Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

150
1. TEMA DE PROIECTARE..........................................................3 2. OBIECTUL PROIECTULUI........................................................3 3. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ...........................................3 3.1. Surse de aprovizionare cu materie primă........................................................................................ 3 3.2. Principalele caracteristici ale materiei prime.................................................................................. 4 3.3 Materiale auxiliare şi caracterizarea lor........................................................................................... 7 3.4. Materiale şi ambalaje....................................................................................................................... 9 3.5. Date asupra tehnologiilor similare din ţară şi străinătate............................................................ 11 3.6. Principalele carcteristici de calitate.............................................................................................. 12 ale produsului finit................................................................................................................................ 12 3.7. Analiza factorilor tehnologici........................................................................................................ 14 care influenţează realizarea producţiei şi calitatea produsului finit.................................................. 14 3.8. Norme limită de consum de............................................................................................................ 23 materie primă şi materiale auxiliare.................................................................................................... 23 Norme de consum tehnologic STAS 3406-65......................................................................................... 23 Norme de pierderi la fasole păstăi....................................................................................................... 23 Norme de consum, departamentul pentru ambalaje de tablă şi sticlă, pentru. .23 Norme de consum tehnologic de apă abur şi energie electrică...................23 3.9. Stocuri limită ale principalelor sortimente de materii,................................................................. 24 materiale şi produse finite.................................................................................................................... 24 3.10. Descrierea schemei tehnologice de legături adoptate................................................................ 24 3.11. Controlul fabricaţiei pe faze........................................................................................................ 27 3.12. Elemente de automatizare, măsură şi control,................................................................... 29 necesare conducerii producţiei în schema tehnologică adoptată....................................................... 29 4. REGIMUL DE LUCRU AL SECŢIEI................................................30 5. BILANŢ DE MATERIALE........................................................30 6. ALEGEREA ŞI STABILIREA NUMĂRULUI DE UTILAJE. FIŞE TEHNICE..................40 FIŞA TEHNICĂ NR. 1............................................................41 FIŞA TEHNICĂ NR. 2............................................................42 FIŞA TEHNICĂ NR. 3............................................................45 FISA TEHNICĂ NR. 4............................................................47 FIŞA TEHNICĂ NR. 5............................................................49 FIŞA TEHNICĂ NR. 6............................................................50 FIŞA TEHNICĂ NR. 7............................................................51 FIŞA TEHNICĂ NR. 8............................................................56 FIŞA TEHNICĂ NR. 9............................................................57 FIŞA TEHNICĂ NR. 10...........................................................58 FIŞA TEHNICĂ NR. 11...........................................................59 FIŞA TEHNICĂ NR. 12...........................................................67 FIŞA TEHNICĂ NR. 13...........................................................68 FIŞA TEHNICĂ NR. 14...........................................................69 FIŞA TEHNICĂ NR. 15...........................................................70 7. LISTA MATERIALELOR.........................................................78 8. CALCULUL DEPOZITELOR.......................................................79 9. CONSUMURI SPECIFICE........................................................80 10. SUBPRODUSELE DE FABRICAŢIE ŞI VALORIFICAREA LOR...........................80 11. CALCULUL INDICATORILOR DE.................................................81

description

calculul peretilor, calculul conservelor, organe de masini, cantitatea de mazare

Transcript of Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Page 1: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

1. TEMA DE PROIECTARE.............................................................................................................................................32. OBIECTUL PROIECTULUI.........................................................................................................................................33. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ.......................................................................................................3

3.1. Surse de aprovizionare cu materie primă.................................................................................................................33.2. Principalele caracteristici ale materiei prime...........................................................................................................43.3 Materiale auxiliare şi caracterizarea lor...................................................................................................................73.4. Materiale şi ambalaje................................................................................................................................................93.5. Date asupra tehnologiilor similare din ţară şi străinătate.....................................................................................113.6. Principalele carcteristici de calitate.......................................................................................................................12ale produsului finit.........................................................................................................................................................123.7. Analiza factorilor tehnologici................................................................................................................................14care influenţează realizarea producţiei şi calitatea produsului finit............................................................................143.8. Norme limită de consum de.....................................................................................................................................23materie primă şi materiale auxiliare..............................................................................................................................23Norme de consum tehnologic STAS 3406-65...............................................................................................................23Norme de pierderi la fasole păstăi.................................................................................................................................23

Norme de consum, departamentul pentru ambalaje de tablă şi sticlă, pentru....................................................23Norme de consum tehnologic de apă abur şi energie electrică......................................................................................23

3.9. Stocuri limită ale principalelor sortimente de materii,..........................................................................................24materiale şi produse finite..............................................................................................................................................243.10. Descrierea schemei tehnologice de legături adoptate..........................................................................................243.11. Controlul fabricaţiei pe faze.................................................................................................................................273.12. Elemente de automatizare, măsură şi control,..........................................................................................29necesare conducerii producţiei în schema tehnologică adoptată.................................................................................29

4. REGIMUL DE LUCRU AL SECŢIEI........................................................................................................................305. BILANŢ DE MATERIALE..........................................................................................................................................306. ALEGEREA ŞI STABILIREA NUMĂRULUI DE UTILAJE. FIŞE TEHNICE...................................................40FIŞA TEHNICĂ NR. 1......................................................................................................................................................41FIŞA TEHNICĂ NR. 2......................................................................................................................................................42FIŞA TEHNICĂ NR. 3......................................................................................................................................................45FISA TEHNICĂ NR. 4......................................................................................................................................................47FIŞA TEHNICĂ NR. 5......................................................................................................................................................49FIŞA TEHNICĂ NR. 6......................................................................................................................................................50FIŞA TEHNICĂ NR. 7......................................................................................................................................................51FIŞA TEHNICĂ NR. 8......................................................................................................................................................56FIŞA TEHNICĂ NR. 9......................................................................................................................................................57FIŞA TEHNICĂ NR. 10....................................................................................................................................................58FIŞA TEHNICĂ NR. 11....................................................................................................................................................59FIŞA TEHNICĂ NR. 12....................................................................................................................................................67FIŞA TEHNICĂ NR. 13....................................................................................................................................................68FIŞA TEHNICĂ NR. 14....................................................................................................................................................69FIŞA TEHNICĂ NR. 15....................................................................................................................................................707. LISTA MATERIALELOR...........................................................................................................................................788. CALCULUL DEPOZITELOR....................................................................................................................................799. CONSUMURI SPECIFICE..........................................................................................................................................8010. SUBPRODUSELE DE FABRICAŢIE ŞI VALORIFICAREA LOR....................................................................8011. CALCULUL INDICATORILOR DE.......................................................................................................................81EFICIENŢĂ ECONOMICĂ............................................................................................................................................81

11.1. Lista utilajelor tehnologice care necesită montaj.................................................................................................8111.2. Lista utilajelor tehnologice care nu necesită montaj...........................................................................................8211.3. Determinarea cheltuielilor de ambalare pentru o tonă de utilaj.........................................................................8211.4. Determinarea distanţelor de transport pe furnizori.............................................................................................8211.5. Determinarea cheltuielilor de transport în sistem vagonabil...............................................................................8311.6. Determinarea cheltuielilor de transport auto-local..............................................................................................8311.7. Devize pentru montarea utilajelor tehnologice....................................................................................................8411.8. Valoarea de inventar a utilajelor care necesită montaj.......................................................................................86

Page 2: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

11.9. Valoarea de inventar a utilajelor care nu necesită montaj..................................................................................8711.10. Determinarea suprafeţei construite a secţiei şi a valorii clădirii.......................................................................8811.11. Fondul de investiţii..............................................................................................................................................8911.12. Plan de producţie.................................................................................................................................................8911.13. Timp normat pe operaţiile procesului tehnologic..............................................................................................8911.14. Determinarea personalului direct productiv......................................................................................................9011.15. Fondul de salarizare pentru muncitorii direct productivi..................................................................................9011.16. Determinarea altor categorii de salariaţi şi a fondului de salariu....................................................................9111.17. Program de aprovizionare...................................................................................................................................9111.18. Calculul cotei de amortizare................................................................................................................................92

12. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP.........................................................................................................93BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................................100

1

Page 3: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

1. INTRODUCERE

La baza întocmirii lucrării au stat experienţa muncitorilor şi tehnicilor din ţara noastră şi progresele realizate în industrializarea legumelor. Mi-am ales aceasta temă datorită plăcerii de a citi şi a descoperi lucruri noi şi interesante despre legumele folosite ca materie primă in industria conservelor. În această lucrare am cuprins tot ceea ce am învăţat în cei patru ani de studiu argumentând în mare măsură toate cerinţele în vigoare. În conţinutul lucrării am tratat toate elementele care le conţin legumele şi astfel am aflat şi am descoperit lucruri noi. În primul capitol am vorbit despre ceea ce urmează să prezint în lucrarea de diploma. În cel de al doilea capitol denumit şi “Obiectul proiectului” am vorbit despre metoda de conservare prin termosterilzare a conservelor de fasole verde. În cel de al treilea capitol intitulat “Elemente de inginerie tehnologică” despre sursele de aprovizionare cu materie primă ,principalele caracteristici ale materiilor prime ,materile auxiliare şi caracterizarea lor , materialele şi ambalajele , date asupra tehnologiilor similare din ţară şi din străinătate pentru realizarea productiei proiectate(analiza comparativă a tehnologiilor),principalele caracteristici de calitate ale produsului finit,analiza factorilor tehnologici care influenţează producţia şi calitatea produselor,norme limită de consum de materii prime materiale, combustibili, energie, stocurile limită ale principalelor sortimente de materii prime, materiale şi produs finit,descrierea schemei tehnologice de legături adoptate, controlul fabricaţiei pe faze şi nu în ultimul rând despre elementele de automatizare,măsură şi control. În capitolul patru intitulat “Regimul de lucru al secţiei” am vorbit despre caractererul sezonier al acestuia, despre faptul că lucrul se desfăşoară numai pe o perioadă limitată de zile, perioada când se recoltează fasolea păstăi, în lunile iunie, iulie şi august. În capitolul cinci intitulat „Bilanţ de materiale” am discutat despre materialele intrate. Capitolul şase “Alegerea şi stabilirea numărului de utilaje. Fişe tehnice” se referă la utilajele speciale pentru realizarea procesului tehnologic. Capitolul şapte intitulat „ Lista utilajelor” am enumerat utilajele care necesită respectiv nu necesită montaj. În capitolul opt intitulat „Calculul depozitelor” am discutat despre fiecare depozit în parte calculând necesarul de materie primă. Capitolul „Consumuri specifice şi randamente de fabrică” se referă la consumurile de materii prime şi auxiliare şi nu în ultimul rând despre consumul de utilaje tehnologice şi compararea lor cu normele limită de consum. Capitolul zece „Subproduse de fabricaţie şi posibilităţi de valorificare” am discutat despre valorificarea subproduselor de fabricaţie, care are atât o însemnătate ecologică cât şi o însemnătate economică, prin faptul că duce la obţinerea unor beneficii suplimentare. În ultimul capitol am discutat despre calculul costurilor de producţie şi a indicatorilor de eficienţă economică.

2

Page 4: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

1. TEMA DE PROIECTARE

Să se proiecteze o secţie de obţinere a conservelor de fasole verde sterilizată.

2. OBIECTUL PROIECTULUI

Să se proiecteze o secţie pentru obţinerea conservelor de fasole verde în saramură cu o capacitate de 400 kg/h materie primă.

Dozarea fasolei păstăi se face în borcane tip BOA.Sterilizarea conservelor de fasole păstăi se face în autoclave verticale.Justificarea necesităţii şi oportunităţii realizării producţiei proiectate.Sporirea neâncetată a resurselor alimentare pentru a asigura hrana populaţiei, este ochestiune

ce preocupă întreaga lume.Legumele şi fructele reprezintă o pondere importantă în alimentaţia omului, datorită valorii

lor nutritive mari. Datorită caracterului lor sezonier, acestea nu pot fi consumate în stare proaspătă, tot timpul anului. Pentru a se asigura aprovizionarea cu legume şi fructe pe toată perioada anului, s-a impus apariţia unor metode de conservare a acestora.

Metoda de conservare prin termosterilizare a dat în ultimii ani rezultate foarte bune în ceea ce priveşte menţinerea proprietăţilor organo-leptice şi a valorii nutritive a legumelor şi fructelor conservate.

3. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ

3.1. Surse de aprovizionare cu materie primă

Aprovizionarea cu fasole se face în general de pe o rază cât mai apropiată de unitatea de prelucrare, pentru a reduce cât mai mult timpul de transport.

În judeţul Vălcea, legumicultura dispune de peste 9000 ha teren arabil.Cel mai mare bazin legumicol, profilat pe sortimente cele mai valoroase într-un singur trup,

cu o suprafaţă de cca 1800 ha este administrat de către Intreprinderea de Prelucrare şi Industrializare a Legumelor şi Fructelor - Vâlcea.

3

Page 5: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.2. Principalele caracteristici ale materiei prime

Fasolea verde este un produs vegetal folosit, fie în stare proaspătă, fie transformată sub formă de conserve. Pentru a obţine un produs de calitate superioară, este necesară o materie primă de calitate.

Prin calitatea materiei prime, trebuie înţeles, atât compoziţia chimică, cât şi caracteristicile care o fac aptă de a fi folosită pentru fabricarea conservelor. Materia primă are o importanţă determinantă asupra produsului finit, astfel este necesar ca pentru fiecare produs să se stabilească condiţiile de calitate şi limitele în care poate varia acestea, pentru a se asigura calitatea produsului finit.

În general până în prezent, aprecierea calităţii materiei prime în industria conservelor este tratată mai mult sub aspectul compoziţiei chimice. Fără a sublinia importanţa acestui indicator, tot aceeaşi importanţă trebuie dată şi proprietăţilor tehnologice ale materiei prime.

Culoarea. Având în vedere importanţa culorii asupra aspectului comercial al produsului, orientarea va fi în diversificarea utilizării unor soiuri cu o culoare intensă, respectiv, cu un conţinut ridicat de pigmenţi care păstrează bine, în timpul prceselor de prelucrare şi conservare, acest indicator, la o nuanţă cît mai apropiată de cea adevărată. Important este să se stabilească soiuri cu o culoare iniţială intensă, respectiv cu un conţinut ridicat de pigmenţi, care se păstrează bine în timp.

Textura. Este un indicator ce influenţează calitatea comercială a produsului finit prin gradul de termitate. Astfel, fasolea trebuie să aibă o textură fermă pentru a putea rezista la unele operaţii cum ar fi transportul, sortare, opărire, etc, pentru a se obţine un produs finit care să corespundă din punct de vedere al formei, cu cea iniţială a materiei prime.

Suculenţa. Este o caracteristică tactilă percepută prin sfărâmarea produsului. Se realizează prin înţeparea sau extragerea sucului. Influenţează în mare măsură buna desfăşurare a unor procese tehnologice.

Proporţia de deşeuri. Randamentul producţiei depinde de partea necomestibilă care trebuie eliminată, sau de cantitatea de deşeuri care se formează în timpul operaţiei de pregătire a materiei prime.

Cantitatea de substanţă uscată. Substanţa uscată solubilă reprezintă un indicator important al materiei prime. Caracteristicile calitative ale materiei prime depind de soi, grad de maturitate, climă, sol, agrotehnica aplicată, precum şi de condiţiile de recoltare şi transport.

Forma. Este apreciată vizual. Caracterizarea ei se face comparativ cu diverse forme geometrice. Fasolea verde trebuie să aibă o formă corespunzătoare, specifică soiului rerspectiv. Ea variază în funcţie de natura organului plantei pentru care se cultivă.

Mărimea. Se măsoară cu instrumente numite şublere şi reprezintă delimitarea în spaţiu a păstăii. Constituie un indiciu de apreciere a calităţii. Introducerea în procesul de tehnologie a unor păstăi uniforme ca mărime, permite o prelucrare mai uşoară şi obţinerea unor produse finite de calitate bună şi constantă.

Greutatea specifică. Reprezintă masa unităţii de volum şi este influenţată de starea pulpei şi de gradul de aerare al celulelor.

4

Page 6: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Greutatea volumică. Reprezintă greutatea unui metru cub din produsul vegetal. Aceasta este de 400 – 450 kg /m³. Permite stabilirea spaţiului necesar pentru depozitare.

Căldura specifică, are importanţă în calculele de transfer termic şi este influenţată de conţinutul în substanţă uscată. Pentru stabilirea acestor călduri există tabele şi se mai poate utiliza relaţia.

Cs = 1- 0,007 • s.u.Fermitatea structo–texturală se măsoară cu tenderometre, maturometre, structurometre.

Compoziţia chimicăPrincipalii constituienţi ai fasolei verde sunt. apa, substanţele organice, sărurile minerale,

ultimii doi constituenţi formând substanţa uscată.Apa are o importanţă deosebită din punct de vedere cantitativ, fiind substratul în care au loc

fenomenele vitale ale celulelor. Fasolea verde conţine aproximativ 70 -75 % apă. Apa se găseşte sub formă liberă sau legată, conţinutul de apă variind în funcţie de sol, vârstă, etc. Cantitatea de apă are repercursiuni asupra capacităţii de păstrare a calităţii, în timpul depozitării şi prelucrării materiei prime.

Apa legată chimic (ionic) este obţinută prin reacţii chimice, stoechiometrice, la formarea moleculelor. Ea nu poate fi eliminată, pentru că făcând parte din structura celulelor, ar trebui distruse acestea.

Apa legată chimic (molecular), este apa de cristalizare ce se elimină prin prin calcinare.Apa legată fizico-chimic prin absorbţie este apa legată datorită fenomenelor ce apar în

moleculele polare care polarizează moleculele de apă. Se realizează prin fenomene exoterme. Se elimină foarte greu sau deloc.

Apa legată mecanic este de trei feluri:- apa legată structural în molecule nepolare, se elimină uşor prin presare.- apa de umectare se acumulează datorită fenomenelor de tensiune superficială. Se elimină

prin presare şi uscare.- apa capilară este apa legată în micro şi macrocapilare.Substanţele organice sunt reprezentate prin diferite grupe de substanţe în funcţie de rolul pe

care îl joacă în organism.a. Substanţele organice-plastice care constituie elementele constructive ale celulelor şi sunt

reprezentate de: glucide, lipide şi proteine.Glucidele sunt reprezentate de monoglucide (pentoză, glucoză, fructoză), dizaharide

(zaharoză, maltoză), amidoze, celuloză, substanţe pectice. Substanţele pectice sunt lanţuri de acizi galacturonici legaţi 1-4 α glicozidic. Cele mai importante substanţe pectice sunt protopectinele, pectinele, acizii pectici. Ele au rolul de a reda permeabilitatea membranelor celulare şi influenţează metabolismul apei şi procesul osmozei.

Substanţele azotoase reprezintă aproximativ 1 % din substanţele organice. Din punct de vedere tehnologic prezintă interes proteinele ce au o valoare nutritivă mare.

Lipidele. Gliceridele au importanţă tehnologică prin efectul pe care îl au. Astfel gliceridele suferă uşor descompuneri în acizi graşi care datorită fenomenului de auto-oxidare generează substanţe care în cantităţi mici depreciază calitatea produselor.

Fosfatidele reprezintă 0,2 - 0,3 % din substanţele organice.Ceridele reprezintă substanţe care fiind generate de plantă sub formă de bastonaşe, solzi

reprezintă un strat de protecţie al plantei împotriva agenţilor externi.

5

Page 7: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Acizii organici au influenţă deosebită atât asupra gustului şi celorlalte calităţi senzoriale, cât şi a prelucrării industriale. Dintre ei amintim: acidul malic, acidul citric, acidul tartric etc.

Compuşii fenolici se găsesc în canităţi foarte reduse în fasolea verde. Leucoantocianii sunt compuşi incolori care în mediul acid trec în antociani coloraţi, cauză pentru care fasolea verde îşi poate schimba culoarea în urma tratamentului termic.

Substanţele tanante au influenţă asupra calităţilor senzoriale, dar reprezintă şi substratul unor procese de îmbrunare oxidativă şi enzimatică.

b) Substanţele active se găsesc în cantităţi mici şi au rolul de a dirija reacţiile biochimice şi ca urmare prezenţa lor este indispensabilă.

Vitaminele, prin compoziţia lor, rerprezintă substanţe esenţuiale pentru viaţă. Datorită compoziţiei bogate în vitamine, fasolea verde reprezintă o importantă sursă exogenă de vitamine pentru organism.

Vitamine hidrosolubile:Vitamina B1. Odată cu creşterea plantei, conţinutul de tiamină creşte şi este influenţat

pozitiv de prezenţa zincului în terenul de cultură.Vitamina B2 - riboflavina se găseşte în cantitate mare în perioada de prematuritate.Vitamina C se găseşte în regiunea de creştere activă a plantei, datorită faptului că locul de

sinteză al vitaminei C este ţesutul în creştere puternic aerat. La maturitatea fiziologică, cantitatea de vitamină C este maximă, urmată de o cădere bruscă datorită faptului că la post maturitate fenomenele celulare sunt anevoioase.

Vitamina P este principala sursă de regenerare a organismului.Vitaminele liposolubile:Vitamina A nu se găseşte în stare liberă, ci numai sub formă de provitamina A.Vitamina D se găseşte în cantităţi foarte mici în stare liberă, dar este prezentă în cantităţi

mari sub formă de provitamina D (ergosterol).Alte substanţe organice.Carotenoidele cele mai importante sunt: glucopina, α şi β carotenul.Clorofila este răspîndită în frunze. Raportul dintre clorofila A şi B este de 3:1. În mediu slab

acid şi prin încălzire, clorofila poate pierde ionul de magneziu. Fenomenul este însoţit de schimbarea culorii în cenuşiu datorită faptului că, clorofila se transformă în fiofilină.

Săruri mineraleFasolea verde conţine cantităţi importante de săruri minerale care se pot determina în cenuşa

acestuia.Dintre metale amintim: K, Na, Ca, Mg, Fe, Al, iar dintre nemetale, cele mai importante sunt:

S, P, Si.Toate sărurile minerale din fasolea verde sunt uşor asimilabile. Datorită faptului că în cenuşa

fasolei predomină sărurile de K, Na, acestea au o reacţie alcalină, ceea ce este de o deosebită importanţă pentru menţinerea reacţiei alcaline a sîngelui. Majoritatea alimentelor au cenuşă cu caracter acid, astfel că legumele sunt necesare pentru om.

Sărurile de Ca, K, Fe şi P participă activ la metabolismul organismului uman. Produsele vegetale sunt singurele care reuşesc să acopere deficitul în fosfor, calciu şi fier al organismului uman. Fasolea este una legumele cele mai bogate în calciu.

Principalele soiuri de fasole verde folosite pentru obţinerea conservelor sterilizate.Saxa cilindrică este un soi de origine germană. Are o formă cilindrică şi o culoare verde-

deschis. Nu conţine aţe nici la maturitate. Conţinutul de hidraţi de carbon este de 2 % iar vitamina C

6

Page 8: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

este de 200 mg / 100 g. Conţinutul în zahăr este de 1,82 % iar cel de celuloză de 1,45 %. Se cultivă aproape în toată ţara.

Favorit este un soi originar din Germania. Planta are talia de 40 - 45 cm, tulpina bine dezvoltată, puternic ramificată şi formează un buchet strâns. Frunza este colorată în verde spre verde deschis. Florile sunt de culoare albă. Păstăile au culoarea verde, sunt cilindrice, semilungi, fine, suculente, fără aţe şi cu bobul alb. Producţia este de 4-5 t/ha păstăi verzi. Este un soi valoros pentru conserve.

Salvia este un soi de origine cehoslovacă. Are păstăile lungi (10-18 cm) şi relativ subţiri (0,5-1cm) de culoare verde. Păstăile sunt cărnoase,cilindrice, fragede, fără aţe şi nu se desfac pe linia de sudură. Băţul este necolorat. Nu prezintă fenomenul de înrişire la sterilizare. Producţia este de 8-10 t/ha.

Prelude este un soi de origine olandeză. Păstăile au formă cilindrică şi culoarea verde închis. Nu prezintă aţe. Este foarte rezistentă la secetă sau la cantităţi mari de apă.

Procesor este folosit pentru conservele în saramură sau congelate. Are o culoare verde şi prezintă o pulpă cărnoasă, foarte fragilă, având gust şi aromă pronunţată.

Harvester este un soi adus din America. Este un soi de calitate superioară, foarte productiv. Nu prezintă aţe nici la maturitate. Este folosit la fabricarea conservelor în saramură sau congelate.

3.3 Materiale auxiliare şi caracterizarea lor

ApaApa participă în cantităţi mari în industria conservelor, reprezentând un element important

care intervine în majoritatea fazelor tehnologice. Ea poate fi apă tehnologică sau apă pentru întreţinere. În industria conservelor se folosesc peste 20 t apă/t produs finit.

Sursele de apă sunt cele orăşeneşti, iar uneori este necesară crearea posibilităţilor unor surse proprii de apă. În cazul când este obţinută din sursele care găsesc la o adâncime mai mică de 30 m, apa este de calitate inferioară, avâin duritate mare şi un conţinut microbiologic dubios. Cea mai bună calitate este realizată când apa provine de la o adâncime de aproximativ 100 m.

Produsele depozitate în stare proaspătă sunt spălate cu foarte multă apă.În fazele de conservare, este mediul cel mai utilizat în care se conservă produsul. Apa

folosită în toate cazurile este apă potabilă. La fierberea leguminoaselor apa dură duce la întărirea produsului iar cea cu duritate mică, duce la pierderi de substanţă uscată.

În funcţie de duritatea în grade germane, apa poate fi foarte moale ( 5), (5-10), mijlocie (10-20), dură (20-30), foarte dură (peste 30), pH-ul apei trebuie neutru sau slab alcalin, pH-ul acid duce la coroziunea ambalajelor.

Apa utilizată pentru obţinerea vaporilor trebuie să fie complet dedurizată.Proprietăţi organo-leptice. Apa nu trebuie să aibă miros străin. În cazul în care are miros de

mucegai, înseamnă că este infestată cu microorganisme şi ca urmare trebuie să se facă o filtrare urmată de o sterilizare. Dacă apa are miros de peşte, înseamnă că au loc descompuneri ale materiei organice şi în consecinţă ea trebuie tratată.

De asemeni este suspectă şi apa care are miros de mlaştină, standardul neadmiţând decât un miros foarte slab. Gustul trebuie să fie plăcut.Proprietăţi fizice. Se recomandă ca apa să aibe o temperatură cât mai scăzută 17-15 °C şi mai constantă, condiţie care este îndeplinită atunci când provine din puţuri de adâncime.

7

Page 9: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Apa trebuie să fie incoloră. Prezenţa unei coloraţii galben-verzui indică prezenţa unor săruri de fier, iar o coloraţie roşie sau cenuşie poate presupune o dezvoltare masivă de microorganisme. Nu se permite ca apa să conţină în suspensie materiale solide.

Tulburarea apei imediat după ploaie arată că în sursele de alimentare cu apă se deversează apele de suprafaţă, ceea ce face suspectă sursa respectivă.

Proprietăţi chimice. Nu se admite ca apa să conţină clor, amoniac, nitriţi, acid sulfuros, arsen, plumb, cupru.

Substanţele organice sunt permise numai în mod cu totul special. Din punct de vedere al pH-ului, apa trebuie să fie neutră sau uşor alcalină. Deosebit de periculoasă este acţiunea apei acide asupra aparaturii de plumb, deoarece se obţin săruri toxice.

Conţinutul de oxigen trebuie limitat la max 0,4-0,5 mg/l. În concentraţii mari, fierul poate provoca înegrirea produsului care conţine tanin. În conservele care conţin proteine cu aminoacizi, fierul se poate combina cu sulful, formându-se sulfuri. Sulful în mediul acid sau hidrogenul sulfurat degradează culoarea produsului conservat. Pentru diferite procese tehnologice este necesară o duritate diferită a apei. Apa foarte dură nu se poate folosi deoarece fierbe foarte greu, datorită formării pectatului de calciu insolubil care provoacă rigiditatea ţesuturilor exterioare. Apa cu duritate scăzută, nu poate fi folosită la opărirea păstăilor din cauza pierderilor de substanţe solubile care poate ajunge la 45-55 %.

La opărire şi la sterilizare există pericolul de destrămare a ţesuturilor. Datorită faptului că nu există totdeauna posibilitatea să avem la dispoziţie apă de duritate diferită, se recomandă să se utilizeze o apă cu o duritate medie cuprinsă între 8-12 %. Pentru păstrarea integrităţii ţesuturilor se recurge la ridicarea artificială a durităţii apei, prin adăugarea sărurilor de calciu sub formă de CaCl2.

Proprietăţi microbiologice. Din punct de vedere microbiologic, apa din industria conservelor trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de standarde pentru apa potabilă. La 1 ml apă trebuie să se găsească maxim 100 germeni banali iar colibacili să lipsească complet. Bacteriile coli se găsesc în apa contaminată putând fi un indice al prezenţei bacteriilor patogene. O apă care are mai mult de 100 de microorganisme/ml prezintă pericolul de a fi infectată cu microorganisme sporulate provenite din sol şi în special Bacillus botullium. Periculoase din punct de vedere tehnologic sunt bacteriile sulfuroase şi ferobacteriile. În apă se mai pot găsi spori de mucegaiuri de tipul Muieor, Aspergillus, Penicillium, alge chiar şi protozoare. Este necesar ca în timpul campaniei de fabricare să se facă periodic controlul chimic şi microbiologic al apei folosite în procesul tehnologic.

Sarea Sarea este utilizată în industria conservelor de fasole verde, deoarece îmbunătăţeşte gustul şi

stimulează pofta de mâncare. Cantităţi mai mari se folosesc pentru preântâmpinarea activităţii microorganismelor, drept conservant în proporţie de 2 % prin metoda de conservare cenoanabioză.

Din punct de vedere chimic, sarea comestibilă este NaCl şi se găseşte în proporţie de 97-99 %, restul reprezentând MgCl2 sau CaSO4 care-I măresc higroscopicitatea, conferindu-i uneori gust amar. Sarea este cristalizată, incoloră, inodoră, se dizolvă uşor în apă, în aceeaşi proporţie în apă caldă şi apă rece. Se prezintă sub diferite forme.

