profil locale și comunicarea eficientă dintre fermierii care au acceptat să facă parte din experimentul propus de GAL și consilierul care a urmărit evoluția lor, sfătuindu-i pe întreaga durată de mai bine de patru ani a inițiativei.

Informaţii (contact): Denis Amerlynck – denis@parcnaturel.be

Site-ul proiectului: www.parcnaturel.be

14 15

localitățile luxemburgheze, și a fost lansat un concurs de grădini naturale.

Pe de altă parte, membrii celor două GAL-uri au colaborat cu autoritățile din comunele provinciei pentru a pune la punct câte o grădină-model, construită după principii simple și naturale și ținând cont de caracteristicile locale. La Bastogne, de pildă, o zonă administrată de primărie a fost înconjurată cu pajiști înflorite, delimitate de ziduri ridicate printr-o tehnică numită zidărie uscată (fără mortar). La Habay, a fost pusă în valoare o zonă în care creșteau din belșug sălcii și au fost încurajate activitățile care ar putea face profitabilă o astfel de grădină, cum ar împletitul de coșuri de nuiele. La Léglise și Martelange, plantele pe cale de dispariție au fost incluse în grădini de zarzavaturi administrate colectiv.

Până și spre surprinderea celor care au inițiat proiectul, s-a constatat că locuitorii comunelor din regiunea în care activează cele două GAL-uri s-au implicat cu entuziasm în cultivarea grădinilor comune. Pe lângă

utilizarea cu folos a unor spații trecute în mod obișnuit cu vederea de autorități și crearea unor ocazii în care cei care au răspuns apelului GAL-urilor au ajuns să se cunoască mai bine, lucrând cot la cot, un rezultat important al acțiunii a fost transferul de informații legate de plantele amenințate cu dispariția.

Așa cum au mizat și autorii acestui proiect inovator, locuitorii comunei s-au arătat interesați de subiect și sunt dornici să afle în continuare mai multe. Prin urmare, în unele comune se vorbește deja despre crearea câte unui post de consilier pe probleme ecologice, pentru ca acțiunile de acest fel să continue și pe viitor.

Informaţii (contact): Christine Leclercq, GAL Haute-Sûre Forêt d’Anlier –

christine@parcnaturel.beAnne Léger, GAL Cuestas -

a.leger@cuestas.beSite-urile proiectului:

www.parcnaturel.be, www.cuestas.be

Plantele decorative din grădinile private sau din rondourile publice pot umple de culoare spațiile din mediul rural. În sine, aceasta poate fi o observație banală, pe care două GAL-uri valone, GAL Haute-Sûre Forêt d’Anlier și GAL Cuesta, au știut însă s-o nuanțeze într-un mod ingenios. În colaborare cu mai multe autorități locale din provincia Luxemburg care încearcă să identifice și să protejeze speciile de plante pe cale de dispariție, cele două GAL-uri au pus problema un pic diferit – ce-ar fi dacă, în locul florilor sădite în mod obișnuit în rondouri sau în grădini, relativ puține la număr și dependente de pesticide pentru a crește și a se dezvolta, ar fi cultivate acele plante a căror supraviețuire e incertă în mediul lor natural?

Așa cum au atras atenția membrii celor două GAL-uri, felul în care ne amenajăm spațiile publice sau grădinile din preajma caselor nu ar trebui să depindă numai de aspectul dorit, ci și de impactul pe care grădinăritul îl poate avea asupra mediului înconjurător.

O nouă formă de grădinărit în mediul rural: salvarea plantelor pe cale de dispariţie

Având la bază un important sprijin financiar, în valoare totală de 165.500 de euro (10% susținere locală, 45% prin FEADER și 45% de la autoritatea centrală a regiunii), proiectul întreprinzătorilor valoni a demarat simultan în două direcții.

Pe de o parte, inițiatorii acestei acțiuni și-au dat seama că trebuie să pună mai întâi la dispoziția locuitorilor din comunele în care își desfășoară activitatea informațiile necesare. Inițiativele în curs au fost postate pe site-ul unei asociații partenere, Natagora (www.natagora.be), și au fost organizate vizite la alte grădini naturale din zonă. În plus, au fost concepute o serie de activități educative, menite să-i implice pe școlarii din

16 17

Fundația „Biserici deschise” (Églises ouvertes) încearcă, de la înființarea ei în 2007, să reintroducă în circuitul turistic lăcașurile de cult răspândite pe întreg teritoriul regiunii valone. Printre membrii cooptați în mai puțin de un deceniu de existență se numără biserici și edificii religioase catolice, ortodoxe, protestante, anglicane, musulmane sau iudaice, însumând toate cultele religioase recunoscute în Belgia.

