proiectdecercetare ana ok 1

STUDENT Pricopie (Angheluţă) Ana - MariaANUL II DPIPP Focşani, Universitatea din Bucureşti,

Facultatea de psihologie şi ştiinţele

____________________________Student Pricopie(Anghelută) Ana-MariaAnul II

2

CUPRINS

1. Delimitarea problemei de cercetat…………………………pag 4

2. Proiectarea activităţii de cercetare…….……………………….pag 6

3. Organizarea şi desfăşurarea cecetării pedagogice……………….pag 10

4. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute………….pag 18

5. Bibliografie………………………………………………..…...pag 26

6. Anexa I…………………………………………………………pag 27


3

I.DELIMITAREA PROBLEMEI DE CERCETAT

În ultima perioadă s-a observat o scădere a interesului faţă de lectură. Sunt elevi care nu

deţin o bibliotecă şi atunci şcoala este cea care trebuie să trezească la elevi interesul şi dragostea

pentru citit, să-i înveţe pe aceştia să privească cartea ca pe un minunat si statornic om , ca pe o

cămară cu multe provizii, să-i familiarizeze cu manifestările cultural artistice cum ar fi:

şezătoarea literară, concursuri cu teme literare, expoziţii de carte, lansare de carte etc.

Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. E un instrument care dezvoltă

posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj.

Există factori care determină lectura elevilor : particularităţile de vârstă şi psihice,

preferinţele lor, climatul familial, care pot transforma lectura într-o necesitate, o foame de carte,

o delectare sau nu. Când gustul pentru lectură, cultul pentru carte s-au format din primii ani de

şcoală, aceasta rămâne pentru toată viaţa o obişnuinţă utilă.

Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor

educaţionali (familia şi şcoala), o muncă caracterizată prin răbdare, perseverenţă, continuitate,

voinţă. La vârsta preşcolară, atât familia, cât şi grădiniţa, depun eforturi pentru a influenţa

universul copilăriei prin basme, poveşti şi poezii. Această muncă este situată la nivelul superior,

în primele clase ale şcolii. Perioada de formare a gustului pentru citit coincide cu cea când se pun

bazele acestuia, cu ciclul I-IV. Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea şi spre alte

lecturi, să i se cultive interesul spre cunoaştere. Când lectura este neglijată, tratată superficial,

formulându-se numai simple cerinţe, această activitate nu-şi mai aduce contribuţia atât de

necesară la formarea personalităţii elevilor din punct de vedere al limbajului şi al îmbunătăţirii

lor spirirtuale. Lectura suplimentară ne devine familiară din anii de şcoală. Selectarea lecturii

suplimentare revine învăţătorului care cunoaşte cel mai bine afinităţile sufleteşti ale elevilor

precum şi conţinutul educativ necesar într-o anumită etapă a dezvoltării lor. Dacă elevul începe a

citi din curiozitate şi insistă motivat fiind şi de aprecierile primite la clasă, el va realiza mari

progrese : - prin informaţie – prin deprinderea cititului coerent, conştient – prin implicare

afectivă – prin însuşirea unui vocabular expresiv prin îmbogăţirea vocabularului.

Într-o epocǎ dominatǎ de televiziune şi calculator, am apelat, totuşi, cercetarea temei

„Lectura literară : instrument educativ in ciclul primar” din mai multe considerente :


4

permite copiilor trǎirea emoţionalǎ-reflexivǎ a conţinutului operei prin intuirea şi

conştientizarea mesajului etic şi estetic al acesteia ;

conduce la precizarea, activizarea, îmbogǎţirea şi nuanţarea vocabularului, însuşirea

unor cuvinte şi expresii cu sens propriu şi figurat, care contribuie la realizarea unei

exprimǎri corecte, coerente şi expresive, elevii având ca model permanent operele

literare îndrǎgite din repertoriul naţional şi universal ;

aprecierea frumosului artistic se realizeazǎ prin continua solicitare a sensibilitǎţii,

gândirii, memoriei afective, atenţiei voluntare şi, mai ales, a imaginaţiei creatoare ;

Răspunsul este că, oricât de uluitoare sunt posibilităţile unei maşinării din ce în ce mai

acaparatoare cum este computerul , acesta nu poate asigura atmosfera emoţională

generată de citirea pe „nerăsuflate” a unei cărţi incitante. Totuşi, nu este suficientă

această citire. Numai atunci când noi, învăţătorii sau părinţii, ne vom găsi timp să

ascultăm părerile copiilor despre ce au citit, să trăim alături de ei traiectoria personajului

favorit, numai atunci se poate realiza „puntea” între imaginile din cărţi şi realitate.

Literatura nu e doar o formă de cunoaştere ci şi una de destindere, iar biblioteca este o

instituţie care se implică activ în educaţia copiilor prim oferta de carte.

Coordonatele pentru contextualizarea problemei cercetate sunt următoarele :

Ramura ştiinţifică căreia i se circumscrie tema „Lectura literară : instrument

educativ in ciclul primar” este educaţia estetica, intelectuală şi moral - civică.