- sare pură pentru uzul laboratoarelor - sare comună care se foloseşte pentru alimentaţie şi conservare.

În intreprinderi se foloseşte sub formă specială, extra şi superioară. Se foloseşte în general sub formă de soluţie. Soluţiile se prepară cu ajutorul unor instalaţii speciale denumite precolatoare.

8

Page 10: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Din punct de vedere microbiologic sarea poate fi bogată în bacterii halofile şi sporagene. Ca şi zahărul, în concentraţii mari, măreşte rezistenţa microorganismelor la acţiunea temperaturii ridicate.

Deoarece solubilitatea sării nu creşte decât foarte puţin la ridicarea temperaturii, soluţiile se pregătesc la rece.

3.4. Materiale şi ambalaje

Ambalajele au aplicaţii complexe asupra conservării, manipulării produselor finite din industria conservelor.Ambalajele trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a - protejarea produselor contra deteriorării, păstrarea integrală a proprietăţiilor organoleptice, fizico-chimice, a valorii alimentare şi nutritive a produselor.

b - prezentarea la un nivel cît mai înalt a produsului.c - crearea condiţiilor optime de transportd - asigurarea evoluării produsului finit, influenţarea cumpărătoruluie - protecţia împotriva microorganismelor ţinând cont de diversele tratamente la care este

supus produsul în vederea conservăriif - protecţia chimică, ţine cont de influenţa produsului asupra ambalajului şi inversg - protecţia împotriva insectelor şi rozătoarelor pe toată durata depozitării, până la livrareh - protecţia faţă de lumină şi radiaţiii - funcţie de peromovare. Ambalajul constituie elementul principal de reclamă al

produsului.Ambalaje de sticlă. Sticla este un material din care se fac o serie de ambalaje. Datorită unor

calităţi ale ei determină o serie de avantaje: este transparentă, cumpărătorul având posibilitatea să vadă produsul, este impermeabilă la gaze şi arome, nu are miros, este rigidă, prezintă rezistenţă la tratamente termice, poate fi divers colorată pentru a proteja produsul de radiaţiile ultraviolete, sunt igienice, recuperabile, inactive din punct de vedere chimic.

Ambalajele din sticlă prezintă şi o serie de inconveniente ca greutatea borcanelor este mai mare decât cea a cutiilor, din care cauză costurile de transport şi manipulare sunt mai mari sunt fragile, au conductibilitate termică redusă şi rezistenţă scăzută la variiaţii bruşte de temperatură, productivitate a muncii mai scăzută.

Borcanele tip BOA prezintă o prezentare bună a produsului şi asigură conservabilitatea acestuia.

Ambalaje din lemn. Lăzile din lemn sunt utilizate pentru manipularea şi transportul materiei prime şi a conservelor ambalate în borcane din sticlă sau în alteambalaje. Aceste lăzi sunt recuperabile şi se execută în trei mărimi pentru o încărcare maximă de 25 kg.

Acestze tipuri de lăzi trebuie să execute un număr minim de cicluri din care 10/an cu o cotă de recuperare de minim 97 %.

Lăzile se execută cu sau fără capac şi se confecţionează din lemn de foioase, eventual în combinaţie cu plăci din fibre de lemn dure. Materialul lemnos trebuie să coresăundă STAS 4857/2-77. Pentru lăzi obişnuite. Umiditatea lui nu trebuie să depăşească valoarea de 18 % la şipci şi 10 % la lamele din plăci de fibră de lemn.

Capace tip OMNIA. Aceste capace stas 5261-82 destinate închiderii borcanelor de sticlă pentru conserve au forma şi dimensiunile gurii borcanului conform STAS 7726-81.

9

Page 11: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Capacele destinate închiderii OMNIA se execută în două variante S la borcanele pentru conserve supuse sterilizării (120 °C) şi varianta P la borcanele pentru conserve supuse pasteurizării (90 °C).

Capacele se confecţionează din folie de aluminiu STAS 767/1-80. Ele se ambalează, manipulează şi transportă ferite de lovituri care ar putea duce la deformarea lor, la deprecierea peliculei de lac sau a mesei de etanşare.

Depozitarea se face în spaţii închise, cu temperaturi cuprinse între 0-30 °C şi cu o umiditate relativă a aerului sub 70 %.Termenul de garanţie la depozitare este de 12 luni de la data livrării. La recepţia capacelor pentru borcane se fac următoarele verificări aspectul capacelor se examinează vizual dimensiunile se verifică cu aparate obişnuite de măsurat, porozitatea peliculei de lac se verifică cu soluţie de sulfat de cupru şi 5 % NaCl.

Dimensiunile capacelor pentru borcane tip BOA sunt:- diametrul exterior. 85,09 + 0,004 mm- diametrul interior 82,68+ 0,02 mm- înălţimea 7,2 + 0,01 mmRezistenţa la sterilizare şi la acţiunea produsului se efectuează concomitent, prin probe de

sterilizare în diferite medii (soluţie de sare, soluţie de acid) conform metodelor indicate de STAS 5261-70.

Etichete. Atât pentru produsele proaspete cât şi pentru conservele de legume şi fructe, pe ambalaje şi în primul rând pe cele de desfacere , se aplică etichete , frecvent din hârtie.

Ele trebuie să asigure şi să informeze pe consumator asupra denumirii produsului, calităţii acestuia, gramajul, preţul etc.

Textul informativ, de regulă, este însoţit şi de grafică, în majoritatea cazurilor color, contribuind la reclama produsului.

Detergenţi. Efectul de spălare al apei este mărit prin adaosul de agenţi chimici de spălare sau detergenţi. Aceştia reduc duritatea apei, măresc capacitatea de înmuiere a soluţiei, emulsionează sau saponifică grăsimile, solubilizează substanţele minerale, dispersează particulele în suspensie şi dizolvă o serie de impurităţi. Detergenţi folosiţi sunt

- alcali soda caustică, soda calcinată, metasilicatul de sodiu, fosfatul trisodic şi polifosfaţii.- acizi hidroxiacetic, gluconic, citric, tartric şi levulinic.- agenţi tensioactivi anionici (săpunul şi uleiurile sulfonate) cationici (sărurile cuaternare de

amoniu) neionici (unii polialcooli) amfolitici (produse de tip Tego şi Tagonim).Dintre substanţele dezinfectante, cele mai des utilizate sunt clorul şi compuşi lui

(hipocloriţii, cloraminele). La acestea s-au adăugat în ultimul timp iodoforii, sărurile cuaternare de amoniu şi agenţii tensioactivi amfolitici.

Materialele auxiliare se transportă cu mijloace de transport închise, curate, uscate, fără miros străin şi în ambalaje adecvate.

Depozitarea materialelor se face în depozite curate uscate, bine aerisite, lipsite de miros străin, la temperatura şi umiditatea relativă a aerului indicate.

10

Page 12: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.5. Date asupra tehnologiilor similare din ţară şi străinătate

Sterilizarea cu abur. Cutiile de format mic pot fi sterilizate cu abur fără contrapresiune de aer. Coşul cu cutii se introduce în autoclavă şi se închide capacul strângând şuruburile tip “fluture”. Se deschide robinetul de abur şi ventilul de aerisire care este lăsat în această poziţie până în momentul când apare aburul. Îndepărtarea aburului este necesară, deoarece în caz contrar, se formează pungi de aer în autoclavă, ceea ce provoacă o frânare a transmiterii căldurii şi influenţează negativ procesul de sterilizare.

După dezaerarea autoclavei se închide ventilul de aerisire şi se începe ridicarea treptată a temperaturii şi presiunii aburului în autoclavă. În acest caz între valoarea temperaturii şi presiunii critice la manometru, există o strânsă corelaţie.

După terminarea procesului de sterilizare se închide ventilul de abur şi începe treapta de reducere a temperaturii prin deschiderea ventilului de aerisire.

Acest procedeu nu se poate aplica la sterilizarea conservelor de fasole verde în saramură ambalate în borcane tip BOA, deoarece termopenetraţia în acest caz este foarte scăzută şi sistemul de închidere tip “OMNIA” nu rezistă în astfel de condiţii.

Sterilizarea cu suprapresiune de apă. În cazul bateria de autoclave nu este prevăzută cu compresor de aer şi este absolut necesar să se aplice sterilizarea cu suprapresiune, se poate realiza acest efect prin aplicarea principiului dilatării termice a apei.În acest caz se umple autoclava cu apă până când se observă că pe ventilul de aerisire se elimină excesul de apă, după care se închide. Se deschide ventilul de abur şi ca urmare se măreşte presiunea în autoclavă datorită dilatării termice a apei. În acest caz se umple autoclava cu apă până când se observă că pe ventilul de aerisire se elimină excesul de apă, după care se închide. Se deschide ventilul de abur şi ca urmare se măreşte presiunea în autoclavă datorită dilatării termice a apei. Presiunea creşte rapid şi când s-a atins temperatura de 70-80 oC se ajunge la nivelul cerut de regim.În continuare, pe măsură ce se face alimentarea cu abur, se urmăreşte o continuă reglare a presiunii prin îndepărtarea excesului de apă.

Acest procedeu este foarte riscant, pentru că în acest caz se pot crea diferenţe bruşte de temperatură şi presiune care ar putea duce la desfacerea capacelor şi chiar la spargerea borcanelor. De acea acest procedeu se poate aplica, cu mai multă siguranţă, în cazul sterilizării conservelor ambalate în cutii metalice.

Sterilizarea cu flacără. În vederea intensificării penetraţiei, s-a recurs la sterilizarea cu flacără directă, constituindu-se instalaţia de sterilizare Steril-flamme formată din şapte trasee orizontale în “dute-vino” pe nivele suprapuse. Primele două treceri sunt destinate operaţiei de preîncălzire cu abur, o trecere serveşte pentru ridicarea temperaturii, două treceri pentru menţinerea la temperatura de sterilizare, iar alte două treceri pentru răcire.

Operaţia de sterilizare propriu-zisă se realizează pe patru benzi echipate fiecare cu nouă rampe cu arzătoare cu gaze. Arzătoarele sunt astfel dispuse încât cutiile trec alternativ prin flăcări şi între flăcări, realizându-se impulsuri termice intermitente.

Prin folosirea arzătoarelor de gaze la temperatura de 1100 oC se obţine o termopenetraţie rapidă de 17 oC pe minut, produsul ridicându-şi temperatura de la preîncălzire la sterilizare în 2 min.

11

Page 13: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

De asemeni, acest procedeu nu poate fi folosit în cazul sterilizării conservelor de fasole verde ambalate în borcan tip BOA, deoarece suprapresiunea creată în interiorul borcanelor ar putea duce la desfacerea închiderii “OMNIA”. Sterilizarea cu radiaţii infraroşii. Încercări de sterilizare a produselor alimenatre cu radiaţii infraroşii, se cunosc de mai mult timp, în prezent orientarea fiind pentru sterilizarea produselor ambalate în pelicule de material plastic. Peliculele utilizate trebuie să fie compatibile pentru produsele alimentare : să fie etanşe la gaze şi vapori, să prezinte o rezistenţă mecanică suficientă, să poată fi sudate, să aibă o temperatură de topire ridicată, să asigure o transmitere bună a radiaţiilor. Ca surse de radiaţii se folosesc emişătoare tip becuri, care asigură un randament economic ridicat şi permit reglarea puterii radiate. Instalaţiile de sterilizare sunt constituite sub formă de tunel, produsul ambalat în material plastic, fiind antrenat pe o bandă sub becuri de radiaţii infraroşii. Se asigură încălzirea produsului, menţinerea temperaturii şi apoi răcirea.

Sterilizatoarele continui se utilizează în special în secţiile de obţinere a conservelor de legume cu o mare capacitate de prelucrare a materiilor prime şi sunt construite, în general, pentru un singur tip de ambalaj.

3.6. Principalele carcteristici de calitateale produsului finit

Standard de stat STAS 3406-73

3.6.1. Generalităţi

Prezentul standard se referă la conservele preparate din fasole păstăi, în soluţie de sare, ambalate în recipiente închise ermetic şi sterilizate.

După dimensiunea păstăilor înainte de sterilizare, conservele de fasole se fabrică în 5 tipuri, astfel:

Nr. crt

TIPUL LĂŢIMEA LUNGIMEA

1. Extrafină Sub 6mm Sub 6mm2. Fină 6-8 mm 6-8mm3. Obişnită Peste 8mm Peste 8mm4. Tăiată Nu contează 2,5-3mm5. Grasă Nu contează Nu contează

3.6.2. Condiţii tehnice de calitate

a) Consevele de fasole se prepară după instrucţiunile tehnologice aprobate de organul central coordonator de producţie cu respectarea dispoziţiilor legale sanitare.

b) Materiile prime şi auxiliare folosite la fabricarea conservelor de fasole păstăi, trebuie să corespundă standardelor şi normelor interne în vigoare.

c) Proprietăţi organo-leptice- Aspectul păstăilor: păstăi întregi, respectiv tăiate de mărime aproape uniformă, fără aţe sau cozi.

12

Page 14: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Se admit: păstăi vătămate: max 3 % la fasole fină, obişnuită, tăiată. păstăi cu capete şi cozi netăiate: max 5 % păstăi cu aţe: max 2 % la fasolea fină şi max 3 % la restul păstăi cu bobul format dar cărnoase: max 5 %

- Aspectul lichidului: limpede sau uşopr opalescent fără corpuri străine; se admite un sediment slab.

- Culoarea păstăilor: verde- Miros şi gust: plăcut, caracteristic de fasole fiartă- Consistenţă: păstăi bine fierte dar nedestrămate- Cozi şi aţe libere: max 6 buc, raportat la recipientul 1/1- Boabe libere întregi sau sfărâmate: max 5 %

d) Proprietăţi fizice şi chimice

Carcateristici Metode de analizăPăstăi , % min 55NaCl , % 0,5-1,2Staniu , mg/kg max 100Plumb , mg/kg max 0,5Zinc , mg/kg max 20Cupru , mg/kg max 3Arsen , mg/kg max 0,1

STAS 5951-68STAS 5953-73STAS 7119-68STAS 5955/1-68STAS 8830-71STAS 5954-64STAS 7118-65

d) Proprietăţi microbiologice Conservele de fasole trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- după incubare la termostat conservele să nu prezinte modificări exterioare, bombaj sau scurgeri de conţinut

- absenţa în conţinut a microorganismelor nesporulate şi a bacteriilor anaerobe sporulate- numărul mediu de microorganisme pe câmpul microscopic să nu fie mai mare de 30, se admite

prezenţa bacteriilor aerobe sporulate- absenţa bacteriilor Bacillus steatolhermophilus

3.6.3. Reguli pentru verificarea calităţii

Conform STAS 3730-53Determinarea metalelor grele şi analiza microbiologică se efectuează în caz de litigii.

Caracteristicile respective se garantează de producător la fiecare livrare.

Metode de analizăa) examen organoleptic conform STAS 1754-75b) analiza microbiologică conform STAS 8924-71c) determinarea ermeticităţii conform STAS 8422-69

13

Page 15: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.6.4. Ambalarea şi marcarea

Conservele de fasole păstăi se ambalează în cutii de tablă cositorită, borcane de sticlă sau alte ambalaje.

Cutiile metalice terbuie să fie nebombate, neturtite, neruginite, se admit uşoare deformări la corpul cutiei, însă nu la falţ. Nu se admit deformări care ar putea provoca dislocarea cositorului. La interior nu se admit pete negre sau de rugină. Se admit însă pete albăstrui şi o uşoară marmorare datorită sulfurii de staniu.

Capacul borcanelor nu trebuie să fie bombat, ruginit sau înnegrit.Pentru transportul ambalajelor de desfacere, se introduc în lăzi de lemn, carton sau alt

material, în palete lăzi saiu în containere.Lăzile trebuie să fie întregi, spălate şi curăţate.Lăzile din lemn se leagă cu benzi din oţel sau sârmă, iar lăzile din carton se închid prin

lipire.Marcarea ambalajelor de desfacere şi a ambalajelor de transport se face conform STAS

4100-76. Se admite marcarea prin ştampilare sau litografiere pe capacul ambalajelor de desfacere.

3.6.5. Depozitare şi transport

Conservele de fasole păstăi se depozitează în magazii răcoroase, întunecoase, curate, aerisite şi ferite de îngheţ, la temperatura de max 20 oC şi umiditatea relativă a aerului de max 80 %.

În timpul transportului şi depozitării conservele de fasole trebuie ferite de îngheţ, iar manipularea lăzilor se face cu grijă.

Fiecare transport trebuie însoţit de un certificat de calitate.Conservele de fasole ambalate, depozitate şi transportate în condiţiile prevăzute în prezentul

standard trebuie să-şi păstreze calitatea timp de min. 18 luni de la data fabricaţiei.

3.7. Analiza factorilor tehnologicicare influenţează realizarea producţiei şi calitatea produsului finit

3.7.1. Calitatea materiei prime are o importanţă deosebită în buna desfăşurare a procesului tehnologic şi obţinerea unui produs finit de bună calitate.

Fasolea păstăi care intră în procesul de fabricaţie trebuie să aibă dimensiuni uniforme, să nu prezinte un număr mare de impurităţi, să aibă o culoare şi o formă corespunzătoare soiului respectiv.

Intrarea în procesul tehnologic a unui lot de fasole păstăi cu dimensiuni foarte variate, îngreunează operaţia de sortare.

O materie primă cu un număr mare de impurităţi duce la scăderea randamentului la spălare şi în consecinţă la scăderea eficienţei operaţiilor următoare.

O culoare şi o formă necorespunzătoare, duc la obţinerea unui produs finit neaspectuos, de proastă calitate.

14

Page 16: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.7.2. Spălarea. Operaţia de spălare se realizează în scopul îndepărtării impurităţilor prezente în materia primă cum ar fi: praf, particule de pământ, pietre, vreji, etc. În acelaşi timp în urma operaţiei de spălare, se realizează îndepărtarea într-o mare măsură a microflorei epifite a păstăilor.

O spălare necorespunzătoare a materiei prime duce la scăderea eficienţei operaţiei de sterilizare, datorită numărului prea mare de microorganisme cu care intră produsul la sterilizare.

Fig. 1. Maşina de spălat cu duşuri

3.7.3. Sortarea se execută în scopul separării păstăilor de fasole verde în funcţie de dimensiuni, pentru obţinerea unor loturi cât mai uniforme din punct de vedere dimensional.

Sortarea necorespunzătoare duce la obţinerea unui produs finit cu un aspect neplăcut datorită diferenţelor de dimensiuni ale păstăilor, depreciind aspectul comercial al produsului.

Fig. 2. Sortator de fasole

15

Page 17: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.7.4. Tăierea vârfurilor. Operaţia de tăiere a vârfurilor se execută cu scopul de a îndepărta părţile necomestibile ale păstăilor, respectiv capetele acestora.

Realizarea necorespunzătoare a acestei operaţii are drept consecinţă conservarea păstăilor cu vârfurile şi cozile netăiate ceea ce duce la scăderea calităţii şi aspectului comercial al produsului finit.

Fig. 3. Maşina de tăiat vârfurile la păstăile de fasole

3.7.5. Tăierea în bucăţi a păstăilor care au o lungime prea mare se realizează pentru uşurarea operaţiei de dozare şi pentru îmbunătăţirea aspectului comercial al produsului. Tăierea păstăilor trebuie să se facă perpendicular pe axul longitudinal al acestora, la dimensiunile cerute de beneficiar.

Nerealizarea acestei operaţii atunci când este nevoie duce la dificultăţi la dozarea păstăilor în borcane şi ca urmare la deprecierea calităţii produsului finit.

3.7.6. Opărirea este o operaţie foarte importantă a procesului tehnologic, având o influenţă deosebită asupra desfăşurării următoarelor faze ale procesului tehnologic şi chiar în evoluţia produsului finit la depozitare.

Prin opărire se urmăreşte inactivarea enzimelor pe care le posedă fasolea verde şi care ar putea duce la deprecierea produsului finit.

Realizarea necorespunzătoare a acestei operaţii duce la inactivarea parţială a enzimelor care în urma proceselor biochimice din celule duce la deprecierea culorii, texturii şi altor proprietăţi ale produsului.

De asemeni, în urma operaţiei de opărire se urmăreşte şi modificarea uşoară, a texturii păstăilor în vederea facilitării operaţiei de dozare. Prin înmuierea lor, păstăile se aşează mult mai bine în borcane, contribuind la creşterea aspectului comercial al produsului.

O opărire prea agresivă a produsului duce la destrămarea ţesuturilor, la modificarea culorii păstăilor, datorită transformării clorofilei în fiofitină, reacţie care ste facilitată de creşterea temperaturii într-un mediu slab acid.

16

Page 18: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.7.7. Răcirea are rolul de a delimita căt mai precis perioada de opărire, împiedicând astfel unele defecte de fabricaţie.

3.7.8. Dozarea. Dozarea păstăilor în borcane trebuie realizată cu mare atenţie. Păstăile trebuiesc aşezate în poziţie verticală, pentru a favoriza fenomenul de transmitere a căldurii prin convecţie în timpul procesului de sterilizare. Curenţii de convecţie au o poziţie verticală şi ca urmare, aşezarea dezordonată a păstăilor în borcane împiedică acest fenomen.

De asemeni modul de aşezare al păstăilor în borcane, influenţează şi aspectul comercial al produsului finit.

O atenţie deosebită, trebuie acordată şi dozării saramurii. Pentru mărirea eficienţei operaţiei de sterilizare, saramura trebuie dozată la o temperatură de 80 oC, împiedicând astfel infestarea produsului.

De asemeni prezintă importanţă şi cantitatea de saramură dozată în borcan. O cantitate insuficientă de saramură conduce la formarea unui vid prea pronunţat în urma operaţiei de sterilizare, ducând la defecte de etanşeitate. O cantitate prea mare de saramură produce acelaşi defect datorită suprapresiunii formată prin fenomenul de dilatare a apei.

Dozarea produsului solid şi lichid în borcane trebuie să asigure un raport între acestea de 55 : 45.

Fig. 4. Maşină de dozare

3.7.9. Închiderea. După dozarea produselor în borcane, acestea trebuiesc închise pentru a se evita pierderile de produs, contactul cu aerul înconjurător al produsului.

Închiderea borcanelor trebuie să se realizeze etanş. Închiderea “OMNIA” este de fapt o închidere semiermetică, etanşeitatea finală realizându-se în timpul operaţiei de sterilizare.

Pentru a se asigura o închidere cât mai bună este necesar ca borcanele să nu prezinte deformări ale gurii, capacele să aibă dimensiunile corespunzătoare, să nu fie prea deformate iar grosimea garniturii de etanşare să fie cât mai constantă.

3.7.10. Sterilizarea este operaţia prin care se asigură distrugerea microorganismelor dintr-un produs. În industria conservelor, termenul de sterilizare are un înţeles mai limitat şi anume: tratamentul termic care asigură stabilitatea produsului un timp mai îndelungat. Din definiţia dată reiese că nu se

17

Page 19: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

urmăreşte crearea unui mediu perfect celulelor, deplierea moleculelor proteice care sunt mai uşor supuse acţiunii enzimelor şi inactivării factorilor antinutritivi. O tratare termică de lungă durată poate reduce din gradul de asimilare al proteinelor. Valoarea alimentară a proteinelor se poate reduce şi ca urmare a micşorării conţinutului de aminoacizi esenţiali pe două căi diferite: distrugerea termică a aminoacizilor termolabili şi formarea de compuşi nedisociabili în urma reacţiei Maillard cu zaharurile reducătoare.

Grăsimile nu sunt afectate în timpul sterilizării, dar o suprasterilizare poate reduce cantitatea de acizi graşi nesaturaţi şi formarea de compuşi de condensare care au chiar o acţiune nocivă asupra organismului.

Cantitatea de zaharuri se reduce puţin în timpul sterilizării şi nu prezintă importanţă practică.Dintre vitamine cea mai sensibilă este vitamina C. Sensibilitatea este favorizată de creşterea

temperaturii, a PH-ului şi a conţinutului de metale grele. O sensibilitate ridicată prezintă de asemeni şi vitamina B1, care sub acţiunea temperaturii se descompune. Vitamina A se distruge rapid prin încălzire în aer , în schimb în absenţa aerului prezintă o stabilitate ridicată. Prin încălzire la 100 oC vitamina D se distruge datorită oxigenului din aer, iar în absenţa oxigenului rezistă la 120 oC timp de 2 ore. Vitamina E este stabilă în absebţa oxigenului chiar în condiţiile unei încălziri la 180 oC. Se constată că oxigenul este responsabil în ceea ce priveşte reducerea conţinutului de vitamine.

Din cele arătate, s-ar putea crea impresia că sterilizarea determină o reducere importantă a valorii alimentare. Trebuie subliniat că aceste pierderi sunt inerente, iar reducerea lor se poate aplica prin realizarea corectă a formulei de sterilizare.

De asemeni produsul de sterilizare influenţează şi calitatea senzorială a produsului. În urma procesului de sterilizare se produc degradări ale gustului, culorii, aromei şi consistenţei produsului.

Îmbunarea produsului este rezultatul proceselor de natură enzimatică şi neenzimatică. În primul caz proces steril, deoarece numeroasele cercetări au arătat că, din punct de vedere practic, nu se poate realiza aceasta. Controlul microbiologic a nu meroase recipiente sterilizate cu un regim considerat foarte eficace, a scos în evidenţă un proces mare de recipiente care conţineau microfloră reziduală în stare latentă. Din această cauză s-a introdus noţiunea de conserve sterilizate industrial care cuprind conserve ce conţin o microfloră remanentă, care nu se poate dezvolta în mod normal în decursul depozitării produsului alimentar şi care nu prezintă nici un pericol pentru consumator.

Temperatura şi timpul de sterilizare constituie cei doi factori care determină regimul de sterilizare. Transmiterea căldurii din autoclavă în recipientele supuse sterilizării se face de la periferie la centru.Pentru a studia modul de pătrundere al căldurii în recipient, pot fi folosite mai multe metode prin care se urmăreşte variaţia temperaturii în funcţie de timp. Citirea temperaturilor se face la intervale egale de timp, exprimându-se printr-o reprezentare grafică în care se arată două curbe: una indică temperatura din recipient, iar cealaltă, temperatura din autoclavă.

Procesul de sterilizare se desfăşoară în trei faze: ridicarea temperaturii, timpul de sterilizare, coborârea temperaturii. Dacă se reduce timpul de ridicare al temperaturii în autoclavă se scurtează timpul de streilizare propriu zisă, iar conservarea produsului nu este asigurată. Din aceste motive, respectarea cu stricteţe a formulei de sterilizare este obligatorie. Nerespectarea formulei de sterilizare duce la obţinerea unui produs finit defectuos din punct de vedere calitativ.

Principalele cauze care provoacă alterarea produsului conservat prin sterilizare sunt:

3.7.10.1. Substerilizarea. Se consideră că un produs este substerilizat atunci când după aplicarea regimului termic la recipientele ermetic închise persistă o microfloră capabilă să altereze produsul. Procesul de alterare se manifestă prin bombarea recipientelor sau alterarea plan acidă. Acestea pot

18

Page 20: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

apărea atât în primele zile după sterilizare cât şi în timpul păstrării după o perioadă de 3 - 4 luni. În primul caz, când procesul de alterare se declanşează rapid, denotă o sterilizare evidentă datorată în majoritatea cazurilor unui tratament termic apropiat celui normal, dar insuficient pentru inactivarea completă a sporurilor. S-a stabilit că sporii supuşi unui tratament termic subletal, pot trece temporar într-o stare de latenţă şi ulterior să se activeze în timp. Astfel s-a constatat că o suspensie de spori de Clostridum botullinum suspusă unui tratament termic, trece în stare latentă, după care se activează într-o perioadă de 378 zile. Procesul de reactivare este influenţat de condiţiile de mediu, în special de temperatură. Creşterea temperaturii de depozitare favorizează procesul de reactivare a sporilor.

Substerilizarea poate apărea în trei cazuri.a) Sterilizare insuficientă. Aplicarea unui regim termic necorespunzător poate fi determinată de

mai multe cauze.- regim de sterilizare greşit. Aplicarea unei formule de sterilizare necorespunzătoare provoacă o alterare în masă a conservelor. În acest caz trebuie renunţat la formula respectivă de sterilizare şi stabilirea unui nou regim termic, pe baze ştiinţifice.- indicaţii greşite ale termometrelor sau funcţionarea defectuoasă a aparatelor de termoreglare. În acest caz trebuie făcută o verificare periodică a termometrelor şi aparatelor de termoreglare.- aşezarea greşită a borcanelor în autoclavă. Borcanele au fost aşezate incorect în coşurile autocalvei, astfel că nu rămâne un spaţiu insuficient pentru circulaţia apei sau aburului între borcane.- exploatarea greşită a autoclavei. În cazul sterilizării cu abur, trebuie luate măsuri pentru eliminarea completă a aerului din autoclavă. În cazul sterilizării cu apă şi contrapresiune de aer, nivelul apei din autoclavă trebuie să depăşească nivelul ultimului rând de borcane pentru a evita efectul negativ al aerului asupra transmiterii căldurii.- schimbarea condiţiilor de termopenetraţie în recipientul cu produs. Cel mai frecvent, acest accident se produce atunci când se modifică raportul solid - lichid, deoarece prin reducerea proporţiei de lichid nu se mai asigură regimul de termopenetraţie.b) Grad de infectare ridicat al conservelor înainte de sterilizare. Regimul de sterilizare al conservelor este stabilit în funcţie de un anumit număr de microorganisme iniţial, în mod obişnuit 104 - 105 spori/g. Există posibilitatea ca în cazul în care, numărul de microorganisme iniţial este mai mare, regimul de sterilizare să nu mai fie eficace.c) Răcirea insuficientă a conservelor. S-a arătat că în majoritatea cazurilor, prin sterilizare nu se atinge o sterilizare absolută a produsului, din care cauză există o microfloră remanentă într-o proporţie foarte redusă faţă de iniţial care în mod normal nu provoacă alterarea conservelor. În cazul când răcirea se face necorespunzător, respectiv apa care are o temperatură ridicată, răcirea se face prea lent sau nu se face o răcire uniformă a recipientului în autoclavă, existând posibilitatea de a se dezvolta microorganismele termofile. Alterarea se manifestă, în mod obişnuit, fără bombaj şi apare într-un timp scurt după sterilizare, de la 18 ore la 5 zile.Pentru a evita rebuturile care apar în acest caz, se recomandă ca răcirea să se facă rapid şi la o temperatură sub minimul de dezvoltare a microorganismelor termofile, de cel mult 35 oC.