Cum fundația activează în bună măsură ca urmare a unor finanțări provenite din trei surse principale (cotizația membrilor, subvenții publice și donații), o extindere a activităților ar fi fost greu de conceput în viitorul apropiat. Proiectul propus, „Biserici deschise – un patrimoniu surprinzător al mediului rural”, a încercat să depășească dificultățile financiare. Ca în multe alte situații, a fost suficientă aplicarea unor soluții care au dat rezultate în regiuni similare (în cazul de față, fundația s-a inspirat dintr-un program

Bisericile valone vin în întâmpinarea turiştilor

derulat anterior în regiunea Flandra), cu condiția ca acestea să fie adaptate la specificul local.

În cadrul proiectului, finanțat în egală măsură prin FEADER și de către regiunea valonă (au fost astfel acoperite 80% din costuri, dintr-un buget total de 407.340 de euro), s-a pus accentul pe patru componente principale: organizarea propriei rețele, crearea de evenimente, folosirea unor instrumente de promovare și realizarea de acțiuni propriu-zise de promovare turistică.

Pornind de la redactarea unor informații generale privitoare la campanie și instruirea membrilor în cadrul unor seminarii pe tema modalităților de promovare eficientă (crearea gratuită a unui site web, comunicarea prin intermediul rețelelor sociale), s-a trecut la organizarea unor „Zile ale bisericilor deschise”, eveniment care în 2015 a ajuns la cea de-a opta ediție în Belgia; în paralel, o expoziție foto, intitulată „Culorile patrimoniului”, încerca să atragă atenția

18 19

asupra valorii prea puțin cunoscute a lăcașurilor de cult valone. În plus, au fost create un site disponibil în patru limbi și o aplicație pentru smartphone și a fost redactat un ghid, cu trei itinerarii turistice sugerate. În tot acest timp, fundația a organizat mai multe conferințe de presă și a participat la câteva târguri de turism și expoziții.

Rezultate: în 2014, timp de două zile, 85.000 de vizitatori au ajuns în lăcașurile de cult membre ale fundației sau au participat la evenimentele organizate de acestea. În plus, numărul de membri afiliați la „Biserici deschise” a crescut de la 120 la 130.

În ciuda unor reticențe inițiale legate de folosirea bisericilor în scopuri culturale (și, deci, profane) și a unor temeri privind siguranța bunurilor acestor biserici în zilele în care e încurajat accesul public în interiorul lor, experiența s-a dovedit reușită și extrem de benefică pentru diversificarea activităților culturale în comunele valone.

Informaţii: c.demeyer@eglisesouvertes.be

Site-ul proiectului:www.eglisesouvertes.be

20 21

Ghidurile audio – o formă nouă de a descoperitradițiile zonelor ruraleDe obicei, turistului care ajunge pentru prima oară într-o anumită regiune i se pun la dispoziție fie hărți sau pliante redactate concis și care nu reușesc să surprindă farmecul locului, fie ghiduri voluminoase, pe care prea puțini mai au răbdarea să le parcurgă. O soluție modernă și accesibilă ar fi un ghid audio, cu condiția ca acesta să nu fie pur și simplu o variantă înregistrată a ghidurilor deja existente.

În acești termeni și-a gândit proiectul Agenția de Turism a Belgiei de Est (L’Agence du Tourisme de l’Est de la Belgique), o organizație non-profit care își

desfășoară activitatea în partea orientală a Valoniei. Aici, populația de limbă germană e majoritară, fapt care și-a pus amprenta și asupra tradițiilor locale. Pentru a putea prezenta într-un mod colocvial și interesant particularitățile zonei, dar și istoria ei, nu de puține ori tumultuoasă, agenția a inițiat o colaborare cu o asociație de profil din Saint-Vith, Zwischen Venn und Schneifel. Așa a luat naștere „Itinerarii sonore“ (Circuits sonores), o inițiativă de promovare a regiunii germanofone din Belgia, adaptată la maniera în care turiștii consumă în zilele noastre informațiile despre zona pe care o vizitează.De la început, accentul a fost pus pe accesibilitatea informației. Înregistrările nu trebuiau să fie exhaustive din punctul de vedere al datelor furnizate, nici prea tehnice, ci pe cât posibil presărate cu anecdote și detalii pe care un ghid istoric nu le-ar fi putut oferi. De aceea, au fost intervievați pasionați de istorie din zonă sau localnici, pentru a oferi ascultătorului o perspectivă cât mai autentică asupra regiunii. Fișierele audio au fost puse gratuit la dispoziția doritorilor,

putând fi descărcate și apoi rulate pe un smartphone sau un mp3 player.