Ciclul curricular : nivelul învăţământului primar.

Aria curriculară : Limbă şi comunicare.

Activităţi educaţionale experimentate : activităţi educaţionale bazate pe fişe de

lucru, şezătoarea literară, concursuri cu teme literare, etc.

Metodele şi tehnicile didactice experimentate : metoda învăţării prin cooperare,

metoda : lectura foileton, lectura puzzel, metode şi tehnici de de dezvoltare a

gândirii critice.

Formele de lucru experimentate : organizarea activitaţii cu întreaga clasă.

II. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DE CERCETARE____________________________Student Pricopie(Anghelută) Ana-MariaAnul II

5

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivele generale ale acestei cercetări sunt:

O1- Determinarea nivelului global de pregătire a elevilor şi a nivelului de

pregătire la disciplina Limba şi literatura română (formarea şi dezvoltarea capacităţii

de exprimare orală şi scrisă, folosind limbajul literar)

O2-Inregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevii

claselor experimentale şi de control la testul initial, la testele formative , la testul final

şi la retest( dezvoltarea şi cultivarea creativităţii literar-artistice şi însuşirea unor

norme de comportament)

O3-Analiza relaţiei dintre rezultatele şcolare şi învăţarea prin cooperare

(lectura foileton)

O4-Adaptarea conţinuturilor învăţământului în funcţie de mediul social în

care trăiesc elevii

O5- Folosirea metodelor interactive în sprijinul cultivării interesului pentru

lectura literară obligatorie şi suplimentară

FORMULAREA IPOTEZEI

Învăţământul primar urmăreşte prin lectură formarea competenţelor lingvistice, lectorale

si interlocuţionale, pe baza unui tipar didactic prestabilit, ce are ca scop formarea deprinderilor

de înţelegere dupa auz, a deprinderilor de lectură, vorbire şi scriere. La formarea deprinderilor de

citire corectă, curentă şi conştientă se trece treptat la interpretarea unei secvenţe de text in funcţie

de indicatorii textuali sau situaţionali, precum şi la o interpretare etică şi morală.

Educaţia morală fiind una din cele mai complexe laturi ale educaţiei, este necesar să i se

acorde o impotanţă deosebită în procesul de învăţământ, fiind o normă morală cu un puternic

caracter abstract greu însuţit de unii elevi. Având în vedere acest lucru se pornşte de la idea că nu

toţi elevii au capacitatea necesară să fie receptivi faţă de normele morale şi etice şi să se

conformeze cu acestea.


6

Studierea lecturilor literare specifică particularităţilor de vârstă ale elevilor

influenţează şi generează însuşirea normelor morale în raport cu vârsta, nivelul intelectual şi

mediul social al acestora.

Cu cât lectura literară, ca parte componentă a procesului instructiv- educativ este

văzută ca proces ce continuă dincolo de graniţele şcolii, individual şi necondiţionat cu atât

mai mult se vor atinge scopurile pe care fiecare învăţător, profesor le urmăreşte prin

activitatea sa la ora de literatură ( activarea laturii lingvistice, formarea şi educarea

creativităţii de limbaj, formarea şi educarea gustului pentru lectură).

Prezentarea problemei cercetate :delimitari terminologice

Textele literare destinate copiilor presupun o competenţă de lectură specifică, prin care cititorul mic

sa pornească de la suprafaţa textului şi să ajungă la profunzimea semnificaţiilor: ,,competenţa de lectură

constă în a construi sensurile textului începând cu indicii exteriori până la interiorizarea şi

demultiplicarea, imediată sau îndepărtată, a imaginilor de lectură." (Costea, 2006, pag. 24).

Literatura ca artă a cuvântului, prin intermediul careia realitatea este recreată în toată

complexitatea ei, oferă şcolarului mic un întreg univers de gânduri, sentimente şi aspiraţii. Sugerat printr-

un conţinut variat şi prin personajele surprinse în ipostaze dintre cele mai felurite, acest univers va putea

constitui o zestre spirituală importantă, cu condiţia ca opera literară să răspundă cerinţelor multiple

pe care le

ridică educaţia estetică, intelectuală şi moral-civică. Formarea şi modelarea caracterelor, deprinderea

copiilor cu normele de comportare civilizată, cultivarea sentimentelor moral-civice, sunt cerinţe la

realizarea cărora opera literară aduce o contribute majoră. Cultivarea pasiunii pentru lectură va

contribui la realizarea finalităţilor instructiv-educative ale procesului de învăţământ, modelarea unui

om receptiv, creativ, capabil să înţeleagă şi să aprecieze frumosul din natura şi societate. Copilul

trebuie orientat spre o literatură de calitate, cu o mare diversitate tematică, de la basm la povestire,

schiţă sau nuvelă, legendă, pastel, fabulă, literatura de călătorii, romane ştiinţifico-fantastice

sau literatura de informare. Pentru a insufla copilului dragostea pentru literatură, învăţătorul

trebuie sa fie un om cultivat, un foarte bun cunoscator al valorilor naţionale şi universale.