3.7.10.2. Alterarea produsului înainte de sterilizare. Întârzierea îndelungată a produsului dozat în recipiente înainte de sterilizare, poate provoca alterarea lui de către microorganismele termofile.

Ulterior prin procesul de sterilizare are loc distrugerea microorganismelor şi ca urmare, la controlul microbiologic se constată un număr mare de microorganisme moarte, care apar bine colorate în frotui direct. Alterarea se manifestă, imediat după sterilizare porintr-un miros şi gust acru. Procesul de alterare este favorizat de temperatura şi durata de păstrare.

19

Page 21: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.7.10.3. Suprasterilizarea. În procesul sterilizării pe lângă efectul de distrugere a microorganismelor, tratamentul termic acţionează asupra produsului producând o serie de modificări în compoziţia şi structura lui. În funcţie de intensitatea lor, aceste modificări pot fi în favoarea sau în defavoarea calităţii şi valorii alimentare a produsului.

Spre deosebire de substerilizare unde produsul nu mai poate fi folosit în scopuri alimentare, în cazul suprasterilizării, de cele mai multe ori, produsul poate fi utilizat în alimentaţie, însă calitatea şi valoarea lui alimentară sunt inferioare. În urma suprasterilizării se produce modificarea gustului şi culorii produsului, înmuierea excesivă a ţesuturilor etc.

Cele mai importante cauze ale suprasterilizării sunt:a) nerespectarea regimului de sterilizare dat. Se referă atât la depăşirea temperaturii de sterilizare cât şi a duratelor prevăzute pentru întregul ciclu. Depăşirea duratei de sterilizare, poate fi cauzată de: neatenţia personalului muncitor, personal insuficient faţă de numărul autoclavelor, funcţionarea incorectă a paraturii de control.b) răcirea incompletă a borcanelor după sterilizare. În acest caz suprasterilizarea se manifestă în special prin înmuierea ţesuturilor, prin scăderea conţinutului de vitamine şi închiderea culorii.c) formele de sterilizare necorespunzătoare. Apare mai frecvent la produsele cu termopenetraţie lentă, unde este necesar să se aplice durate mai mari de sterilizare.

Tratamentul termic la care sunt supuse produsele alimentare în timpul sterilizării influenţează valoarea alimentară, putând provoca o reducere a principiilor alimentare. Proteinele suferă o denaturare, care în cazul unui tratament termic corect aplicat, favorizează procesul de digestie. Acest efect favorabil se explică prin ruperea sul care are loc sub acţiunea polifenoloxidazei şi peroxidazei în timpul pregătirii materiei prime. Îmbrunarea neenzimatică este rezultatul unor reacţii complexe la care participă zaharurile, aminoacizii, acizii graşi, acidul ascorbic şi polifenolii. Se consideră că cea mai mare pondere o are reacţia dintre zaharuri şi aminoacizi, dar nu trebuie să se neglijeze rolul polifenolilor.

Prin denaturarea culorii verzi a păstăilor de fasole se înţelege apariţia unei coloraţii anormale de nuanţă cenuşie. Temperatura şi metalele grele sunt responsabile de aceste transformări.

Alterarea gustului conservelor de fasole sterilizată este cauzată în mare măsură de formarea acidului pirolidoncarboxilic.

3.7.11. Nu în ultimul rând, un factor care influenţează desfăşurarea procesului tehnologic şi calitatea produsului finit, este igiena în fabrica de conserve.

În industria conservelor ca şi în alte ramuri ale industriei alimenatre, respectarea normelor de igienă este obligatorie pentru obţinerea produselor de calitate superioară.

Utilajele şi ambalajele murdare, contaminează produsul în cursul procesului tehnologic, mărindu-i încărcătura microbiană, din care cauză este necesar un tratament termic mult mai sever pentru distrugerea microorganismelor. În acest mod se poate explica uneori apariţia fenomenului de substerilizare a conservelor, cu toate că s-au respectat toate indicaţiile cu privire la regimul de sterilizare.

Măsurile care se iau pentru asigurarea unei stabilităţi sanitare corespunzătoare, trebuie să se bazeze pe întreţinerea igienică a încăperilor de producţie, utilajelor, ambalajelor.

Pentru ca operaţiile curente de întreţinere igienică în intreprindere să dea rezultatele dorite, este necesar să se ia măsuri ca să permită efectuarea curăţeniei uşor şi eficace cât şi depozitarea rezidurilor solide şi lichide şi să se protejeze intreprinderea de pătrunderea rozătoarelor şi insectelor.

20

Page 22: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Suprafaţa pereţilor încăperilor de producţie trebuie să fie netedă şi fără crăpături unde s-ar putea adăposti insecte. Pardoselile trebuie să permită scurgerea apelor de spălare, iar materialul de construcţie să fie rezistent la coroziune, căldură şi lovituri.

În ceea ce priveşte utilajele se recomandă următoarele principii igienice: asigurarea posibilităţii de demontare şi curăţire completă, eliminarea crăpăturilor, cavităţilor, punctelor moarte, greu de curăţat, evitarea contactului între produs şi părţile maşinii care trebuiesc unse.

O curăţire eficace a utilajelor, trebuie să cuprindă două operaţii obligatorii şi anume: spălarea şi dezinfecţia care trebuie să aibă ca rezultat eliminarea de pe suprafeţele de curăţat a particulelor vizibile, aderente, care reprezintă locuri favorabile de proliferare a microorganismelor, distrugerea în proproţie cât mai mare a microflorei, eliminarea tuturor urmelor de substanţe chimice care pot pătrunde în alimente, modificându-le proprietăţile organoleptice sau le fac vătămătoare pentru consumator.

Apa utilizată la curăţire trebuie să îndeplinească condiţiile apei potabile, în plus, de mare importanţă, în problema curăţeniei, este duritatea apei, deoarece unii agenţi de spălare ca NaOH, Na2CO3 precipită sărurile de calciu şi magneziu din apă. Aceste precipitate se depun pe suprafaţa de spălat sub forma unei pelicule albicioase care protejează microorganismele de acţiunea dezinfectanţilor.

Uneori utilizarea la spălarea utilajelor numai a apei nu este suficientă pentru îndepărtarea depozitelor de pe suprafaţa de curăţat. Se adaugă în apă substanţe agitatoare, numite detergenţi.

Dacă spălarea poate să nu fie urmată de dezinfecţie, este obligatoriu ca dezinfecţia să fie urmată de spălare. Prin spălare se îndepărtează substanţele organice care s-ar combina cu dezinfectantul micşorându-i eficacitatea.

Substanţele antiseptice utilizate nu trebuie să fie toxice în cantităţile utilizate, să fie eficace împotriva microorganismelor şi cât mai inofensive asupra materialului supus dezinfecţiei.

În industria alimentară se utilizează dezinfecţia cu clor. Mai sunt utilizate: bioxidul de sulf şi aburul sub presiune.

3.7.12. Depozitare şi livrare

Conservele de fasole verde se depozitează în magazii răcoroase, întunecoase, curate, aerisite

şi ferite de îngheţ, la o temperatură de maxim 20°C şi o umiditate relativă a aerului de maximum

80%. Lăzile cu conserve sterilizate vor fi manipulate cu grijă în timpul transportului pentru a se

evita spargerea borcanelor. Depozitarea borcanelor se va face astfel ca să asigure păstrarea

integrităţii inelului de etanşare a capacelor. Se va realiza o maturare de minim 18 zile, apoi se va

face un control cu scopul de a elimina borcanele care eventual au bombat. Se verifică fiecare lot în

parte prin deschiderea a 1-2 borcane, când se pot identifica unele accidente de fabricaţie, cum ar fi:

- suprasterilizare, înmuierea şi destrămarea păstăii;

- decojirea pieliţei de pe suprafaţa păstăii.

În timpul transportului şi depozitării conservele de fasole trebuie ferite de îngheţ, iar

manipularea se va face cu grijă.

21

Page 23: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

După etichetarea borcanelor se vor ambala în cutii de carton. Fiecare lot de livrare trebuie să

fie însoţit de un certificat de calitate, întocmit în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Fig. 5. Maşina de ambalat borcane în cutii de carton.

Prima operaţie este introducerea borcanelor din sticlă (1) în dispozitivul de distribuire (2)

care le avansează pe un număr de rânduri corespunzătoare celor ce vor intra în lada de carton (4).

Aceasta este introdusă în maşină de către un muncitor care, printr-o pedală declanşează mecanismul

(3) de împingere a cutiilor în ladă.

După încărcare, cutia este aşezată pe transportorul maşinii de închis cutii de carton (5) care o

duce la dispozitivul de lipire a capacelor. După închiderea a două capace, celelalte două sunt unse cu

clei şi apoi presate, pentru a asigura o închidere corectă.

Cutiile de carton sunt aşezate pe palete şi stivuite cu ajutorul electrostivuitorului.

22

Page 24: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.8. Norme limită de consum dematerie primă şi materiale auxiliare

Produs STAS Kg/tConsum net/cant. În amb.

FasoleBorcane OMNIA

1419-621079-68

Kg/tBuc.borc. goale/100 borc. pline

4681030

Norme de consum tehnologic STAS 3406-65

Produs U.M. Cs

Fasole verdeSare

Kg/kgKg/kg

0,5580,010

Durata maximă de depozitare a fasolei – 12 oreDeşeuri ce rezultă la prelucrare - 195,401 kg

Norme de pierderi la fasole păstăi.

La centrul de prelucrare La fabricăDurata max (h) 6

Perisabilităţi (%) 0,5

Durata max (h) 24

Perisabilităţi (%) 1

Transport.

Distanţa, km Pierderi, % max0-40

41-1001,01,2

Norme de consum, departamentul pentru ambalaje de tablă şi sticlă, pentru

industria conservelor.

Denumire material Produsul Caracterul normei MărimeaBorcane de sticlă

Capace OMNIA

Conserve sterilizate

Conserve sterilizate

Buc. borcane goale pentru 1000 borcane plineBuc. capace pentru 1000 borcane

10481050

1035

Norme de consum tehnologic de apă abur şi energie electrică

23

Page 25: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Denumirea liniei Apă m3/h Abur kg/h Energie electrică C.P.Linie de fasole verde 18 692 78,6

3.9. Stocuri limită ale principalelor sortimente de materii,materiale şi produse finite

Pentru buna desfăşurare a procesului de fabricaţie şi pentru realizarea continuităţii acestuia pe timpul campaniei şi respectiv, pe o perioadă premergătoare, se realizează anumite stocuri de materii prime, materiale auxiliare şi de produs finit.

Pentru aceasta, trebuie făcută o aprovizionare cu materie primă, materiale auxiliare astfel:

3.9.1. Pentru borcane trebuie asigurat necesarul pe minim trei zileB = 598.320 buc.

3.9.2. Pentru sare trebuie asigurat necesarul de minim cinci zile pe timpS = 7025,040 kg

3.9.3. Pentru materia primă trebuie asigurat necesarul pe timp de maxim 12 oreF = 48.000 kg

3.9.4. În industria conservelor vegetale, se recomandă să existe posibilitatea stocării întregii cantităţi de produs finit.

3.9.5. Pentru capace trebuie asigurat necesarul pe timp de 10 zileC = 1.994.400 buc.

3.9.6. Pentru etichete trebuie asigurat necesarul pe timp de 10 zileE = 1.994.400 buc.

3.10. Descrierea schemei tehnologice de legături adoptate

3.10.1. Recepţia materiei prime se face atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. La recepţionare, fiind vorba, de o dublă acţiune, predarea şi primirea trebuie să participe atât delegatul

24

Page 26: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

furnizorului cât şi al beneficiarului. Condiţia esenţială a recepţionării, constând în respectarea identificării calităţii şi cantităţii produsului ţinând seama de prevederile contractelor încheiate şi de condiţiile impuse de aceste normative în vigoare privind gestiunile de materiale şi condiţiile de calitate.

Recepţia cantitativă constă în cântărirea materiei prime şi se face cu ajutorul unui cântar la intrarea în fabrică.

Recepţia calitativă constă în verificarea calităţii de către controlul tehnic de calitate şi laborator şi se referă la:a) examinarea modului în care a fost ambalată şi transportată materia primăb) examinarea integrităţii produsului ce se recepţioneazăc) examinarea dimensiunilor caracteristiced) analiza fizico-chimică şi bacteriologică. Această analiză cuprinde următoarele determinări:

- stabilirea proprietăţilor organoleptice- determinarea umidităţii- determinarea substanţei uscate, zaharurilor- stabilirea acidităţii totale- determinarea substanţelor toxice- determinarea gradului de inactivare al enzimelor.

3.10.2. Depozitarea se face în încăperi răcoroase, bine aerisite, curate. Temperatura camerelor de depozitare trebuie să fie de 20 oC iar umiditatea relativă a aerului de maxim 80 %.

Materia primă se depozitează în lădiţe aşezate în stive în aşa fel încât să se asigure o bună ventilaţie.

Pe fiecare lot sosit se va trece ora şi ziua când au fost recepţionate, calitatea şi cantitatea. Durata maximă de stocare este de 12 ore. O depozitare mai îndelungată a fasolei păstăi este contraindicată.

Fasolea păstăi în stare proaspătă este un produs în care procesele biologice continuă şi după ce a fost recoltată. Ca urmare au loc transformări profunde ale zaharurilor, proteinelor şi vitaminelor în funcţie de soi, durată, condiţii de depozitare.

Procesele sunt de natură enzimatică şi determină hidroliza polizaharidelor şi consumarea zaharurilor solubile în procesele de respiraţie, reducerea conţinutului de substanţe tanante, degradarea culorii şi a gustului.

Pierderile în vitamine sunt apreciabile: vitamina C se reduce cu 20 - 40 % în 24 ore, vitamina B1 se creduce cu 3 - 18 % şi vitamina B2 cu 5 - 14 %.

3.10.3. Spălarea are scopul de a îndepărta praful şi impurităţile aderente şi totodată o parte însemnată din microflora epifită.

Spălarea se realizează cu ajutorul maşinii de spălat fasole verde. Prin gradul de agitare pe care îl produce, această maşină realizează o bună spălare a materiei prime.

Apa utilizată la spălarea materiei prime trebuie să îndeplinească condiţiile de apă potabilă.

3.10.4. Sortarea se face după varietăţi şi după dimensiuni. Această operaţie este mecanizată şi se realizează cu ajutorul triorului reglabil.

În prima fază a sortării se separă fasolea extra fină de cea fină şi obişnuită pentru a facilita operaţia de tăiere a vârfurilor. În următoarea fază, fasolea fină este separată de cea obişnuită.

25

Page 27: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.10.5. Tăierea vârfurilor se face cu ajutorul unor maşini speciale, denumite “maşini de tăiat vârfuri” la fasole verde, compuse dintr-un tambur rotativ cu elemente perforate prin care ies în afară vârfurile păstăilor care sunt apoi tăiate cu ajutorul unor cuţite.

Această operaţie se execută pentru îndepărtarea vârfurilor şi cozilor păstăilor de fasole verde care sunt mai puţin comestibile şi dau un aspect neplăcut produsului finit.

3.10.6. Tăierea păstăilor este o operaţie facultativă care se execută la păstăilemai late de 9 mm dar şi la cele mai înguste.

Tăierea se realizează de obicei perpendicular pe axul longitudinal al păstăii şi este o operaţie complet mecanizată. Păstăile tăiate trec apoi la o sită vibratoare unde se îndepărtează fragmentele mici rezultate la tăiere şi care pot fi eventual conservate separat.

Lungimea bucăţilor de fasole tăiată trebuie să fie de 2,5 - 3 cm.

3.10.7. Opărirea – Păstăile curăţate şi sortate sunt supuse operaţiei de opărire. Această operaţie are rolul de a inactiva enzimele, de a elimina aerul din ţesuturile vegetale, de înmuiere a ţesuturilor, de a reduce volumul prin contractare şi de a distruge microflora epifită.

Opărirea păstăilor se face în opăritoare tambur timp de 2 - 3 minute la temperatura de 95 oC. Opărirea îndelungatăduce la pierderi excesive de substanţă uscată. Pentru a micşora pierderile de substanţe solubile, în apa de opărire se adaugă 2 % sare iar duritatea apei nu trebuie să fie prea mare, nici prea mică. Operaţia se consideră terminată când păstăile nu se mai rup şi nu se desfac prin îndoire.

Opărirea are un rol important în procesul de conservare, deoarece prezintă următoarele avantaje:-inactivează enzimele oxidative, asigurând astfel păstrarea proprietăţilor organoleptice iniţiale- îndepărtarea gazului şi a aerului din ţesuturi- înmuierea şi contractarea păstăilor ca urmare a hidrolizei protopectinei şi a dizolvării parţiale a hemicelulozelor din pereţii celulari, ceea ce permite o aşezare mai bună a păstăilor în recipiente.- îndepărtarea unei părţi din microflora epifită şi efectuarea spălării la cald.- îndepărtarea gustului şi mirosului specific de legumă crudă

Datorită temperaturii ridicate şi a mediului slab acid, clorofila pierde cu uşurinţă ionul de magneziu transformându-se în feofitină, fapt pentru care se produce o uşoară decolorare a păstăilor.

3.10.8. Răcirea are drept scop împiedicarea înmuierii excesive a ţesuturilor.Răcirea se realizează cu ajutorul unui răcitor cu tambur şi duşuri. Răcirea naturală nu este

recomandată, deoarece este de durată şi provoacă pierderi. De aceea, apa de răcire trebuie să aibă o temperatură cât mai scăzută.

3.10.9. Dozarea. O problemă care încă nu a fost satisfăcută este mecanizarea operaţiei de dozare a fasolei în recipienţi. Dozarea se face în mod obişnuit, manual în aşa fel încât poziţia păstăilor în recipient să fie verticală pentru a înlesni pătrunderea căldurii în timpul operaţiei de sterilizare.

Ca lichid de umplere se foloseşte o soluţie de sare cu concentraţia de 2%. Dozarea saramurii se face la o temperatură de 80 – 90 oC cu ajutorul maşinilor de dozat lichide.

Soluţia de sare se prepară cu ajutorul unei instalaţii de preparat saramură formată dintr-un precolator şi bazine de saramură.

26

Page 28: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.10.10. Închiderea borcanelor se face cu ajutorul maşinii de închis “OMNIA”. Etanşeizarea perfectă a închiderii se realizează ulterior, în timpul operaţiei de sterilizare.

3.10.11. Sterilizarea se realizează cu ajutorul autoclavelor verticale şi are rolul de a asigura conservabilitatea produselor prin distrugerea sau inactivarea microorganismelor şi perfectarea închiderii “OMNIA”.

Formula de sterilizare pentru conservele de fasole verde în saramură, dozată în borcane de tip BOA este:

20’- 30’- 20’ 1,5 at 120 0CMetoda aplicată este cea de sterilizare în apă cu contrapresiune de aer.Coşurile cu recipienţi se introduc în autoclavă, după care aceasta se umple cu apă până la

nivelul conductei de preaplin. Se închide autoclava şi se deschide ventilul de abur şi de preaplin. În momentul în care prin racordul de preaplin apar vapori, se închide ventilul şi se urmăreşte ridicarea temperaturii şi presiunii. Când s-a atins temperatura de 105 – 110 oC se introduce aer comprimat astfel ca presiunea să crească treptat pentru ca atunci când se atinge temperatura de 120 oC să ajungă la o suprapresiune de aer de 1,5 kg/cm2. În timpul sterilizării se menţine temperatura constantă iar presiunea de aer la mijlocul timpului de sterilizare se ridică treptat astfel încât să ajungă la 1,9 kg/cm2. În cazul în care presiunea a depăşit valoarea indicată, se deschide ventilul de aerisire. În momentul expirării timpului de sterilizare prescris, se închide ventilul de abur şi se deschide ventilul de apă şi de preaplin. Suprapresiunea de aer se menţine constantă până se atinge temperatura de 100 oC, după care se reduce suprapresiunea treptat, iar la 40-50 oC se deschide capacul autoclavei şi se scoate coşul cu recipiente.

3.10.12. Depozitarea. Conservele de fasole verde se depozitează în magazii răcoroase, întunecoase, curate, aerisite şi ferite de îngheţ, la temperatura de 20 oC şi o umiditate relativă a aerului de maxim 80 %.

În timpul depozitării, în conservele de fasole sterilizată se produc o serie de transformări care constau în solubilizarea substanţelor solubile din păstăi şi trecerea lor în soluţie, relizându-se astfel o echilibrare a concentraţiei substanţelor solubile între solid şi lichid.

Conservele de fasole în saramură, depozitate în aceste condiţii, trebuie să-şi păstreze calitatea timp de 18 luni de la data fabricării.

3.11. Controlul fabricaţiei pe faze

NrCrt.

Operaţia PeriodicitateaCe se controlează

fizico-chimicCe se controlează

organo-leptic1 2 3 4 5

1. Recepţia La fiecare lot

Formă, culoare, conţinutul în vitamina C, aciditate totală, conţinutul în amidon, conţinutul în zahăr, S.U.

Gust, miros, aspect

2. Spălare O dată pe schimb

Gradul de impurificare al apei -

27

Page 29: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

O dată pe schimb

Eficienţa spălării produsului-

3. Sortare Permanent Dimensiunile produsului -

4.Tăierea vârfurilor

PermanentModul în care au fost tăiate vârfurile păstăilor

-

5.Tăiere în bucăţi

PermanentDimensiunile bucăţilor de păstăi

-

6. Opărire- răcire

PermanentAspect(formă, culoare, textură, temperatura apei)

Gust, miros

O dată pe ziGradul de impurificare al apei, duritatea apei

-

O dată pe schimb

Gradul de inactivare al enzimelor-

7.

Dozare produs solid

PermanentModul de aranjare al păstăilor în borcane

-

Dozare produs lichid

O dată pe şarjă

Concentraţia saramurii, temperatura saramurii, gradul de impurificare a saramurii, raportul solid-lichid

Gust

8. Închidere PermanentAspectul capacelor, modul de realizare a închiderii

-

9. Sterilizare

Permanent Temperatura şi presiunea -

O dată pe şarjă

Ermeticitatea închiderii, gradul de distrugere al microorganismelor, aspectul conservelor, stare de funccţionare a autoclavei

Miros, gust

1 2 3 4 5

10. DepozitareLa fiecare lot

Aspectul conservelor, aspectul produsului, conţinutul în vitamina C, conţinutul în zahăr, s.u., aciditatea, concentraţia soluţiei, control microbiologic

Miros, gust

O dată pe ziTemperatura şi umezeala relativă a aerului

-

28

Page 30: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

3.12. Elemente de automatizare, măsură şi control,necesare conducerii producţiei în schema tehnologică adoptată

Pentru respectarea parametrilor tehnologici, în secţia de obţinere a conservelor de fasole verde sterilizată, sunt necesare o serie de aparate de măsură şi control.

3.12.1. Termometre.Pentru controlul temperaturii la care se desfăşoară unele operaţii ale procesului tehnologic se

folosesc termometre înregistratoare sau indicatoare.Termometrele înregistratoare se folosesc pentru controlul variaţiei temperaturii în autoclavă

sau în opăritor.Pentru înregistrare este prevăzută o peniţă în interiorul căreia se introduce cerneală. Pe discul

de hârtie se înregistrează variaţia temperaturii din aparat timp de 24 ore, ceea ce permite să se facă un control eficace al operaţiei, iar în cazul în care nu s-a respectat temperatura de lucru, se pot executa unele corecţii în limite restrânse.

De exemplu, pentru o temperatură de sterilizare de 115 oC, la o reducere a temperaturii cu 0,6 oC este necesară prelungirea duratei de sterilizare cu 2 minute. Hârtia înregistrată rămâne ca document.

Pentru indicarea corectă a temperaturii este necesar ca termometrul să aibă o inerţie cât mai mică în indicarea temperaturii din aparate. Mărimea acestei inerţii este determinată pe de-o parte de caracteristicile tehnice ale termometrului, iar pe de altă parte de modul în care sunt montate în buzunarul aparatului, atât a termometrului indicator cât şi a celui ce acţionează sistemul de reglare înregistrare. Partea activă a acestora (bulbul cu mercur al termometrului indicator sau rezervorul cu lichid volatil al termometrului înregistrator-regulator) trebuie să se găsească în mijlocul curentului de apă ce se formează între autoclavă şi buzunarul ei. Dacă nu se ţine seama de această indicaţie şi termometrele sunt montate prea aproape de marginea exterioară a buzunarului sau în partea laterală a acestuia, adică în afara curentului de apă, atunci termometrele vor prezenta o mare inerţie, indicând temperatura din aparat cu o mare întârziere şi adeseori arată o temperatură cu 2-3 oC mai mică decât cea reală din aparat.

3.12.2. Manometru cu arcPentru măsurarea presiunii de sterilizare se folosesc manometrele cu arc, care sunt preferate

celor cu membrană, deoarece au un grad mai mare de precizie. Manometrul se montează direct pe autoclavă, prin intermediul unui sifon şi a unui robinet cu trei căi.

29

Page 31: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Înălţimea sifonului se recomandă să fie de cel puţin 300 mm. Sifonul protejează mecanismul manometrului de acţionare directă a aburului care aici se condensează şi se răceşte. Robinetul cu trei căi permite ca să se facă legătura manometrului cu interiorul autoclavei sau cu atmosfera.

Manometrul autoclavei trebuie să indice o presiune de maxim 0,4 Mpa, iar gradaţiile scalei să fie de 0,01 Mpa.

Pentru ca presiunea din autoclavă să fie cu mai mult de 0,5 Mpa, presiunea maximă de lucru, fiecare autoclavă este prevăzută cu o supapă de siguranţă.

4. REGIMUL DE LUCRU AL SECŢIEI

Regimul de lucru al secţiei are caracter sezonier, deoarece instalaţiile lucrează numai pe o perioadă limitată de zile, perioada când se recoltează fasolea păstăi, în lunile iunie, iulie şi august.

Numărul de zile anual în care se lucrează este de 45 zile din care:10 zile în luna iunie25 zile în luna iulie10 zile în luna august

În secţia de fabricaţie se lucrează în trei schimburi a câte 8 ore.Pe timpul celor 24 ore de lucru, 2-3 ore sunt repartizate pentru igienizare, curăţenie

5. BILANŢ DE MATERIALE

Producţia totală : 4000 kg/h materie primă

5.1. SpălareFsp= F- Psp ,

în care:F - debitul de materie primă care intră la operaţia de spălare, kg/hFsp - debitul de fasole verde care iese de la operaţia de spălare, kg/hPsp - pierderile de fasole verde la operaţia de spălare, kg/h

F = 4000 kg/hFsp = 0,8 %

Fsp= 4000 - (0,8/100 ) x 4000 = 39,68 kg/hFsp = 3968 kg/hPsp = 32 kg/h

5.2. Sortare IFso= Fsp – Pso ,

în care:Fso - debitul de fasole verde care iese de la operaţia de sortare I, kg/h

30

Page 32: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Pso - pierderile de fasole verde la operaţia de sortare I, kg/hPso = 1,5 %Fso = 3968 – (1,5/100 )x 3968 = 3908,480 kg/hFso = 3908,480 kg/hPso = 59,520 kg/h

Se consideră că în urma operaţiei de sortare I rezultă 10 % fasole extrafină şi 90 % fasole fină şi obişnuită

Fso1 = 10/100 x Fso,unde: Fso1 - debitul de fasole extrafină care rezultă de la operaţia de sortare I, kg/hFso1 = 10/100 x 3908,480 = 390,848 kg/hFso2 = 90/100 x Fso,în care:Fso2 - debitul de fasole fină şi obişnuită care rezultă de la operaţia de sortare I, kg/hFso2 = 90/100 x 3908,480 = 3517,632 kg/hFso1 = 390,848 kg/hFso2 = 3517,632 kg/h

5.3. Tăiere vârfuriFtv1 = Fso1 - Ptv1,

în care:Ftv1 - debitul de fasole extrafină care rezultă de la operaţia de tăiere a vârfurilor, kg/hPtv1 - pierderile de fasole extrafină la operaţia de tăiat vârfuri, kg/hPtv1 = 5 %Ftv1 = 390,848 – 5/100 x 390,848 = 370,96 kg/hFtv1 = 370,96 kg/hPtv1 = 19,52 kg/h

Ftv2 = Fso2 - Ptv2 ,în care:Ftv2 - debitul de fasole fină şi obişnuită care iese de la operaţia de tăiat vârfuri, kg/hPtv2 - pierderile de fasole fină şi obişnuită la operaţia de tăiat vârfuri, kg/hFtv2 = 3517,632 – 5/10 x 3517,632 = 3341,750 kg/hFtv2 = 3341,750 kg/hPtv2 = 175,881 kg/h

5.4. Sortare calitativăFsc1 = Ftv1- Psc1,

în care:Fsc1 - debitul de fasole extrafină care rezultă de la operaţia de sortare calitativă, kg/hPsc1 - pierderile de fasole extrafină la operaţia de sortare calitativă, kg/hPsc1 = 0,5 %Fsc1 = 370,96 – 0,5/100 x 370,96 = 369,105 kg/hFsc1 = 369,105 kg/hPsc1 = 1,854 kg/h

Fsc2 = Ftv2- Psc2 ,în care:

31

Page 33: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Fsc2 - debitul de fasole fină şi obişnuită care rezultă de la operaţia de sortare calitativă, kg/hPsc2 - pierderile de fasole fină şi obişnuită de la operaţia de sortare calitativă, kg/hPsc2 = 0,5 %Fsc2 = 3341,750 – 0,5/100 x 3341,750 = 3325,041 kg/hFsc2 = 3325,041 kg/hPsc2 = 16,708 kg/h

5.5. Sortare II

Fso’ = Fsc2 – Pso’ ,în care :Fso’- debitul de fasole fină şi obişnuită care rezultă de la operaţia de sortare II, kg/hPso’ - pierderile de fasole fină şi obişnuită la operaţia de sortare II, kg/hPso’ = 1,5 %Fso’ = 3325,041 - 1,5/100 x 3325,041 = 3275,165 kg/hFso’ = 3275,165 kg/hPso’ = 49,875 kg/h

Se consideră că în urma operaţiei de sortare II, rezultă 30 % fasole fină şi 70 % fasole obişnuită.