În principiu, proiectul s-a dovedit tot atât de simplu de pus în aplicare pe cât e de inovator. Acest lucru nu înseamnă, totuși, că agenția nu s-a confruntat cu unele dificultăți de implementare. Înregistrările nu au reușit de fiecare dată să păstreze tonul colocvial pe care și-l doreau cei care au propus proiectul, astfel că pentru unele locații încă nu există un ghid audio disponibil. Pentru altele, ar fi fost nevoie de tipărirea unor hărți detaliate care să însoțească ghidul, iar costurile suplimentare nu s-ar fi încadrat în finanțarea primită prin axa LEADER (în valoare de aproximativ 54.000 de euro). În plus, agenția se află încă în căutarea unei

soluții tehnice, prin care fișierele să poată fi descărcate direct pe smartphone, fără ajutorul unui computer.

În același timp, însă, rezultatele proiectului sunt încurajatoare. Pe site-ul agenției există deja trei itinerarii propuse pentru a descoperi regiunea, comentate în trei limbi (neerlandeză, franceză și germană), iar turiștii pot afla istoria și specificul local al acestui teritoriu de graniță în ritmul care le convine, fără a fi nevoie să fie însoțiți de vreun ghid.

Informaţii (contact): Andrea Michaelis – andrea.michaelis@eastbelgium.com

Site-ul proiectului:www.eastbelgium.com/audioguide

22 23

Cu bicicletaprin Valonia picardă

Partea de vest a provinciei Hainaut este în mod tradițional asociată cu agricultura, spre deosebire de celelalte sub-regiuni ale provinciei, puternic industrializate. Acest aparent dezavantaj s-a dovedit a fi un avantaj esențial pentru inițiatorii unui proiect menit să lege prin piste de biciclete cele 23 de comune ale zonei. Asociația de Dezvoltare Comunitară Ideta, specializată în turism, a conceput acest proiect de infrastructură luând în considerare relieful relativ plat al zonei și oportunitățile legate de turism ale regiunii, sperând că turiștii obișnuiți să iasă în drumeție cu bicicleta pe circuite similare în Valonia ar putea fi interesați și de frumusețile naturale ale Valoniei picarde sau de gastronomia locală.

Ideea de a lega comunitățile rurale din acea parte a Europei printr-o rețea de piste de biciclete nu e întru totul nouă. Membrii Asociației Ideta s-au inspirat din proiecte deja puse în aplicare în alte provincii ale Valoniei și au avut în vedere faptul că există intenții similare și în departamentele învecinate din nordul Franței. Inovativ la acest proiect e însă sistemul adoptat de Asociația Ideta,

bazat pe puncte de joncțiune (noduri), menit să pună în valoare localitățile pe care le leagă rețeaua respectivă. Sistemul exista la nivel de recomandare, într-un studiu al Centrului de Inginerie Turistică din Valonia (CITW), și proiectul nu a făcut altceva decât să propună un număr de acțiuni coerente prin care să poată fi realizat și promovat.

Prin urmare, cu ajutorul administrațiilor locale și al grupurilor interesate (cum ar fi cluburile de cicloturism din zonă), de la începutul anului 2012 și până la jumătatea lui 2015 s-au amenajat și pus în funcțiune 1.600 de kilometri de piste de biciclete. În paralel, proiectul a fost promovat cu ajutorul unui site de internet (www.wapinature.be), al unui newsletter care în fiecare număr propune trasee posibile în interiorul regiunii și în cadrul unor zile dedicate turismului în Valonia picardă. Nu în ultimul rând, pe perioada proiectului au fost organizate acțiuni de promovare a gastronomiei locale; intitulate „Arta în farfurii” („L’art dans l’assiette”), evenimentele respective au asociat bucătăria regiunii cu gustul pentru artă – câte un artist și-a expus astfel de fiecare

dată opera în restaurantele tradiționale din comunele asociate proiectului.

Din punct de vedere financiar, proiectul a fost susținut în proporție de 80% din fonduri europene (pe filiera Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) și din fonduri locale, jumătate din finanțarea de 627.200 de euro provenind de la Comisariatul General pentru Turism din Valonia.

Cu toate că aspectul legat de crearea infrastructurii s-a dovedit cel mai problematic, Ideta semnalând întârzieri în amenajarea pistelor de biciclete, odată

funcțional, proiectul a atras atenția altor provincii ale Valoniei. Prin urmare, asociația a fost deja abordată pentru a oferi consultanță în eventualitatea derulării, în alte părți ale regiunii, a unor proiecte similare. Miza este evidentă: interesul pentru turism poate fi încurajat dacă potențialilor turiști li se pune la dispoziție o infrastructură bine pusă la punct și informații relevante despre zona pe care urmează să o viziteze.