Învăţătorul trebuie să cunoască psihologia copilului şi să respecte principiul

accesibilităţii în vederea îndrumării corecte a lecturii copilului. Astfel, la grădiniţă şi în clasele I, a II-a,

caracterul concret-intuitiv al gândirii impune realizarea cărţilor cu imagini viu colorate şi text în


7

versuri sau în proză, ilustraţia constituind un auxiliar preţios în înţelegerea semnificaţiei operei.

Pentru clasele

a III-a şi a IV-a, cărţile propun primatul textului literar, deoarece gândirea copilului începe să fie

capabilă de generalizări şi abstractizări. De aceea, programele analitice pentru lecturile

suplimentare diferenţiază, dupa criteriul accesibilităţi, recomandările bibliografice pentru fiecare dintre

cele patru clase ale ciclului primar.

Cercetând implicaţiile textului literar, oricare ar fi rolul lui (obligatoriu, din programele

şcolare, sau facultativ, de la lectura suplimentara), în viaţa spirituală a copilului şi a tânărului, am

ajuns la aceeaşi concluzie pe care o semnalează mulţi, fie ca fac parte din sistem, fie ca nu:

copii şi tinerii se îndepartează de literatură, de cea studiată în şcoală, lectura din afara cadrului

instituţional fiind din ce in ce mai firavă, mai nesemnificativă. Fără a da vina pe realii sau falşii

inamici ai literaturii vazută ca mod de a cunoaşte dar şi de a petrece timpul liber, voi incerca sa

identific cauzele din interiorul sistemului care au dus la îndepărtarea copilului de lectură,

îndrăznind chiar să ofer sugestii cadrelor didactice ce se află în lupta de a-i recâştiga pe elevi de

partea literaturii.

Îndepărtarea copilului de literatură nu este însă un fenomen izolat. În ceea ce ne priveşte,

specialişti din ţări importante, cu un învăţământ performant, trăgând semnalul de alarmă asupra

necesităţii lecturii. Astfel, o cunoscută cercetatoare din Franţa, Marie-Cecile Guernier, profesor

universitar la Institut Universitaire de Formation des Maîtres Lyon, dupa numeroase studii care privesc

lectura, predarea literaturii, încearcă să găsească răspuns la întrebarea ,,poate să facă ceva şcoala în

privinţa tinerilor carora nu le place să citească?". Raspunsul la întrebare îl consideră strâns legat de

axele lecturii( tematică, praxeologică, cognitivă, axilogică, psihologică ).

Am ales cercetarea pedagogică de tip cercetare-acţiune considerând că este adecvată din

mai multe puncte de vedere cum ar fi : înlocuirea metodelor tradiţionale cu metode moderne ca

metoda învăţării prin cooperare (foileton), introducerea evaluării continue prin combinarea

metodelor de evaluare tradiţionale cu cele moderne (fişele de lectură ale elevilor ), încurajarea la

elevi a comportamentelor pozitive desprinse din operele literare studiate.

Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că prin

introducerea în activitatea elevilor a unor strategii moderne, se declanşează acţiuni educaţionale

noi, ale căror rezultate sunt înregistrate şi prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au.


8

Ca şi variantă a experimentului psihopedagogic am ales să utilizez tehnica

eşantioanelor paralele. Două eşantioane, unul experiment şi unul de control, cu aproximativ

aceeaşi compoziţie şi ,, putere”. Experimentul avut următoarele variabile:

- variabila independentă, reprezentată de programul propus la disciplina limba şi

literatura română;

- variabila dependentă care a urmărit performanţele elevilor pe tot parcursul

experimentului.

Am desfăşurat cercetarea experimentală în anul şcolar 2009– 2010 la Şcoala cu clasele

I-VIII, Alexandru Vlahuţă Focşani, judeţul Vrancea. Caracteristic pentru clasa – experiment este

faptul că asupra ei se acţionează cu ajutorul factorului experimental în conformitate cu cele

presupuse în ipoteza cercetării în vederea producerii unor modificări în desfăşurarea acţiunii

educaţionale.

Descrierea eşantionului experiment:

Grupa : 14 elevi din clasa a IV- a

Vârsta : 10 şi 11 ani

Sex : 8 fete şi 6 băieţi

Nivelul general de pregatire al colectivului este omogen din punctul de vedere al posibilităţilor

intelectuale.

Nivelul general de pregătire la Limba româna: 9 elevii FB, 3 elevi B, 2 elevi S.

Provenienţă socială : elevii provin din familii care le oferă condiţii necesare pentru desfăşurarea

actului învăţării.

De asemenea, în cadrul cercetării am folosit şi clase de control de la Şcoala cu clasele I-

VIII, Nicolae Iorga Focşani, din judeţul Vrancea, unde se lucrează tot cu un eşantion constituit

din 12 elevii ai clasei a IV- a.