Fso1’ = 30/100 x Fso’,în care:Fso1’ - debitul de fasole fină care rezultă de la operaţia de sortare II, kg/hFso1’ = 30/100 x 3275,165 = 982,549 kg/hFso2’ = 70/100 x Fso’,în care :Fso2’ - debitul de fasole obişnuită care rezultă de la operaţia de sortare II, kg/hFso2’ = 70/100 x 3275,165 = 2292,615 kg/hFso1’ = 982,549 kg/hFso2’ = 2292,615 kg/h

5.6. Tăiere în bucăţi

Se consideră că la operaţia de tăiere în bucăţi merge 30 % din fasolea verde obişnuită.Ftb = 30/100 x 2292,615 – 0,5/100 x 30/100 x 2292,615 = 687,441 kg/hFtb = 687,441 kg/hPtb = 0,343 kg/hFob – debitul de fasole obişnuită rămasă întreagă, kg/hFob = 70/100 x 2292,615 = 1604,830 kg/hFob = 1604,830 kg/h

5.7. Opărire

32

Page 34: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Fo1 = Fsc1 – Po1,în care :Fo1 – debitul de fasole extrafină care rezultă de la operaţia de opărire, kg/hPo1 – pierderile de fasole extrafină la operaţia de opărire, kg/hPo1 = 2%Fo1 = 369,105 – 2/100 x 369,105 = 361,366 kg/hFo1 = 361,366 kg/hPo1 = 7,382 kg/h

Fo2 = Fso1’ – Po2’,în care:Fo2 – debitul de fasole fină care rezultă de la operaţia de opărire, kg/hPo2 – pierderile de fasole fină la operaţia de opărire, kg/hPo2 = 2 %Fo2 = 982,549 – 2/100 x 982,549 = 962,899 kg/hFo2 = 962,899 kg/hPo2 = 19,650 kg/h

Fo3 = Fob – Po3 ,în care:Fo3 – debitul de fasole obişnuită care rezultă de la operaţia de opărire, kg/hPo3 – pierderile de fasole obişnuită la operaţia de opărire, kg/hPo3 = 2 %Fo3 = 1604,830 – 2/100 x 1604,830 = 1572,733 kg/hFo3 = 1572,733 kg/hPo3 = 32,096 kg/h

Fo4 = Ftb – Po4 ,în care:Fo4 – debitul de fasole tăiată care rezultă de la operaţia de opărire, kg/hPo4 – pierderile de fasole tăiată la operaţia de opărire, kg/hPo4 = 2 %Fo4 = 687,441 – 2/100 x 687,441 = 673,692 kg/hFo4 = 673,692 kg/hPo4 = 13,748 kg/h

5.8. Dozare – închidere

Se consideră că raportul solid lichid este 55 : 45.Fdi1’ = 361,366 x 100/55 = 669,756 kg/h fasole extrafină în saramurăFdi2’ = 962,899 x 100/55 = 1750,725 kg/h fasole fină în saramurăFdi3’ = 1572,733 x 100/55 = 2859, 514 Kg/h fasole obişnuită în saramurăFdi4’ = 673,692 x 100/55 = 1224,894 kg/h fasole tăiată în saramură

S = 2927,086 kg/h saramură necesară la dozare

33

Page 35: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Necesarul de borcane la dozareSe consideră că într-un borcan tip BOA se pot doza 0,810 kg fasole în saramură

Bdi1’ - necesarul de borcane pentru dozarea fasolei extrafine în saramură, buc/hBdi1’ = 661,756/0,81 = 826,859 buc/hBdi1’ – 827 buc/h

Bdi2’ - necesarul de borcane pentru dozarea fasolei fine în saramură, buc/hBdi2’ = 1750,725/0,81 = 2161,388 buc/hBdi2’ = 2161 buc/h

Bdi3’ - necesarul de borcane pentru dozarea fasolei obişnuite în saramură, buc/hBdi3’ = 2859,514/0,81 = 3530,264 buc/hBdi3’ = 3530 buc/h

Bdi4’ - necesarul de borcane pentru dozarea fasolei tăiate în saramură, buc/hBdi4’ = 1224,894/0,81 = 1512,214 buc/hBdi4’ = 1512 buc/h

Necesarul de borcane pentru dozarea întregii cantităţi de fasole în saramură, buc/hBdi = 8030 buc/h

Calculul pierderilor la operaţia de dozare-închidereBdi1 = Bdi1’- Pdi1,în care:Bdi1 – debit de borcane cu fasole extrafină în saramură care rezultă de la operaţia de dozare-închidere, buc/hPdi1 – pierderile de borcane cu fasole extrafină în saramură la operaţia de dozare-închidere, buc/h

Pdi1 = 1 %Bdi1 = 827 – 1/100 x 827,73 buc/hBdi1 = 819 buc/hPdi1 = 8 buc/h

Bdi2 = Bdi2’- Pdi2

în care:Bdi2 – debitul de borcane cu fasole fină în saramură care rezultă din operaţia de dozare-închidere, buc/hPdi2 – pierderile de fasole fină în saramură la operaţia de dozare-închidere, buc/hPdi2 = 1 %Bdi2 = 2161 – 1/100 x 2161 = 2139,390 buc/hBdi2 = 2139 buc/hPdi2 = 22 buc/h

Bdi3 = Bdi3’- Pdi3

în care :

34

Page 36: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Bdi3 – debitul de borcane cu fasole obişnuită în saramură care rezultă de la operaţia de dozare-închidere, buc/hPdi3 – pierderile de borcane cu fasole obişnuită la operaţia de dozare închidere, buc/hPdi3 = 1 %Bdi3 = 3530 –1/100 x 3530 = 3494,700 buc/hBdi3 = 3495 buc/hPdi3 = 35 buc/h

Bdi4 = Bdi4’- Pdi4 ,în care :Bdi4 – debitul de borcane cu fasole tăiată în saramură care rezultă de la operaţia de dozare-închidere, buc/hPdi4 – pierderile de borcane cu fasole tăiată în saramură care rezultă de la operaţia de dozare-închidere, buc/hPdi4 = 1 %Bdi4 = 1512 –1/100 x 1512 = 1496,88 buc/hBdi4 = 1497 buc/hPdi4 = 15 buc/h

5.9. Sterilizarea

Bs1 = Bdi1 – Ps1,în care :Bs1 – debitul de borcane cu fasole extrafină în saramură care rezultă de la operaţia de sterilizare, buc/hPs1

– pierderile de borcane cu fasole extrafină în saramură la operaţia de sterilizare, buc/hPs1 = 0,8 %Bs1 = 819 – 0,8/100 x 819 = 812,448 buc/hBs1 = 812 buc/hPs1 = 7 buc/h

Bs2 = Bdi2 – Ps2,în care:Bs2 – debitul de borcane cu fasole fină în saramură care rezultă de la operaţia de sterilizare, buc/hPs2 – pierderile de borcane cu fasole fină în saramură la operaţia de sterilizare, buc/hPs2 = 0,8 %Bs2 = 2139 – 0,8/100 x 2139 = 2121,888 buc/hBs2 = 2122 buc/hPs2 = 17 buc/h

Bs3 = Bdi3 – Ps3

în care:Bs3 – debitul de borcane cu fasole obişnuită în saramură care rezultă de la operaţia de sterilizare, buc/hPs3 – pierderile de fasole obişnuită în saramură la operaţia de sterilizare, buc/hPs3 = 0,8 %

35

Page 37: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Bs3 = 3495 –0,8/100 x 3495 = 3467,04 buc/hBs3 = 3467 buc/hPs3 = 28 buc/h

Bs4= Bdi4 – Ps4 ,în care :Bs4 – debitul de borcane cu fasole tăiată în saramură care rezultă de la operaţia de sterilizare, buc/hPs4 – pierderile de borcane cu fasole tăiată la operaţia de sterilizare, buc/h

Ps4 = 0,8 %Bs4= 1497 – 0,8/100 x 1497 = 1485,024 buc/hBs4= 1485 buc/hPs4 = 12 buc/h

5.10. Depozitare

Debitul de borcane cu toata cantitatea de fasole verde în saramură care intră la depozitare este:Bd = Bs1 + Bs2 + Bs3 + Bs4

Bd = 812 + 2122 + 3467 + 1485 = 7886 buc/hBL = Bd – Pd ,în care:BL – debitul de borcane cu fasole verde în saramură care se livrează la beneficiar, buc/hPd – pierderile de fasole verde în saramură la depozitare, buc/hPd = 1/100BL = 7886 – 1/100 x 7886 = 7807,144 buc/hBL = 7807 buc/hPd = 79 buc/h

5.11. Consum specific – materie primă

Pentru calcularea consumului specific se consideră că într-un borcan s-a dozat 1 kg de fasole în saramură.CS = F / BL

CS = 4000/7807 = 0,512 kg/kgCS = 0,512 kg/kg

5.12. Calculul cantităţii de apă necesară pentru prepararea saramurii

S = 2927,086 kg/h saramurăW = 2927,086 x 98/100 = 2868 kg/h apăW = 2868,544 kg/h

5.13. Debitul de sare necesar pentru prepararea saramurii, kg/h

Sa = S – WSa = 2927,086 – 2868,544 = 58,542 kg/h sare

36

Page 38: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Sa = 58,542 kg/h

5.14. Consum specific – sare

CS’ = 58,542/7807 = 0,007 kg/kg

Sistematizarea tabelară a bilanţului de materiale, kg/h.

Nrcrt

OperaţiaMateriale intrate Materiale ieşite

Denumire materiale

Simb Valoare U.M.Denumiremateriale

Simb ValoareU.M

.

1. SpălareFasole păstăi

F 4000 Kg/hFasole păstăipierderi

Fsp

Psp

3968 32

Kg/hKg/h

2. Sortare IFasole păstăi

Fsp 3968 Kg/h

Fasole extrafină pierderiFasole fină +obişnuită

Fso1

Pso

Fso2

390,84859,5203517,632

Kg/hKg/hKg/h

3.Tăiere vârfuri

Fasole extrafinăFasole fină +obişnuită

Fso1

Fso2

390,848

3517,632

Kg/h

Kg/h

Fasole extrafină pierderiFasole fină +obişnuităpierderi

Ftv1

Ptv1

Ftv2

Ptv2

370,9619,5243341,75175,881

Kg/hKg/hKg/hKg/h

4.Sortare

calitativă

Fasole extrafinăFasole fină +obişnuită

Ftv1

Ftv2

370,96

3341,75

Kg/h

Kg/h

Fasole extrafinăpierderiFasole fină+obişnuităpierderi

Fsc1

Psc1

Fsc2

Psc2

369,1051,8543325,04116,708

Kg/hKg/hKg/hKg/h

5.Sortare II

Fasole fină +obişnuită

Fsc23325,041

Kg/h

Fasole finăFasole obişnuităPierderi

F’so1

F’so2

P’so

982,5492292,61549,875

Kg/hKg/hKg/h

6.Tăiere în

bucăţiFasole obişnuită

F’o22292,615

Kg/h

Fasole tăiatăPierderiFasole obişnuită

Ftb

Ptb

Fob

687,4410,3431604,83

Kg/hKg/hKg/h

7. Opărire Fasole extrafinăFasole finăFasole obişnuităFasole tăiată

Fsc1

F’so1

Fob

Ftb

369,105

982,5491604,83

Kg/h

Kg/hKg/h

Kg/h

Fasole extrafinăpierderiFasole finăpierderiFasole obişnuităpierderiFasole tăiată

Fo1

P01

Fo2

Po2

Fo3

Po3

Fo4

361,3667,382962,89919,6501572,7

Kg/hKg/hKg/hKg/hKg/hKg/hKg/h

37

Page 39: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

687,441

pierderi Po4 3332,096673,69213,748

Kg/h

8.Dozare- închidere

Fasole extrafinăFasole finăFasole obişnuităFasole tăiatăApăSareBorcane

F01

Fo2

Fo3

Fo4

WSa

Bdi

361,366

962,8991572,733

673,6922868,54458,5428030

Kg/h

Kg/hKg/h

Kg/hKg/hKg/hBuc/h

Borcane de fasole extrafină în saramură pierderiBorcane de fasole fină în saramurăpierderiBorcane de fasole obişnuită în saramură pierderiBorcane de fasole tăiată în saramurăpierderi

Bdi1

Pdi1

Bdi2

Pdi2

Bdi3

Pdi3

Bdi4

Pdi4

819

82139

223495

351497

15

Buc/h

Buc/hBuc/h

Buc/hBuc/h

Buc/hBuc/h

Buc/h

9.Sterilizar

e

Borc. de fas. extrafină în saramurăBorc. de fas. fină în saramurăBorc. de fas. obişnuită în saramurăBorc. de fas. tăiată în saram

Bdi1

Bdi2

Bdi3

Bdi4

819

2139

3495

1497

Buc/h

Buc/h

Buc/h

Buc/h

Borc. cu fas. extrafină însaramurăpierderiBorc. cu fas. fină în saramurăpierderiBorc. de fas. obişnuită în saramurăpierderiBorc. de fas. tăiată în sar.pierderi

Bs1

Ps1

Bs2

Ps2

Bs3

Ps3

Bs4

Ps4

812

72122

173467

28148512

Buc/h

Buc/hBuc/h

Buc/hBuc/h

Buc/hBuc/hBuc/h

10. Depozitare

Borc. de fas. verde în

Bd 7886 Buc/h Borcane de fasole verde în saram.

BL 7807 Buc/h

38

Page 40: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

sarampierderi Pd 79

Buc/h

Sistematizarea tabelară a bilanţului de materiale, kg/zi

Nrcrt

OperaţiaMateriale intrate Materiale ieşite

Denumire materiale

Sim-bol

Valoare U.M Denumire materiale Simb. Valoare U.M

1. Spălare Fasole păstăi F 96000 Kg/zi Fasole păstăi Fsp 95232 Kg/zi

2. Sortare I

Fasole păstăi Fsp 95232 Kg/zi Fasole extrafinăFasole fină+obişnuităpierderi

Fso1

Fso2

Pso

9380,384415,61428,4

Kg/ziKg/ziKg/zi

3.Tăiere vârfuri

Fasole extrafinăFasole fină + obişnuită

Fso1

Fso2

9380,384415,6

Kg/ziKg/zi

Fasole extrafinăpierderiFasole fină + obişnuită pierderi

Ftv1

Ptv1

Ftv2

Ptv2

8903,04468,5802024221,1

Kg/ziKg/ziKg/ziKg/zi

4.Sortare

calitativă

Fasole extrafinăFasole fină + obişnuită

Ftv1

Ftv2

8903,0480202

Kg/ziKg/zi

Fasole extrafinăpierderiFasole fină + obişnuită pierderi

Fsc1

Psc1

Fsc2

Psc2

8859,644,479800,9400,9

Kg/ziKg/ziKg/ziKg/zi

5. Sortare II

Fasole fină + obişnuită

Fsc2 79800,9

Kg/zi Fasole finăFasole obişnuităpierderi

Fso1’Fso2’Pso’

23581,155022,71197

Kg/ziKg/ziKg/zi

6.Tăiere în

bucăţi

Fasole obişnuită

Fso2’ 55022,7

Kg/zi Fasole tăiatăpierderiFasole obişnuită

Ftb

Ptb

Fob

16498,58,238515,9

Kg/ziKg/ziKg/zi

7. Opărire Fasole extrafinăFasole finăFasole obişnuităFasole tăiată

Fsc1

Fso1’Fob

Ftb

8859,623581,138515,916498,5

Kg/ziKg/ziKg/ziKg/zi

Fasole extrafinăpierderiFasole finăpierderiFasole obişnuităpierderiFasole tăiatăpierderi

Fo1

Po1

Fo2

Po2

Fo3

Po3

Fo4

P04

8672,7177,123109,5471,637745,5720,316168,6

Kg/ziKg/ziKg/ziKg/ziKg/ziKg/ziKg/ziKg/zi

39

Page 41: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

329,9

8.Dozare

Închidere

Fasole extrafinăFasole finăFasole obişnuităFasole tăiatăApăSareBorcane

Fo1

Fo2

Fo3

Fo4

WSa

Bdi

8672,723109,537745,516168,668845,051405192720

Kg/ziKg/ziKg/ziKg/ziKg/ziKg/ziKg/zi

Borc. de fas. extrafină în saramurăpierderiBorc. de fas. fină în saramurăpierderiBorc. de fas. obişnuită în saramurăpierderiBorc. de fas. tăiată în saramurăpierderi

Bdi1

Pdi1

Bdi2

Pdi2

Bdi3

Pdi3

Bdi4

Pdi4

19656

19251336

52883880

84035928

360

Buc/zi

Buc/ziBuc/zi

Buc/ziBuc/zi

Buc/ziBuc/zi

Buc/zi

9.Sterilizar

e

Borc. de fas. extrafină în saram.Borc. de fas. fină în sarm.Borc. de fas. obişnuită în saramBorc. de fas. tăiată în saram.

Bdi1

Bdi2

Bdi3

Bdi4

15656

51336

83880

35928

Buc/zi

Buc/zi

Buc/zi

Buc/zi

Borc. de fas. extrafină în saramurăpierderiBorc. de fas. fină în sarmpierderiBorc. de fas. obişnuită în saramurăpierderiBorc. de fas. tăiată în saramurăPierderi

Bs1

Ps1

Bs2

Ps2

Bs3

Ps3

Bs4

Ps4

19488

1685092840883208

67251768

288

Buc/zi

Buc/ziBuc/ziBuc/ziBuc/zi

Buc/ziBuc/zi

Buc/zi

10.Depozita

re

Borcane de fasole verde în

saramurăBd 189264 Buc/zi

Borcane de fasole verde în saramurăpierderi

BL

Pd

187368

1896

Buc/zi

Buc/zi

6. ALEGEREA ŞI STABILIREA NUMĂRULUI DE UTILAJE. FIŞE TEHNICE

Linia tehnologică de obţinere a conservelor de fasole verde în saramură, cuprinde o serie de utilaje speciale pentru realizarea procesului tehnologic. Astfel pentru transportul materiei prime se vor utiliza elevatoare gât lebădă, benzi transportoare şi chiar benzi de sortare. Pentru spălare se foloseşte maşina de spălat fasole verde.

Sortarea se realizează cu ajutorul triorului reglabil iar tăierea vârfurilor se face cu ajutorul unor maşini speciale, numite maşini de tăiat vârfuri de fasole verde. Pentru tăierea în bucăţi a păstăilor se folosesc maşini de tăiat fasolea în bucăţi. Opăritorul continuu serveşte la opărirea materiei prime, iar răcitorul tambur este utilizat pentru răcirea ei. În general, dozarea păstăilor în borcane se realizează manual la mesele de dozare. Dozarea saramurii şi închiderea borcanelor se face mecanizat cu ajutorul maşinii de dozat saramură respectiv cu maşina de închis OMNIA.

40

Page 42: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Sterilizarea se face în autoclave verticale cu funcţionare discontinuă. Încărcarea şi descărcarea autoclavelor se face cu ajutorul palanelor electrice. Şi spălarea borcanelor este automatizată realizându-se cu ajutorul maşinii de spălat borcane.

Precolatorul serveşte la prepararea saramurii iar schimbătorul de căldură multitubul serveşte la încălzirea apei pentru prepararea saramurii. Etichetarea borcanelor se face cu ajutorul maşinilor de etichetat. Stivuitoarele se folosesc în depozitele de ambalaje, materii şi materiale pentru uşurarea manipulării acestora.

FIŞA TEHNICĂ NR. 1

Elevator gât lebădă

1. Domeniul de utilizare Utilajul care face obiectul prezentei fişe tehnice se numeşte “Elevator gât lebădă”

şi se execută în mai multe variante, în funcţie de înălţimea şi distanţa necesară pentru transport.Elevatoarele gât lebădă sunt utilizate în cadrul fabricilor de conserve şi fac parte din linia de

fabricat conserve de fasole sterilizate.

2. Descriere şi funcţionare Scheletul metalic este construit din profile îndoite din tablă. Se compune din trei părţi:

-partea orizontală de jos, în care se montează capul de întindere a lanţului cu cupe-partea orizontală de sus, în care este montat capul de antrenare şi grupul de antrenare-partea înclinată (la 60o), care constă din unul sau mai multe tronsoane, în funcţie de varianta elevatorului.

Scheletul, în montajul său general, are formă asemănătoare cu gâtul de lebădă.Grupul de antrenare şi întindere este format dintr-un ax pe care sunt două discuri ce

acţionează rolele lanţului cu cupe.Lanţul cu role şi cupe este format din eclise de oţel (OL50) zincate iar rolele şi cupele sunt

din material plastic: polietilenă de joasă presiune, policaprolactană-poliamidă 6 (Relon).Pâlniile de alimentare şi evacuare sunt construite din tablă zincată. Se pot înlocui şi cu alte

materiale rezistente la coroziune.

3. Elemente de exploatare şi întreţinere Înainte de pornirea utilajului se va verifica dacă în reductor există ulei suficient. Uleiul folosit pentru reductor nu trebuie să aibă o vâscozitate prea mare, având în

vedere că grupul de antrenare este deasupra benzii cu cupe.Rulmenţii utilizaţi au seria 1206. Se vor unge cu unsoare pe bază de săruri de calciu, având

în vedere mediul umed în care lucrează utilajul.

4. Caracteristici termiceDebitul……………………………………...….2000 kg/hViteza de transport……………………..………0,5 m/sÎnălţimea de transport………………….………2286 mmLungimea de transport…………………………3370 mm

41

Page 43: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Număr de cupe……………………………..…..72 bucPasul cupelor…………………………………...140 mmMotor electric…………………………………..1,1 kwTuraţia motorului…………………………...….1500 rot/minGreutatea………………………………...……..473 kgDimensiuni de gabarit- lungime…………………………….3891 mm- înălţimea……………………………2818 mm- lăţime……………………………….515 mm

5. Măsuri de protecţia muncii.Prin construcţie, elevatoarele au condiţiile asigurate impuse de normele de tehnica securităţii.

Roţile de lanţ şi lanţul de transmisie sunt prevăzute cu apărători.Părţile electrice se vor lega la pământ.Orice intervenţie de utilaj va fi făcută numai de personal instruit în acest scop.Personalul de deservire şi reparaţii va fi instruit periodic.

FIŞA TEHNICĂ NR. 2

Maşina de spălat fasole verde

1. Domeniul de utilizareProdusul care face obiectul prezentei fişe tehnice se numeşte “Maşina de spălat fasole

verde”. Maşina face parte componentă din “Instalaţia de pregătit, sortat şi tăiat fasole păstăi” cu capacitatea de 4t/h şi este utilizată la spălarea fasolei verde păstăi.

În această instalaţie va fi instalată o singură maşină de spălat fasole verde, la începutul liniei tehnologice.

2. Descriere şi funcţionareBazinul de spălare este construit din tablă de oţel-carbon de uz general, sudată.În el se montează transporturile elicoidale.Bazinul de decantare este o construcţie metalică sudată din tablă de oţel-carbon de uz

general.În el se montează conducta de refulare.Cadrul sau batiul maşinii este o construcţie metalică sudată din profile “U” şi cornier. Pe el

se montează toate subansamblele maşinii.Transporturile elicoidale I sunt construite din ţeavă de oţel pe care sunt sudate paletele

(spiralele) din tablă în număr de 10 pe fiecare şnec. Acestea avansează materia primă spre banda transportorului elevator.

Transportorul elicoidal II, pentru eliminat depunerile se prezintă sub formă de şnec construit din ţeavă din care sunt sudate paletele din tablă în număr de 8. Este aşezat transversal în bazinul de spălare sub formă de plasă. Evacuează nisipul, pământul şi alte resturi provenite din spălarea materiei prime.

42

Page 44: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Transportorul elevator este construit dintr-o bandă metalică de sârmă zincată pe care sunt montaţi racleţii. Evacuează fasolea verde spălată din maşină în utilajul următor al instalaţiei.

Transmisia principală este subansamblul maşinii care pune în mişcaretransportoarele elicoidale. Esta construit din arbori de transmisie, roţi dinţate, roţi de curea, portlagăre.

Conducta de refulare este construită din ţeavă de oţel, robineţi, racorduri, flanţe etc. Prin ea este trimisă apa la duzele de spălare.

Conducta de aerisire, este construită din ţeavă de oţel pe care sunt montate duzele pentru spălare.

Motopompa este o pompă de apă tip CERNA-50A, care trimite apa din bazin la duzele de spălare.

Motoreductorul cu trei trepte de transmitere cu raportul de transmisie 63 şi poziţia de lucru orizontală, pune în mişcare transportorul elevator.

Reductorul de tip BH cu două trepte, cu anexele (intrare-ieşire) în plan orizontal, raportul de transmisie 14, pune în mişcare transportoarele elicoidale. Este acţionat de un motor electric de 2,2 kw.

Maşina este alimentată uniform cu materie primă de o bandă transportoare.Materia primă ajunsă în bazinul de spălare,este preluată de transportoarele de spălare. Paleţii

transportoarelor agită materia primă şi o avansează către banda transportorului elevator.În timpul când are loc această operaţie, nisipul, pământul şi alte resturi, se vor cufunda în

bazin prin fundul de plasă. Aceste resturi vor fi eliminate printr-un ejectorde transportorul elicoidal de evacuare .

Materia primă este preluată de banda transportorului elevator cu ajutorul racleţilor. În timpul transportării, materia primă este supusă unor jeturi de apă curată şi apoi deversată în utilajul următor al instalaţiei de pregătit, sortat şi tăiat fasole verde.

3. Exploatare si intretinere Legarea motoarelor electrice la circuitul de forta se va face respectandu-se sensul

de rotatie indicat. Verificarea sensului de rotatie se face fără ca motorul să fie cuplat la elementele în mişcare.

Ordinea de aducere a elementelor componente ale maşinii în stare de funcţionare este următoarea: pornirea pompei de apă, pornirea transportorului elevator, pornirea transportoarelor elicoidale.

Pornirea transportorului elevator şi a transportoarelor elicoidale, se va face după ce bazinul de spălare a fost umplut cu apă.

În timpul lucrului vor fi supravegheate următoarele elemente ale maşinii: transportoarele elicoidale, transportorul elevator, instalaţia de spălare, pompa de apă.

Exploatarea maşinii se va face numai de catre personal care în prealabil a fost instruit.Alimentarea maşinii cu materie primă, se va face uniform şi continuu.Banda transportoare care alimentează maşina cu materie primă, va fi supravegheată în

permanenţă pentru a se îndepărta eventualele obiecte tari (lemn, bolovani, etc) să nu intre în maşină.Pompa de apă va functiona continuu.Ordinea de aducere a elementelor componente ale maşinii în stare de repaos este următoarea:

oprirea transportoarelor elicoidale, oprirea transportorului elevator, oprirea pompei de apă.Nu este permisă reglarea maşinii în timpul funcţionării. Reglarea elementelor maşinii, se va

face numai în stare de repaos.

43

Page 45: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

După terminarea lucrului se va verifica: starea paleţilor transportoarelor elicoidale, întinderea benzii transportorului elevator, duzele instalaţiei de spălare.

Defectări posibile şi mod de depanare:

Defecţiuni Cauze Mod de depanare1 2 3

1.Maşina este sub tensiune dar motoarele nu pornesc.

a)siguranţe arseb)contacte oxidate

a)se înlocuiescb)se curăţă

2.Pierderi de apă la bazinul de spălare şi decantare.

a)distrugerea sudurilorb)deteriorarea garniturilor de etanşare

a)se sudează iarb)se înlocuiesc

3.Pierderi de apă la conductele de refulare şi aspiraţie

a)deteriorarea filetelor, racordurilor sau robineţilorb)deteriorarea garniturilor de etanşare

a)se înlocuiescb)se înlocuiesc

4.Transportorul elevator nu funcţionează, deşi motorul funcţionează

a)curelele trapezoidale sunt rupteb)curele neîntinse

a)se înlocuiesc b)se întind

5.Blocarea sau funcţionarea greoaie a trasportoarelor elicoidale

a) Rulmenţi gripaţib) lipsă lubrifiere la rulmenţi

a)se înlocuiescb)ungerea rulmenţilor

6.Instalaţia de spălare nu funcţionează

a)duze înfundate a)se curăţă

Lubrifierea se va executa conform fişei de ungere atât în timpul campaniei cât şi după efectuarea reparaţiilor.

Săptămânal se vor verifica elementele în mişcare ale maşinii şi se vor strânge şuruburile de fixare.

Se va verifica zilnic întinderea benzii transportorului elevator şi a curelelor de transmisie.Se va curăţa zilnic interiorul şi exteriorul maşinii de resturi vegetale cu jet de apă sub

presiune.Se va respecta ciclul de reparaţii conform normativelor M.A.I.A. în vigoare: revizia tehnică

(RT), reparaţia curentă de gradul I (RC 1), reparaţia curentă de gradul II (RC 2), reparaţia capitală (RK).

Toate reviziile şi reparaţiile, se vor executa de personal cu calificare corespunzătoare.