Informaţii: thomas@Ideta.beSite-ul proiectului: www.wapinature.be

Site-ul Asociaţiei de Dezvoltare Comunitară Ideta: www.ideta.be

24 25

Proiecte de inserţie socială derulate în colaborare cu fermierii BelgieniAplicat deja în alte regiuni ale Europei și în Flandra, proiectul „Fermele de inserție socială” reprezintă încă o noutate în Valonia. În fapt, de rezultatele acestui proiect depinde în mare parte legislația menită să-i furnizeze un cadru legal, legislație aflată încă în discuție în regiunea valonă.

Inițiatoarea proiectului, Laetitia Stilmant, de profesie asistent social, sugerează că un

astfel de demers e în măsură să influențeze favorabil relațiile dintre locuitorii unor comune cum sunt cele care fac parte din GAL Haute-Sûre Forêt d’Anlier, respectiv Bastogne, Fauvillers, Habay, Léglise, Martelange și Vaux-sur-Sûre.

Prin intermediul proiectului, persoane care aparțin unor grupuri vulnerabile sau care se află în situații de risc social (tineri șomeri,

persoane cu dizabilități, adulți incluși într-un program de reabilitare și reinserție socială) sunt primiți la o fermă locală și, îndrumați de fermier, participă la muncile agricole.

Treptat, ei învață astfel să se descurce pe cont propriu într-un mediu prietenos, beneficiind și de asistența necesară din partea GAL-ului.

În perioada 2011-2013, zece persoane din comunele menționate au fost beneficiari ai acestui proiect finanțat prin programul LEADER, bugetul lui total fiind de 68.500 de euro.

Ca urmare a experienței acumulate în cei trei ani, GAL-ul Haute-Sûre Forêt d’Anlier a publicat și un material în limba franceză, intitulat semnificativ „Agricultură și social, o colaborare care are sens! Fermele de inserție socială: Ghid pentru o acomodare reușită”, care poate fi descărcat de pe site-ul asociației.

Importanța unui astfel de demers, într-o regiune în care numărul de persoane care lucrează în agricultură e în scădere, iar piața muncii e încă reticentă să accepte persoane vulnerabile social, nu trebuie subestimată. Ușor de pus în practică, un proiect de acest tip face legătura între segmente

ale populației rurale care nu au decât de câștigat din potențiala lor colaborare.

Informaţii: laetitia@parcnaturel.beSite-ul proiectului:

www.parcnaturel.be

26 27

Arhitectură:conservarea patrimoniului

Bunele practici de construire și renovare a clădirilor rurale din Saint-Vith, concentrate într-un ghid

Ideile bune și inovatoare apar de multe ori în cursul uneia sau al mai multor conversații pe o temă constantă. E și cazul ghidului de bune practici propus și redactat de GAL-ul „100 villages – 1 avenir” ( „O sută de sate – un singur viitor”), care își desfășoară activitatea în cantonul Saint-Vith (în germană, Sankt Vith), într-o zonă care aparține geografic de provincia valonă Liège, dar care reunește populația vorbitoare de limbă germană a regiunii.

În cadrul întrunirilor care tematizau dezvoltarea arhitecturală a comunelor și satelor din Saint-Vith, membrii GAL-ului au fost martori ai unor intervenții din public care deplângeau lipsa unui ghid simplu de înțeles și ilustrat deopotrivă cu exemple de urmat și de evitat pentru construirea și renovarea clădirilor rurale. Așa s-a ivit ideea proiectului; pentru a putea fi pus în practică, GAL-ul a reunit

persoane deja interesate de transmiterea unor idei coerente referitoare la modul în care se poate construi sau renova în acord cu specificul local, persoane care aveau cunoștințele necesare în domeniu. Au fost sintetizate astfel, sub forma unui material accesibil online, diverse recomandări transmise într-un mod mai puțin organizat, la întruniri publice, de către membrii GAL-ului.

Activitățile proiectului nu s-au rezumat însă la redactarea ghidului. Au fost puse la punct mai multe întâlniri informative în care conținutul ghidului a fost discutat împreună cu locuitorii zonei, iar membrii GAL-ului și-au propus, de asemenea, să intervină pe lângă autoritățile comunale, pentru a le sensibiliza în legătură cu propunerile care apăreau în broșură. De fapt, pe toată durata proiectului, a fost necesară o strânsă colaborare cu diversele autorități responsabile de amenajarea zonală și conservarea patrimoniului, pentru ca broșura să ilustreze cât mai fidel prevederile legislative care ghidează acțiunile lor în teritoriu.