Descrierea eşantionului de control:

Grupa : 12 elevi din clasa a IV- a

Vârsta : 10 şi 11 ani

Sex : 5 fete şi 7 băieţi

Nivelul general de pregatire al colectivului este omogen din punctul de vedere al posibilităţilor

intelectuale.

Nivelul general de pregătire la Limba româna: 8 elevii FB, 2 elevi B, 2 elevi S.


9

Provenienţă socială : familiile celor 12 elevi le oferă acestora condiţii bune pentru a învăţa, chiar

dacă 2 dintre ei au câte un părinte plecat în străinătate.

Loturile de control sunt folosite ca martore pentru ca la încheierea cercetării să

comparăm rezultatele obţinute de către elevii claselor- experiment şi ai claselor de control şi să

conchidem pe această bază că diferenţele se datorează intervenţiei factorului experimental.

În vederea confirmării/ infirmării ipotezei am elaborat un sistem de acţiuni evaluative,

specifice strategiilor de evaluare formativă şi sumativă, menit să verifice în ce măsură elevii şi-

au însuşit normele morale, etice şi estetice prevăzute de programa şcolară specifice clasei a IV-a.

III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CECETĂRII

PEDAGOGICE

Etapele experimentului psihopedagogic cu eşantione paralele sunt următoarele:

- etapa preexperimentală (pretestul)- etapa cu caracter constatativ

reprezentată de evaluarea iniţială

- etapa experimentală realizată prin evaluarea formativă

- etapa postexperimentală (postestul)- etapa de control realizată ărin

evaluarea sumativă

- verificarea la distanţă (retestul)

Prin testele de evaluare predictivă (iniţială) aplicate claselor – experiment şi celor de

control la începutul anului şcolar am urmărit surprinderea datelor referitoare la modul în care

elevii stăpânesc normele morale desprinse din opera literară Pupăza din tei de Ion Creangă.

Aceste norme privite şi ca trăsături de caracter sunt: hărnicia, cinstea, demnitatea, curajul,

toleranţa, inventivitatea, prudenţa.

EVALUARE INIŢIALĂ

CLASA a IV- a

Obiective:

O1- să scrie corect forma literară a regionalismelor;

O2- să cunoască alte opere scrise de Ion Creangă;


10

O3-să formuleze opinii, păreri despre personaje, despre acţiune, justificând cu argumente

punctul de vedere;;

O4- să recunoască trăsăturile morale ale personajului principal ce se desprind din text;

O5- să identifice câteva elemente specifice naraţiunii (timpul, locul, personajele,

succesiunea evenimentelor);

O6- să facă diferenţa dintre autor-narator- personaj

Descriptori de performanţă

Nr.exerciţiuCalificativ

Foarte bine Bine Suficient

Nr. 1

- completează corect

toate cuvintele .

- completează corect 3

cuvinte.

- completează corect

doar 2 cuvinte.

Nr. 2

- să cunoască alte 3

opere scrise de Ion

Creangă.

- să cunoască alte 2

opere scrise de Ion

Creangă.

- să cunoască cel puţin

o altă operă scrisă de

Ion Creangă..

Nr. 3

- opinia proprie are

logică şi se regăseşte în

textul studiat.

- opinia proprie are

logică dar nu se

regăseşte în textul studiat

- opinia proprie se

regăseşte în textul

studiat in mică măsură

Nr.4

- recunoaşte 7 trăsături

morale ale personajului

principal

- recunoaşte 4 trăsături

morale ale personajului

principal.

-recunoaşte 2 trăsături

morale ale

personajului principal.

Nr. 5

- răspunde corect la 4

din întrebări.

- răspunde corect la 3 din

întrebări.


din întrebări.

Nr. 6

- să raspundă corect la

cele 2 întrebări.

- să raspundă corect la o

întrebare

- răspunde corect dar

are ezitări.


11

Nume şi prenume_____________________ Data_________________

TEST DE EVALUARE iniţială LB.ROMANĂ - cl. a IV – a


12

1. Scrieţi forma literară pentru regionalismele regăsite in text :

îmi ieu=teiu=mă suiu=cu îngrijire=c-o falcă-n ceriu şi cu una-npământ =

c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ”

c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ”=

5. Ştiţi? Răspundeţi

Unde se petrece acţiunea?....................................................................

Unde şi-a făcut pupăza cuibul?....................................................................

Din ce cauză vrea Nică sa fure pupăza?....................................................................

4. Daţi 3 antonime ale verbului a fura. Credeţi că a fura este un lucru bun sau rău?....................................................................................................................................................................................................................................................

2. Alte scrieri de

Ion Creangă

________________________________________________________

Pupăza din teiPupăza din tei

3.Ce stârneşte comicul în cazul acesta şi cum comentaţi zicala: „Cele rele să se spele, cele bune să se -adune?....................................................................................................................................................................................................................................................................................