4. Caracteristici tehnice- caracteristici dimensionale …………………………….6970 x 1955 x 2409 mm- productivitate…………………………………...……...2000 – 4000 kg/h- turaţia transportoarelor elicoidale………………..…….4 rot/min- lungimea transportoarelor elicoidale………….……….3500 mm- numărul spirelor pe transportor………………………..10 buc- diametrul spirelor……………………………..…….…350 mm- înălţimea de alimentare………………………… ..…...1500 mm- înălţimea de descărcare………………………. ………1700 mm- viteza benzii elevatoare………………………. ………11 m/min

44

Page 46: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

- lungimea transportorului elevator…………… ……….3200 mm- lăţimea benzii transportorului………………… ………900 mm- unghiul de înclinare a tranportorului elevator faţă de orizontală………20o

- puterea totală instalată………………………...……….6,3 kw- puterea transportorului elicoidal………………..……..2,2 kw- puterea motorului pompei de apă………………..……3 kw- puterea motorului transportorului elevator………....…1,1 kw- masa netă…………………………………….……..…2300 kg- durata de utilizare normală…………………..………..14 ani

5. Norme de protecţia munciiVor fi protejate cu apărători, în scopul prevenirii accidentelor de muncă,

următoarelor elemente în mişcare a maşinii: transmisia cu curea de la motorul reductor la transportorul elevator, transmisia cu curea de la reductor la transportorul elicoidal de evacuare, cuplajul care face legătura dintre reductor şi transmisia principală, cuplajul motopompei.

În timpul funcţionării maşinii, este strict interzis accesul la următoarele locuri: la transportoarele elicoidale, la transportorul elevator, la transmisia principală, la instalaţia de spălare, la pompa de apă, motoreductor şi reductor.

Orice reglaj al maşinii se va efectua numai după oprirea maşinii şi deconectarea de la sursa de energie electrică.

Este interzisă folosirea de legături provizorii sau de cabluri de alimentare defecte.Este obligatorie legarea la pământ a motoarelor electrice.

FIŞA TEHNICĂ NR. 3

Triorul reglabil tip TR-53

1. Domeniul de utilizareUtilajul care face obiectul prezentei fişe tehnice se numeşte “triorul reglabil tip TR-53”.

Acest utilaj face parte din linia continua de fabricat conserve de fasole verde sterilizată şi face operaţia de sortare a păstăilor după dimensiuni, având posibilitatea de reglare a dimensiunilor şi obţinându-se astfel diferite calităţi de fasole: extrafină,fină şi obişnuită.

2. Descriere şi funcţionareUtilajul se compune dintr-un cadru cu picioare reglabile, tambur cu vergele, gură de

alimentare, gură de evacuare, motor electric de antrenare, transmisie cu lanţ pentru antrenarea tobei. Pâlnia de alimentare şi cilindrul de avcuare sunt prevăzute cu spirale care asigură transportul fasolei în această porţiune a maşinii. Cilindrul de sortare este prevăzut pe toată lungimea suprafeţei sale cu palete, unele fixe şi altele mobile. Paletele mobile au nevoie de o mişcare de rotaţie în jurul lor, dând astfel posibilitatea reglării deschiderilor necesare sortării în funcţie de dimensiunile păstăilor.

Rolul dispozitivului constă în următoarele :păstăile de diametre mari se prind deseori în deschizăturile dintre palete, obturându-le. Dacă nu ar exista această posibilitate a deschiderii momentane, care să provoace căderea păstăilor, la fiecare rotaţie, înapoi în tambur, cilindrul de

45

Page 47: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

sortare ar lucra cu spaţiile dintre paleteastupate şi ca urmare păstăilr de dimensiuni mai mici nu ar putea trece prin ele, sortarea nemaiputându-se efectua.

Utilajul poate fi fix sau mobil, la nivelul pardoselii sau pe un schelet cu platformă.Triorul reglabil se alimentează în mod ritmic cu ajutorul unui elevator. În operaţia de

presortare, de exemplu, prin pâlnia de evacuare se elimină fasolea extrafină, iar în tamburul cu palete, rămâne fasolea fină şi cea obişnuită care se evacuează prin cilindrul de descărcare.

3. Exploatare şi întreţinereSe vor face periodic următoarele lucrări de întreţinere: cel puţin o dată la 12 luni, rulmenţii şi

lagărele vor fi curăţite, spălate cu benzină şi se vor gresa cu unsoare RUL 100. Se va face şi revizia motorului electric.

După 100 ore de funcţionare se vor gresa rulmenţii şi se va face un control al strângerii şuruburilor.

După ce se face un control al montajului tuturor subansamblelor, pentru punerea în funcţiune, se lasă să funcţioneze în gol timp de 2 ore. În acest timp se va supraveghea şi controla comportarea elementelor în mişcare, iar în cazul unor zgomote nepermise sau supraîncălzirii se vor depista şi înlătura cauzele.

Defecţiuni Cauze Remedieri1.Motorul nu porneşte la apăsarea butonului

a)lipsă de curent la reţeab)contactor defect

a)se înlocuiesc siguranţeleb)se înlocuieşte

2.La atingerea părţii metalice, electrocutează

a)motorul nu este legat la pământ a)se leagă motorul la pământ

3.Zgomote puternice la funcţionare

a)lanţuri întinse necorespunzător a)se reglează întinderea

4. Legare necorespunzătoare a) arcul de menţinere a vergelelor pe camă este întins

4. Caracteristici tehnice-capacitate…………………………………….……500 kg/h-dimensiuni de gabarit……………………….....…..1293 x 975 x 2000 mm-cote de legătură: alimentare……………………….1000 mm

evacuare………………..….……1000 mm-greutate……………………………………….…...343 kg-putere instalată……………………………….……1,1 kw-turaţia motorului…………………………………..1000 rot/min

5. Măsuri de protecţie a munciiDeservirea utilajului trebuie fşcută numai de personal calificat.Este interzisă intervenţia la maşină în timpul funcţionării. Înlăturarea defecţiunilor se face

după oprirea maşinii şi deconectarea motorului de la reţea.

46

Page 48: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

FISA TEHNICĂ NR. 4

Masina de tăiat vârfuri la fasole

1. Domeniul de utilizareUtilajul care faceobiectul prezentei fişe tehnice se numeste “maşina de tăiat vârfuri la

fasole”. Utilajul face parte din linia continuă de fabricaţie a conservelor de fasole verde. Această maşină este amplasată între triorul reglabil şi masa de triaj.

2. Descriere şi funcţionareScheletul metalic este o construcţie din tablă îndoită şi profile laminate. Prezintă posibilitatea

înclinării la unul din capete cu un unghi de 3 o.Grupul motoreductor transmite mişcarea prin cuplaj elastic axului de ieşire din tambur.

Motoreductorul se montează pe un suport care este fixat pe suportul maşinii.Tamburul se compune din:

-gura de intrare care primeşte păstăile sortate şi le conduce prin două jgheaburi (elicoidale, vărsându-le prin două deschideri reglabile în tambur). Reglareadeschiderii se face cu ajutorul plăcii regulator, acţionată din afară cu ajutorul unui sistem roată dinţată-sector dinţat- tamburul propriu-zis, format din segmenţi din material plastic cu canale tronconice şi inele cu gaură excentrică, care au rolul de a dirija păstaia de fasole spre canalele segmenţilor pentru ieşirea vârfurilor în vederea tăierii.- inelul paletat care primeşte fasolea cu vârfurile tăiate şi le aruncă în cuva de evacuare.

Ansamblul cuţite-perie este compus din trei axe fixate paralel cu tamburul, în lungul cărora se fixează cuţitele triunghiulare apăsate pe tambur cu resorturi individuale. Periile au rolul de a curăţi canalele tronconice.

Suportul cu role, fixat pe schelet, susţine ambele capete ale tamburului.Cuva este o construcţie din tablă subţire fixată de schelet sub tambur, care colectează

impurităţile mici eliminate de gura de intrare în părţile tăiate.Gura de ieşire colectează fasolea cu vârfurile tăiate de la tambur şi o conduce la agregatul

următor.Apărător tambur foloseşte pentru protecţia personalului de supraveghere şi pentru oprirea

vârfurilor tăiate de a cădea în afara cuvei de colectare.Alimentarea maşinii se face de la trioarele reglabile prin căderea directă a păstăilor sortate

pentru fasolea fină şi obişnuită sau prin intermediul benzilor transportoare şi a elevatoarelor montate în faţa gurii de alimentare.

Păstăile intră în gura de alimentare unde se face eliminarea unor impurităţi mici rămase. De aici, fasolea este dirijată cu ajutorul jgheaburilor elicoidale în tambur prin deschiderea reglabilă. În tamburul compartimentat păstăile sunt amestecate astfel ca vârfurile acestora să cadă în canalele segmenţilor din material plastic. Vârfurile, ieşind în exterior prin canalele tronconice ce străbat pereţii segmenţilor, sunt tăiate de cuţite şi cad în cuva de colectare. Trecerea păstăilor dintr-un

47

Page 49: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

compartiment în altul se face în mod liber la fel ca şi ieşirea din tambur, datorită înclinării tamburului cu 3o. Înclinarea de 3o a tamburului ca şi sistemul de compartimentare prin plăci cu gaură excentrică face posibilă trecerea păstăilor prin tambur în aşa fel încât la ieşire să aibă vârfurile tăiate în procent cât mai mare din păstăile intrate.

3. Exploatare şi întreţinerePunerea în funcţiune a maşinii constă în următoarele: despachetarea maşinii,

curăţirea de material conservant, aşezarea la locul exploatării. Se va acorda o atenţie deosebită la reglarea înălţimii la unul din capete, necesară unghiului de 3 o înclinaţie a tamburului.

Maşina se pretează la tăierea vârfurilor de fasole verde, cilindrică,sortată pe calitatea fină şi obişnuită pentru care se vor folosi maşini echipate cu segmenţi de tăiere cu lăţimea fantelor de 5,5 mm sau 3,5 mm după comanda beneficiarului.

Pentru obţinerea unor rezultate bune, o exploatare fără deranjamente funcţionale şi o lungă durată de viaţă a maşinii, este necesar să se efectueze următoarele:

Deoarece prin tăierea vârfurilor rămân cantităţi de resturi în canalele segmenţilor tamburului, care apoi se usucă şi micşorează secţiunea canalului, fapt care dăunează bunei funcţionări a maşinii, acestea se vor curăţi periodic, atunci când se constată această deficienţă.

Periodic se va face un control asupra şuruburilor de fixare şi a părţilor în mişcare a maşinii.În perioada de campanie se va efectua se va efectua săptămânal a curăţire mai îngrijită a

maşinii. Cu această ocazie se va verifica şi nivelul uleiului din reductor.

1. Caracteristici tehniceProductivitate………………………………….……………1000 kg/hPăstăi tăiate la vârf corect……………………….………….80-90 %Motoreductorul……………………………………………..1 : 22,5Turaţia electromotorului……………………..…….……….1410 rot/minPuterea electromotorului……………………….…………..1,5 kwTuraţia tamburului…………………………………………42 rot/minNumărul de segmenţi tăietori………………………………372 bucLăţimea canalelor segmenţilor…………………...………...5,5 mmNumărul de cuţite………………………………..…………30 buc.Masa netă…………………………………………..……….640 kg5. Măsuri de protecţia muncii

Exploatarea utilajului se face numai cu personal calificat. Personalul se va examina periodic din instrucţiunile de exploatare şi protecţia muncii.

La punerea în funcţiune şi exploatarea maşinii se vor respecta instrucţiunile de amplasare: maşina se fixează în fundaţie, este interzisă pornirea maşinii cu apărătorile de protecţie demontate sau desfacerea lor în timpul mersului, în timpul funcţionării maşinii este interzis a se face vreo intervenţie.

Orice defecţiune ar apare în timpul lucrului, prima măsură va fi oprirea maşinii şi numai după aceea se va trece la înlăturarea defecţiunii.

Înlăturarea oricărei defecţiuni se va face numai de personal calificat.Legarea la pământ a instalaţiei electrice este obligatoriu.Nu se permite modificarea schemei electrice de acţionare, folosirea altor tensiuni,legături

provizorii sau folosirea unor cordoane de alimentare defecte.

48

Page 50: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Nu este permisă pornirea maşinii cu cutia electrică având contactoarele sau alte elemente desfăcute.

Nu se va lucra la instalaţia electrică sub tensiune.

FIŞA TEHNICĂ NR. 5

Maşina de tăiat fasole verde

1. Domeniul de utilizareMaşina de tăiat fasole verde, face parte din linia tehnologică de obţinere a conservelor de

fasole verde sterilizată şi realizează tăierea păstăilor de fasole în bucăţi de 3,5 mm.

2. Descriere şi funcţionareTăietorul cuprinde gura de alimentare de formă cilindrică şi tronconică al cărui ax

longitudinal înclinat la 35 o faţă de orizontală se învârteşte cu 23,5 rot/min, antrenând cu ajutorul profilelor tronconice ale gurii de alimentare, păstăile de fasole în canalele tamburului, canale care duc păstăile în dreptul cuţitelor fixe.

Cuţitele tăietorului prezintă o fixare elastică, vârful acestora circulând în canalele circulare pe suprafaţa conică a tamburului.

Tamburul roţilor prezintă o serie de palete fixe cu deschidere corespunzătoare distanţei dintre cuţite. Paletele antrenează fasolea căzută în canalele tronconice din gura de alimentare şi trecând-o prin cuţite, se execută operaţia de tăiere.

Scheletul maşinii este o construcţie rigidă din profile de tablă.Sita vibratoare este compusă dintr-o sită din tablă perforată cu găuri dreptunghiulare şi un

sistem vibrator cu pârghii şi excentrice ce imprimă sitei o mişcare alternativă, vibratoare.Păstăile tăiate şi spălate cu un sistem de duşuri cad pe sita vibratoare care separă părţile mici,

necorespunzătoare.

3. Exploatare şi întreţinerePunerea în funcţionare a maşinii se execută conform normelor de amplasare.Se va acorda o atenţie deosebită sensului de rotaţie al tamburului. Deci înainte pornirea

maşinii se va verifica sensul de rotaţie al motorului cu şaibele de curea demontate.Pentru obţinerea unor rezultate bune şi o lungă durată de viaţă este necesar să se efectueze

următoarele operaţii: periodic se va face un control asupra şuruburilor de fixare a părţilor aflate în mişcare. În perioada de campanie şi după reparaţii sau curăţiri generale maşina se va unge conform instrucţiunilor de ungere.

4. Caracteristici tehniceDimensiuni de gabarit………………….…..…………1560 x 870 x 1090 mmGreutate……………………………………..………...220 kgDiametrul gurii de alimentare………….…….………..756 mmCapacitatea de tăiere…………………….…………….1000 kg / hPutere instalată…………………………….…………..1,5 kwTuraţia motorolei………………………….…………...1500 rot / min

49

Page 51: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Lungimea bucăţilor tăiate……………………………...3,5 mmConsum de apă…………………………………………0,5 m3/h

5. Norme de protecţia munciiExploatarea maşinii se va face numai cu personal calificat şi special instruit pentru

folosirea şi manipularea maşinii:La punerea în funcţiune şi exploatarea maşinii se vor respecta următoarele:

- este interzisă pornirea maşinii cu apărătoarele de protecţie desfăcute- orice defecţiune ce apare în timpul mersului, se va înlătura numai după oprirea maşinii- legarea la pământ a instalaţiei electrice este obligatorie- nu se va lucra la instalaţia electrică sub tensiune.

FIŞA TEHNICĂ NR. 6

Banda de sortare

1. Domeniul de utilizare.Utilajul care face obiectul prezentei fişe tehnice se numeşte “Banda de sortare din oţel

inoxidabil FBR”. Acest utilaj face parte din linia tehnologică de fabricare a conservelor de fasole verde sterilizate, pe ea eliminându-se din masa produsului, elementele necorespunzătoare.

2. Descriere şi funcţionare.Sortarea materiei prime, corespunzător indicatorilor de calitate, se realizează în acest caz

manual.Sortarea manuală se execută la mesele de sortare care în mod obişnuit se prezintă sub forma

unor benzi transportoare, confecţionate din cauciuc şi cu role.Banda transportoare din cauciuc are viteza de 0,1 - 0,2 m/s. De o parte şi de alta a benzii de

sortare, din doi în doi metri, stau muncitorii care îndepărtează păstăile necorespunzătoare pe care le introduc în coşurile laterale.

Pentru a se realiza o sortare mai eficientă se pot folosi benzi de sortare împărţite în trei sectoare cu ajutorul unor pereţi verticali.

3. Exploatare şi întreţinereBanda din cauciuc trebuie spălată zilnic pentru a se evita infectarea materiei prime.Părţile în mişcare ale utilajului trebuiesc unse conform normelor de ungere.

4. Caracteristici tehniceDimensiuni…………………………….………..7500 x 3760 x 1555 mmGreutate…………………………………………19500 kgPutere instalată…………………………………..1 CPViteza de deplasare……………...………………0,1-0,2 m/s.

50

Page 52: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

FIŞA TEHNICĂ NR. 7

Opăritor continuu tip OC - 4700

1. Domeniul de utilizareUtilajul care face obiectul prezentei fişe tehnice se numeşte “Opăritor continuu tip OC - 4700”.

Face parte din linia de fabricare a conservelor de fasole verde în saramură.În această linie se utilizează două opăritoare plasate între grupul de sortare şi tăiere în bucăţi a materiei prime şi răcitor.

2. Descriere şi funcţionareOpăritorul continuu este format dintr-un tambur confecţionat din tablă perforată cu

orificii de 3 - 4 mm. În interiorul tamburului este montat un melc cu 12,5 spire, care asigură deplasarea produsului în aparat. La partea inferioară tamburul este montat într-o baie de formă semicirculară în care se găseşte apa necesară pentru opărire. Baia se continuă în partea superioară cu o carcasă.

Baia, pentru realizarea opăririi, conţine apă până la o înălţime egală cu 2/3 din raza tamburului. Încălzirea ca şi menţinerea apei la temperatura de opărire se realizează prin barbotare cu abur. Conducta de alimentare cu abur este în legătură cu patru barbotoare (două la capătul de alimentare şi două la capătul de evacuare). Barbotorul este o conductă perforată cu orificii de 2 - 3 mm îndreptate spre fundul bazinului.

La unul din capetele băii, prin pâlnia de alimentare se introduce produsul supus opăririi. Spirala (transportorul melc) din interiorul tamburului, face corp comun cu aceasta împărţind spaţiul în compartimente distincte şi care, prin rotaţie, asigură deplasarea produsului în baie. Compartimentarea realizată evită amestecarea produselor.

La trecerea produselor prin baie are loc opărirea lor. Turaţia tamburului cu spire variază între 1,33 rot/min şi 8 rot/min, în aşa fel încât se poate realiza o durată de opărire care variază între 9 şi 1,5 min.

Pentru evacuarea produselor, la capătul opus celui de alimentare, pe partea inferioară a tamburului, se găsesc cupe elevatoare perforate, care preiau produsul, apa scurgându-se în baie. Evacuarea are loc prin intermediul unei site vibratoare, acţionată de un excentric, care pe lângă transport asigură şi răcirea produsului cu ajutorul apei reci pulverizate.

3. Exploatare şi întreţinere.Operaţiunile de curăţire se efectuează zilnic şi constau în spălare cu apă şi

sterilizare cu abur.Ungerea îngrijită este o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a utilajului.Se va utiliza pentru variatorul de turaţie, ulei 309, STAS 1196-50 iar pentru rulmenţi RUL

100, STAS 1608-50.

51

Page 53: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Se va verifica funcţionarea jgheabului vibrator care trebuie să fie silenţioasă, fără şocuri, cu funcţionare continuă.

Se va verifica alinierea roţilor de lanţ, se va face reglarea întinderii lanţului.La terminarea companiei pentru perioada de conserve, părţile executate din oţel inoxidabil,

vor fi unse cu ulei, celelalte piese vor fi unse cu email, după o prealabilă spălare.

4. Caracteristici tehniceCapacitate………………………………….…………..2000 kg/hConsum de abur………………………………………..300 kg/hConsum de apă……………………………...………….2 m3/hNumăr de spire……………………………..………….12,5 bucDiametrul tamburului………………………….………995 mmLungimea cuvei……………………………………….4625 mmPuterea electromotorului………………………………17 kwTuraţia electromotorului……………………….……...1500 rot/minMasa…………………………………………….……..2260 kgDimensiuni de gabarit…………………………………6155 x 1850 x 2230 mm

5. Protecţia muncii.Deservirea utilajului se face numai de către personal calificat, dotat cu

echipament de protecţie. Înlăturarea defecţiunilor care apar se va face numai după oprirea utilajului.Se vor realiza legările la pământ ale electromotorului.

6. Dimensionare tehnologică şi calcul termic.Bilanţul termic se întocmeşte pentru faza de pregătire când baia este încălzită la

temperatura de opărire şi pentru perioada de regim.

I. Pentru perioada de încălzire trebuie să se asigure căldura necesară pentru aducerea apei şi a elementelor băii care se găsesc în apă la temperatura de opărire şi acoperirea pierderilor în mediul înconjurător.1. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea apei din baie, J.Q1= w1 x ca x (tf – ta), în care:tf -temperatura finală a apei, oCta-temperatura iniţială a apei, oCw1-cantitatea de apă din baie, kgca –capacitatea termică masică a apei, J/(kg k)to-temperatura de opărire, oCca2o = 4190J/(kg k) [20, p517, tab.xxxx]tf = to + (2÷3) oCto = 95oCtf = 95 + (2÷3) oC = 97 oCtf = 97 oCta = 20 oC

Cantitatea de apă din baie se determină cunoscând volumul total al băii corectat cu factorul K corespunzător raportului H/D, în care :H - înălţimea nivelului apei din baie, mm

52

Page 54: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

D - diametrul băii, mmSe consideră H = 213RD = 1100 mmK~ H/D = (2/3 x D/2) : D = D/3D = 1/3H/D = 0,33K = 0,2878 [17,p 46]w1 = w x §20 , în care:w - volumul de apă din baie, m3

§20 – densitatea apei la 20oC, kg/m3

§20 = 998 kg/m3 [20, p 517]w = π D2/4 • L • K, în care L - lungimea cuvei, mmL = 4625 mmw = (3,14 • 1,12)/4 • 4,625 • 0,2878 = 1,264 m3

w1 = 1,264 • 998 = 1261,472 kgQ1 = 1261,472 • 4190 • (97-20) = 4069,887 • 105 JQ1 = 4069,887 • 105 J2. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea elementelor băii care vin în contactcu apa, JQ2 = Gm • Cm • (to-tm), în care:Gm - masa elementelor băii care vin în contact cu apa, kgCm - capacitatea termică masică a oţelului, J/(kg k)tm - temperatura iniţială a opăritorului, oCGm = 570 kgCm = 500 J/(kg k) [20, p 504]tm = 20oCQ2 = 500 • 570 • (95-20) = 213,750 • 105 JQ2 = 213,750 • 105 J3. Cantitatea de căldură care se pierde în exterior, JQ3 = A • αo • τ (tp – taer), în care:A - suprafaţa de transfer de căldură, m2

αo - coeficientul parţial de transfer termic prin convecţie şi radiaţie, w/(m2 k)tp - temperatura medie a peretelui opăritorului, oCtaer - temperatura medie a aerului din rulul opăritorului, oCτ - durata operaţiei de opărire, sA = πDLA = 3,14 • 1,1 • 4,625 = 15,974 m2

A = 15,974 m2

αo = 9,74 + 0,07 (tp - taer) [20,p234]tp = (20 + 95)/2 = 57,5 oCtp = 57,5 oCtaer = 20 oCαo = 9,74 + 0,07 (57,5 – 20) = 12,365 w/(m2 k)αo = 12,365 w/(m2 k)τ = 3 minτ = 180 sQ3 = 15,974 • 12,365 • 180 (57,5 – 20) = 13,332 • 105

53

Page 55: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Q3 = 13,332 • 105

4. Cantitatea totală de căldură pentru perioada de încălzire, JQI = Q1 + Q2 + Q3

QI = 4069,887 • 105 + 213,750 • 105 + 13,332 • 105

QI = 4296,969 • 105 J5. Consumul de abur, kgAbI = QI / r , în care: r-căldura latentă de vaporizare J/kgr = f (3ata) = 2171 • 103 J/kg [20, p 592, tab L VII]AbI = (4296,969 • 105) / 2171 • 103 = 197,925 kgAbI = 197,925 kg6. Debitul de abur, kg/sAbI’ = AbI / τAbI’ = 197,925/180 = 1,099 kg/sAbI’ = 1,099 kg/s

II. În perioada de regim trebuie să se asigure fluxul necesar de căldură pentru încălzirea produsului la temperatura de opărire, pentru încălzirea apei suplimentare care se introduce în timpul opăririi şi pentru acoperirea pierderilor de căldură prin pereţii opăritirului şi prin evaporare la suprafaţa apei.1. Fluxul necesar de căldură pentru încălzirea produsului, wØ1 = G • Ψ • cF (to- ti) , în care:G - debitul de fasole verde supus opăririi, kg/hΨ - coeficient care reprezintă proporţia de produs care se încălzeştecF - capacitatea termică masică a fasolei verzi, J/(kg k)tI - temperatura iniţială a fasoleiG = G1/2, în care : G1- debitul de fasole verde care intră la operaţia de opărire, kg/hŞtiind că opăritorul are o productivitate de 2000 kg/h vom folosi două opăritoare.G1 = 3643,925 kg/hG = 3643,925/2 = 1821,962 kg/hG = 1821,962 kg/hΨ = 0,8cF = 3852 J/(kg k) [18, p 132, bab 1x]ti = 20oCØ1 = 1821,962 / 3600 • 0,8 • 3852 (95-20) = 116,969 • 103 wØ1 = 116,969 • 103 w2. Fluxul de căldură necesar pentru încălzirea apei suplimentare introduse în timpul operaţiei de opărire, J wØ2 = ws • ca (to – ta), în care ws-debit total de apă suplimentară, kg/sws = wa + wb, în care:wa - debit de apă pierdut prin antrenarea la suprafaţa păstăilor, kg/sAcest debit reprezintă aproximativ 5 - 15 % din debitul de produs, valoarea fiind mai mare când dimensiunile particulelor sunt mai mici.

Se impune wa = 7 % din G wa = 7/100 • 1821,962 = 127,537 kg/hwa = 0,035 kg/swb - debit de apă pierdut prin evaporare la suprafaţa liberă a apei, kg/swb = ks • A1 (Po’-ρ • pm’) , în care:

54

Page 56: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

A1-suprafaţa liberă a apei, m2

Po’ - presiunea de vapori la temperatura de opărire, Pa

pm’ - presiunea parţială de vapori la temperatura mediului care se află în imediata apropiere a suprafeţei libere Pa

ρ - umezeala relativă a aerului, %ks - coeficientul de transfer de substanţă de la apă la mediu, kg/(N S)A1 = 4,601 m2

Po’ = f (95 oC) = 84499 pa [20, p 516]tm = to – 10 oCtm = 95 – 10 = 85 oCpm’ = f (85 oC) = 57799 pa [20, p 516]ρ = 70 %ks = f (vit .aer = 0,5 m/s) = 0,075 • 10-6 kg/(N S) [17, p48]wb = 0,075 • 10-6 • 4,601 (84499 – 70/100 • 57799) = 151,969 • 10-4 kg/sws = 0,035 + 151,969 • 10-4 = 0,0501969 kg/s Ø2 = 0,0501969 • 4190 (95-20) = 15,774 • 103 wØ2 = 15,774 • 103 w3. Fluxul de căldură necesar pentru acoperirea pierderilor de căldură prin convecţie şi radiaţie în mediul înconjurător, wØ3 = A • αo’ (tp – taer) , în care:αo’-coeficient parţial de transfer de căldură prin convecţie şi radiaţie, w /(m2 k)Ctp-temperatura peretelui opritorului, oCtaer-temperatura aerului din jurul opritorului, oCØ tp = 85 oC taer = 20 oC αo’ = 9,74 + 0,07 (82-20) = 14,29 w/(m2 k)Ø3 = 15,974 • 14,29 (85-20) = 14,837 • 103 wØ3 = 14,837 • 103 w4. Fluxul de căldură pierdut prin evaporare la suprafaţa apei, wØ4 = wb • ro, în care:ro - căldura latentă de vaporizare la temperatura de opărire, J/kgro = f (95 oC) = 2273 • 103 J/kg [20, p 234]Ø4 = 151,969 • 10-4 • 2273 • 103 = 34,542 • 103 wØ4 = 34,542 • 103 w5. Fluxul total de căldurăØII = Ø1 + Ø2+ Ø3+ Ø4

ØII = 116,969 • 103 + 15,774 • 103 + 14,837 • 103 + 34,542 • 103 wØII = 182,122 • 103 w6. Debitul de abur în perioada de regim, kg/sAbII’ = ØII / rAbII’ = (182,122 • 103) / (2171• 103) = 0,083 kg/sAbII’ = 0,083 kg/s7. Consumul total de abur, kg/sAbt = AbI’ + AbII’Abt = 1,099 + 0,083 = 1,182 kg/s

7. Calculul căldurilor şi fluxurilor termice pentru înlocuirea diagramei SankeyI. Perioada de încălzire

55

Page 57: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

1.Călduri intrateQ1 = w1• ca • ta = 1261,472 • 4190 • 20 = 1,0571135 • 108 JQ2 = Gm• cm • tm = 570 • 500 • 20 = 0,0570 • 108 JQ3 = AbI • i’’ = 197,925 • 2671 • 103 = 5,2805768 • 108 JQintrat = Q1 + Q2 + Q3 Qintrat = 6,4006903 108 J2. Călduri ieşiteQ1’ = w1• ca • tf = 1261,472 • 4190 • 97 = 1,0571135 • 108 JQ2’ = Gm• cm • to = 570 • 500 • 95 = 0,27075 • 108 JQ3’ = AbI • i’’ = 197,925 • 398,1 • 103 = 0,8015919 • 108 JQ4’ = A • τ • αo (tp – taer) = 15,974 • 180 • 12,365 (57,5 – 20) = 0,013333 • 108 JQieşit = Q1’+ Q2’+ Q3’+ Q4’Qieşit = 6,2126749 • 108 JЄ = [(Qintrat – Qieşit) / Qintrat] • 100 ; Є < 4%Є = [(6,4006903 • 108 – 6,2126749• 108) / 6,4006903 • 108] • 100 = 2,93%II. Perioada de regim1. Fluxuri termice intrateØ1 = G • Ψ • cF • ti = (1821,962/3600) • 0,8 • 3852 • 20 = 3,11916 • 104 wØ2 = ws • ca• ta = 0,0501969 • 4190 •20 = 0,42065 • 104 wØ3 = AbII’ • i’’ = 0,083 • 2671• 103 = 22,169 • 104 wØintrat = Ø1 + Ø2 + Ø3 Øintrat = 25,70881• 104 w2. Fluxuri termice ieşiteØ1’ = G • Ψ • cF • to = (1821,962/3600) • 0,8 • 3852 • 95 = 14,816195 • 104 wØ2’ = ws • ca• to = 0,0501969 • 4190 •95 = 1,9980876 • 104 wØ3’ = AbII’ • i’ = 0,083 • 398 • 103 = 3,3034 • 104 wØ4’ = A • αo’ (tp – taer) = 15,974 • 14,29 (85 – 20) = 1,4837 • 104 wØ5’ = wb • r = 151,969 • 10-4 • 2273 • 103 = 3,454255 • 104 wØ ieşit = Ø1’ + Ø2’ + Ø3’ + Ø4’ + Ø5’Ø ieşit = 25,055638 • 104 wЄ = [(Ø intrat – Ø ieşit) / Ø intrat] • 100 ; Є < 4%Є = [(25,70881• 104 – 25,055638 • 104) / 25,70881 • 104] • 100 = 2,54%

FIŞA TEHNICĂ NR. 8

Răcitor

1. Domeniul de utilizare. Răcitorul cu duşuri este un utilaj care face parte din linia tehnologică de fabricare a conservelor

de fasole verde în saramură. În cadrul acestei linii serveşte la răcirea păstăilor de fasole care ies din opăritorul cu tambur.