Fiind un proiect de interes general pentru întreaga zonă, dar și unul care ridică probleme abordate în momentul de față la nivel european, ghidul a putut beneficia de multiple finanțări; astfel, pe lângă cele locale, însumând în jur de 5.000 de euro, ghidul și activitățile adiacente s-au bucurat în egală măsură de sprijinul financiar al regiunii valone și de cel al Comunității Europene (aproximativ 24.000 de euro în fiecare caz).Venind în întâmpinarea unor nevoi locale,

planul de acțiune al GAL-ului „100 villages – 1 avenir” s-a dovedit inovator (ghidul redactat fiind primul de acest fel din regiune) și poate să constituie un model pentru proiecte similare, derulate în alte părți ale Europei.

Informaţii: Gilbert Kueper – Gilbert.kueper@wfg.be

Site-ul proiectului: www.wfg.be

28 29

Acest ambițios proiect a pornit de la două constatări alarmante: pe de o parte, obiectivele de patrimoniu din zona în care își desfășoară activitatea GAL-ul Burdinale-Mehaigne (comunele Braives, Burdinne, Héron și Wanze din provincia Liège) se aflau într-un continuu proces de degradare; pe de altă parte, turismul în comunele din vecinătate era slab dezvoltat. Convinși că simpla promovare nu putea rezolva aceste două probleme, membrii GAL-ului au conceput un plan în două etape, menit să revitalizeze zona și să-i pună în valoare construcțiile istorice.

Pentru a pune capăt degradăr i i monumentelor, ar fi fost nevoie de specialiști în restaurare. În loc să-i aducă din altă parte, membrii GAL-ului au preferat însă o soluție pe termen mai lung. În colaborare cu Institutul pentru Patrimoniu din Valonia (IPW), au fost organizate trei module de formare, în care s-a pus accentul atât pe

Soluţii locale pentru renovarea patrimoniuluişi introducerea luiîn circuitul turistic

instruirea teoretică, cât și pe cea practică. Cursanții, variind ca număr în funcție de modul, au fost aleși dintre localnici, după ce proiectul a fost prezentat în cele patru comune. Pentru a învăța practic cum se restaurează o clădire de patrimoniu, stagiarii au lucrat cot la cot cu instructorii lor pentru a reface o capelă din localitatea Pitet-Braives. De asemenea, ei au fost inițiați în tehnica zidăriei uscate, pentru a putea recondiționa construcții de acest fel, prezente pretutindeni în regiunea valonă.

Pe de altă parte, în colaborare cu un centru de training pentru turism din Marche-en-Famenne, Forem Tourisme, s-au organizat în aceeași perioadă (2012-2013) cursuri de pregătire pentru ghizi turistici. 11 persoane, selecționate tot din rândul populației locale, au învățat cum să prezinte în fața unor potențiali vizitatori zona în care au crescut. În plus, ei au participat la numeroase întâlniri la care au fost invitați membri

ai instituțiilor interesate de dezvoltarea turistică a provinciei, dar și, în unele cazuri, firme private atrase de ideea proiectului. Ca urmare a unei astfel de întâlniri, BioWanze, un important producător de bioetanol din regiune, a decis să intre în circuitul de turism industrial, deschizându-și porțile pentru primele vizite la începutul anului 2013. De asemenea, o microberărie din comuna Héron s-a alăturat proiectului, oferindu-i un loc de muncă unuia dintre cei 11 cursanți.

Proiectul, așa cum recunosc și inițiatorii lui, nu a fost întotdeauna ușor de pus în aplicare. Pentru a restaura construcțiile din zonă, a fost nevoie de autorizații din partea autorităților și, în unele cazuri, de consimțământul proprietarilor, trebuind depuse uneori eforturi considerabile în acest sens. Nici motivarea continuă, pe parcursul unui an întreg, a viitorilor ghizi, nu s-a dovedit ușoară. Dat fiind însă faptul că cele patru comune sunt serios afectate de șomaj (în medie, 10% dintre locuitori își caută încă un loc de muncă), inițiativa a avut efecte benefice: de pildă, 9 persoane din cele 11 care au participat la cursul de ghizi turistici fie au fost angajate, fie participă benevol la alte proiecte de promovare a turismului în regiune. Mai important însă, locuitorii din cele patru comune valone au fost convinși prin intermediul acestui proiect inovator că o mobilizare a resurselor locale

poate impulsiona în mod decisiv activitățile turistice din zonă.