4. Bifaţi trăsăturile care i se potrivesc lui

Nică:InventivÎnverşunatPrudentLeneşNeastâmpăratVeselTemătorBârfitorZgârcitCredinciosAutoritat

6. Încercuiţi răspunsul corect:Cine este autorul operei Pupăza din tei ?

a) Nicăb) Ion Creangăc) Smaranda

Cine este naratorul- personaj din opera Pupăza din tei ?

a) Negustorulb) Nicăc) Mătuşa Măriuca

Rezultatele obţinute în urma testelor iniţial, formativ şi sumativ date la clasa a IV- a le-

am centralizat în tabelele şi graficele ce se regăsesc la Cap. IV ANALIZA, PRELUCRAREA ŞI

INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE

Analizând rezultatele, am observat că nu toţi elevii ştiu să scrie corect forma literară a

regionalismelor, nu cunosc alte opere scrise de Ion Creangă. Întîmpina dificultăţi în formularea

opiniilor, părerilor despre personaje, despre acţiune, despre trăsăturile morale ale personajului

principal şi nu fac toţi diferenţa dintre autor-narator- personaj.

Astfel am trecut la iniţierea propriu-zisă a programului. Am folosit metode tradioţionale

îmbinate cu metode moderne, active, centrate pe elev, în timp ce la clasa de control s-au folosit

doar metode tradiţionale în vederea însuşirii de către elevi a normelor morale.

Pentru evaluarea formativă la clasa experiment voi folosi o metodă modernă – lectura

foileton. Se alege un text (Fram, ursul polar de Cezar Petrescu) şi se prezintă întregii clase. Unul

dintre elevi va lua cartea acasă şi va citi primul capitol pentru ca ora următoare, să povestească

celorlalţi elevi fragmentul citit. Învăţătorul îl ajută pe elev să povestească celorlalţi capitolul,

arătând ilustraţiile, atunci când ele există. Uneori, dacă este relevant , citeşte un pasaj amuzant

sau captivant pentru a le trezi interesul elevilor şi pentru a sublinia obiectivele pe care şi le-a

propus. Mai departe un alt elev va lua cartea acasă pentru a citi următorul capitol, demersul fiind

acelaşi ca la elevul precedent. La sfârşitul cărţii se rezumă întreaga operă, se discută. Se fac

aprecieri, argumentându-se impresiile.

Fiecare elev va nota într-un tabel data la care va lua cartea, acest lucru permiţând

învăţătorului să controleze antrenarea tututror elevilor în activitate.

EVALUARE FORMATIVĂ

CLASA a IV- aObiective

O1- să recunoască autorul cărţii precizate

O2- să încadreze un text în specia literară corespunzatoare

O3- sa identifice trăsăturile personajului principal în urma lecturării romanului

O4- să schimbe finalului romanului, pe baza imaginaţiei şi a gândirii creative

Itemii testului:

1.Autorul cărţii Fram, ursul polar este:

a) Ion Creangă


13

b) Camil Petrescu

c) Cezar Petrescu

2. Fram, ursul polar este:

a) un roman

b) o povestire

c) o poezie

3. Exprimaţi-vă acordul/dezacordul (DA/NU) privindu-l pe Fram:- este violent.............- are grijă de prieteni...........- sare în ajutor...........- e mai bun poate decât mulţi dintre oameni.............

4. Realizaţi o compunere modificând finalul romanului Fram, ursul polar în maxim 50-60 de cuvinte.

Descriptori de performanţă

Nr.exerciţiuCalificativ

Foarte bine Bine Suficient

Nr. 1

- recunoaşte autorul

cărţii .

- -

Nr. 2

- să încadreze un text în

specia literară

corespunzatoare

- -

Nr. 3


din întrebări.

- răspunde corect la 3 din

întrebări


din întrebări

Nr.4

- construieşte o scurtă

compunere prin

modificarea voită a unor

elemente / detalii ale

textului literar şi îşi

argumentează părerea

despre personaj(prezintă

drama dezrădăcinării a

- construieşte o scurtă

compunere prin

modificarea voită a unor

elemente / detalii ale

textului literar şi îşi

argumentează părerea.

-construieşte o scurtă

compunere prin

modificarea voită a

unor elemente / detalii

ale textului literar.


14

celui care se rupe de

copilărie si de pământul

natal)

Cerinţele probei de evaluare formativă au fost puţin diferite de cele ale probei iniţiale,

dar au avut în vedere , în esenţă, aceleaşi obiective. Chiar dacă complexitatea exerciţiilor a

crescut, elevul care obţinuse Suficient la proba iniţială acum a obţinut Bine, acest lucru

datorându-se metodei moderne folosite (foileton) care a făcut ca activitatea de lectură să fie mai

atractivă şi să-i implice şi pe elevii mai timizi.

Rezultatele obţinute de elevii de la clasa de control s-au diminuat; aceasta poate datorită

complexităţii mai mari a cerinţelor şi, mai ales, datorită folosirii doar a metodelor tradiţionale.