2. Deservire şi funcţionare. Păstăile de fasole opărite sunt deversate în pâlnia de alimentare a răcitorului şi sunt

56

Page 58: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

antrenate spre ieşire datorită unor segmenţi din tablă dispuşu în tambur în formă de elice. Apa de răcire se scurge în cuva situată în partea de jos a tamburului.

3. Exploatare şi întreţinere.Răcitorul trebuie menţinut permanent în stare de curăţenie.Tamburul trebuie să aibă o mişcare silenţioasă, fără trepidaţii.Electromotorul trebuie ferit de contactul cu apa de răcire.

4. Caracteristici tehniceCapacitate…………………………………….………..4000 kg/hPutere instalată……………………………….………..1,1 kwTuraţia motorului……………………………………...1000 rot/minRaport de transmisie al reductorului…………………..1/36Dimensiuni de gabarit…………………………..……..2130 x 1220 x 1980 mm

5. Norme de protecţia muncii.Orice defecţiune se îndepărtează după oprirea utilajului.Electromotorul trebuie legat la pământ.

FIŞA TEHNICĂ NR. 9

Maşina de dozat

1. Domeniul de utilizare. Maşina automată de dozat lichide este utilizată pentru dozarea saramurii. Face parte din linia tehnologică de fabricare a conservelor de fasole verde în saramură.

2. Deservire şi funcţionare. Saramura este introdusă prin pâlnia de alimentare şi este dozată prin intermediul unor dozatoare telescopice, în recipienţi care sunt aduşi cu ajutorul unui melc de distribuţie.

După ce recipienţii au fost umpluţi, sunt preluaţi de o bandă transportoare spre maşina de închis OMNIA.

3. Exploatare şi întreţinere.Trebuie menţinută starea de curăţenie a maşinii.Pentru buna funcţionare a maşinii trebuie verificată starea de integritate a garniturilor şi

înlocuirea celor distruse.

4. Caracteristici tehnice.Capacitate………………………………………….80-260 borc/minNumăr de dozare…………………………………..16

57

Page 59: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Putere instalată…………………………………….1,7 kwDimensiuni de gabarit……………………………..1669 x 1290 x 1600 mmMasa……………………………………...………..1400 kg

5. Norme de protecţia muncii.Exploatarea maşinii se face de către personal calificat.Flanşele conductelor în saramură trebuiesc prevăzute cu coliere.

FIŞA TEHNICĂ NR. 10

Masina de închis OMNIA

1. Domeniul de utilizareMaşina de închis OMNIA face parte din linia tehnologică de fabricare a conservelor de fasole

verde în saramură, realizând închiderea borcanelor.

2. Descriere şi funcţionare.Maşina automată de închis OMNIA este formată dintr-un postament, un transportor cu plăcuţe

şi sistemul de închidere. Sistemul de închidere este format din următoarele dispozitive:- dispozitiv de presare cu capul de închidere- capul de siguranţă care înlătură posibilitatea de rupere a mecanismului de închidere.

Etanşeizarea propriu-zisă se realizează în timpul operaţiei de sterilizare.

3. Caracteristici termiceCapacitate……………………………….…………2000-5000 borc/hDiametrul max. al recipientului…….……………...100 mmPutere instalată……………………………………..1 kwDimensiuni de gabarit……………………………...1803 x 1950 x 940 mmMasa………………………………………………..680 kg

4. Norme de protecţia munciiSe vor adopta apărători pentru protecţia muncitorilor în cazul spargerii borcanelor

şi apărători speciale pentru a nu arunca borcanul din lăcaş în alte direcţii. Lângă maşină există o ladă corespunzătoare pentru strângerea cioburilor rezultate de la spargerea borcanelor. Va exista spaţiu suficient pentru manipulare, depozitare şi circulaţie. Aparatul de comandă al maşinii va fi comod de manipulat şi uşor accesibil, nefiind permisă blocarea lui cu borcane.

58

Page 60: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

FIŞA TEHNICĂ NR. 11

Autoclava verticală

1. Domeniul de utilizareUtilajul care face obiectul prezentei fişe se numeşte “Autoclava verticală”.Autoclava verticală este utilizată în linia tehnologică de fabricare a conservelor

de fasole verde în saramură, pentru sterilizarea lor. Sterilizarea constituie o metodă de conservare prin distrugerea termică a microorganismelor.

2. Descriere şi funcţionareAutoclava este un vas vertical cu fundul bombat prevăzut cu un capac rabatabil. Capacul este prins de corpul autoclavei cu balamale şi strâns pentru asigurarea

închiderii cu baloane rabatabile legate de corp cu ajutorul unor piuliţe fluture. Etanşeitatea dintre capac şi corp este asigurată printr-o garnitură de azbest sau bumbac îmbibată cu ulei. Pentru uşurarea manevrării capacului acesta este prevăzut cu contragreutate care echilibrează greutatea capacului faţă de punctul de oscilaţie. Atunci când autoclava este deschisă, contragreutatea menţine capacul în poziţie verticală. La partea inferioară este montat barbatorul de abur care poate avea diferite forme. Barbatorul are orificiile înclinate la 45o faţă de verticală şi un diametru max de 3 mm. Racordurile pot fi îmbinate prin filetare sau sudură. Aerul necesar suprapresiunii în autoclavă se introduce prin acelaţi racord. Pe fundul bombat este prevăzut racordul de scurgere apei în legătură cu conducta de preaplin. Autoclavele de construcţie recentă sunt prevăzute la partea inferioară a capacului cu o serpentină perforată care este în legătură cu coloana de apă printr-un furtun de cauciuc. Autoclavele fiind recipiente sub presiune, pe conductele de abur, apă, aer, între ventile şi autoclavă se montează clapele de reţinere care lasă să treacă fluidul dintr-o singură direcţie, de la ventil la autoclavă. Clapele de reţinere se montează în poziţie orizontală.

Recipientele cu produs se introduc în autoclave cu coşuri. Coşurile sunt cilindrice şi au un diametru cu cca 80 mm mai mic decât diametrul inferior al autoclavei, pentru ca în jurul coşului să existe un spaţiu pentru circulaţia apei. Coşurile sunt confecţionate din tablă perforată cu orificii de 25 mm şi distanţa max. dintre orificii de 2,5 ori mai mare decât diametrul orificiului.

Pe capacul autoclavei, la partea superioară se găseşte ventilul de aerisire cu rolul de a elimina aerul şi gazele necondensabile, acest proces asigurând un regim termic uniform.

Regimul de sterilizare este în funcţie de produsul supus sterilizării. Pentru fiecare produs există o formulă de sterilizare bine determinată. Conducerea procesului de sterilizare are loc astfel: se introduce în autoclavă coşul cu recipiente cu ajutorul electropalanului. În acest moment se

59

Page 61: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

consideră ventilele de abur, de preaplin şi de golire de la partea inferioară a autoclavei, închise. Se alimentează autoclava cu apă până când nivelul autoclavei depăşeşte cu 10-15 cm marginea de sus a coşului după care se închide capacul autoclavei şi se strâng piuliţele tip fluture. Se deschide ventilul de cabur pe conducta care alimentează barbotorul şi se deschide ventilul de preaplin pentru a se elimina surplusul de apă. Când din conducta de preaplin începe să iasă abur se închide ventilul de alimentare cu abur şi preaplin. Din acest moment presiunea în autoclavă începe să crească odată cu temperatura. Când temperatura a atins 105-110 oC se începe introducerea treptată a aerului pompat de compresor, prin acelaşi barbotor prin care s-a introdus aburul.Practic suprapresiunea se introduce după 10-15 min de încălzire, în momentul în care începe etapa de sterilizare propriu-zisă. În autoclavă trebuie să existe următorul regim termic, temperatura de 120 oC , presiunea de 0,15 Mpa.

Suprapresiunea continua să se mărească încet iar către jumătatea perioadei de menţinere a produsului la temperatura de sterilizare atinge valoarea de 0,2 Mpa. Suprapresiunea se menţine până la jumătatea timpului de răcire. În această perioadă se menţine variaţia temperaturii, reglându-se astfel aburul cu ajutorul ventilului de abur.

La sfârşitul perioadei de sterilizare se închide ventilul de abur şi se deschide ventilul de pe conducta de apă pentru începerea operaţiei de răcire, în acelaşi timp deschizându-se ventilul de preaplin. Când temperatura scade sub 100 oC se acţionează în vederea reducerii suprapresiunii din interior. Când presiunea din interior devine egală cu presiunea din atmosferă recipientele trebuie să aibă o temperatură de 40-50 oC. În acest moment se deschide capacul autoclavei, se scot coşurile cu recipiente, ventilul de aerisire fiind deschis.

3. Exploatare şi întreţinereVerificarea permanentă a etanşeităţii acesteia, a funcţionării aparatelor de control.Periodic garnitura de azbest uleiată se verifică şi în cazul degradării se înlocuieşte. Se va

respecta schema de manipulare a ventilelor, în special al ventilului de aerisire şi preaplin.La deservirea electropalanului care transportă, încarcă şi descarcă coşurile trebuie să se ţină

seama de următoarele: se va evita staţionarea sub electropalan, la încărcare şi descărcare trebuiesc evitate revărsările de apă fierbinte care pot duce la accidente.

4. Caracteristici tehnicea) autoclava : volum total………………………985 l volum util……………………….800 l

grosimea pereţilor………………8 mm dimensiuni de gabarit…………..1200 x 1690 x 1920 masa…………………………….603 kg

b) coş : volum……………………800 l diametru…………………946 mm înălţime………………….1020 mm masa……………………..100 kg

5. Norme de protecţia muncii.Autoclava va fi deservită de electropalane pentru ridicarea şi coborârea coşurilor.Autoclavele nu se vor deschide înainte de scăderea presiunii.Muncitorii vor purta echipament electroizolant.

60

Page 62: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Compresorul care furnizează aer la autoclavă va fi aşezat într-un loc bine luminat şi va avea: un manometru de siguranţă, un ventil de siguranţă, un filtru de aer, un regulator automat de presiune.

6. Dimensionarea tehnologică şi calculul termicPrin calculul autoclavei urmează să se stabilească productivitatea autoclavei, bilanţul caloric

pe faze cu stabilirea consumului de abur necesar în perioada de încălzire şi sterilizare şi a consumului de apă în perioada de răcire.

I. Determinarea productivităţii autoclavei.1. Productivitatea liniei, buc/sn = nr. de borc. care intră la sterilizare / 60n = 7950/60 = 132,5 buc/minn = 133 buc/min = 2,21 buc/s2. Determinarea numărului de ambalaje dintr-un coş, bucz = 0,785 • dc

2/db2 • a , în care

dc-diametrul coşului, mdb-diametrul borcanului, ma-raportul dintre înălţimea coşului (hc) şi a borcanului (hb)a = hc/hb

dc = 0,946 mdb = 0,102 mhc = 1,020 mhb = 0,140 ma = 1,02 / 0,14 = 7,285 , a = 7z = 0,785 • 0,9462 / 0,1022 • 7 = 472,660 buc, z = 4723. Determinarea numărului de borcane din autoclavă, bucnA = z • nC, în care:nC-numărul de coşuri din autoclavă, bucnC = 1 bucnA = 472 • 1 = 472 buc.nA = 472 buc.4. Durata de încărcare a unui coş, sτ1 = z / nτ1 = 47,2 / 132,5 = 3,5 min. , τ1 = 214 sec.5. Determinarea ciclului de funcţionare a autoclavei , sFormula de sterilizare conservelor de fasole verde în saramură este :(20’ – 30’ – 20’) / 120 o, 1,6 atτ = τ1 + τ2 + τ3 + τ4 + τ5 , în care:τ1 - durata de încărcare a autoclavei, sτ2 - durata operaţiei de ridicare a temperaturii şi presiunii

61

Page 63: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

τ3 - durata operaţiei de menţinere a temperaturii şi presiunii, sτ4 - durata operaţiei de scădere a temperaturii şi presiunii, sτ5 - durata operaţiei de descărcare a unui coş, sτ1 = 214 sτ2 = 20 x 60 = 1200 sτ3 = 30 x 60 = 1800 sτ4 = 20 x 60 = 1200 sτ5 = τ1 = 214 sτ = 214 + 1200 + 1800 + 1200 + 214 = 4628 s, τ = 4628 s6. Determinarea productivităţii autoclavei, buc / minM = nA / τM = 472 / 4628 • 60 = 6,11 buc / min7. Număr necesar de autoclave, bucN = n / MN = 132,5 / 6,11 = 21,68 buc, N = 22 buc

II. Bilanţul caloric al autoclaveiFaza de încălzire

1. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea autoclavei, JQ1 = G1 • c1 (ts – ti), în care:G1 - masa autoclavei, kgc1- capacitatea termică masică a oţelului, J / (kg k)ts - temperatura de sterilizare, oCtI - temperatura iniţială a autoclavei după răcire, oCti = tr – 5 oCtr = 40 oCti = 45 oCts = 120 oCc1 = 500 J / (kg k)G1 = 620 kgQ1 = 620 • 500 (120 – 35) = 2635 • 104 JQ1 = 2635 • 104 J2. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea coşului, JQ2 = G2 • c2 (ts – tc) , în care:G2 - masa coşului, kgc2 - capacitatea termică masică a oţelului, J / (kg k)tc - temperatura iniţială a coşului, oCG2 = 100 kg, c2 = 500 J / ( kg k), tc = 20 oCQ2 = 100 • 500 (120 – 20) = 500 • 104 J, Q2 = 500 • 104 J3. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea borcanelor, JQ3 = G3 • c3 (ts – tb) , în care:G3 - masa borcanelor din coş, kgc3 - capacitatea ztermică masică a sticlei, J / (kg k)tb - temperatura iniţială a borcanelor, oCG3 = nA• g , în care:g- masa unui borcan, kg

62

Page 64: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

g = 0,38 kgG3 = 472 • 0,38 = 179, 36 kgc3 = 840 J / (kg k) [20,p 504]tb = 60 oCQ3 = 179,36 • 840 (120 – 60) = 903,974 • 104 JQ3 = 903,974 • 104 J4. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea produsului solid din autoclavă, JQ4 = Gu • cu (ts – tb), în care :Gu - masa produsului solid din borcane, kgCu - capacitatea termică masică a fasolei, J / (kg k)G4 = nA • m, în care:m- capacitatea de produs solid dintr-un borcan, kgm = 0,55 • 0,810 = 0,44 kgG4 = 0,44 • 472 = 207,68 kgc4 = 3852 J / (kg k) [18,p, 32,tab,x]Q4 = 207,68 • 3652 (120 – 60) = 4799,900 • 104 JQ4 = 4799,900 • 104 J5. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea saramurii din borcane, JQ5 = G5 • c5 (ts – tb) , în care:G5-masa produsului lichid din borcane, kgc5 - capacitatea termică masică a saramurii J / (kg k)G5 = nA• mS , în care :mS - masa saramurii dintr-un borcan, kgmS = 0,45 • 0,810 = 0,364 kgG5 = 472 • 0,364 = 172,044 kgc5 = 4074 J/(kg k)Q5 = 172,044 • 4075 (120-60) = 4205,443 • 104 JQ5 = 4205,443 • 104 J6. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea apei din autoclavă, JQ6 = G6 • c6 (ts – ti), în care:G6 - cantitatea apei din autoclavă, kgc6 - capacitatea termică masică a apei, J / (kg k)G6 se determină după volumul autoclavei ţinând cont de volumul coşului şi borcanelorG6 = V • ρ , în care :V - volumul apei din autoclavă, m3

ρ - densitatea apei în kg/m3

ρ = 996 kg/m3 [20, p517,tab. xxx1x]V = Va – (Vb-V1), în care:Va - volumul util al autoclavei, m3

Vb - volumul borcanelor din autoclavă, m3

V1 - volumul oţelului din care este confecţionat coşul, m3

Va = 0,8 m3

Vb = (π db2) / 4 • hb • nA

Vb = (3,14 • 0,1022) / 4 • 0,14 • 472 = 0,539 m3

V1 = m / ρoţel

m = 100 kg

63

Page 65: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

ρoţel = 7850 kg/m3 [20,p491, tabII]V1 = 100 / 7850 = 0,0127 m3

V = 0,8 – (0,539 + 0,0127) = 0,248 m3

V = 0,248 mG6 = 0,248 • 996 = 247,008 KgG6 = 247,008 KgC6 = 4180 J / ( Kg • K)Q6 = 247.008 • 4180 (120 - 35) = 8776.194 •104 JQ6 = 8776.194 • 104 J7. Cantitatea de căldură care se pierde in mediul exterior, JQ7 = Fa • τ2 • α 0 (tp - taer), în care:Fa - suprafaţa autoclavei, m²τ2 – durata operaţiei de încălzire, s α 0 – coeficientul parţial de transfer de căldură prin convecţie şi radiaţie, w / (m² • K)tp – temperatura medie a peretelui autoclavei, oCtaer – temperatura medie a aerului, oCFa = 2πR + 2πR², în care:R – raza cercului, mH – înalţimea autoclavei, mR = 0,6 mH = 1,92 mFa = 2 • 3,14 • 0,6 • 1,92 + 2 • 3,14 • 0,6² = 9,49 m²Fa = 9,49 m²τ2 = 1200 stp = (ts + t1) /2tp = (120 + 35) /2 = 77,5 oCtaer = 25 oCα 0 = 9,74 + 0,07 (77,5 - 25) = 13,415 w / (m² • K)Q7 = 9,49 1200 13,415 (77,5 - 25) = 802,042 • 104 JQ7 = 802,042 104 J8. Cantitatea totală de căldură necesară pentru perioada de încălzire, JQt = Σ Qi

Qt = 2635 • 104 + 500 • 104 + 903,974 • 104 +4799,9 • 104 + 4205,443 • 104 + + 8776,194 • 104 +802,042 • 104 = 226222,553 • 104 JQt = 226222,553 • 104 J9. Consumul de abur pentru perioada de încălzire, kgAb înc = Qt / ( h’’ – h’), în careh’’ - entropia aburului, J/kg h’ – entropia condensului, J/kgh’’ = 2711 • 103 J/kgh’ = 504,1 • 103 J/kgAb înc = 226222,553 • 104 / (2711 • 103 - 504,1 • 103)Ab înc = 102,508 kg10. Debitul orar de abur, kg/sAb’ înc = Ab înc / 1200Ab’ înc = 120,508 / 1200 = 0,085 kg/s

64

Page 66: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Ab’ înc = 0,085 kg/sFaza de sterilizare

1. Fluxul de căldură necesar pentru acoperirea pierderilor din mediul înconjurător, JQ = Fa • τa • α’ 0 (tp - taer), în care:Fa – suprafaţa autoclavei, m²α’ 0 – coeficientul parţial de transfer de căldură prin convecţie şi radiaţie, w / (m² • K)Fa = 9,49 m²τb = 1800 stp‘ = 1100 oCtaer = 25 oCα’ 0 = 9,74 + 0,07(110 - 25) = 15,69 w / (m² • K)Q = 9,49 • 1800 • 15,69 (110 - 25) = 2278,140 • 104 JQ = 2278,140 • 104 J2. Consumul de abur pe perioada de sterilizare, kgAb st = Q / ( h’’ – h’)Ab st = 2278,140 • 104 / (2711 • 103 - 504,1 • 103) = 10,322 kgAb st = 10,322 kg3. Debitul orar de abur, kg/sA’b st = Ab st / 1800A’b st = 10.322/ 1800 = 0.005 kg/sA’b st = 0.005 kg/s4. Consumul total de abur, kg/sAb t = Ab’inc + A’b st Ab t = 0.085 + 0.005 = 0.090 kg/sAb t = 0.090 kg/s

Faza de răcireRăcirea este un proces complex, iar pentru determinarea cantităţii de apă de răcire se fac

precizările:- se consideră că produsul şi părţile metalice în fond sunt la aceaşi temperatură. În realitate părţile metalice tind să aibă la răcire o temperatură egală cu temperatura apei.- se consideră că apa fierbinte din autoclavă este înpinsă în exterior de apa rece introdusă, fără să se amestece. În realitate, din cauza curenţilor de convecţie se realizează o amestecare care determină consumul de apă de răcire şi pentru răcirea apei fierbinţi cu care vine în contact.- se consideră că în această fază nu mai sunt pierderi de căldură în exterior, deşi la început, datorită diferenţei de temperatură mare apar pierderi care duc la mărirea consumului de apă de răcire.- temperatura de evacuare a apei se consideră ca fiind o temperatură medie

tm = 80 + (tr – 5) 2

tm = 80 + (40 – 5) 2

tm = 57,5 °CŢinând seama de neuniformităţile menţionate şi de faptul că răcirea se efectuează între

temperatura de sterilizare şi temperatura finală de răcire pentru autoclavă, coş şi ambalaje, produse, calculăm căldurile preluate de acestea.1. Cantitatea de căldură preluată de apă de la autoclavă, J

65

Page 67: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Q1 = G1 • C1 (ts – tr)Q1 = 620 • 500 (120 - 40) = 2480 • 104 J

2. Cantitatea de căldură preluată de apă de la coş, JQ2 = G2 • C2 (ts – tr)Q2 = 100 • 500 (120 - 40) = 400 • 104 J

3. Cantitatea de căldură preluată de apă de la borcane, JQ3 = G3 • C3 (ts – tr)Q3 = 179,36 • 840 (120 - 40) = 1205,299 • 104 J

4. Cantitatea de căldură preluată de apă de la produsul solid, JQ4 = G4 • C4 (ts – tr)Q4 = 207,68 • 3852 (120 - 40) = 6399,866 • 104 J

5. Cantitatea de căldură preluată de apă de la produsul lichid, JQ5 = G5 • C5 (ts – tr)Q5 = 172,044 • 4074 (120 - 40) = 5607,258 • 104 J

6. Cantitatea totală de căldură, JQt = Σ Qi

Qt = 16092.423 • 104 J7. Cantitatea de apă de răcire, kg

w = Qt / C6 (tm - t), în care t = temperatura apei reci, °Ct = 20 °Cw = 16092.423 • 104 / 4180 (57,5 - 20)w = 1026,629 kg

8. Debitul de apă de răcire, kg/sw0 = w / τ4 w0 = 1026,692 / 1200 = 0,855 kg/sw0 = 0,855 kg/s.

Calculul căldurilor necesare pentru întocmirea diagramei SankeyI. Perioada de încălzire – sterilizare

1. Călduri intrateQ1 = G1 • C1 • ti = 620 • 500 • 35 = 1,08 • 107 JQ2 = G2 • C2 • tc = 100 • 500 • 20 = 0,1 • 107 JQ3 = G3 • C3 • tb = 179,36 • 840 • 60 = 0,9 • 107 JQ4 = G4 • C4 • tb = 207,68 • 3852 • 60 = 4,7 • 107 JQ5 = G5 • C5 • tb = 172,044 • 4074 • 60 = 4,2 • 107 JQ6 = G6 • C6 • ti = 247,008 • 4180 • 35 = 3,6 • 107 JQ7 = Ab înc • h’’ = 102,508 • 2711 • 103 = 27,7 • 107 JQintrat = Σ Qi = 42,28 • 107 J

2. Călduri ieşiteQ1‘ = G1 • C1 • ts = 620 • 500 • 120 = 3,7 • 107 JQ2‘ = G2 • C2 • ts = 100 • 500 • 120 = 0,6 • 107 JQ3‘ = G3 • C3 • ts = 179,36 • 840 • 120 = 1,8 • 107 JQ4‘ = G4 • C4 • ts = 207,68 • 3852 • 120 = 9,5 • 107 JQ5‘ = G5 • C5 • ts = 172,044 • 4074 • 120 = 8,4 • 107 JQ6‘ = G6 • C6 • ts = 247,008 • 4180 • 120 = 12,3 • 107 JQ7‘ = Ab înc • h’ = 102,508 • 504,1 • 10³ = 5,1 • 107 JQ8‘ = Fa • τ8 • α0 (t p - t aer)= 9,49 • 1200 • 13,415 (77,5 - 25) = 0,8 • 107 J

66

Page 68: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Qieşit = Σ Qi‘ = 42,2 • 107 JII. Perioada de sterilizare – răcire

1. Călduri intrateQ1 = G1 • C1 • ts = 620 • 500 • 120 = 3,7 • 107 JQ2 = G2 • C2 • ts = 100 • 500 • 120 = 0,6 • 107 JQ3 = G3 • C3 • ts = 179,36 • 840 • 120 = 1,8 • 107 JQ4 = G4 • C4 • ts = 207,68 • 3852 • 120 = 9,5 • 107 JQ5 = G5 • C5 • ts = 172,044 • 4074 • 120 = 8,4 • 107 JQ6 = w • C6 • ta = 1026,629 • 4180 • 20 = 8,5 • 107 JQintrat = Σ Qi = 32,5 • 107 J

2. Călduri ieşiteQ1‘ = G1 • C1 • tr = 620 • 500 • 40 = 1,2 • 107 JQ2‘ = G2 • C2 • tr = 100 • 500 • 40 = 0,2 • 107 JQ3‘ = G3 • C3 • tr = 179,36 • 840 • 40 = 0,6 • 107 JQ4‘ = G4 • C4 • tr = 207,68 • 3852 • 40 = 3,1 • 107 JQ5‘ = G5 • C5 • tr = 172,044 • 4074 • 40 = 2,8 • 107 JQ6‘ = w • C6 • tm = 1026,629 • 4180 • 57,5 = 24,6 • 107 JQieşit = Σ Qi‘ = 32,5 • 107 J

FIŞA TEHNICĂ NR. 12

Electropalanul

1. Domeniul de utilizare. Palanul electric este destinat ridicărilor pe verticală. Palanurile pot fi suspendate direct în

montaj fix cu mobilitatea sarcinii doar pe verticală sau suspendate pe un căricior monomaşină care asigură mobilitate pe verticală şi orizontală.

2. Descriere şi funcţionare.Palanul electric are o construcţie închisă cu motorul electric montat în interiorul tamburului.

Turaţia motorului este redusă de un reductor, iar sarcina se ridică cu ajutorul a două cabluri de oţel. Menţinerea sarcinii şi frânarea sunt asigurate de frâne electromagnetice de tip discuri. Forţa de frânare este dată de un resort elicolidal cilindric, iar defrânarea se face electromagnetic. Electromagneţii frânii sunt legaţi în derivaţie cu motorul de antrenare şi întotdeauna cu aceeaşi tensiune de alimentare şi conexiune cu motorul. Comanda se face electric printr-o cutie de comandă de la sol de 24 V suspendată de palan la prima variantă sau de cărucior la a doua variantă. Palanurile sunt antrenate de la un motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit.

3. Exploatare şi întreţinere. Durata de viaţă a acestor palane este de 14 ani, timp în care se vor face o serie de verificări şi

anume: verificarea mufei, verificarea cârligului, verificarea fixării cablului pe tambur, verificarea instalaţiei electrice, verificarea rulmenţilor.

4. Caracteristicii tehnice

67

Page 69: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Capacitate de ridicare …………………. 1000 mÎnălţimea de ridicare …………………… 6 mPuterea electromotorului …………...….. 1,2 kw

8. Norme de protecţia muncii.Personalul însărcinat cu manipularea electropalanului trebuie să fie instruit şi autorizat.

Electropalanul este prevăzut cu limitatori de cursă şi siguranţă la cârlig. Instalaţia electrică este legată la pământ. Este interzis transportul sarcinilor cu cablul înclinat şi peste oameni.

FIŞA TEHNICĂ NR. 13

Maşina de etichetat

1. Domeniul de utilizare.În vederea etichetării ambalajelor se folosesc astăzi pe plan larg, maşini de etichetat cu

capacitate mare de lucru.

2. Descriere şi funcţionare.Din punct de vedere constructiv, maşina se compune din: transportor de recipienţi,

transportor şi rezervor de etichete, grupul de alimentare şi dozare clei, dozatorul de etichete, dispozitive auxiliare de comandă şi siguranţă.

Transpotorul de recipienţi introduce recipientele în maşină până la grupul de etichetare, unde borcanul este opărit de un dispozitiv şi la capătul dinspre postul de etichetare există o poartă care are pe părţile laterale nişte clapete de mutat prevăzute cu câte o paletă de cauciuc pentru îndoirea pe recipient a capetelor etichetelor. Imediat este prevăzut un dispozitiv de presare pentru întinderea etichetelor, în vederea obţinerii unui aspect corespunzător. De aici borcanele sunt preluate din nou de bandă şi evacuate din maşină.