Informaţii: Philippe Laroche, coordonatorul GAL-ului Burdinale-

Mehaigne – leaderphlaroche@yahoo.frSite-ul proiectului: http://www.wanze.

be/loisirs-et-tourisme/tourisme/groupe-daction-locale

30 31

Puncte de vânzare a produselor locale în provincia LiègeLanțul scurt alimentar este un sistem de distribuție a produselor agricole care presupune o absență a intermediarilor între producător și consumator. În mod ideal, intermediarii ar trebui să lipsească complet sau, așa cum se întâmplă în cazul discutat în aceste rânduri, să aibă un minim rol de organizare. Practica lanțului scurt a început să ia amploare mai ales în ultimii 10-15 ani în Europa, în proporții diferite. Astfel, cu toate că există o tendință de creștere de la an la an a numărului asociațiilor cooperative ale fermierilor în Belgia, înființate în

scopul de a-și vinde produsele în sistem de lanț scurt, doar aproximativ 7% dintre fermele belgiene sunt asociate acestui tip de inițiativă; prin comparație, în Franța, în unele sectoare agricole cum ar fi apicultura sau legumicultura, procentul poate să urce până la aproximativ 50%. Era cumva evident că lanțul scurt alimentar trebuie încurajat în Belgia, iar proiectul propus și susținut de GAL-ul Pays des Condruses, axat pe înființarea unor puncte de vânzare pentru produsele locale, a încercat să facă tocmai acest lucru.

Așa s-a născut rețeaua Point Ferme, care funcționează în partea de est a regiunii istorice Condroz, în provincia Liège. Prin Point Ferme își vând produsele 14 producători din zonă, iar rețeaua este în prezent administrată de patru dintre aceștia. Clienții pot să-și comande produsele dorite prin intermediul platformei on-line pointferme.be, iar acestea ajung în scurt timp la punctul de desfacere cel mai apropiat de adresa consumatorului. Există, ca în orice sistem de lanț scurt, posibilitatea de a

te abona la oferta fermierilor din Liège, iar de curând rețeaua a putut să-și diversifice oferta, odată ce i s-au alăturat patru producători de alimente de origine animală.În plus, rețeaua s-a dovedit neașteptat de profitabilă. La începutul anului 2015 (la doar trei ani de la lansarea proiectului), așa cum menționează un articol apărut pe l’avenir.net, Point Ferme livra săptămânal 400 de coșuri de legume și 100 de coșuri de produse de origine animală. Acest lucru le-a permis administratorilor rețelei să-și păstreze în continuare locul de muncă, iar previziunile lor sunt cât se poate de optimiste – pe viitor, Point Ferme dorește să se extindă, deja o parte a fermierilor orientându-se spre culturi

specializate, pentru a veni în întâmpinarea cererii.

După cum se observă, buna organizare este un element esențial al inițiativelor inovatoare. În plus, e nevoie câteodată doar de un impuls exterior, de genul celui la care și-a adus contribuția GAL-ul Pays des Condruses, pentru ca felul în care este văzut consumul de produse agricole într-o anumită zonă să se schimbe semnificativ.

Informaţii: Marjorie Corman –marjorie@pointferme.be

Site-ul proiectului: www.pointferme.be

32 33

Produsele locale, liant între instituţii publice şi fermieri

Pentru a pune în aplicare idei noi, trebuie de multe ori să identifici posibili aliați și grupuri care au experiența necesară în domeniu. În cazul GAL-ului Transvert, care își desfășoară activitatea în provincia valonă Hainaut, acest lucru a presupus colaborarea cu un centru local de formare profesională (Cellule Solidarité Emploi) și cu alt GAL din regiunea franceză Auvergne, GAL Lafayette. Problema pentru care au încercat să găsească o rezolvare cele două asociații și instituția valonă a fost cea a valorificării produselor agricole locale. Proiectul, intitulat interogativ „Produse locale în bucătăria noastră comună: iluzie

sau realitate?”, dorea totuși să ofere o soluție, deja testată de GAL-ul francez – cantinele din zonă ar putea fi încurajate să se orienteze spre producția locală, stabilindu-se astfel o legătură pe termen lung între acestea și fermierii din comunele provinciei.

Inițiativa a pus astfel accentul pe mai multe componente ale alimentației publice: formarea profesională în domeniul gastronomiei, informarea locuitorilor din zonă în legătură cu beneficiile directe și

indirecte ale consumului de produse locale sau oferirea unor modele de alimentație sănătoasă (mai ales sub forma unor rețete, concepute pentru toate vârstele, în ideea de a face din hrana sănătoasă un subiect al educației în școli). Cu această ocazie, s-au pus în discuție teme cum ar fi lanțul scurt alimentar sau agricultura de proximitate.

Desigur, ideea unui circuit care să integreze producătorii și consumatorii locali nu este nouă. Inovatoare e încercarea de a găsi soluții viabile pentru o colaborare de acest gen, iar evidențierea importanței unei alimentații de calitate în cantinele

care deservesc instituții publice, precum școlile, pare să fi sensibilizat suficient opinia publică din Hainaut. Așa cum declară însă și membrii GAL-ului Transvert, esențială rămâne până la urmă crearea unor deprinderi constante de a cere și de a folosi pentru meniurile din cantine produse de calitate, cultivate local și cu mijloace care iau în calcul impactul ecologic al agriculturii.