Introducerea unei noi sarcini, şi anume aceea de a alcătui o compunere prin care sa

modifice voit detalii ale textului literar şi să îşi argumentează părerea despre personaj a creat

probleme. De aceea, progresul înregistrat la clasa experiment nu a fost prea mare. Aceasta se

datorează şi complexităţii unor exerciţii.

Pentru a înregistra progresul elevilor din clasele experiment în urma folosirii metodelor

tradiţionale îmbinate cu cele moderne, comparativ cu rezultatele elevilor din clasele de control,

am aplicat la sfârşitul anului şcolar probele finale.

EVALUARE SUMATIVĂ

CLASA a IV- a

Pentru evaluarea sumativă voi prezenta paşii pe care i-am urmat la ora de lectură pentru

ca şi copiii să poată simţi ceea ce transmite lectura, să extragă morala. Ca text semnificativ am

ales Puiul de I.Al. Brătescu Voineşti.

1) Primul fragment de la ,,Într-o primăvară… repede veneau la ea”. Aici se discută

despre ce se prezintă la inceputul povestirii:

timpul – ,,într-o primăvară”

locul - ,, într-un lan verde de grâu” la marginea unui lăstar

primul personaj – prepeliţa şi despre obiceiurile


15

Grija faţă de viitoarea familie este evidenţiată de atenţia cu care cloceşte cele şapte ouă.

Mai târziu este prezentată viaţa de familie a prepeliţei.

Armonia se datorează faptului că puii sunt cuminţi şi ascultători.

2) Al doilea fragment ,, odata prin iunie …, că poţi să păţeşti şi mai rău” .

Primul fapt care tulbură liniştea puilor şi a prepeliţei este venirea ţăranilor la seceratul

grâulu. Puiul cel mare neascultănd chemarea prepeliţei este prins de un secerător şi eliberat.

3) ,, Şi aşa trăiau acolo… oraşe mari şi râuri şi marea.”

Aici se va urmări:

- evidenţierea armoniei în care trăiau având ce mânca şi ce bea,

- începerea lecţiilor de ybor care se ţineau dimineaţa şi seara

4),, Într-o după- amiază…, zboară repede spre lăstar.”

Existenţa lor este tulburată de apariţia unui vânător şi a câinelui său Nero. Puii nu înţeleg

primejdia, dar din vorbele mamei înţeleg gravitatea situaţiei şi nevoia respectării îndemnului

său. Prepeliţa reuşeşte să-l pacălească pe Nero, prefăcându-se rănită dând dovadă de spirit de

sacrificiu.

5),,În vremea asta puiul cel mare.......,, Apporte!” Puiul cel mare îşi părăseşte fraţii şi

plăteşte scump nesocotinţa sa.

6) ,, Mai târziu căruţa ….. să nu-l deznădăjduiască pe el…”

Prepeliţa îşi dă seama că puiul cel mare este pierdut, din dragoste pentru el îşi ascunde

suferinţa.

7),, D-atunci au început ….., către miazăzi.”

Aici se vor sublinia urmările rănirii puiului. Încep zile triste pentru pui, se uită cu mâhnire

cum fraţii săi continuă lecţiile de zbor. În sufletul lui domneşte neliniştea dar îşi pune speranţa în

vorbele mamei. Vremea se răceşte, iar puiul suferă din cauza rănii.

8) ,, În inima prepeliţei … în zarea despre miazăzi.”

În inima prepeliţei se dădea o luptă sfâşietoare între dorinţa de a rămâne să-şi îngrijească

puiul rănit şi datoria de a pleca împreună cu puii sănătoşi. Suflarea crivăţului o obligă pe aceasta

să hotărască să plece gândindu-se că decît să-i moară toţi puii, mai bine să se sfârşească doar cel

rănit.

9) ,, Peste trei zile…. ca pentru închinăciune.”La marginea lăstarului puiul este ucis

de asprimea anotimpului alb


16

În urma lecturii am supus elevii unei conversaţii pentru a vedea ce învăţătură au tras din

aceasta. La sfârşit am înregistrat răspunsurile elevilor în fişe de observaţie în funcţie de

receptarea sentimentelor, valorilor morale şi etice transmise de lectură.

Itemii urmăriţi în timpul conversaţiei:

1.Cum se comportă prepeliţa cu puii ei?