3. Exploatare şi întreţinere.În timpul funcţionării se pot produce următoarele defecţiuni:

a) toba de etichetare nu primeşte eticheta datorită înfundării găurilor din sectorul de cauciuc. În acest caz se verifică presiunea şi se desfundă găurile.

b) insuficientă aplicare a cleiului, pe etichetă datorită vâscozităţii marii a acestuia. În acest caz se diluează cleiul.

c) blocarea exterioară a recipienţilor. În acest caz se recurge la reglarea blocajului borcanelor.

4. Caracteristici tehnice.Productivitate ……………….….. 3500-7000 borc/hPutere instalată …………….…… 1,3 kwDimensiunile etichetelor ……….. 60 • 90 mm sau 70 • 120 mmDimensiuni de gabarit ………….. 2942 • 1200 • 900 mmMasa ……………………………. 900 kg

68

Page 70: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

5. Măsuri de protecţia muncii.Motorul electric se fixează conform instrucţiunilor.Maşina se pune în mişcare numai dacă este prevăzută cu apărători de protecţie.Este interzisă intervenţia la maşină în timpul funcţionării.Exploatarea maşinii se va face de către personal calificat.

FIŞA TEHNICĂ NR. 14

Maşina de spălat borcane

1. Domeniul de utilizare.Maşina de spălat borcane realizează spălarea automată a borcanelor.

2. Deservire şi funcţionare.Borcanele sunt aduse de transportorul de alimentare, sunt introduse în mai multe jgheaburi şi

de aici în casetele de spălare. În timp ce casetele rulează pe partea inferioară are loc operaţia de înmuiere cu soluţie alcalină de 65°. După ieşirea din tava de înmuiere, pe calea de rulare superioarăîncepe spălarea prin stropire. Prima fază de stropire se face cu soluţie din baia de înmuiere, atât în interior cât şi în exterior la 60 – 65 °C. Urmează apoi stropirea cu solutie alcalină la 70 – 80 °C Clătirea se realizează prin stropire în două faze: ăn prima fază cu apă caldă la 35 – 40 °C încălzită prin injectare cu abur într-un rezervor exterior maşinii, în faza a doua cu apă rece.

Fazele principale ale spălării mecanice sunt:- introducerea soluţiei în rezervorul maşinii de spălat- controlul concentraţiei soluţiei de spălare şi al gradului de impurificare- sortarea navetelor cu ambalaje, ambalajele care conţin o cantitate mare de resturi uscate, vizibile,

se spală manual- introducerea ambalajelor în maşina de spălat- clătirea cu apă la 28 – 35 °C în sertarul I al maşinii- spălarea ambalajelor cu soluţie alcalină în sertarul II în care circula soluţie alcalină având 60 –

70 °C- clătirea cu apă caldă pentru ăndepărtarea soluţiei alcaline- dezinfectarea cu apă fierbinte la 80 °C- clătirea ambalajelor cu apă rece.

3. Exploatare, întreţinereDupă ce ambalajele au fost bine spălate sunt orientate spre maşina de dozat şi capsulat cu

ajutorul transportorului cu cârlige. Pentru a asigura o bună funcţionare a maşinii de spălat este necesar să se asigure

următoarele:- să se realizeze clătirea eficientă, pentru aceasta jetul de apă trebuie să aibă presiunea

corespunzătoare- să se evite încălzirea directă sau la temperaturi de peste 80 °C a soluţiei alcaline

69

Page 71: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

- să se evite şocurile termice care duc la spargerea borcanelor- controlul temperaturii soluţiei de spălare se face la 30 min, reglându-se aburul astfel încât

temperatura soluţiei să fie corespunzătoare.

4. Caracteristici tehnice Capacitate …………………….……… 3000 borcane / h

Consum de abur ……………….……... 69 kg / hConsum de apă …….………………… 3500 kg / hPutere instalată …….………………… 17,6 kwMasa ……………….………………… 7400 kgDimensiuni de gabarit ……………….. 6045 • 2400 • 2718 mm.

5. Norme de protecţia munciiExploatarea maşinilor se face numai de personal calificat.Orice intervenţie la maşină se face numai după oprirea acesteia.Este obligatorie protejarea motorului electric împotriva contactului cu apa şi legarea lui la

pământ.

FIŞA TEHNICĂ NR. 15

Instalaţia de preparat saramura

1. Domeniul de utilizareServeşte pentru prepararea saramurii necesară la obţinerea conservelor de fasole verde în

saramură. Este formată dintr-o instalaţie de obţinere a saramurii concentrate şi una de diluare a acesteia la concentraţia de 2 %.

2. Descriere şi funcţionare Obţinerea soluţiei de sare 2 % se desfăşoară în două faze: prepararea soluţiei de sare concentrată de 6 % NaCl şi diluarea saramurii până la 2 % NaCl.

Prepararea soluţiei concentrate se realizează într-o instalaţie pentru preparat saramură tip TPS / 194 formată dintr-un vas de dizolvare cu agitator în care se aduce cantitatea de sare pentru a obţine o şarjă de soluţie de sare 6 % în volum de 500 l un filtru grosier care reţine impurităţile din soluţia obţinută, o pompă centrifugă care transportă soluţia de sare în filtru la presiune şi un bazin tampon. Durata unei şarje în această instalaţie este de 30 min, într-o oră obţinându-se 1000 l saramură de 6 %.

Diluarea saramurii se realizează într-un bazin de saramură care realizează diluarea soluţiei saturate de sare fină la o concentraţie de 2 % NaCl, realizând omogenizarea şi încălzirea soluţiei la o temperatură de 80 – 90 °C .

70

Page 72: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Bazinul de saramură este format dintr-un bazin cu pereţi dubli, cu motor, agitator şi armături. Principalele subansamble sunt: bazin, suport, capac, motor, agitator, robinet cu abur, regulator de presiune, canea cu două căi.

3. Exploatare şi întreţinere După fabricare, utilajele sunt supuse unui rodaj. Toate părţile în mişcare sunt prevăzute cu

lubrifianţi, deci în cazul punerii în funcţiune, acestea trebuiesc doar verificate.Pompele centrifuge se vor porni mereu amorsate.

Instalaţiile vor fi zilnic spălate şi curăţate de depuneri. După 600 ore de funcţionare se fac reparaţii curente.

Dacă în timpul agitării, soluţia stropeşte în afară de cazan se va adăuga apă până la nivelul superior şi se va completa cu o cantitate de sare aferentă.

Dacă saramura din bazinnu este limpede, se desface filtrul de presiune şi se curăţă.Dacă pompa de apă nu realizează parametri ceruţi se demontează, se remediază defecţiunile

şi se montează la loc.Dacă agitatorul nu funcţionează se va demonta şi înlătura defecţiunea în urma căreia acesta

s-a blocat.

4. Caracteristici tehnicea) instalaţia de preparat saramură:

- capacitatea unei şarje ……………………. 500 l- durata unei şarje …………………………. 30 min- concentraţia maximă a saramurii ………... 25 % - puterea instalată …………………………. 6 kw- suprafaţa ocupată ………………………... 5 m²- masa netă ………………………………... 1542 kg

b) bazin de diluare a saramurii:- capacitate ……………………………….. 700 l- puterea instalată ………………………… 0,75 kw- turaţia agitatorului ……………………… 1500 rot / min- lungime ………………………………… 1570 mm- lăţime ………………………………….. . 1570 m- înălţime ………………………………… 2000 mm- masă netă ………………………………. 243 kg

5. Norme de protecţia munciiExploatarea instalaţiei nu necesită specializare specială, totişipersonalul care o va deservi va

fi instruit conform N.T.S.Curăţirea instalaţiei se face după deconectarea motorului de la reţea. Cablurile electrice

trebuie să fie în bună stare. Motoarele electrice trebuiesc legate la pământ.

6. Dimensionare tehnologică şi calcul termicI. Calculul schimbătorului de căldură multitubularSchimbătorul de căldură multitubular se foloseşte pentru încălzirea apei necesare pentru

prepararea saramurii. Apa circulă prin ţevi şi aburul circulă printre ţevi.Aburul are o presiune de 2 atm.

71

Page 73: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

1. Fluxul de căldură transmisΦced = Φabs = S’ K Δtmed ,w, sau Φ = Ga • Ca • Δtmed , în care:Ga – debit de apă, kg/h Ca – capacitatea termică mecanică a apei, J / (kg • K)Δt – diferenţa de temperatură a apei, °CGa = S - Ss, în care:S – debitul de saramură, kg / hSs – debitul de sare, kg / hS = 2927,086 kg / hSs = 58,542 kg / hGa = 2927,086 - 58,542 = 2868,544 kg / hGa = 2868,544 kg / hCa = 4180 J / (kg • K)Δt = tat - tai

Δt = 93 - 17 = 76 °CΔt = 76 °CΦ = 2868,544 • 4180 • 76 • 1/3600 = 2,531 • 105 WΦ = 2,531 • 105 W

2. Calculul coeficientului total de transfer de căldură, W/(m2 • K)

, w/(m2 • K), în care:

= coeficientul parţial de transmitere a căldurii de la abur la perete, W/(m2 • K)

= coeficientul parţial de transmitere a căldurii de la perete la apă, W/(m2 • K)

λ = conductivitatea termică a materialului din care este confecţionată ţeava, w/(m • K)δ = grosimea pereţilor ţevii, mSe consideră:di 20 mm STAS 10358 - 80de= 25 mm

Ţevile sunt construite din oţel inoxidabil.

a) Calculul coeficientului parţial de transfer de căldură,

= , W/(m2 • K) [21, p 222, form.30], sau

= 2,04 A , W/(m2 • K), în care:

H – lungimea ţevii, mr – valoarea latentă de vaporizare, J/kgΔt – diferenţa de temperatură, °C

A = = f (tpelicule) [21, p 222, formula 47]

72

Page 74: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

tpeliculă = , °C

tperete = 109,6 °Ctcond = f =119,6 °C

tpeliculă = = 114,6 °C

A = f (114,6 °C)A = 185,57r = 2208 • 10³ J / kgH = 1 mΔt = tcond - tpeliculă Δt = 119,6 – 114,6 = 5 °C

= 2,04 • 185,57 W/(m2 • K)

= 9758,772 W/(m2 • K)

b) Calculul coeficientului parţial de transfer de căldură,

Transferul de căldură de la perete la apă se face prin convecţie şi deci se poate calcula

cu Nu

Nu =

= , în care:

λa = conductivitatea termică a apei, w/(m • K)di = diametrul exterior al ţevilor, mNu = criteriul lui Nusselt care pentru Rl > 10000 este:

Nu = [20, p 210, formula 4.27]

în care: Re =

Se inpune: w = 0,290 m/s ρ = f (55 °C) = 985,5 kg/m² η = f (55 °C) = 0,5064 • 10-3

E1 = coeficientul de corecţie ce ţine cont de influenţa raportului dintre lungime şi diametrul ţeviiPr = criteriul lui Prandtlλa = 0,64 w/(mk) [20, p 630, tab. XXVIII] di = 20 • 10-3 m

Re = (regim turbulent)

E1 =

73

Page 75: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

E1 = 1,03 [20, p 210, tab. 4 - 3]

- se neglijează Pr = 3,8 [20, 661 pag 13]

Nu =

=

= 2145,76 W/(m2 • K)

= 9758,772 W/(m2 • K)

= 2145,760 W/(m2 • K) [20, p 624, tab. XXXIX]

λ = 17,5 W/(m • K)δ = 5 • 10-3 m

K = W/(m2 • K)

K = 1170,823 W/(m2 • K)3. Calculul diferenţei medii de temperatură

Δtmed = , °C

Δtmed = °C

Δtmed = 56,379 °C4. Calculul suprafeţei de schimb de căldură

S’ = , m²

S’ = , m²

S’ = 3,8 m²5. Calculul numărului de ţevi de trecere

, în care: St = secţiunea unei ţevi, m²

n = număr de ţevi, buc

St = m²

n =

n = = 15,7 buc, n = 16 buc

6. Calculul numărului de treceri

N1 = , în care:

74

Page 76: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

S1 = suprafaţa de schimb de căldură pe o trecere, m²S1 = n • л • dmed • HS1 = 16 • 3,14 • 0,0225 • 1 = 1,13 m²

N1 = = 3,36 , N1 = 4

7. Calculul numărului total de ţevi din schimbătorN = n • N1

N = 16 • 4 = 64 ţeviNSTAS = 91 ţeviNSTAS = 3 m (m + 1) + 191 = 3 m (m + 1) + 1m = 5 hexagoane

8. Recalcularea lungimii utile a ţevilorS’ = NSTAS • л • dmed • L

L = , m

L = m

L = 0,59 m9. Calculul pasului dintre ţevi, mm

p = 1,4 de

p = 1,4 • 25 • 10-3 = 35 • 10-3 m p = 35 mm

10. Dimensionarea mantalei schimbului Diametrul interior, mDi = 2 m • p + 4 de

Di = 25 • 35 • 10-3 + 4 • 25 • 10-3 = 0,45 m Diametrul exterior, mDe = Di + 10 mmDe = 0,45 + 10 • 10-3 = 0,46 mmDe STAS = 467 mm Di STAS = 457 mm STAS 7159-79

11. Calculul racordurilor a) Calculul racordurilor pentru apă

, m³/s

d =

d = m

d = 0,059 md STAS = 76 x 2 mm STAS 8012-79

75

Page 77: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

b) Calculul racordurilor pentru abur

dab = , în care:

wab – viteza aburului, m/sρab – densitatea aburului în funcţie de în funcţie de presiunea de 2 ata, kg/m² Ab – debitul de abur, kg/swab = 35 – 40 m/sρab = 0,6865 kg/m² [20, pag 635]

Ab = , în care:

r = căldura latentă de vaporizare la 2 ata, J/kgΦtot = fluxul transmis, wΦtot = Φ + Φp , în care:Φp = fluxul de căldură pierdut în apă, wΦ = Φ’p • Se

Φ’p = 585 w/m²Se = π • de • LSe = 3,14 • 25 • 10-3 • 0,59 = 0,046 m²Φp = 585 • 0,046 = 27,094 wΦtot = 253130,56 + 27,094 = 253157,65 wr = 2249 • 10³ J/kg

Ab = = 0,112 kg/s

dab = 1,13 • = 0,072 m

dab = 72 mmdab STAS = 76 x 2 mm STAS 8012-79

12. Flanşe pentru recipiente – flanşe plate pentru sudare dimensiuni STAS 9801/4-74

Dn.

Recipient Flanşă

ŞurubDi De S D1 d2 n x d3 d4 b

Suprafaţa de stanşareCh15

C1

h12

C2

H12

C3

H12

C4

h12

450 -- 475 5 550 510 20 x 18 459 20488

483

484463

462

M 16

13. Garnitură de etanşare STAS 9801/3-79 TIP C

Dn.M 16

d1 d2

450 494 458

65M 14

160 130

76

Page 78: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

14. Şurub cu cap hexagonal STAS 4272-80

Dimensiuni nominale / Filet, d

M 16(1, 5)

SDmin

Kdi

2426,7510,816

rmin 0,6

bL < 125125 < L < 200L > 200

384457

15. Piuliţă STAS 4071-80

Dimensiuni nominale / Filet, d

M 16(1, 5)

SDmin

MMasa

kg / 1000 buc

2426,75

13

30,816. Şurub Grower

Dimensiuni /Mărimea pt. filet

M 16

d1nominal 10,3abateri limită + 0,7

d2 23,3

gnominal 3,5abateri limită ± 0,24

K 0,4Masa, kg / 1000 buc 5,9

17. Fund elipsoidal STAS 7947-79

Dn De he g h1Diametrul

desfăşuratie450 457 114 5 40 614

77

Page 79: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

7. LISTA MATERIALELOR

NR. CRT.

DENUMIREA UTILAJULUI

NUMĂR (BUC)

PRODUCTIVITATEAINTREPRINDEREA

FURNIZOARE1 2 3 4 51. Elevator gât lebădă EL40 10 2000 kg/h I.U.A. Slatina

2.Maşina de spălat fasolea verde

1 4000 kg/h I.U.A. Slatina

3. Trior reglabil 15 500 kg/h I.U.A. Slatina

4.Maşina de tăiat vârfuri de fasole

4 1000 kg/h I.U.A. Slatina

5.Maşina de tăiat fasolea în bucăţi

1 1000 kg/h I.U.A. Slatina

6. Masa de triaj 2 1000 kg/h I.U.A. Slatina

7.Transportor de fasole cu bandă

4 I.U.A. Slatina

8. Opăritor continuu 0C – 47 2 2000 kg/h I.U.A. Slatina9. Răcitor cu tambur 2 4000 kg/h I.U.A. Slatina10. Masă de sortare 2 2000 kg/h I.U.A. Slatina11. Masă de umplere 1 I.U.A. Slatina12. Transportor cu plăcuţe 1 I.U.P.S. Chitila13. Maşină de dozat lichid 1 80 – 260 bare/min I.U.A. Slatina14. Maşină de închis OMNIA 1 8000 bare/h I.M.U.C. Bucureşti15. Autoclavă verticală 22 985 l I.U.A. Slatina16. Palan electric 3 1 t Tehnometal Bacău17. Maşină de etichetat 1 7000 borc/h I.M.U.C. Bucureşti

18.Schimbător de căldură multitubular

1 2868,544 kg/h –

19. Bazin de saramură 1 700 l –20. Maşina de spălat borcane 2 3000 borc/h I.U.A. Slatina21. Transportor cu cârlige 2 3000 borc/h I.U.A. Slatina22. Masă de acumulare 1 –23. Electrostivuitor 2 Tehnometal Bacău24. Utilaj de laborator Câmpia Turzii25. Mobilier Fabr.de mobilă Bacău26. Suport trior reglabil 15 –27. Bazine colectoare 5 –

78

Page 80: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

8. CALCULUL DEPOZITELOR

1. Depozit de materie primăCantitatea de fasole necesară pentru 12 ore = 48000 kgCantitatea de fasole care incape într-o ladă tip ”P” = 30 kgNumăr de lăzi tip ”P” necesare = 1600 buc.Număr de lăzi tip ”P” care încap pe un palet = 25 buc.Număr de paleţi necesari = 64 buc.Aria unui palet = 1,2 m²Suprafaţa depozitului = 1,2 • 6,4 + 30/100 • (1,2 • 64) = 99,84 m²

2. Depozitul de sareSarea se aduce în fabrică în saci şi se depozitează în stive la loc răcoros şi uscat.Cantitatea de sare pentru 10 zile = 14050,08 kgCantitatea de sare care o conţine un sac = 50 kgNumărul total de saci = 281 buc.Numărul de saci din stivă = 10 buc.Numărul de stive = 29Suprafaţa unui sac = 0,84 m²Suprafaţa depozitului = 29 • 0,84 + 30/100 • (29 • 0,84) = 31,66 m²

3. Depozit de ambalajeNumăr de borcane pe timp de 3 zile = 598320 buc.Număr de borcane din boxpalet = 792 buc.Număr de boxpaleţi din stivă = 6Numărul de stive = 126Suprafaţa unui boxpalet = 1,2 m²Suprafaţa depozitului = 126 • 1,2 + 30/100 • (126 • 1,2) = 196,56 m²

4. Depozitul de produs finitNumăr de borcane rezultate pe sezon (45 zile) = 8516880 buc.Număr de boxpaleţi necesari = 10754 buc.Număr de stive = 1793Suprafaţa depozitului = 1793 • 1,2 + 30/100 • (1793 • 1,2) = 2797,08 m²

79

Page 81: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

9. CONSUMURI SPECIFICE

9.1. Consum de materii prime şi auxiliare

Produs U.M. Cs STAS Cs FabricăFasole verde kg/kg 0,558 0,512Sare kg/kg 0,010 0,007

9.2. Consum de utilităţi tehnologice

Denumirea liniei Apă, m³/h Abur, kg /h Energie el, CPLinia de fasole verde

18 692 78,6

10. SUBPRODUSELE DE FABRICAŢIE ŞI VALORIFICAREA LOR

În timpul procesului de fabricaţie al conservelor de fasole verde în saramură, pe lângă produsul finit, se obţine şi o cantitate importantă de subproduse de fabricaţie.

Cele mai importante cantităţi de subproduse de fabricaţie se obţin în urma operaţiilor de tăiere a vârfurilor şi sortare calitativă. Astfel în urma operaţiei de tăiere a vârfurilor pîstăilor de fasole verde, se obţine o cantitate de 195,405 kg într-o oră de fabricaţie, la o producţie de 4000 kg/h materie primă.

Ca subproduse de fabricaţie pot fi considerate şi bucăţile de fasole verde rezultate în urma operaţiei de tăiere care nu corespund din punct de vedere dimensional.

Aceste subproduse de fabricaţie au un conţinut de celuloză foarte mare (4 g / 100 g produs). De asemenea, conţinutul de proteine, vitamine şi substanţe minerale este acelaşi cu al materiei prime.

Aceste proprietăţi chimice ale subproduselor de fabricaţie, fac ca acestea să reprezinte un important furaj pentru animale.

Valoarea lor furajeră este net superioară în cazul în care sunt folosite în stare proaspătă. Conservarea lor separată ar duce la nişte cheltuieli de producţie suplimentare, suplinite de o scădere a valorii furajere.

Datorită faptului că, subprodusele de fabricaţie, reprezintă părţi de păstăi tăiate, depozitarea lor prelungită este contraindicată, datorită faptului că prin distrugerea celulelor vegetale se facilitează o serie de transferuri biochimice şi enzimatice care duc la reducerea conţinutului în vitamine şi mai ales în vitamina C, a conţinutului de zaharuri, proteine, etc.

De aceea este recomandabil, ca aceste subproduse de fabricaţie să fie expediate zilnic la cel mai apropiat centru de creştere a animalelor.

Valorificarea subproduselor de fabricaţie, are atât o însemnătate ecologică, în sensul că aruncarea lor ar putea produce degradarea mediuluiînconjurător datorită numărului mare de

80

Page 82: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

microorganismecare se dezvoltă pe ele, cât şi o însemnătate economică, prin faptul că duce la obţinerea unor beneficii suplimentare.

11. CALCULUL INDICATORILOR DEEFICIENŢĂ ECONOMICĂ

11.1. Lista utilajelor tehnologice care necesită montaj

Nr.

crtDenumirea utilajului

Necesar Greutate Valoare

U.M. Nr.Unitară

tTotală t

Unitară lei

Totală lei

1 2 3 4 5 6 7 81 Elevator gât lebădă buc 10 0,473 4,373 5,9 592 Maşina de spălat fasole buc 1 2,300 2,300 54,6 54,63 Trior reglabil buc 15 0,343 5,145 30 4504 Maşina de tăiat vârfuri buc 4 2,500 10 67 2685 Maşina de tăiat fasole buc 1 0,220 0,220 32 326 Bandă de triaj buc 2 0,240 0,480 4,6 8,27 Transportor de bandă buc 4 0,395 1,580 10 408 Opăritor continuu buc 2 2,260 4,520 67 1349 Răcitor tambur buc 2 0,677 1,354 26 5210 Bandă de sortare buc 2 0,926 1,832 7 1411 Masă de umplere buc 1 0,110 0,110 4 412 Transportor cu plăcuţe buc 1 0,380 0,380 11 1113 Maşina de dozat lichide buc 1 1,400 1,400 25 2514 Maşina de închis OMNIA buc 1 0,680 0,680 20 2015 Autoclavă verticală buc 22 0,603 13,266 63,2 1390,416 Palan electric buc 3 0,300 0,900 22,3 66,917 Maşina de etichetat buc 1 0,900 0,900 10,9 10,9

18Instalaţia de preparat saramura

buc 1 1,542 1,542 38 38

19 Bazin de saramură buc 1 0,430 0,430 30 3020 Maşina de spălat borcane buc 2 7,400 14,800 55 11021 Transportor cu cârlige buc 2 0,250 0,500 10,5 2122 Masă de acumulare buc 1 0,085 0,085 3,8 3,8 Total valoare utilaje care necesită montaj: 2842,8 lei

81

Page 83: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

11.2. Lista utilajelor tehnologice care nu necesită montaj

Nr. crt.

Denumirea utilajelorNecesar Greutate Valoare

U.M. Nr. Unitară t Totală tUnitară

leiTotală lei

1 Electrostivuitor buc 2 3,5 7 25 502 Utilaj de laborator -- -- -- 0,700 -- 1503 Mobilier -- -- -- 1,500 -- 4004 Suport trior reglabil buc 15 0,100 1,500 20 3005 Bazin colectare buc 5 0,200 1 30 150

Total valoare utilaje care nu necesită montaj: 1050 lei

11.3. Determinarea cheltuielilor de ambalare pentru o tonă de utilaj

Nr. crt.

Natura consumuluiConsum specific

Preţ unitar leiCheltuieli totale leiU.M. Cant.

1 Cherestea de brad m.c. 0,20 100 202 Carton ondulat kg 10 20 2003 Sârmă ambalaj kg 10 25 2504 Cuie kg 0,25 10 2,55 Salarii directe ore 5 87,5 437,56 Impozit + C.A.S. -- -- -- --7 Cheltuieli de transport -- -- -- 108 Regie -- -- -- 109 Beneficiu -- -- -- 100

Total cheltuieli cu ambalarea, lei/t – 1030 leiRezultă că la o tonă de utilaje se adaugă în medie 140 kg ambalaj

11.4. Determinarea distanţelor de transport pe furnizori

Nr. crt.

Unitatea furnizoare LocalitateaGreutatea

utilajului (t)Greut. utilaj +

ambalaj (t)Distanţa

(km)1 I.U.A. Slatina 62,234 70,946 4092 I.M.U.C. Bucureşti 1,580 1,801 2463 I.U.P.S. Chitila 0,380 0,433 2294 Tehnometal Bacău 9,400 10,716 1875 Câmpia Turzi 0,700 0,798 535

Greutatea totală a utilajului 84,697

82

Page 84: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

11.5. Determinarea cheltuielilor de transport în sistem vagonabil

Nr. crt.

Felul operaţieiCantitatea deplasată

Tarif lei/t Cheltuieli totale

1Deplasarea lăzilor pe rampa de încărcare

84,697 200 16939,4

2Încărcarea în vagoane şi ancorarea

84,697 250 21174,25

3

Deplasarea cu vagonul Slatina – Vâlcea Bacău – Vâlcea Chitila – Vâlcea Bucureşti – Vâlcea Câmpia Turzii – Vâlcea

70,94610,7160,4331,8000,798

880470590630740

62432,485036,52255,471134

590,524 Descărcarea din vagoane 84,697 250 21174,25

Total lei: 938375

11.6. Determinarea cheltuielilor de transport auto-local

Nr. crt.

Felul operaţieiCantitatea deplasată

Tarif lei/kmCheltuieli

totale1 Deplasarea lăzilor pe rampă 84,697 200 16939,42 Cheltuieli cu dislocarea autovehiculelor 20 km 200 40003 Încărcarea utilajelor în autovehicul 84,697 250 21174,254 Transportul utilajelor la intreprindere 84,697 250 334,6975 Descărcarea utilajelor 84,697 250 21174,25

Total lei: 63622,597

Recapitulaţie:a) Cheltuieli cu ambalarea: 1030 leib) Cheltuieli cu transportul vagonabil: 128736,89 leic) Cheltuieli cu transportul auto local: 63622,597 lei Total cheltuieli de transport: 193389,49 leiRezultă că în medie, cheltuielile de transport pentru o tonă de utilaj sunt de: 2283,3098 lei/t.

83

Page 85: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

11.7. Devize pentru montarea utilajelor tehnologice

Nr. crt.

Articole de deviza) denumirea utilajuluib) cantitatea unitară şi totală

Preţul pe articole pentrua) materialeb) manoperăc) utilaj de construcţii

Valori pe articole de deviz

Materiale

3a x 3b lei

Manoperă

2b x 3b lei

Utilaj 2b x 3c

lei

Total 4 + 5 + 6

lei

1 2 3 4 5 6 7

1Elevator gât lebădă0,473 x 10 = 4,730

99,15500,0

649,1

4692601,5

03070,5

2Maşină de spălat fasole2,300 x 1 = 2,300

89,24800,0

569,2

205,161104

011245,16

3Triorul reglabil0,343 x 15 = 5,145

115742,80,0

857,8

5923821,7

04413,7

4Maşina de tăiat vârfuri 2,500 x 4 = 10

115742,80,0

857,8

1150

74280

8578

5Maşina de tăiat fasole 0,220 x 1 = 0,220

99,15500,0

649,1

22121

0143

6Bandă de triaj 0,240 x 2 = 0,480

99,15500,0

649,1

48264

0312

7Transportor cu bandă 0,395 x 4 = 1,580

99,15500,0

649,1

157869

01026

8Opăritor continuu 2,260 x 2 = 4,520

5348340,5

1368,5

24133769,68

2,266184,94

9Răcitor tambur 0,677 x 2 = 1,354

82,84530,0

535,8

112613,36

0725,36

10 Bandă de sortare 99,1 181 1188,6

84

Page 86: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

0,926 x 2 = 1,8325500,0

649,1

1007,60

1 2 3 4 5 6 7

11Masă de dozare0,110 x 1 = 0,110

89,24800,0

569,2

1052,8

062,8

12Transportor cu plăcuţe 0,380 x 1 = 0,380

82,84530,0

535,8

32172,14

0204,14

13Maşină de dozat lichide 1,400 x 1 = 1,400

2925713041167

409799,4

4261634,4

14Maşina de închis OMNIA 0,680 x 1 = 0,680

2925713041167

119388,28

206,72714

15Autoclava verticală 0,603 x 22 = 13,266

5348340,5

1368,5

708411063,84

6,633 18154,477

16Palanul electric 0,300 x 3 = 0,900

82,84530,0

535,8

75407,7

0482,7

17Maşina de etichetat 0,900 x 1 = 0,900

99,15500,0

649,1

89495

0584

18Instalaţia de păreparat saramură1,542 x 1 =1,542

2925713041167

450880,48

468,7681799,248

19Bazin de saramură 0,430 x 1 = 0,430

82,84530,0

535,8

36194,79

0230,79

20Maşina de spălat borcane 7,400 x 2 = 14,800

99,15500,0

649,1

14678140

09607

85

Page 87: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

21Transportor cu cârlige 0,250 x 2 = 0,500

82,84530,0

535,8

42226,5

0268,5

22Masă de acumulare 0,085 x 1 = 0,085

82,84530,0

535,8

7385,05

045,505

1 2 3 4 5 6 7A Total articole lucrări 15169,16 53798,22 684,381 70674,82B Alte cheltuieli directe (salariu maistru) 1400 1400C Total cheltuieli directe 15169,16 55198,22 684,381 71051,77D Cheltuieli indirecte 25674E Total 96725,77F Profit 45786

Total142511,7

7Rotunjiri 105

Total142616,7

7

Se determină cota de cheltuieli indirecte calculată cu relaţia:

Cci =

Cci = 64,58 %

11.8. Valoarea de inventar a utilajelor care necesită montaj

Nr. crt.

Denumirea utilajului

Nr. buc

t/bucPreţ

unitar

Cheltuieli de transport

Cheltuieli de

montaj

Total lei/buc

Valoarea tuturor

utilajelorlei/tlei/buc

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Elevator gât lebădă 100,47

35,9 20 9,6 3,4 18,9 189

2Maşina de spălat fasole

1 2300 54,6 20 3,7 14,2 72,5 72,5

3 Trior reglabil 150,34

330 20 5,9 3,7 39,6 594

4Maşina de tăiat vârfuri

42,50

067 20 4,8 17,5 89,3 357,2

5Maşina de tăiat fasole

10,22

032 20 3,8 2 37,8 37,8

6 Bandă de triaj 2 0,24 4,6 20 4 2 10,6 21,20

86

Page 88: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

0

7Transportor de bandă

40,39

510 20 7 3 20 80

8 Opăritor continuu 22,26

067 20 7,2 1,8 76 152

9 Răcitor tambur 20,67

726 20 10 0,8 56,8 113,6

10 Bandă de sortare 20,92

67 20 1,7 7 15,7 31,4

11 Masă de umplere 10,11

04 20 2 15 21 21

12Transportor cu plăcuţe

10,38

011 20 7 4 22 22

13Maşina de dozat lichide

10,68

025 20 1,5 10 36,5 36,5

14Maşina de închis OMNIA

11,40

020 20 3 1,7 24,7 24,7

15 Autoclavă verticală 220,60

363,2 20 7 32,8 103 2266

16 Palan electric 30,30

022,3 20 2 10 34,3 102,9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1017 Maşina de etichetat 1 0,9 10,9 20 3 5 18,9 18.9

18Instalaţia de preparat saramura

11,54

238 20 1,3 50 89,3 89,3

19 Bazin de saramură 10,43

030 20 2,8 5 37,8 37,8

20Maşina de spălat borcane

27,40

055 20 6,7 179 240,7 481,4

21Transportor cu cârlige

20,25

010,5 20 2 2,3 14,8 29,6

22 Masă de acumulare 10,08

538 20 1 2 41 41

Valoarea totală a utilajelor care necesită montaj: 4649,7

11.9. Valoarea de inventar a utilajelor care nu necesită montaj

Nr. crt.

Denumirea utilajului

Nr. buc.

t/bucPreţ

unitar

Cheltuieli de transport Total

lei/buc

Valoarea tuturor

utilajelor lei

lei/t lei/buc

1 Electrostivuitor 2 3,5 25 20 1,3 26,3 52,62 Utilaj de laborator -- 0,700 150 20 2 152 1523 Mobilier -- 1,500 400 20 50 450 450

87

Page 89: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

4Suport trior reglabil

15 0,100 20 20 10 30 450

5 Bazin colectare 5 0,200 30 20 10 40 200Valoarea totală a utilajelor care nu necesită montaj: 1883370

11.10. Determinarea suprafeţei construite a secţiei şi a valorii clădirii

Nr. crt. Destinaţia spaţiuluiSuprafaţa construită

1

Sala de fabricaţie: 45 x 7 x 2 = 630 m² 18 x 7 x 1 = 126 m² 9 x 7 x 1 = 63 m² 45 x 18 x 2 = 1620 m² 36 x 7 x 2 = 504 m² 36 x 9 x 2 = 648 m² 9 x 7 x 2 = 126 m² 9 x 7 x 1 = 63 m² 18 x 7 x 1 = 126 m² 18 x 9 x 2 = 324 m²

4230 m²

2

Depozit de produs finit: 72 x 27 x 2 = 3888 m² 72 x 7 x 2 = 1008 m² 27 x 7 x 1 = 189 m² 27 x 7 x 1 = 189 m² 36 x 7 x 1 = 252 m² 18 x 7 x 1 = 126 m² 9 x 7 x 1 = 63 m² 36 x 27 x 2 = 194 m² 18 x 7 x 2 = 252 m² 9 x 7 x 1 = 63 m² 18 x 9 x 2 = 324 m²

8298 m²

3

Depozit de sare: 18 x 7 x 1 = 126 m² 9 x 7 x 1 = 63 m² 9 x 7 x 1 = 63 m² 18 x 9 x 2 = 324 m²

576 m²

4Depozit de ambalaje: 18 x 9 x 2 = 324 m² 18 x 7 x 1 = 126 m²

450 m²

5Birouri: 9 x 9 x 2 = 162 m² 9 x 7 x 2 = 126 m²

288 m²

6Vestiare: 9 x 9 x 2 = 162 m² 9 x 7 x 1 = 63 m² 9 x 7 x 2 = 126 m²

351 m²

Total suprafaţă construită: 14193 m²

Se consideră că preţul unui metru pătrat este de 12,72 lei. Valoarea clădirii va fi:14193 x 12,72 = 180534,96 lei

88

Page 90: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

11.11. Fondul de investiţii

Nr. crt. Destinaţia fondurilor Valoare lei1 Valoarea clădirii 180534,962 Valoarea utilajelor care necesită montaj 4649,73 Valoarea utilajelor care nu necesită montaj 1304,64 Total fonduri fixe 186489,26

11.12. Plan de producţie

Nr. crt. LunaNr. de zile lucrătoare

U.M.t

ProducţiaZilnică (t) Totală (t)

1 Iunie 10 t 153303 1533,032 Iulie 15 t 153303 3832,573 August 10 t 153303 1533,03

Total: 6898,63 t

11.13. Timp normat pe operaţiile procesului tehnologic

Nr. crt. Operaţia tehnologicăDurata de execuţie

min ore/t1 Spălare 24 0,42 Sortare I 48 0,83 Tăiere vârfuri 48 0,84 Sortare II 48 0,85 Tăiere în bucăţi 24 0,46 Control 210 3,57 Opărire 24 0,48 Răcire 24 0,49 Control 210 3,510 Dozare produs solid 408 6,811 Dozare produs lichid 24 0,412 Închidere 48 0,813 Sterilizare 156 2,614 Spălare borcane 102 1,715 Transport borcane 48 0,816 Preparare saramură 24 0,417 Etichetare 48 0,818 Depozitare 102 1,7

89

Page 91: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

11.14. Determinarea personalului direct productiv

Nr. crt.

Operaţia tehnologică

Producţia anuală

Normă de timp

(ore)

Volumul de

muncă

Timp disponibil om/an

Nr. pers.

neces.

Nr. de schimb.

Necesar pe

schimb

Nr. adop

t1 Recepţie 6898,63 1,7 12312 1080 11,4 3 3,8 42 Sortare I 6898,63 0,8 6156 1080 5,7 3 1,9 23 Spălare 6898,63 0,4 2916 1080 2,7 3 0,9 1

4Tăiere vârfuri

6898,63 0,8 6156 1080 5,7 3 1,9 2

5 Sortare II 6898,63 0,8 6156 1080 5,7 3 1,9 2

6Tăiere în bucăţi

6898,63 0,4 2916 1080 2,7 3 0,9 1

7 Control 6898,63 3,5 24624 1080 22,8 3 7,6 88 Opărire 6898,63 0,4 2916 1080 2,7 3 0,9 19 Răcire 6898,63 0,4 2916 1080 2,7 3 0,9 110 Control 6898,63 3,5 24624 1080 22,8 3 7,6 8

11Dozare produs

6898,63 6,8 46980 1080 43,5 3 14,5 15

12Dozare saramură

6898,63 0,4 2916 1080 2,7 3 0,9 1

13 Închidere 6898,63 0,8 6156 1080 5,7 3 1,9 214 Sterilizare 6898,63 2,6 18468 1080 17,1 3 5,7 6

15Spălare borcane

6898,63 1,7 12312 1080 11,4 3 3,8 4

16Preparare saramură

6898,63 0,4 2916 1080 2,7 3 0,9 1

17Transport borcane

6898,63 0,8 6156 1080 5,7 3 1,9 2

18 Etichetare 6898,63 0,8 6156 1080 5,7 3 1,9 219 Depozitare 6898,63 1,7 12312 1080 11,4 3 3,8 4 Total muncitori pe schimb: 67

11.15. Fondul de salarizare pentru muncitorii direct productivi

Nr. crt.

Funcţia sau meseriaCategoria lucrării

Salariu tarifar

Volumul de muncă

Fond anual de salarizare

1 Recepţioneri I 500 12312 61560002 Spălare II 700 2916 20412003 Sortare I II 700 6156 43092004 Tăiere vârfuri II 700 6156 43092005 Tăiere în bucăţi II 700 2916 20412006 Sortare II II 700 6156 43092007 Control III 1200 24624 29548800

90

Page 92: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

8 Opărire II 1000 2916 29160009 Răcire II 700 2916 204120010 Dozare păstăi II 700 46980 3288600011 Preparare saramură III 1000 2916 291600012 Dozare saramură II 700 2916 204120013 Aşezarea capacelor pe borc. I 500 3078 153900014 Supravegherea maşinii de închis II 700 3078 215460015 Aşezarea borcanelor în coş I 500 2916 145800016 Ştergerea borc. după sterilizare I 500 2916 145800017 Supravegherea sterilizării IV 1200 12312 1477440018 Macaragiu II 700 6156 430920019 Spălare borcane III 1000 12312 12312000

20Luarea borcanelor de pe transportorul cu cârlige

I 500 6156 3078000

21 Etichetare II 700 6156 430920022 Depozitere I 500 12312 6156000

Total fond de salarizare annual: 147063600 lei

11.16. Determinarea altor categorii de salariaţi şi a fondului de salariu

Nr. crt.

Categoria de personal

Nr. pe schimb

Nr. de schimb

Nr. total

Retribuţie lunară

Retribuţie anuală

SporuriSalariu

total anual

1 Electricieni 1 3 3 1200 1800 300 21002 Lăcătuşi 1 3 3 1200 1800 300 21003 Laboranţi 1 3 3 1600 2400 300 27004 Femei de servici 0,33 3 1 800 1200 -- 12005 Şef secţie 0,33 3 1 2000 3000 -- 30006 Contabil 0,33 3 1 1800 2700 -- 27007 Maistru 1 3 3 1400 2100 400 2500

Total fond de salarizare annual: 306567 lei

11.17. Program de aprovizionare

Nr. crt.

Denumirea meterialului

U.M.Norme

de Producţia anuală (t)

Necesar annual

(t)

Preţ de achiziţie

Unitar Total

1 Fasole kg/kg 0,512 6898,63 3532,098 40 141283,922 Sare kg/kg 0,07 6898,63 48,290 3 144,87

3 Borcane OAbuc/

1000 buc1030 8517 8773 100 877300

4 Capacebuc/

1000 buc1010 8517 8602 10 86020

91

Page 93: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

5 Etichetebuc/

1000 buc1010 8517 8602 4 34408

6 Energie electrică C.P. 78,6 84888 84888 3 2546647 Apă rece m³/h 18 19440 19440 2,2 427688 Apă caldă m³/h 10 10800 10800 3 324009 Abur kg/h 692 747360 747360 2 149472010 Detergenţi kg/h 0,5 0,540 0,540 100 54

11.18. Calculul cotei de amortizare

Nr. crt.

Denumirea utilajuluiValoarea de

inventarDurata de

deservire aniCota de

amortizare1 Elevator gât lebădă 189 14 26462 Maşina de spălat fasole 72,5 14 10153 Trior reglabil 59,4 14 831,64 Maşina de tăiat vârfuri 357,2 14 5000,85 Maşina de tăiat bucăţi 37,8 14 529,26 Bandă de sortare 21,2 18 381,67 Bandă de transport 80 18 14408 Opăritor continuu 152 14 21289 Răcitor 113,6 14 1590,410 Bandă de control 31,4 18 565,211 Masă de dozare 2,1 14 29412 Maşina de dozat lichide 36,5 14 51113 Maşina de închis OMNIA 24,7 14 345,814 Autoclavă 2266 14 3172415 Instalaţie de preparat saramura 89,3 10 89316 Bazin de saramură 37,8 10 37817 Transportor cu plăcuţe 22 11 24218 Maşina de spălat borcane 481,4 14 6739,619 Electro palan 102,9 14 1440,620 Maşina de etichetat 18,9 14 264,621 Transportor cu cârlige 29,6 12 355,222 Masă de acumulare 41 18 73823 Electrostivuitor 52,6 14 736,424 Mobilier 450 25 1125025 Bazin de acumulare 200 14 280026 Instrumente de laborator 152 20 304027 Suport trior reglabil 450 14 6300

Total amortizare anual: 83175,15

92

Page 94: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

12. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP

DEFINIŢII

Arbore de decizie: Set de întrebări necesare pentru a determina dacă un punct de atenţie este

un punct critic de control.

HACCP: Un sistem care identifică, evaluează şi controlează riscurile care sunt semnificative

pentru siguranţa produselor procesate din legume şi fructe (Sistemul de Siguranţă al Produsului

Alimentar prin Analiza Riscurilor în Punctele Critice de Control).

Risc: Un agent biologic, chimic sau fizic din fructe şi legume proaspete şi procesate, care

poate determina un efect advers asupra sănătăţii.

Analiza riscului: Procesul de cumulare şi evaluare ale informaţiilor cu privire la riscurile şi

condiţiile care duc la prezenţa lor, pentru a decide care este semnificativ pentru siguranţa

alimentului şi, prin urmare, cuprins în planul HACCP.

Plan HACCP: Document elaborat conform principiilor HACCP, pentru a asigura controlul

riscurilor care sunt semnificative pentru siguranţa produselor procesate din fructe şi legume în

segmentul lanţului alimentar luat în considerare.

Validare: Obţinerea dovezii că elementele planului HACCP sunt eficiente.

Verificare: Aplicarea metodelor, procedurilor, testelor şi a altor evaluări, pe lângă

monitorizare, pentru a determina conformitatea cu planul HACCP.

Siguranţa aliment: Asigurarea că produsele procesate din fructe şi legume nu vor afecta

sănătatea consumatorului atunci când este preparat şi/sau consumat potrivit utilizării urmărite.

Control: Stabilirea faptului că procedurile stabilite în mod corespunzător sunt respectate pe

întregul lanţ alimentar.

Măsuri de control: Orice acţiune şi activitate care pot fi folosite pentru a preveni sau

elimina un risc referitor la siguranţa produselor procesate din fructe şi legume sau a-1 reduce la un

nivel acceptabil.

Acţiune colectivă: Orice acţiune întreprinsă când rezultatele monitorizării în punctele critice

de control indică o pierdere a controlului.

93

Page 95: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Punct critic de control (PCC): Etapa în care poate fi aplicat controlul şi în care se iau

măsuri de prevenire sau eliminare a riscului referitor la siguranţa alimentului sau reducerea acestuia

la un nivel acceptabil.

Limită critică: Criteriu care separă acceptabilitatca de inacceptabilitate.

Abatere: Eşecul în ceea ce priveşte atingerea limitei critice.

Monitorizare: O succesiune planificată de observaţii şi măsurători, pentru a evalua dacă un

PCC se află sub control.

SISTEM HACCP (ANALIZA RISCURILOR. PUNCTE CRITICE DE

CONTROL).IMPORTANŢA SISTEMULUI HACCP

HACCP - (Hazard Analysis. CriticaL Control Points) este un sistem de management,

care are ca obiect principal siguranţa alimentelor şi controlul riscurilor microbiologice, chimice şi

fizice, începând cu producerea materiilor prime, procurarea, manipularea, producţia, distribuţia şi, în

final, consumul produselor finite. In acelaşi timp, HACCP reprezintă: Sistem de Management al

Siguranţei Alimentelor, bazat pe o al sistemică, având la bază dovezi ştiinţifice de identificare,

evaluare şi ale riscurilor asociate produselor alimentare.

Directiva Consiliului Comunităţii Europene nr. 93/43/CEE/14 iunie 1993 privind igiena

produselor alimentare urmăreşte să asigure un unitar de urmărire a calităţii produselor alimentare,

care să întărească încrederea consumatorului în siguranţa produselor alimentare.

Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1956/1995 (publicat în Monitorul Oficial al României

nr. 59 bis, din martie 1996) se stipulează introducerea şi aplicarea sistemului HACCP în activitatea

de supraveghere a condiţiilor de igienă din sectorul alimentar. De asemenea, potrivit Hotărârii de

guv 924/11.08.2005, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să pună în aplicare, să

implementeze şi să menţină o procedură sau proceduri permanente bazate pe principiile HACCP

(Hazard Analysis. Criticai Control Points - Analiza riscurilor. Puncte critice de control).

Fundamentul implementării sistemului HACCP îl constituie asigurarea cerinţelor

preliminare, reprezentate de Bunele Practici de Igienă şi Bunele Practici de Producţie.

Aplicarea sistemului HACCP în industria alimentară din România poate crea o serie de

avantaje, cum ar fi:

94

Page 96: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

• Prevenirea unor focare de toxiinfecţii alimentare, care afectează de sănătate a

consumatorilor;

• Ridicarea calităţii igienico-sanitare a tuturor produselor alimentare;

• Realizarea unui cadru stimulativ pentru o concurenţă selectivă, pe baze obiective, în

avantajul consumatorilor;

• Contribuie la reducerea rebuturilor şi reclamaţiilor clienţilor;

• Creşte încrederea clienţilor şi a salariaţilor în companie, în capacitatea acesteia de a realiza,

în mod constant, exclusiv produse de calitate;

• Contribuie la îmbunătăţirea imaginii companiei şi de creştere a credibilităţii sale pe pieţele

internaţionale, cât şi faţă de eventualii investitori.

Implementarea sistemului HACCP favorizează un dialog constructiv între producători şi

consumatori.

PRINCIPII DE ACŢIUNE ALE METODEI HACCP

Cele 4 funcţii fundamentale ale metodei HACCP sunt:

• Analiza pericolelor;

• Identificarea punctelor critice;

• Supravegherea execuţiei;

• Verificarea eficacităţii sistemului (evaluarea performanţelor).

Sistemul HACCP are la bază următoarele şapte principii:

Principiul 1 - Efectuarea analizei pericolelor, care cuprinde:

- identificarea pericolelor asociate unui produs alimentar în toate stadiile de fabricaţie;

- evaluarea probabilităţii de apariţie a acestor pericole (analiza riscurilor);

- identificarea măsurilor preventive necesare pentru ţinerea sub control a acestor pericole.

Principiul 2 - Determinarea punctelor critice/procedurilor/fazelor operaţionale, care pot fi

controlate în scopul eliminării sau minimizării acestor pericole identificate (PCC);

Principiul 3 - Stabilirea limitelor critice, care trebuie respectate, pentru a ţine sub control

fiecare punct critic de control identificat;

95

Page 97: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Principiul 4 - Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru asigurarea controlului efectiv al

punctelor critice de control, prin planificarea observaţiilor, încercărilor şi inspecţiilor;

Principiul 5 - Stabilirea acţiunilor corective, care trebuie efectuate, când monitorizarea

indică faptul că un anumit punct critic de control (PCC) nu este sub control;

Principiul 6 - Stabilirea procedeelor de verificare, pentru a confirma că sistemul HACCP

funcţionează eficient;

Principiul 7 - Stabilirea documentaţiei cu privire la toate procedurile şi registrele

corespunzătoare acestor principii şi aplicarea lor.

Analiza HACCP şi implementarea rezultatelor se fac pe baza unui arbore decizional care are

rolul de a sistematiza şi organiza procesul de analiză şi decizie. În continuare este prezentat

schematic un arbore decizional.

Monitorizarea poate fi realizată prin observare, urmărirea documentaţiei sau prin măsurători

efectuate asupra unor eşantioane prelevate conform unui plan de eşantionare realizat pe baze

statistice.

O observare vizuală poate avea ca obiect materiile prime, igiena personalului, tehnicile de

igienă şi procesele de prelucrare. Aprecierea senzorială poate fi o metodă foarte utilă de verificare a

prospeţimii unor produse alimentare. Testele chimice şi determinările fizico-chimice sunt, de

asemenea, mijloace de monitorizare utile, fiind mijloace rapide care pot da indicaţii asupra

controlului procesului.

Analiza microbiologică are o utilizare limitată în monitorizarea punctelor critice de control:

- Urmăreşte funcţionarea sistemului, astfel încât să poată fi luate măsuri corective care să

readucă procesul sub control;

- Indică momentul când s-a pierdut controlul şi apare o abatere într-un punct critic de

control, moment în care trebuie aplicate acţiuni corective;

- Prevede o documentaţie scrisă foarte utilă la verificarea planului HACCP.

Echipa HACCP alocă responsabilitatea pentru acţiunea de monitorizare, unei persoane

desemnate, care trebuie să înţeleagă, clar, sarcinile ce îi revin, acţiunea de monitorizare având o

documentaţie scrisă foarte utilă la verificarea planului HACCP.

96

Page 98: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Păstrarea înregistrărilor este o parte integrantă a monitorizării şi într-un program de

monitorizare proiectat corespunzător, trebuie să fie organizată cât mai simplu posibil.

Analiza înregistrărilor monitorizării poate fi realizată retrospectiv, de către organismele de

verificare şi control. Tipul şi numărul înregistrărilor diferă de la un produs la altul şi de la un proces

la altul, dar, în majoritatea cazurilor, se vor întâlni înregistrări referitoare la: materii prime şi

ingrediente, siguranţa produsului, procesului tehnologic, ambalare, depozitare şi distribuţie, abateri

şi acţiuni corective, plan HACCP, instruire personal.

Stabilirea unui sistem documentar practic şi precis este esenţiala pentru aplicarea sistemului

HACCP.

Echipa stabileşte documentele cuprinse în studiul HACCP. Acest ansamblu de documente

necesită parcurgerea următoarelor etape: redactare/aprobare şi avizare/codificare/difuzare

controlată/modificare/arhivare şi este inclus în sistemul documentar de asigurare a calităţii dacă

acesta există.

Structura documentară a sistemului HACCP este împărţită pe mai multe nivele: nivel de

referinţă, nivel de aplicare, nivel de supraveghere, nivel de evidenţă a înregistrărilor documentaţiei.

Nivelul descriptiv sintetic este reprezentat de manualul HACCP, care este documentul de

bază pentru implementarea sistemului HACCP într-o întreprindere.

Este un document oficial, sintetic, de bază în relaţiile societăţii comerciale cu clienţii săi,

precum şi cu reprezentanţii autorizaţi ai organelor locale. Manualul HACCP prezintă următoarele

avantaje:

- serveşte ca document principal pentru realizarea audit-ului sistemului HACCP;

- asigură accesul imediat la documentele sistemului HACCP şi facilitează gestionarea

acestora;

- îmbunătăţeşte comunicarea în interiorul organizaţiei, referitoare la toate problemele legate

de asigurarea siguranţei produselor;

- asigură instruirea unitară a personalului întreprinderii privind elementele legate de

asigurarea siguranţei produselor şi facilitează conştientizarea acestuia în ceea ce priveşte impactul

propriei activităţi asupra problemelor legate de siguranţa produselor.

97

Page 99: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Gradul de detaliere şi forma de prezentare a manualului HACCP diferă în funcţie de nevoile

specifice ale întreprinderii.

De regulă, un Manual HACCP cuprinde mai multe secţiuni şi, anume: Generalităţi,

Prezentarea şi organizarea societăţii comerciale, Plan HACCP, Programe anexe.

Responsabilitatea redactării şi a administrării Manualului HACCP revine, de regulă, echipei

HACCP.

Avizarea şi aprobarea Manualului HACCP se realizează de către directorul general al

societăţii.

Ca anexe în Manualul HACCP se vor elabora următoarele proceduri operaţionale: procedura

operaţională de igienă, procedura operaţională de etalonare a echipamentului de lucru, procedura

operaţională de instruire a personalului, procedura operaţională de identificare a produselor, lista cu

substanţele chimice periculoase utilizate, proceduri referitoare la cerinţele şi reclamaţiile clienţilor,

procedura operaţională de supraveghere a PCC.

Introducerea sistemului HACCP presupune introducerea unui sistem de documente şi

înregistrări, care să conţină cont de toate datele şi informaţiile legate de inocuitatea produselor

fabricate. Tipul şi numărul înregistrărilor trebuie să reflecte severitatea riscului, metodele folosite

pentru controlul riscurilor şi metodele de înregistrare a măsurătorilor.

Scopul păstrării înregistrărilor este de a furniza informaţii, care vor fi folosite pentru a

verifica dacă procesul a fost pus sub control sau nu.

Controlul pe faze de fabricaţie, stabilirea punctelor de control HACCP.

Nr.Crt.

DenumireaOperaţiei

Denumireprodus

controlat

FrecvenţaControl

ParametriiControlaţi

Metoda de control

sau instrument

Executor

1 2 3 4 5 6 801 Recepţia

CantitativăFasole păstăi Fiecare lot Masa (kg) Cântărire C.T.C

MateriePrimă

02 RecepţiaCalitativă

Fasole păstăi Fiecare lot -stare de sănătate

-conţinutulîn glucide

-conţinutul în aciditate

-vizual,-refractometric

-titrare

Laborator analize biochimice

03 Opărire Fasole păstăi Periodic Culoare,Textură ,

Vizual, tactil C.T.CFabricaţie

98

Page 100: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

Punct HACCP fizic,

biochimic04 Răcire şi

controlFasole păstăi Periodic Temperatură,

viteza de răcirePunct HACCP

fizic

Termometru, C.T.CFabricaţie

05 Pregătire saramură

Saramură Periodic Temperatură,ConcentraţieLimpiditate

Punct HACCP chimic şi biologic

Termometru, Conductometric

Vizual

Laborator producţie

06 Închidere recipiente

Conserve de fasole păstăi

Periodic Corectitudinea falţului,

Punct HACCP fizic, mecanic

Vizual Raze X.

C.T.CFabricaţie

07 Sterilizare şi răcire

Conserve de fasole păstăi

Periodic Regim re sterilizare, integritatea conservelor,

Punct HACCP, fizic, microbiologic.

Termometru, vizual, raze X.

C.T.CFabricaţie

99

Page 101: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

BIBLIOGRAFIE

1. Zamfirescu N, Velican V, Săulescu N – Fitotehnie, editura Agrosilvică, Bucureşti 19652. Perdali Ghe, Andronicescu D, Avrămescu A – Soiuri de legume. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, editura Ceres, Bucureşti3. Iliescu Ghe – Instrucţiuni tehnologice. Conserve de legume, editura tehnică, Bucureşti 19814. Segal B, Balinţ C – Procedee de îmbunătăţire a calităţii şi stabilităţii produselor alimentare, editura tehnică, Bucureşti, 19825. Banu C, Bordei D, Costin Ghe, Segal B – Influenţa proceselor tehnologice asupra calităţii produselor alimentare, editura tehnică Bucureşti 19746. Guţulescu I, Danther M – Tehnologia conservelor, editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 19717. Segal B, Ciobanu A, Marinescu I, Georgescu A, Olaru M – Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale, editura tehnică, Bucureşti 19768. Segal B, Ionescu E, Ionescu R – Utilajul şi tehnologia prelucrării legumelor şi fructelor, editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 19809. Segal B, Barbu I - Memorator pentru industria conservelor de fructe şi legume, Ministrul educaţiei şi învăţământului, Institutul Politehnic Galaţi, 197210. Segal B, Croitoru N – Materiale de ambalaj utilizate în industria conservelor, Galaţi, 197511. Segal B – Îndrumarul sterilizatorului în industria alimentară, editura tehnică, Bucureşti 197512. Segal B – Rolul ambalajelor, Galaţi, 197713. Segal B, Croitoru N – Alterarea conservelor sterilizate şi măsuri de prevenire, Galaţi, 199014. Cojocaru C, Costin Ghe – Valorificarea deşeurilor din industria alimentară, editura tehnică, Bucureşti, 196515. Marinescu I – Prevenirea defectelor de fabricaţie din industria alimentară, editura tehnică, Bucureşti 196516. Indicatorul standardelor de stat. Editura tehnică, Bucureşti 198917. Amorfi R – Utilaj special în industria alimenteră, Galaţi 197918. Iliescu Ghe, Vasile C – Caracteristici termofizice ale produselor alimentare, editura tehnică Bucureşti19. Ioancea L, Kutherein I – Condiţionarea şi valorificarea superioară a materiilor prime, vegetale în scopuri alimentare. Tehnologii şi instalaţii20. Pavlov K, Romankov PG – Procese şi aparate în ingineria chimică, editura tehnică, Bucureşti 198121. Răsenescu I – Operaţii şi utilaje în industria alimentară, vol I, editura tehnică Bucureşti22. Răsenescu I – Fenomene de transfer, editura didactică şi pedagogică Bucureşti, 197423. Segal B, Amorfi R, Coblesan V – Utilajul tehnologic în industria conservelor alimentare de origine horticolă, editura Ceres, Bucureşti, 198424. Segal B, Amorfi R – Catalog de utilaje pentru conservarea legumelor şi fructelor, editura tennică, Bucureşti25. Covrig M – Curs. Utilaj special în industria alimentară de origine vegetală, Galaţi, 198626. Apostu D, Răcoreanu Şt – Calculul eficienţei economice în industria alimentară – Îndrumar de proiectare

100

Page 102: Proiectarea Unei Sectii de Obtinere a Conservelor de Fasole Verde Sterilizata

27. Norme tehnice pentru repararea fondurilor fixe, cod 414 – Maşini, utilaje şi instalaţii pentru industria alimentară.28. Tariful CFR – Barem tarifar, nr.14, partea a treia

101