Informaţii: Caroline Decoster – galtransvert@gmail.com

Site-ul proiectului: www.transvert.be

34 35

Proiectele inovatoare implementate în spațiul european pot și trebuie să fie exemple de urmat. Cele câteva cazuri selecționate pentru acest număr sunt doar o parte din numeroasele inițiative care duc, în timp, la renașterea unei regiuni, al cărei mediu rural trebuia să se reinventeze. Este și cazul României, unde tranziția de la o agricultură intensivă, în timpul perioadei comuniste, la perpetua căutare ce caracterizează ultimii 25 de ani a pus satul românesc în postura de a recupera întârzieri considerabile. Programele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din ultimii ani, finanțările intensive și proiectele implementate cu

succes au schimbat, în parte, această stare de fapt. Revitalizarea și repopularea satelor are însă nevoie și de elementul inovator cerut de LEADER.

Numărul 29 al publicației tematice, Lanţul scurt alimentar, analizează pe larg acest subiect. Revista a prezentat o schiță a unei măsuri inovatoare care promite să creeze replici de succes ale unor inițiative din spațiul european ce au schimbat obiceiurile alimentare comunitare. Reorientarea spre un mod natural de a ne hrăni, contactul direct cu producătorii și evitarea intermediarilor au creat un sistem care crește și devine tot mai popular. Au apărut deja primele semne că acest mod inovator de a stabili o relație între micii producători și clienți a prins rădăcini în România și, prin implementarea acestei măsuri la nivelul GAL-urilor, e posibil să se creeze lanțuri scurte care să asigure produse agricole de calitate pentru un număr tot mai mare de consumatori de la oraș.

Asocierea producătorilor agricoli reprezintă o altă măsură inovatoare intens promovată în rândul membrilor GAL-urilor. Puterea muncii în comun și-a dovedit deja eficiența în cooperative agricole, prezentate în numerele

Măsuri inovatoare în România

anterioare ale Publicației Tematice.

Prețurile mult mai mici de achiziție a materiei prime și, în același timp, un preț mai bun pentru bunurile comercializate de membrii cooperativei, posibilitatea de a vinde produsele în marile lanțuri de supermarketuri sunt doar câteva dintre avantajele recunoscute ale asocierii între agricultori. Chiar dacă nu e nimic nou în ideea de asociere, modul în care acest concept este implementat într-un sistem agricol dominat de marii producători oferă o perspectivă inedită și inovatoare asupra modului în care micii agricultori pot

beneficia de pe urma colaborării sub forma unei cooperative sau a unei asociații.

Nu în ultimul rând, își face tot mai mult simțită prezența nevoia de a implementa un concept cu adevărat inovator pentru mediul rural din țara noastră. Dacă în marile orașe conceptul de brand, de imagine a produsului sau promovarea unei afaceri sunt deja realități fără de care economia nu poate funcționa, în sate nu s-a pus încă suficient accentul pe rolul pe care realizarea unui brand și promovarea acestuia pe piață îl are în dezvoltarea economică a unei zone.

36 37

Părerea specialistului: crearea și promovarea brandului de GAL Dinu Criste este specialist în comunicare și imagine, producător TV și prezentatorul mai multor emisiuni cu teme legate de dezvoltarea rurală și agricultură. El este, de asemenea, inițiatorul fișei „Crearea și promovarea brandului de GAL”, propusă spre implementare Grupurilor de Acțiune Locală.

Brandul regional, dar și cel de produs, sunt concepte tot mai populare în rândul GAL-urilor din ţara noastră, se vorbește tot mai mult despre importanţa mărcii locale, a imaginii și a promovării unei regiuni, împreună cu tot ceea ce reprezintă acea regiune. Cum s-a născut ideea brandului de GAL?

Dinu Criste: Cu siguranță nu s-a născut acum și nici nu suntem noi primii care propunem acest concept. Brandul sau marca sunt deja concepte bine cunoscute, nu e cazul să intrăm în detalii, dar nu cred că se mai îndoiește cineva despre cât de importantă este, pentru poziționarea pe piață, imaginea și promovarea unui produs sau a mai multor

produse care au o legătură reală, cum ar fi apartenența la o regiune. Nici brandul regional nu este ceva nou. În Vest este deja o rețetă de succes crearea unui brand local puternic, sub umbrela căruia să își găsească drumul spre succes mai multe afaceri. Vinuri cunoscute, produse lactate, rețele turistice,