2. Ce i se întâmplă puiului cel mare când vin ţăranii să secere grâul?

3. Ce face prepeliţa ca să-şi apere puii în faţa vânătorului?

4. Din ce cauză este rănit puiul cel mare?

5. Ce simte prepeliţa în momentul despărţirii de pui?

6. Ce sentimente vă trezeşte in momentul în care puiul rămâne singur?

7. Ce învăţătură aţi tras din această lectură?

O altă metodă utilizată în prezentul proiect de cercetare este metoda interviului, o

metodă interactivă ce m-a ajutat să obţin informaţii despre subiecţii investigaţi prin adesare de

întrebări şi primire de răspunsuri. Forma interviului este una informală organizată între

învăţătoare şi bibliotecara şcolii, comunicarea fiind una flexibilă şi sinceră bazată pe discuţii

libere despre modul în care este frecventată biblioteca de către elevii, care sunt preferinţele lor

pentru lectura, dacă citesc operele suplimentare propuse de învăţătoare, cât timp durează

studierea unei cărţi, care sunt temele preferate de elevii etc. Încă din clasa I elevii sunt îndrumaţi

să frecventeze biblioteca şi să ia contact cu noutăţile editoriale, cărţile specifice vârstei lor sau

intereselor particulare ale acestora. Toate acestea se obţin în urma analizării fişelor de împrumut

pe care bibliotecara le deţine. În cadrul acestor întâlniri lunare va fi desemnat şi cititorul clasei,

ales dintre elevii care au demonstrat prin intervenţia lor că au înţeles conţinutul lecturii citite.

Un rol deosebit de important în stimularea interesului pentru lectura îl are înfiinţarea

bibliotecii clasei, care se poate înfiinţa cu cărţi aduse de către copii, prin donaţii sau sponsorizări.

Rolul de bibliotecar îl poate îndeplini pe rând fiecare elev care este cel mai bun la citire în urma

rezultatelor obţinute la evaluări. Le putem cere elevilor sa întocmească un vocabular cu expresii

frumoase şi cuvinte noi care sa fie utilizat de toată clasa ca un intrumentar de lucru.


17

Aplicând metoda analizei produselor am studiat materialele realizate de elevi pe

parcursul cercetării ( teste, fişe de grup şi individuale, caiete, fişele de lectură etc.) şi am reuşit

astfel să descopăr modul în care elevii şi-au însuşit normele etice şi morale şi şi-au dezvoltat

capacităţiile de exprimare scrisă folosind limbajul literar.

Fişa de lectură este un instrument personal de consemnare a unor lecturi, în scopul

valorificării ulterioare (pentru rezumate, conspecte, prezentări, lucrări). Anexa I

O astfel de fişă îi ajută pe elevi să facă o recenzie orală a unei cărţi. Făcând rezumatul

oral elevul dovedeşte că a citit cartea şi îşi exersează comunicarea orală. Recenzia facută de un

elev stimulează frecvent interesul colegilor pentru aceeaşi carte.

Alcătuirea unor albume în caiete speciale sau chiar pe calculator pentru fiecare autor

studiat sau cunoscut, cuprinzând date biografice şi aspecte esenţiale din opera lor sub forma de

imagini şi citate, vor stârni curiozitatea, interesul şi dragostea elevului pentru lectură.

Caietul de lectură constituie un element important de lucru atât pentru elev cât şi pentru

învăţător. Ii ajută pe elevi să-ţi formeze deprinderea de a citi în mod corect o carte, de a reda

conţinutul cărţii, capacitatea de a observa trăsăturile personajelor şi de aformula opinii proprii

despre o carte.

IV ANALIZA, PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR OBŢINUTE

Pentru stabilirea concluziilor referitoare la însuşirea normelor morale, etice, estetice ce se deprind din lectura literară utilizându-se metode tradiţionale îmbinate cu metode moderne am folosit următoarele metode de măsurare:

- întocmirea tabelului cu rezultateAm folosit tabele analitice, consemnând rezultatele individuale ale elevilor investigaţi,

dar şi sintetice.- reprezentări grafice

Tabelul nr. 1 Rezultatele obţinute la clasa – experiment (a IV- a) la evaluarea iniţială

Nr.crt.

Elevii 1 2 3 4 5 6 Calificativfinal

1. A.M. FB FB FB B FB B FB

2. B.C. B B B B S S B

3. B.I. FB FB FB FB B B FB


18

4 C.A FB FB FB B FB FB FB

5 C.B B S S S B S S

6 C.L FB FB FB FB FB FB FB

7 D.I FB FB FB B FB B FB

8 D.P S S B B S B S

9 F.S FB FB FB B B FB FB

10 F.C FB B B B B B B

11 G.B FB FB FB FB FB FB FB

12 I.G FB FB FB FB B B FB

13 L.L S S B B B B B

14 P.I FB FB FB FB S B FB

Tabelul nr. 2 Rezultatele obţinute la clasa de control (a IV- a) la evaluarea iniţială

Nr.crt.

Elevii 1 2 3 4 5 6 Calificativfinal

1. A.A.M FB FB FB FB FB B FB

2. B.M. B B S S S S S

3. B.V. FB FB FB FB FB FB FB

4 C.N FB FB FB FB B B FB


19

5 C.M B S S S B S S

6 C.O FB FB FB FB FB FB FB

7 D.L B FB FB FB FB S FB

8 D.D S S B B FB B B

9 F.A FB FB FB B B FB FB

10 F.B FB B B B B B B

11 G.H FB FB FB FB FB FB FB

12 I.R B B B FB FB FB FB

Tabelul nr. 3 Proba iniţială (clasa a IV-a)

Clasa Totalelevi

Calificative obţinuteFB % B % S % I %

experiment 14 9 65 3 21 2 14 - -

de control 12 8 66 2 17 2 17 - -


20

Din reprezentarea anterioară, dar şi din rezultatele înregistrate în tabele, se observă că

cele două clase pornesc cu şanse relativ egale în derularea acestui experiment, diferenţele

procentuale datorându-se şi numărului inegal de elevi din cele două clase.

Rezultatele obţinute în urma evaluării formative efectuată la clasa a IV- a le-am

centralizat în următoarele tabele şi grafice:

Tabelul nr. 4 Rezultatele obţinute la clasa – experiment (a IV- a) la evaluarea formativă

Nr.crt.

Elevii 1 2 3 4 Calificativfinal

1. A.M. FB FB FB B FB

2. B.C. FB FB FB B FB

3. B.I. FB FB FB FB FB

4 C.A FB FB FB B FB

5 C.B FB FB B S B

6 C.L FB FB FB FB FB

7 D.I FB FB FB B FB

8 D.P FB FB B B B

9 F.S FB FB FB B FB

10 F.C FB FB B B B

11 G.B FB FB FB FB FB

12 I.G FB FB FB FB FB

13 L.L FB FB B B B

14 P.I FB FB FB FB FB


21

Tabelul nr. 5 Rezultatele obţinute la clasa de control (a IV- a) la evaluarea formativă

Nr.crt.

Elevii 1 2 3 4 Calificativfinal

1. A.A.M FB FB FB FB FB

2. B.M. - - S B S

3. B.V. FB FB B B B

4 C.N FB FB FB FB FB

5 C.M - - S S S

6 C.O FB FB FB FB FB

7 D.L FB FB B B B

8 D.D - - B B S

9 F.A FB FB FB B FB

10 F.B FB FB B B B

11 G.H FB FB FB FB FB

12 I.R FB FB B B B

Tabelul nr. 6 Proba formativă (clasa a IV-a)

Clasa Totalelevi


experiment 14 10 71 4 29 - - - -

de control 12 5 42 4 33 3 25 - -


22

Din rezultatele obţinute se poate observa că la clasa experiment s-au înregistrat progrese, chiar dacă proba formativă a crescut ca şi grad de dificultate faţă de proba iniţială

Tabelul nr. 7 Rezultatele obţinute la clasa – experiment (a IV- a) la evaluarea sumativă

Nr.crt.

Elevii Calificativfinal

1. A.M. FB

2. B.C. FB

3. B.I. FB

4 C.A FB

5 C.B FB

6 C.L FB

7 D.I FB

8 D.P B

9 F.S FB

10 F.C B

11 G.B FB

12 I.G FB

13 L.L B

14 P.I FB


23

Tabelul nr. 8 Rezultatele obţinute la clasa de control (a IV- a) la evaluarea sumativă

Nr.crt.

Elevii Calificativfinal

1. A.A.M FB

2. B.M. S

3. B.V. B

4 C.N B

5 C.M S

6 C.O FB

7 D.L B

8 D.D B

9 F.A FB

10 F.B B

11 G.H FB

12 I.R B

Tabelul nr. 9 Proba sumativă (clasa a IV-a)

Clasa Totalelevi


experiment 14 11 79 3 21 - - - -

de control 12 4 33 6 50 2 17 - -


24

Dintre metodele de cercetare enumerate, cel mai riguros, cel care va putea aduce rezultate mai obiective este experimentul. Totuşi o bună cercetare trebuie să se desfăşoare folosind mai multe metode de culegere a materialului pentru ca prin confruntare să se poată stabili mai uşor adevărul.


25

V. BIBLIOGRAFIE

1. Bodişteanu, Florica, 2006- Literatura pentru copii şi tineret, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de

Ştiinţă

2. Cojocaru, Mihaela; Vasiliu, Maria, 1996- Literatura română pentru copii, Bucureşti,

Editura Regis

3. Pitilă, Tudora; Mihailescu, Cleopatra, 2006- Limba şi literatura romană, Bucureşti,

Editura Aramis

4. Stoica, Cornelia; Vasilescu, Eugenia, 1996- Literatura pentru copii(manual pentru clasa a

XII-a ), Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică

5. Şerban, Ioan, 1992- Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică


26

Anexa I

Fişă de lectură

Denumirea povestirii: “Puiul”Autorul: Ioan Alexandru Brătescu Voineşti (1868 – 1946)S-a născut la Voineşti, lângă Târgovişte. Amintim, din scrierile sale, volumul “Întuneric şi lumină”. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


27

Conţinutul:(pe scurt)

Personaje:

Expresii poetice:

Ce te-a impresionat în mod deosebit?

Ce sentimente ai faţă de pui?

Ce învăţătură desprindem din această povestire?

proiectdecercetare ana ok 1

Documents

Transcript of proiectdecercetare ana ok 1