Dinu Criste

38 39

produse bio – sunt nenumărate exemplele care beneficiază de apartenența la un brand puternic care le recomandă și le garantează calitatea. Cel mai cunoscut exemplu este poate vinul de Bordeaux. Acolo nu este o afacere unitară, ci sunt peste 8.500 de producători mai mici sau mai mari. Ei au în comun faptul că produc vin în aceeași regiune, că oferă un produs de calitate și că brandul le promovează produsul și certifică o calitate recunoscută. Odată cu implementarea LEADER, apartenența la o regiune și cointeresarea celor ce fac parte din acea regiune a făcut și mai ușoară apariția și creșterea brandurilor regionale. E un model

pe care îl putem replica și la noi în țară. Este evident că e un succes în afară, GAL-urile de la noi au deja acces la rețete de bună practică, e un concept inovator, deci sunt îndeplinite toate condițiile pentru a deveni o practică de succes în anii care urmează.

Aţi menţionat că brandul este un concept inovator, totuși crearea și promovarea brandului nu este un lucru deloc nou. De unde vine, atunci, elementul inovator?

Dinu Criste: Crearea și promovarea brandului sunt inițiative inovatoare în contextul în care funcționează în acest

moment grupurile de acțiune locală. Spațiul rural din România este caracterizat, la nivel economic, de afaceri mai mari sau mai mici, cu mai mult sau mai puțin succes, care oferă produse de calitate, dar care au în comun, de cele mai multe ori, un element negativ: nu sunt promovate corespunzător. Se crede, de regulă, că un produs se vinde singur dacă este de calitate. Nu este întotdeauna așa, și în mod cert transformarea unui produs într-un brand e calea cea mai sigură spre un succes de durată. Uneori, calitatea produsului duce de la sine la crearea unui brand, e un proces firesc, dar durează zeci de ani ca publicul să audă de un produs, să îl testeze și să îl recomande în așa fel încât numele produsului să devină renume. Ei bine, există un drum mai scurt, și aici intervine un alt element inovator. Există specialiști care cu asta se ocupă: ai un produs de calitate, acești profesioniști vin, cercetează piața, înțeleg nevoile consumatorilor și creează o imagine bazată pe aceste nevoi, poziționează afacerea ta în așa fel încât să răspundă unei cereri reale și promovează afacerea prin campanii inteligente. În momentul în care vorbim de brand de GAL, lucrurile devin și mai interesante. La fel ca în exemplul de mai devreme cu vinul Bordeaux, apartenența la o regiune devine o carte de vizită care recomandă fiecare afacere, mai mică sau mai mare, din acea regiune. Există branduri generale și branduri de produs care, create

și promovate unitar, duc la o dezvoltare fără precedent a unei zone. Aici apare inovația, pentru că în acest moment în spațiul rural de la noi nu se întâmplă așa ceva, foarte rar un om de afaceri înțelege pe deplin valoarea unui brand.

Care ar fi primii pași? Ce trebuie făcut?

Dinu Criste: Primii pași au fost deja făcuți. RNDR a promovat în rândul GAL-urilor aceste idei, primarii, oamenii de afaceri și toți ceilalți membri ai GAL-urilor au înțeles, credem noi, cât de important este să ne preocupe aceste aspecte. Piața de astăzi nu mai este cea de acum o sută de ani, când lactatele sau cărnurile se vindeau la colțul străzii sau la cel mai apropiat târg. Acum, piața și mișcările pieței sunt dictate de imagine și de publicitate. S-a înțeles asta, acum trebuie să și implementăm conceptul. Trebuie să o transforme într-o măsură reală, să se identifice profesioniști care să cerceteze zona, să înțeleagă ce pot oferi potențialilor clienți și în funcție de asta să creeze, împreună cu localnicii, branduri puternice care să schimbe relaționarea cu clienții. Trebuie finanțate și sprijinite proiecte din care au de câștigat toți membrii GAL-urilor, nu doar un fermier care își cumpără un tractor sau un alt utilaj. Din acel utilaj câștigă el și familia lui. Dintr-un brand puternic câștigă toată comunitatea.

40

BibliografieProgramme Wallon de Développement Rural 2014-2020

http://www.reseau-pwdr.be

Philippe Destatte, „L’économie wallonne dans une perspective historique (1886-2006)”, intervenţie

la conferinţa „Développement économique, justice sociale et solidarité”, Universitatea din Mons, 2

decembrie 2010

Philippe Burny, Frédéric Debode, „Is Organic Farming the Solution for the Future of Walloon Agriculture?”,

Proceedings of the 6th International Scientific Conference „Rural Development 2013”, Akademija, 2013,

vol. 6.1, pp. 514-517

Philippe Boikete, État de la question: L’agriculture belge, bilan et perspective, Institut E. Vandervelde,

decembrie 2012

Céline Decamp, Les circuits courts solidaires et durables en Wallonie, Credal, 2013.

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2015

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale