PROIECTAREA POPULAŢIEIinsse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/...Proiectarea populaţiei...

PROIECTAREA POPULAŢIEI ROMÂNIEI,

PE MEDII DE REZIDENŢĂ,

LA ORIZONTUL ANULUI 2060

2019

3

CUPRINS

Capitolul 1. Evoluţia populaţiei la nivel mondial .................................................................................. 5

Capitolul 2. Evoluţia populaţiei rezidente a României, pe medii de rezidenţă, şi a principalilor

indicatori demografici ................................................................................................................. 11

Capitolul 3. Dinamica populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă, în profil teritorial, la orizontul

anului 2060 .............................................................................................................................. 24

Anexe ............................................................................................................................................... 37

Notă metodologică ........................................................................................................................... 55

Cadrul general ................................................................................................................. 55

Ipotezele de lucru pentru scenariile de proiectare selectate .............................................. 56

Concepte de bază şi definiţii ............................................................................................................. 60

Proiectarea populaţiei României, pe medii de rezidenţă, la orizontul anului 2060

5

Capitolul 1. Evoluţia populaţiei la nivel mondial

Populaţia Terrei a ajuns la aproape 7,6 miliarde locuitori în anul 2018. Conform

raportului din anul 2019 „World Population Prospects: The 2019 Revision”1 întocmit de

Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi

Sociale al ONU, populaţia estimată a lumii va fi, în anul 2050, de aproape 9,7 miliarde

persoane, iar în anul 2100 populaţia prognozată va ajunge la 10,9 miliarde locuitori.

Populaţia lumii va creşte anual în medie cu aproximativ 38,5 milioane locuitori.

ONU subliniază că jumătate din creşterea populaţiei până în anul 2050 va proveni din

nouă ţări: India, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo, Etiopia, Tanzania,

Indonezia, Egipt şi SUA. Până în 2050, şapte ţări africane (Nigeria, Etiopia, Congo,

Tanzania, Kenya, Uganda şi Sudan) vor face parte din topul primelor 20 de ţări cu cei

mai mulţi locuitori.

Grafic 1.1 Evoluţia populaţiei lumii în profil continental în perioada 2018- 2100

0 2000 4000 6000 8000 10000

Africa

Asia

Europa

Oceania

America Latină şi Caraibe

America de Nord

Total

2018 2050 2100

Sursa datelor: Divizia de Populaţie a Naţiunilor Unite, 2019;

1https://population.un.org/wpp/Publications/Files/WPP2019_Highlights.pdf

https://population.un.org/wpp/Publications/Files/WPP2019_Highlights.pdf


6

Raportul ONU menţionează că proiectarea populaţiei lumii pe ţări evidenţiază câteva

modificări notabile ale populaţiei lumii.

În prezent2, din punct de vedere al numărului locuitorilor, India ocupă locul secund, cu

1,37 miliarde locuitori după China (1,43 miliarde locuitori). În anul 2026 se estimează că

cele două ţări vor înregistra fiecare 1,46 miliarde locuitori, după care populaţia Indiei va

continua să crească, în timp ce populaţia Chinei este de aşteptat să crească până în

anul 2031, urmând apoi să înregistreze un uşor declin. După anul 2027, populaţia Indiei

va depăşi numeric populaţia Chinei devenind astfel cel mai populat stat din lume.

În anul 2050, populaţia Indiei va ajunge la 1,64 miliarde locuitori, în timp ce populaţia

Chinei va atinge 1,4 miliarde locuitori. Nigeria va înregistra o creştere demografică

foarte rapidă dublâdu-şi numărul de locuitori (de la 195,9 milioane locuitori în 2018, la

401,3 milioane locuitori în 2050) depăşind astfel Statele Unite şi în anul 2050 va ocupa

poziţia a treia în topul ţărilor cu cei mai mulţi locuitori de pe glob.

În schimb, raportul ONU menţionează că ţările din Europa, ca urmare a menţinerii

ratelor de fertilitate sub nivelul de înlocuire (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie), vor

înregistra scăderi ale numărului populaţiei. Faţă de anul 2018, până în anul 2100

Europa de Est va înregistra o diminuare a numărul locuitorilor cu 25%, cele mai mari

diminuări ale populaţiei urmând să se înregistreze în: Republica Moldova (-50,4%),

Bulgaria (-49,1%), Ucraina (-44,8%), Polonia (-39,3%), România (-39,1%), Slovacia

(-29,8%) şi Ungaria (-29,4%), iar cea mai mică diminuare a populaţiei se va înregistra

în Cehia (-3,7%). În Europa de Sud diminuarea populaţiei va fi mai mare decât în

nordul Europei, estimările ONU evidenţiind că în anul 2100 numărul populaţiei va fi mai

mic cu 34,6% faţă de anul 2018, ţări precum Albania, Bosnia şi Herţegovina sau

Slovenia urmând să aibă în 2100 jumătate din populaţia înregistrată în anul 2018 sau

mai puţin. În Europa de Vest numai Austria (-2,4%), Olanda (-7,6%) şi Germania

(-10,1%) îşi vor diminua populaţia până în anul 2100, iar ţări precum Luxemburg şi

Monaco vor înregistra creşteri ale numărului populaţiei de peste 60%.

Creşterea populaţiei la nivel mondial este însoţită de o schimbare a structurii pe vârste

a populaţiei. Reducerea globală a natalităţii şi scăderea numărului de copii, în paralel

cu sporirea constantă a numărului populaţiei vârstnice, duc la schimbarea echilibrului

dintre generaţii.

2 https://population.un.org/wpp/Download/Standard/Population/

https://population.un.org/wpp/Download/Standard/Population/


7

În anul 2050, la nivel mondial numărul persoanelor vârstnice de 65 de ani şi peste va

depăşi 1,5 miliarde persoane. Conform prognozelor ONU populaţia vârstnică va creşte

de la 702 milioane (în pondere de 9,1% din populaţia totală a lumii) în anul 2019, la

aproape 1 miliard în anul 2030 şi va ajunge la aproximativ 2,5 miliarde în anul 2100.

În prezent, Europa şi America de Nord au cea mai mare pondere a populaţiei de 65 de

ani şi peste (18%), iar cea mai mică pondere (de 3%) a populaţiei vârstnice (65 de ani

şi peste) a fost înregistrată în Africa (regiunea Subsahariană). Până în 2050, la nivel

global, ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste va creşte la 15,9%, în Europa şi

America de Nord ponderea populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste va rămâne cea mai

mare ajungând la 26,1%, ponderi mari înregistrându-se şi în Asia de Est şi de Sud-Est

(23,7%), în Australia şi Noua Zeelandă (22,9%). Cea mai mică pondere a persoanelor

de 65 de ani şi peste se va înregistra, în anul 2050, în Africa - regiunea Subsahariană

(4,8%).

ONU1 subliniază că în 2018, pentru prima dată în istorie, numărul persoanele cu vârsta

de 65 de ani şi peste a depăşit numărul copiilor cu vârstă de sub cinci ani. Proiecţiile

demografice arată că până în anul 2050 vor fi de două ori mai multe persoane cu vârsta

de 65 de ani şi peste, decât copii cu vârsta de sub cinci ani. Tot până în anul 2050, la

nivel global, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani sau peste (1,5 miliarde) va

depăşi numărul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani (1,3 miliarde).

Populaţia de 80 de ani şi peste se va tripla1, de la 143 milioane locuitori în prezent la

426 milioane locuitori în anul 2050 şi va creşte până la 881 milioane locuitori în

anul 2100.

Îmbătrânirea populaţiei este un rezultat important al progresului social obţinut în diferite

domenii: medicină, calitatea vieţii, reducerii mortalităţii în special la persoanele

vârstnice, creşterea duratei medii a vieţii. În acelaşi timp, modificarea structurii

populaţiei este determinată de scăderea semnificativă a natalităţii.

Populaţia tânără de 0-14 ani a înregistrat, în anul 2018, o pondere de circa 26% din

populaţia mondială. Africa a înregistrat cea mai mare pondere a populaţiei tinere (de

41% din populaţia totală a continentului), urmată de America Latină şi Caraibe cu 25%

şi de Asia cu 24%. La polul opus se situează Europa cu o pondere de numai 16% a

populaţiei tinere din totalul populaţiei europene.


8

ONU estimează că ponderea populaţiei de 0-14 ani, va scădea la 21,1% în anul 2050,

iar în anul 2100 la 17,4% din populaţia Terrei.

Proiectarea demografică (varianta medie), realizată de Divizia pentru Populaţie din

cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale a ONU anticipează că

populaţia României va fi de 16,3 milioane locuitori în anul 2050, iar în 2100 de

11,9 milioane locuitori.

Populaţia rezidentă a Uniunii Europene3 a fost în anul 2018 de 512,4 milioane

persoane. Faţă de anul 2015, în anul 2018, populaţia a scăzut în 10 ţări membre, din

care în 5 ţări (Lituania, Bulgaria, Grecia, Spania, Letonia, Croaţia şi România)

reducerea populaţiei a avut loc ca urmare atât a sporului natural negativ, cât şi a

migraţiei negative.

Având în vedere modificările structurale ale populaţiei la nivelul UE-28 şi la nivelul

fiecărui stat membru, un interes deosebit prezintă proiecţiile demografice la nivelul

ţărilor membre realizate de Eurostat în anul 2018. Proiectarea demografică îşi propune,

ca, pe baza analizei fertilităţii, mortalităţii şi migraţiei internaţionale să se anticipeze

evoluţia probabilă a populaţiei ţărilor membre până la orizontul anului 2100.

Conform proiectărilor demografice realizate de Eurostat, în varianta de bază, populaţia

UE-28 va creşte până în anul 2045, când se estimează că va ajunge la 525,0 milioane

locuitori, după care populaţia va înregistra o diminuare până în anul 2100,

estimându-se că Uniunea Europeană, în structura actuală, va avea o populaţie

rezidentă de 492,9 milioane locuitori.

La nivelul UE-28 fenomenul de îmbătrânire demografică se va accentua, ponderea

populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste va creşte de la 19,7% (în 2018) la 31,3%

(în 2100), în timp ce ponderea populaţiei în vârstă de muncă, de 15-64 ani, va scădea

de la 64,7% (în 2018) la 54,7% (în 2100).

În consecinţă, populaţia în vârstă de muncă de 15-64 ani va scădea, la nivelul Uniunii

Europene, cu 62 milioane persoane.

Populaţia vârstnică, de 65 ani şi peste, va atinge în anul 2100 la aproximativ

154,3 milioane de persoane. Se estimează că numărul persoanelor longevive de 80 de

ani şi peste va creşte de la 28,6 milioane persoane (în anul 2018) la 72,2 milioane

persoane (în anul 2100).

3 Sursa:Eurostat: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=proj_18np&lang=en

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=proj_18np&lang=en


9

Tabel 1.1 Populaţia înregistrată în anul 2018 şi proiectată până în anul

2100 la nivelul UE-28 şi al ţărilor membre

- Varianta de bază - - mii persoane -

Ţări Populaţie

înregistrată în anul 2018

Populaţie proiectată, în anii:

2030 2050 2080 2100

UE-28 512379,2 520712,5 523708,4 504019,0 492945,6

Belgia 11398,6 11912,0 12571,1 13066,4 13194,8

Bulgaria 7050,0 6402,6 5605,1 4470,3 4022,3

Cehia 10610,1 10738,0 10612,0 10005,0 9855,4

Danemarca 5781,2 6165,6 6475,0 6659,3 6614,0

Germania 82792,4 83823,5 82672,5 80000,6 79098,7

Estonia 1319,1 1319,3 1251,0 1111,0 1045,5

Irlanda 4830,4 5286,0 5899,8 6220,7 6273,7

Grecia 10741,2 10367,8 9622,2 8054,1 7453,0

Spania 46658,4 48071,2 49933,0 47968,0 47341,5

Franţa 66926,2 69116,9 71587,9 72605,7 72876,7

Croaţia 4105,5 3833,2 3403,4 2701,8 2317,2

Italia 60484,0 58940,8 55859,6 48186,1 44585,9

Cipru 864,2 985,7 1112,2 1154,3 1081,2

Letonia 1934,4 1746,6 1584,9 1391,9 1337,3

Lituania 2808,9 2452,2 2175,7 1792,1 1625,5

Luxemburg 602,0 741,2 923,7 1065,2 1102,3

Ungaria 9778,4 9520,6 9041,8 8237,8 7887,3

Malta 475,7 596,4 695,4 712,9 674,3

Olanda 17181,1 17778,4 17787,3 17259,0 16708,6

Austria 8822,3 9364,7 9836,5 9890,7 9841,8

Polonia 37976,7 37397,9 34861,1 29841,4 27523,8

Portugalia 10291,0 10007,1 9202,4 7468,1 6623,5

România 19530,6 18063,7 16735,5 14333,8 13343,5

Slovenia 2066,9 2080,0 2024,2 1846,6 1796,4

Slovacia 5443,1 5420,1 5088,0 4295,0 3916,8

Finlanda 5513,1 5589,8 5464,4 5129,9 4804,5

Suedia 10120,2 11523,1 13392,5 14906,7 15301,7

Marea Britanie 66273,6 71468,2 78290,1 83644,6 84698,4

Sursa:Eurostat: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=proj_18np&lang=en

https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=proj_18np&lang=en


10

Raportul total de dependenţă a populaţiei tinere (de 0-14 ani) şi vârstnice (de 65 ani şi

peste) va creşte de la 55 persoane tinere şi vârstnice (în 2018) la 83 persoane tinere şi

vârstnice (în 2100) la 100 persoane adulte de 15-64 ani. Comparativ cu anul 2018 când

erau de aproximativ 1,8 ori mai multe persoane în vârstă de 15-64 ani decât persoane

tinere şi vârstnice, în anul 2100, proporţia va scădea la 1,2 ori.

Potrivit prognozelor la nivelul ţărilor membre, Luxemburg şi Suedia vor înregistra cele

mai semnificative creşteri ale populaţiei, cu 83,1% (de la 602,0 mii locuitori în 2018 la

1102,3 mii locuitori în 2100) şi respectiv cu 51,2% (de la 10120,2 mii locuitori în 2018 la

15301,7 mii locuitori în 2100).

Cele mai mari scăderi ale populaţiei rezidente din Uniunea Europeană vor fi înregistrate

în Croaţia, cu o diminuare a populaţiei cu 43,6% (de la 4105,5 mii locuitori în 2018 la

2317,2 mii locuitori în 2100) şi în Bulgaria, cu o scădere de 42,9% (de la 7050,0 mii

locuitori în 2018 la 4022,3 mii locuitori în 2100).

Populaţia prognozată a României va fi, în anul 2100, de 13,3 milioane persoane, în

scădere cu 6,2 milioane persoane faţă de anul 2018 (19,5 mii locuitori).

În stabilirea ipotezelor din proiectare, Eurostat a luat în calcul diferenţele socio-

demografice dintre statele membre şi a stabilit perioada de timp când nivelul fertilităţii şi

nivelul speranţei de viaţă din fiecare stat vor converge, iar diferenţele privind

fenomenele demografice dintre state se vor estompa.


11

Capitolul 2. Evoluţia populaţiei rezidente a României, pe

medii de rezidenţă şi a principalilor indicatori demografici

Evoluţiile demografice din ultimele decenii s-au reflectat în structura pe vârste a

populaţiei, cu implicaţii deosebite şi pe plan demografic, social şi economic. În ultimii

ani în structura economico-socială a României au intervenit importante mutaţii

cantitative şi calitative care au determinat modificări ale numărului şi structurii

demografice a populaţiei în profil teritorial. În perioada 2007-20184, populaţia rezidentă

totală a scăzut an de an, într-un ritm mediu anual de 0,6%. Valorile negative ale

sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe au făcut ca populaţia

rezidentă să se diminueze în perioada 2007-2018 cu 1410,9 mii persoane. Evoluţia

descendentă nu este surprinzătoare, toate informaţiile asupra mişcării naturale şi

migratorii din ultimii 12 ani arătând un declin bine instalat.

Tabel 2.1. Evoluţia populaţiei rezidente, pe sexe şi medii de

rezidenţă, în perioada 1 iulie 2007 – 2018

-mii persoane-

Ani Total Masculin Feminin Urban Rural

2007 20883,0 10169,6 10713,4 11455,5 9427,5

2008 20537,8 10000,5 10537,3 11102,8 9435,0

2009 20367,4 9916,1 10451,3 10976,5 9390,9

2010 20246,8 9856,7 10390,1 10922,2 9324,6

2011 20147,7 9805,1 10342,6 10878,1 9269,6

2012 20060,2 9770,4 10289,8 10823,2 9237,0

2013 19988,7 9756,3 10232,4 10772,7 9216,0

2014 19916,4 9730,2 10186,2 10728,9 9187,5

2015 19822,3 9681,7 10140,6 10671,9 9150,4

2016 19706,4 9628,0 10078,4 10586,2 9120,2

2017 19591,7 9580,0 10011,7 10519,5 9072,2

2018 19472,1 9514,3 9957,8 10478,8 8993,3

4 Datele se referă la populaţia rezidentă la 1 iulie. Datele pentru anul 2018 sunt provizorii


12

Structura pe vârste a populaţiei rezidente poartă amprenta caracteristică a unui proces

de îmbătrânire demografică determinat, în principal, de scăderea natalităţii, care a dus

la reducerea populaţiei tinere de 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de

65 ani şi peste. Astfel, diminuarea ponderii tinerilor în total populaţie rezidentă de la

16,6% în anul 2007 la 15,6% în anul 2018 a reprezentat o scădere cu un punct

procentual.

Ponderea segmentului populaţiei rezidente vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul

populaţiei rezidente a crescut în anul 2018 faţă de anul 2007 cu 3,3 puncte

procentuale, evidenţiind o tendinţă de îmbătrânire accentuată a populaţiei rezidente.

(de la 15,1% în anul 2007 la 18,4% în anul 2018.

Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani), reprezintă segmentul principal al ofertei de

forţă de muncă. Acest segment a înregistrat un declin, ponderea în total populaţie

rezidentă oscilând între 68,3% (2007) şi 66,0% (2018), dar evoluţia structurii pe vârste

la această subgrupă a produs schimbări semnificative.

Ponderea populaţiei rezidente de 15-24 ani, în totalul populaţiei rezidente, a scăzut de

la 14,0% (2007) la 10,6% (2018), iar cea a persoanelor de 25-34 ani de la 15,4%

(2007) la 12,8% (2018), în timp ce segmentele de 40-44 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani ale

populaţiei în vârstă de muncă au înregistrat ponderi mai ridicate în anul 2018, faţă de

anul 2012.

Tabel 2.2. Populaţia rezidentă a României la 1 iulie, pe regiuni de

dezvoltare, în anii 2012 şi 2018

-mii persoane-

Regiuni de dezvoltare 2012 2018 Modificări 2018 / 2012

Absolută Relativă (%)

Total 20060,2 19472,1 -588,1 -2,9

Nord-Vest 2597,2 2556,6 -40,6 -1,6

Centru 2360,3 2322,2 -38,1 -1,6

Nord-Est 3286,8 3209,2 -77,6 -2,4

Sud-Est 2531,5 2409,2 -122,3 -4,8

Sud-Muntenia 3118,8 2947,8 -171,0 -5,5

Bucureşti-Ilfov 2280,8 2307,4 26,6 1,2

Sud-Vest Oltenia 2058,3 1938,6 -119,7 -5,8

Vest 1826,5 1781,1 -45,5 -2,5


13

În profil regional, diminuarea populaţiei rezidente, în perioada 2012-2018,

s-a înregistrat în 7 dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, dar în mod diferenţiat în funcţie

de nivelul ratelor de fertilitate, mortalitate şi migraţie, înregistrate în fiecare regiune.

Regiunea Nord-Est, cu 3209,2 mii persoane (2018), este regiunea cea mai mare din

punctul de vedere al numărului locuitorilor, reprezentând 16,5% din populaţia totală.

Regiunile Sud-Vest Oltenia cu 1938,6 mii persoane (2018) şi Sud-Muntenia cu

2947,8 mii persoane (2018) au înregistrat cele mai mari scăderi ale populaţiei rezidente

cu 5,8% şi respectiv 5,5%, comparativ cu anul 2012. Cea mai mică scădere a populaţiei

rezidente a fost de 1,6% şi s-a înregistrat în regiunile Nord-Vest (2556,6 mii persoane

în 2018) şi Centru (2322,2 mii persoane în 2018).

Regiunea Bucureşti-Ilfov este singura regiune care a înregistrat o uşoară creştere a

populaţiei rezidente (1,2%) de la 2280,8 mii persoane în anul 2012, la 2307,4 mii

persoane în anul 2018, această creştere putând fi pusă pe seama gradului ridicat de

urbanizare şi al nivelului de trai superior celorlalte regiuni.

În anul 2018 structura populaţiei rezidente la 1 iulie evidenţia o îmbătrânire uşoară a

populaţiei rezidente, în care ponderea segmentului populaţiei de 65 ani şi peste

(18,4%) o depăşeşte pe cea a populaţiei tinere, de 0-14 ani, cu o pondere de 15,6%.

Analizând structura populaţiei rezidente pe regiuni de dezvoltare şi grupe mari de

vârstă, la 1 iulie 2018, se observă regiuni mai “îmbătrânite” (Sud-Vest Oltenia şi Sud

Muntenia) cu ponderi ale populaţiei vârstnice de peste 20% şi regiuni mai “tinere” cum

ar fi regiunile Nord-Est şi Centru cu ponderi ale populaţiei de 0-14 ani de 17,8%,

respectiv de 16,5%.

Grafic 2.1. Structura populaţiei rezidente pe regiuni de dezvoltare şi

grupe mari de vârstă, în anul 2018

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

NORD-VEST

CENTRU

NORD-EST

SUD-EST

SUD-MUNTENIA

BUCURESTI - ILFOV

SUD-VEST OLTENIA

VEST

0-14 ani 15-64 ani 65 ani si peste


14

Ponderea populaţiei rezidente tinere (0-14 ani) variază între 13,8% în regiunea

Sud-Vest Oltenia şi 17,8% în regiunea Nord-Est, ponderea populaţiei rezidente de

vârstă activă variază între 64,3% în regiunea Nord-Est şi 69,0% în regiunea

Bucureşti-Ilfov, iar ponderea celei vârstnice (de 65 de ani şi peste) variază între 16,0%

(Bucureşti-Ilfov) şi 20,3% (Sud-Vest Oltenia şi Sud-Muntenia). La nivelul anului 2018, în

toate regiunile de dezvoltare populaţia tânără de 0-14 ani a fost depăşită numeric de

cea vârstnică de 65 de ani şi peste.

Modificările structurale survenite în ultimii ani se înscriu în tendinţa, de lungă durată, de

accentuare a gradului de îmbătrânire demografică a populaţiei, proces tipic populaţiilor

europene. Efectele procesului de îmbătrânire demografică asupra desfăşurării vieţii

economice şi sociale, cât şi asupra evoluţiilor demografice viitoare, vor fi din ce în ce

mai puternic resimţite în următorii ani când în populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani)

vor intra generaţiile reduse numeric născute după 2007, iar generaţiile născute în anii

’70 şi ’80 vor ieşi la pensie.

Tabel 2.3. Evoluţia populaţiei rezidente pe medii de rezidenţă,

în perioada 2012- 2018

-mii persoane-

Anii 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Total 20060,2 19988,7 19916,4 19822,3 19706,4 19591,7 19472,1

Urban 10823,2 10772,7 10728,9 10671,9 10586,2 10519,5 10478,8

Rural 9237,0 9216,0 9187,5 9150,4 9120,2 9072,2 8993,3

În perioada 2012-2018 populaţia rezidentă a României a scăzut continuu atât în mediul

urban, cât si în cel rural. În perioada 2012-2018, în mediul urban populaţia rezidentă a

scăzut cu 344,4 mii persoane (-3,2%), iar în mediul rural cu 243,7 mii persoane (-2,6%).

Această scădere a fost cauzată de evoluţia negativă a sporului natural (numărul

deceselor fiind mai mare decât numărul născuţilor vii) şi migraţiei nete negative.


15

Tabel 2.4. Populaţia rezidentă, sporul natural şi sporul migratoriu, pe

medii de rezidenţă, în anii 2012-2018

-mii persoane-

Mediul de rezidenţă 2012 2018

Modificări 2018/2012

Absolută Relativă

(%)

Urban

Populaţia rezidentă 10823,2 10478,8 -344,4 -3,2

Spor natural al populaţiei rezidente -20,2 -21,0 - 0,8 -4,0

Spor migratoriu al migraţiei externe -0,6 -22,2 -21,6 3600,0

Rural

Populaţia rezidentă 9237,0 8993,3 -243,7 -2,6

Spor natural al populaţiei rezidente -52,8 -54,3 -1,5 -2,8

Spor migratoriu al migraţiei externe -2,3 -35,4 -33,1 1439,1

În anul 2018, atât în mediul urban, cât şi in mediul rural, sporul natural a rămas negativ

(-21,0 mii persoane în mediul urban şi -54,3 mii persoane în mediul rural) având valori

apropiate de cele înregistrate în anul 2012 (-20,2 mii persoane în mediul urban şi

-52,8 mii persoane în mediul rural). Tot în aceeaşi perioadă, în mediul urban, sporul

migratoriu extern a cunoscut o creştere foarte mare de la -0,6 mii persoane în anul

2012 la -22,2 mii persoane în anul 2018. Şi în mediul rural s-a înregistrat o creştere

notabilă a sporului migratoriu extern de la -2,3 mii persoane (în anul 2012) la -35,4 mii

persoane (în anul 2018).

În perioada 2012-2018 populaţia rezidentă a suferit modificări notabile şi la nivelul

grupelor de vârstă. Astfel, în mediul urban, scăderi ale populaţiei rezidente au fost

observate în special la populaţia rezidentă de vârstă activă, cele mai mari fiind la

grupele de vârstă 20-24 ani (-274,4 mii persoane), 55-59 ani (-208,3 mii persoane),

25-29 ani (-118,1 mii persoane) şi 40-44 ani (-108,1 mii persoane).

În aceeaşi perioadă, populaţia rezidentă tânără (0-14 ani) a înregistrat creşteri la toate

cele trei grupe de vârstă, cea mai mare creştere fiind la tinerii de 10-14 ani (+21,6 mii

persoane).


16

Grafic 2.2. Populaţia rezidentă pe grupe de vârstă şi medii de

rezidenţă, la 1 iulie 2018

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

0-4

5-9

10-1

4

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

45-4

9

50-5

4

55-5

9

60-6

4

65-6

9

70-7

4

75-7

9

80-8

4

85+

Pro

cen

te

Urban 2012 Urban 2018 Rural 2012 Rural 2018

De asemenea, la segmentul populaţiei rezidente vârstnice (65 de ani şi peste) s-au

înregistrat creşteri la toate grupele de vârstă cu excepţia grupelor de 70-74 ani şi

75-79 ani, unde populaţia rezidentă a scăzut cu -0,9 mii persoane, respectiv -7,5 mii

persoane. Cea mai mare creştere a populaţiei din segmentul de 65 ani şi peste s-a

înregistrat la grupa de vârstă 65-69 ani (+223,0 mii persoane).

În mediul rural, în perioada 2012-2018, populaţia rezidentă a înregistrat scăderi mari

pentru segmentul populaţiei tinere, în vârstă de 5-9 ani de -61,9 mii persoane, pentru

grupa de vârstă 10-14 ani de -50,5 mii persoane şi pentru grupa de vârstă 0-4 ani de

-44,7 mii persoane. La populaţia rezidentă de vârstă activă creşteri ale populaţiei

rezidente au fost observate la grupele de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani şi 50-54 ani

(+8,9 mii persoane, +236,6 mii persoane, respectiv +40,9 mii persoane), în rest, toate

celelalte grupe de vârstă ale populaţiei de 15-64 ani au avut scăderi ale populaţiei

rezidente. Cele mai mari scăderi au fost întâlnite la grupele de vârstă 30-34 ani, 35-39

ani şi 55-59 ani (de -75,3 mii persoane, -100,9 mii persoane, respectiv -91,4 mii

persoane). Segmentul populaţiei rezidente vârstnice (de 65 ani şi peste) din mediul

rural a crescut, în anul 2018 cu aproximativ 40,4 mii persoane, iar în mediul urban cu

aproximativ 284,1 mii persoane.

În aceeaşi perioadă, diferenţa dintre numărul persoanelor vârstnice care trăiesc în cele

două medii de rezidenţă s-a redus de 4,2 ori.

Vârsta medie a populaţiei rezidente, între anii 2012 şi 2018 a crescut cu 1,2 ani

(în mediul urban creşterea a fost cu 1,5 ani, iar în mediul rural cu 1 an) confirmând încă

o dată tendinţa de îmbătrânire a populaţiei României. Dacă în anul 2012 diferenţa


17

dintre vârstele medii ale populaţiei rezidente din urban şi rural era de 0,7 ani (0,5 ani la

masculin şi 1,1 ani la feminin), în anul 2018 această diferenţă s-a redus semnificativ

ajungând la 0,2 ani (0,2 ani la masculin şi 0,4 ani la feminin).

În anul 2018, la nivelul regiunilor de dezvoltare, în mediul urban cea mai mare vârstă

medie a fost de 43 ani în regiunea Sud-Est (41,4 ani masculin şi 44,6 ani feminin), iar în

mediul rural de 45,4 ani în regiunea Sud-Vest Oltenia (43,4 ani masculin şi 47,3 ani

feminin). La polul opus, cele mai mici vârste medii ale populaţiei rezidente înregistrate

în mediul urban au fost în regiunea Nord-Est 40,8 ani (39,2 ani masculin şi 42,3 ani

feminin) şi pentru mediul rural în regiunea Bucureşti-Ilfov 39,7 ani (38,2 ani masculin şi

41,0 ani feminin).

Tabel 2.5. Vârsta medie a populaţiei rezidente la 1 iulie, pe sexe şi

medii de rezidenţă, în anii 2012 şi 2018

-ani-

2012 2018

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

Total 40,8 39,1 42,3 42,0 40,3 43,6

Urban 40,4 38,9 41,8 41,9 40,2 43,4

Rural 41,1 39,4 42,9 42,1 40,4 43,8

Natalitatea şi fertilitatea

Natalitatea, principala componentă a mişcării naturale a populaţiei, a înregistrat o

evoluţie ascendentă în ambele medii de rezidenţă. Se observă că în ultimii ani atât

vârsta medie a mamei la prima naştere cât şi vârsta medie a mamei la toate naşterile

urmează o tendinţă de creştere, iar pe medii de rezidenţă, femeile din mediul rural nasc

la vârste mai mici.

În ambele medii de rezidenţă rata totală de fertilitate (numărul mediu de copii pe care

i-ar naşte o femeie în cursul vieţii sale fertile, în condiţiile fertilităţii anului respectiv) a

crescut, în mediul urban creşterea a fost de la 1,2 copii la o femeie de vârstă fertilă în

anul 2012, la 1,5 copii la o femeie de vârstă fertilă în anul 2018, iar în mediul rural de la

1,6 copii la o femeie de vârstă fertilă în anul 2012, la 1,7 copii la o femeie de vârstă

fertilă în anul 2018. În acelaşi timp şi rata de fertilitate5 a cunoscut o creştere

importantă în perioada 2012-2018, chiar în condiţiile reducerii contingenului fertil, de la

5 Rata de fertilitate reprezintă numărul de născuţi vii care revin la o femeie de vârstă fertilă (15-49 ani). Date pentru anul 2018 sunt provozorii


18

34,7 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă la 41,4 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă

fertilă în mediul urban şi de la 43,2 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă la

44,0 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă în mediul rural. Vârsta medie a mamei la

prima naştere şi la toate naşterile urmează tendinţa de creştere observată în ţările

europene. Între anii 2012 şi 2018, în mediul urban, vârstă medie la prima naştere şi

vârsta medie la toate naşterile a crescut cu 1 an. În mediul rural, în aceeaşi perioadă de

timp, creşterea vârstei mamei la prima naştere a fost de 1,3 ani, în schimb cea la toate

naşterile a înregistrat o creştere mai mică, de doar 0,7 ani. Chiar şi cu aceste creşteri

ale vârstelor la naştere, femeile din mediul rural nasc la vârste mai mici faţă de femeile

din mediul urban.

Tabel 2.6. Principalii indicatori ai natalităţii şi fertilităţii6, pe medii de

rezidenţă, în perioada 2012-2018

Mediul de rezidenţă 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Urban

Născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani) 34,7 37,4 40,4 41,8 43,1 43,4 41,4

Rata totala de fertilitate7 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,6 1,5

Vârsta medie a femeilor (ani)

- la prima naştere 27,8 28,1 28,3 28,5 28,6 28,7 28,8

- la toate naşterile 29,0 29,2 29,3 29,5 29,6 29,8 30,0

Rural

Născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani) 43,2 43,9 45,4 45,5 46,4 46,0 43,7

Rata totala de fertilitate6 1,6 1,6 1,7 1,7 1,8 1,8 1,7

Vârsta medie a femeilor (ani)

- la prima naştere 23,5 24,0 24,3 24,5 24,6 24,8 24,8

- la toate naşterile 26,5 26,7 26,8 26,8 26,9 27,0 27,2

6 Fertilitatea se referă la născuţii vii ai căror mame aveau, la momentul naşterii, reşedinţa obişnuită în România. Datele pentru anul 2018 sunt provizorii. 7 Numărul mediu de copii născuţi de o femeie în cursul vieţii sale fertile. Datele pentru anul 2018 sunt provizorii.


19

La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2018, în mediul urban, cele mai ridicate rate

totale de fertilitate s-au înregistrat în regiunile Nord-Est, Sud-Est (fiecare cu 1,7 copii la

o femeie de vârstă fertilă) şi Centru, Sud-Muntenia (fiecare cu 1,6 copii la o femeie de

vârstă fertilă) şi în mediul rural în regiunile Nord-Est, Centru (fiecare cu 1,9 copii la o

femeie de vârstă fertilă) şi Nord-Vest (1,8 copii la o femeie de vârstă fertilă).

În partea inferioară a clasamentului regăsim regiunile cu cea mai mică rată totală de

fertilitate. Acestea s-au înregistrat, în mediul urban, în regiunile Nord-Vest, Vest şi

Bucureşti-Ilfov (fiecare cu 1,4 copii la o femeie de vârstă fertilă) şi în mediul rural în

regiunea Bucureşti-Ilfov cu 1,4 copii la o femeie de vârstă fertilă.

Mortalitatea

Dacă natalitatea este un fenomen extrem de sensibil la schimbările de mare amploare

ale actorilor socio-economici şi legislativi, mortalitatea populaţiei are mecanisme

cauzale mai complexe, impactul schimbărilor socio-economice asupra fenomenului fiind

mai moderat. Evoluţia mortalităţii se caracterizează printr-o mai mare inerţie şi

stabilitate în timp.

Diminuarea numărului populaţiei rezidente mai ales la grupele de vârsă tinere, în vârstă

de muncă, au determinat schimbarea structurii pe vârste a populaţiei rezidente

evidenţiind o uşoară tendinţă de îmbătrânire a populaţiei, astfel că în perioada

2012-2018, rata mortalităţii generale a persoanelor decedate cu reşedinţa obişnuită în

România a avut un trend uşor ascendent situat între 12,6 şi 13,5 decese la

1000 locuitori. Pe medii de rezidenţă, rata mortalităţii pentru decedaţii cu reşedinţa

obişnuită în România este mai mare în mediul rural decât în cea din mediul urban fără

a se observa o tendinţă de apropiere.

Tabel 2.7. Rata de mortalitate pentru decedaţii cu reşedinţa obişnuită

în România, pe medii de rezidenţă, în perioada 2012-2018

-decedaţi la 1000 locuitori –

Mediul de rezidenţă 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Rata mortalităţii generale: 12,6 12,4 12,8 13,2 13,1 13,3 13,5

Urban 10,8 10,6 11,0 11,5 11,5 11,7 11,9

Rural 14,9 14,4 14,9 15,3 15,0 15,2 15,4

La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2018, cele mai mari rate de mortalitate s-au

înregistrat în mediul urban în regiunea Vest (12,5‰) şi în mediul rural în regiunea


20

Sud-Vest Oltenia (16,9‰), iar cele mai mici rate s-au înregistrat în regiunea Sud-Vest

Oltenia (10,0‰ în mediul urban) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (10,7‰ în mediul rural).

În perioada 2012-2018 numărul deceselor persoanelor cu reşedinţa obişnuită în

România a crescut de la 253,7 mii decese, la 263,1 mii decese, creşterile fiind

observate în toate regiunile de dezvoltare, cu excepţia regiunii Sud-Vest Oltenia unde

s-a înregistrat o scădere a numărului de decese de 1,1 mii persoane. Pe medii de

rezidenţă, în aceeaşi perioadă creşterea numărului de decese a fost de 8,1 mii

persoane în mediul urban şi de 1,3 mii persoane în mediul rural.

Tabel 2.8. Decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România, pe medii de

rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, în perioada 2012-2018

- mii persoane-

Medii de rezidenţă Regiuni de dezvoltare

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Urban 116,4 114,4 118,0 122,3 121,6 123,1 124,5

Nord-Vest 13,8 13,5 14,0 14,6 14,3 14,6 15,0

Centru 14,5 14,5 15,0 15,5 15,4 15,5 15,8

Nord-Est 14,3 14,4 14,7 15,4 15,2 15,5 16,0

Sud-Est 15,1 14,8 15,5 15,8 15,9 16,2 16,5

Sud-Muntenia 13,2 13,1 13,5 13,9 14,3 14,2 14,3

Bucureşti – Ilfov 23,0 22,0 22,4 23,3 23,3 23,3 23,8

Sud-Vest Oltenia 9,5 9,2 9,5 9,9 9,5 9,7 9,6

Vest 13,0 12,9 13,4 13,9 13,7 14,1 13,5

Rural 137,3 133,1 136,9 140,1 136,8 138,3 138,6

Nord-Vest 17,5 17,1 17,2 18,1 17,2 17,6 17,3

Centru 13,0 12,5 12,9 13,5 13,1 13,1 13,4

Nord-Est 27,7 26,9 27,8 28,6 28,2 28,4 29,5

Sud-Est 18,3 17,9 18,4 18,5 18,6 18,9 19,1

Sud-Muntenia 29,8 28,6 29,3 29,7 29,4 29,6 29,3

Bucureşti – Ilfov 2,4 2,3 2,5 2,5 2,5 2,7 2,6

Sud-Vest Oltenia 18,8 18,0 19,0 18,7 17,8 18,0 17,5

Vest 9,8 9,8 9,8 10,5 10,0 10,2 9,9


21

În mediul urban în anul 2018, cele mai multe decese au fost înregistrate în regiunile

Bucureşti-Ilfov (23,8 mii persoane) şi Sud-Est (16,5 mii persoane), în creştere cu 0,8 mii

persoane, respectiv 1,4 mii persoane comparativ cu anul 2012. În partea inferioară a

clasamentului, cele mai puţine decese înregistrate în mediul urban au fost în regiunea

Sud-Vest Oltenia (9,6 mii persoane).

În mediul rural, cele mai multe decese au fost înregistrate în regiunea Nord-Est

(29,5 mii persoane) şi în regiunea Sud-Muntenia (29,3 mii persoane). La polul opus cea

mai mică valoare a numărului deceselor a fost înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov

(2,6 mii persoane).

Migraţia internă

Migraţia internă prin schimbarea domiciliului este o componentă importantă în stabilirea

structurii populaţiei.

În perioada 2012-2018 schimbările de domiciliu au avut o evoluţie oscilantă, ajungând la

valoarea de 386,3 mii persoane în anul 2018, în creştere cu 14,1 mii persoane (+3,8%)

faţă de anul 2012.

Tabel 2.9. Principalii indicatori ai migraţiei interne, în perioada 2012-2018

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Schimbări de domiciliu

(la 1000 locuitori) 16,6 15,7 16,7 16,2 17,5 17,1 19,8

Ponderea fluxurilor de migraţie (%)

- rural-urban 20,0 21,1 21,1 21,6 21,2 22,9 23,3

- urban-urban 28,7 30,9 30,0 29,2 28,0 29,4 29,5

- rural -rural 19,5 18,7 19,1 19,7 19,8 19,0 18,9

- urban- rural 31,8 29,3 29,8 29,5 31,0 28,7 28,3

Fluxurile migraţiei interne joacă un rol important în configuraţia tipologiilor demografice

regionale. Atât migraţia intrajudeţeană cât şi cea interjudeţeană sunt influenţate de

nivelul general al dezvoltării economice şi de prezenţa marilor centre urbane.

Reducerea migraţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte, în continuă

creştere, duce la apariţia unor zone cu o forţă mai mare de reţinere a populaţiei născute

pe teritoriile lor.


22

Fluxurile migraţiei interne au avut tendinţe diferite în perioada 2012-2018 în funcţie de

mediul de rezidenţă din care populaţia a plecat sau a sosit. Astfel, în această perioadă,

fluxul migratoriu a crescut de la 372,2 mii persoane în anul 2012, la 386,3 mii persoane

în anul 2018, singurul an în care fluxul migratoriu a scăzut, în această perioadă, fiind

anul 2015 când şi-au schimbat domiciliul un număr de 361,1 mii persoane. Faţă de anul

2012, în anul 2018 doar ponderea fluxului migratoriu din mediul rural spre mediul urban

a cunoscut o creştere de la 20,0% la 23,3% în anul 2018, ajungând la valoarea de

90,0 mii persoane (+15,5 mii persoane). Cele mai mici ponderi continuă să se

înregistreze la fluxul migratoriu între localităţile din mediul rural, în anul 2018

schimbându-şi domiciliul din mediul rural în mediul rural un număr de 73,1 mii

persoane, ceea ce a determinat o pondere a acestui flux migratoriu de 18,9% în totalul

populaţiei care şi-a schimbat domiciliul în acest an. Cele mai mari ponderi sunt

înregistrate la fluxurile migratorii dintre localităţile din mediul urban şi la fluxurile

migratorii din urban spre rural pe întreaga perioadă analizată. Astfel, la nivelul anului

2018, peste 114,0 mii persoane (cea mai mare valoare înregistrată în ultimii 7 ani) şi-au

schimbat domiciliul între localităţi aflate în mediul urban. Al doilea cel mai mare flux

migratoriu intern prin schimbarea domiciliului se înregistrează între mediul urban şi cel

rural, contrar tendinţei înregistrate în primii ani de după 1990 când foarte mulţi oameni

părăseau mediul rural în favoarea mediului urban. În acest sens, în anul 2018 un număr

de 109,2 mii persoane au ales mediul rural în defavoarea celui urban.

În perioada 2012-2018, mediul urban din toate regiunile de dezvoltare au înregistrat

scăderi ale migraţiei interne a populaţiei, cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov care în anii

2015, 2016, 2017 şi 2018 a înregistrat creşteri succesive de câte 5,5 mii persoane,

4,0 mii persoane, 9,9 mii persoane şi respectiv 12,0 mii persoane.


23

Tabel 2.10. Soldul schimbărilor de domiciliu pe medii de rezidenţă şi

regiuni de dezvoltare, în perioada 2012-2018

- mii persoane-

Medii de rezidenţă Regiuni de dezvoltare

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Urban -43,9 -28,7 -32,2 -28,8 -38,3 -22,3 -19,2

Nord-Vest -4,2 -1,9 -2,9 -2,9 -3,9 -2,4 -1,8

Centru -4,5 -2,8 -3,0 -2,6 -3,1 -1,8 -1,1

Nord-Est -7,2 -2,1 -4,6 -5,4 -5,7 -4,7 -5,0

Sud-Est -6,0 -5,5 -7,2 -7,6 -8,4 -7,3 -7,0

Sud-Muntenia -7,5 -6,1 -5,9 -6,1 -8,4 -6,9 -7,2

Bucureşti – Ilfov -2,1 -3,1 -0,1 5,5 4,0 9,9 12,0

Sud-Vest Oltenia -8,0 -4,8 -5,6 -6,3 -8,1 -5,3 -5,6

Vest -4,5 -2,4 -2,9 -3,4 -4,7 -3,8 -3,5

Rural 43,9 28,7 32,2 28,8 38,3 22,3 19,2

Nord-Vest 5,9 4,1 5,2 5,1 6,8 5,6 4,9

Centru 4,3 2,9 3,3 3,3 4,2 3,2 3,4

Nord-Est 6,0 5,4 5,7 2,7 2,4 0,3 -0,5

Sud-Est 4,2 2,3 2,5 2,5 3,3 0,7 0,2

Sud-Muntenia 5,5 2,9 2,7 2,1 3,8 -0,6 -1,2

Bucureşti – Ilfov 6,4 5,5 6,2 6,2 7,7 6,9 6,4

Sud-Vest Oltenia 4,8 1,3 1,4 1,6 3,5 -0,2 -0,7

Vest 6,8 4,3 5,2 5,3 6,6 6,4 6,6

La nivelul anului 2018 cele mai mari scăderi ale fluxurilor migrației interne din mediul

urban au avut loc în regiunile Sud-Muntenia (-7,2 mii persoane), Sud-Est (-7,0 mii

persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-5,6 mii persoane). În ceea ce priveşte mediul rural, în

aceeaşi perioadă de timp au fost înregistrate creşteri ale fluxurilor migraţiei interne în

toate regiunile de dezvoltare, cu excepţia regiunilor Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia şi

Nord-Est, care în anul 2018 au înregistrat scăderi uşoare de -1,2 mii persoane, -0,7 mii

persoane şi -0,5 mii persoane.


24

Capitolul 3. Dinamica populaţiei rezidente, pe medii de

rezidenţă, în profil teritorial, la orizontul anului 2060

Proiectarea populaţiei rezidente pe medii de rezidenţă oferă informaţii utile asupra

viitoarei evoluţii a numărului de persoane din mediul urban şi rural şi asupra structurii

acesteia pe grupe de vârste şi sexe, atât la nivel naţional cât şi la nivelul regiunilor de

dezvoltare. Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra

mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia (internă şi

externă), fenomene prezente, cu intensităţi diferite, la nivelul fiecărei regiuni.

Evoluţia fenomenelor demografice la nivelul fiecărui judeţ începând cu anul 2012 a

constituit baza scenariilor de proiectare a populaţiei rezidente a fiecărei regiuni. S-a

realizat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi soldului

migratoriu pe termen lung (pentru cel puţin 12 luni) la nivelul fiecărui judeţ. Prin

însumarea populaţiei rezidente proiectate pentru fiecare judeţ s-a stabilit populaţia

rezidentă proiectată la nivel regional şi la nivel naţional până în anul 2060.

Varianta constantă reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele

obţinute prin menţinerea constantă până în anul 2060 a valorilor fertilităţii, speranţei de

viaţă şi migraţiei nete la nivelul fiecărui judeţ. În varianta constantă, populaţia rezidentă

urbană a României ar urma să ajungă în anul 2060 la aproximativ 6,5 milioane locuitori,

iar populaţia rurală la 4,6 milioane locuitori.

În varianta optimistă, pentru anul 2060, rezultatul proiectării populaţiei rezidente este

de aproximativ 9 milioane locuitori în mediul urban şi de peste 7,2 milioane locuitori în

mediul rural.

Varianta pesimistă estimează că populaţia rezidentă din mediul urban va scădea până

la valoarea de aproximativ 7 milioane locuitori şi populaţia rurală, va ajunge la 5,5

milioane locuitori.

Varianta medie reprezintă varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei, pe

baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populaţie pe medii de rezidenţă de

aproximativ 7,6 milioane locuitori în mediul urban şi de aproximativ 6,1 milioane locuitori

în mediul rural. În varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată, în anul 2060,

la aproape 8,5 milioane locuitori în mediul urban şi 6,9 milioane în mediul rural.

În toate variantele de proiectare, populaţia urbană a ţării ar urma să scadă cu valori

cuprinse între 4,1 milioane persoane (varianta constantă) şi aproape 1,5 milioane


25

persoane (varianta optimistă). În mediul rural, până în anul 2060, scăderile se vor

situa între 4,5 milioane persoane (varianta constantă) şi puţin peste 1,8 milioane

persoane (varianta optimistă).

Grafic 3.1 Evoluţia populaţiei rezidente a României, în mediul urban, până în anul 2060, în variantele de proiectare selectate

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

2017 2020 2030 2040 2050 2060

mii p

ers

oa

ne

Varianta constantă Varianta pesimistă Varianta medie

Varianta intermediară Varianta optimistă

Grafic 3.2 Evoluţia populaţiei rezidente a României, în mediul rural,

până în anul 2060, în variantele de proiectare selectate

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

2017 2020 2030 2040 2050 2060

mii

pers

oan

e

Varianta constantă Varianta pesimistă Varianta medie

Varianta intermediară Varianta optimistă


26

Tabel 3.1. Populaţia rezidentă a României, pe medii de rezidenţă înregistrată în anul 2017 şi proiectată pentru anii 2030 şi 2060, pe medii de rezidenţă şi sexe,

în variantele de proiectare selectate

Variante de proiectare/ Medii de rezidenţă

Populaţia rezidentă

înregistrată (mii persoane)

Populaţia rezidentă proiectată (mii persoane)

Diferenţe între anii 2060 şi 2017

2017 2030 2060 mii persoane %

Total

Varianta constantă Urban 10519,5 9496,4 6459,9 -4059,6 -38,6 Rural 9072,2 7829,8 4572,7 -4499,5 -49,6 Varianta pesimistă Urban 10519,5 9700,2 6992,3 -3527,2 -33,5 Rural 9072,2 8033,1 5547,5 -3524,7 -38,9 Varianta medie Urban 10519,5 9781,7 7642,9 -2876,6 -27,3 Rural 9072,2 8110,8 6141,5 -2930,7 -32,3 Varianta intermediară Urban 10519,5 9905,5 8507,1 -2012,4 -19,1 Rural 9072,2 8212,2 6883,6 -2188,6 -24,1 Varianta optimistă Urban 10519,5 9942,0 9016,5 -1503,0 -14,3 Rural 9072,2 8238,8 7243,1 -1829,1 -20,2

Masculin


Feminin



27

Tabel 3.2 Populaţia rezidentă, pe medii de rezidenţă, în profil

teritorial, înregistrată în anul 2017 şi proiectată în anii 2030 şi 2060 – Varianta medie –

Regiuni de dezvoltare Medii de rezidenţă


înregistrată la 1 iulie

2017

Populaţia rezidentă proiectată (persoane)


(persoane) 2030 2060 (persoane) %

România – Total 19591668 17892489 13784413 -5807255 -29,6

-din care:

Urban 10519506 9781713 7642945 -2876561 -27,3

Rural 9072162 8110776 6141468 -2930694 -32,3

Nord-Vest 2565386 2425007 1958256 -607130 -23,7

-din care:

Urban 1342527 1273555 1028429 -314098 -23,4

Rural 1222859 1151452 929827 -293032 -24,0

Centru 2329924 2195341 1801639 -528285 -22,7

-din care:

Urban 1335301 1264468 1037704 -297597 -22,3

Rural 994623 930873 763935 -230688 -23,2

Nord-Est 3231018 2969728 2532595 -698423 -21,6

-din care:

Urban 1348772 1238003 1055774 -292998 -21,7

Rural 1882246 1731725 1476821 -405425 -21,5

Sud-Est 2434958 2104401 1494033 -940925 -38,6

-din care:

Urban 1291632 1120421 795450 -496182 -38,4

Rural 1143326 983980 698583 -444743 -38,9

Sud-Muntenia 2984992 2545664 1692465 -1292527 -43,3

-din care:

Urban 1175564 1005149 668266 -507298 -43,2

Rural 1809428 1540515 1024199 -785229 -43,4

Bucureşti-Ilfov 2294452 2368245 2038951 -255501 -11,1

-din care:

Urban 2036090 2114335 1820346 -215744 -10,6

Rural 258362 253910 218605 -39757,3 -15,4

Sud-Vest Oltenia 1962034 1624916 1001739 -960295 -48,9

-din care:

Urban 900893 747806 461012 -439881 -48,8

Rural 1061141 877110 540727 -520414 -49,0

Vest 1788904 1659187 1264735 -524169 -29,3

-din care:

Urban 1088727 1017975 775964 -312763 -28,7

Rural 700177 641212 488771 -211406 -30,2


28

În varianta medie de proiectare a populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă,

populaţia ar urma să scadă până în anul 2060 cu 287,7 mii persoane (27,3%) în mediul

urban şi cu 293,1 mii persoane (32,3%) în mediul rural.

În profil teritorial, populaţia rezidentă din regiunea Bucureşti-Ilfov va înregistra cea mai

mică scădere -11,1% (atât în mediul urban, -10,6%, cât şi în mediul rural, -15,4%) în

toată perioada 2017-2060, restul regiunilor având scăderi mult mai mari, cuprinse între

21,7% (regiunea Nord-Est) şi 48,8% (regiunea Sud-Vest Oltenia) în mediul urban, iar în

cel rural între 21,5% (regiunea Nord-Est) şi 49,0% (regiunea Sud-Vest Oltenia).

Pe sexe, în varianta medie de proiectare, populaţia masculină ar putea scădea în anul

2060, faţă de anul 2017, cu 28,2,% în mediul urban şi cu 33,4% în mediul rural, iar

populaţia feminină ar înregistra o scădere cu 26,6% în mediul urban şi cu 31,2% în

mediul rural. Cele mai mari diminuări ale populaţiei masculine, la aproape jumătate din

populaţia rezidentă masculină înregistrată în anul 2017, ar putea apărea în regiunile

Sud-Vest Oltenia (-50,9% în mediul urban şi 51,4% în mediul rural) şi Sud-Muntenia

(-44,0% în mediul urban şi -44,6% în mediul rural). Cele mai mici scăderi sunt

prognozate în regiunea Bucureşti-Ilfov (-10,4% în mediul urban şi -15,4% în mediul

rural), urmată de regiunea Nord-Est (-21,4% în mediul urban şi -21,6% în mediul rural).

În cazul populaţiei feminine proiectate situaţia este similară, cele mai mari scăderi ar

putea apărea în aceleaşi regiuni ca şi în cazul populaţiei masculine, respectiv în

regiunile Sud-Vest Oltenia (-46,9% în mediul urban şi 46,6% în mediul rural) şi

Sud-Muntenia (-42,4% în mediul urban şi -42,2% în mediul rural), iar cele mai mici în

regiunile Bucureşti-Ilfov (-10,8% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural) şi Nord-Est

(-22,0% în mediul urban şi -21,5% în mediul rural).


29

Tabel 3.3. Populaţia rezidentă, pe medii de rezidenţă, în profil teritorial, înregistrată în anul 2017 şi proiectată în anii 2030 şi 2060

– Varianta intermediară –



înregistrată la 1 iulie

2017

Populaţia rezidentă proiectată (persoane)


(persoane) 2030 2060 (persoane) %

Total 19591668 18117713 15390623 -4201045 -21,4

-din care:

Urban 10519506 9905495 8507052 -2012454 -19,1

Rural 9072162 8212218 6883571 -2188591 -24,1

Nord-Vest 2565386 2465434 2210426 -354960 -13,8

-din care:

Urban 1342527 1294787 1160863 -181664 -13,5

Rural 1222859 1170647 1049563 -173296 -14,2

Centru 2329924 2221155 2017738 -312186 -13,4

-din care:

Urban 1335301 1279336 1162173 -173128 -13,0

Rural 994623 941819 855565 -139058 -14,0

Nord-Est 3231018 3006912 2821367 -409651 -12,7

-din care:

Urban 1348772 1253504 1176155 -172617 -12,8

Rural 1882246 1753408 1645212 -237034 -12,6

Sud-Est 2434958 2128688 1679494 -755464 -31,0

-din care:

Urban 1291632 1133351 894193 -397439 -30,8

Rural 1143326 995337 785301 -358025 -31,3

Sud-Muntenia 2984992 2575931 1909396 -1075596 -36,0

-din care:

Urban 1175564 1017100 753920 -421644 -35,9

Rural 1809428 1558831 1155476 -653952 -36,1

Bucureşti-Ilfov 2294452 2398357 2199918 -94534 -4,1

-din care:

Urban 2036090 2141219 1964055 -72035 -3,5

Rural 258362 257138 235863 -22499 -8,7

Sud-Vest Oltenia 1962034 1640347 1110256 -851778 -43,4

-din care:

Urban 900893 754908 510953 -389940 -43,3

Rural 1061141 885439 599303 -461838 -43,5

Vest 1788904 1680889 1442028 -346876 -19,4

-din care:

Urban 1088727 1031290 884740 -203987 -18,7

Rural 700177 649599 557288 -142889 -20,4


30

În varianta intermediară de proiectare a populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă,

s-a estimat că, faţă de anul 2017, în anul 2060 populaţia rezidentă urbană va scădea

cu -2012,5 mii persoane (-19,1%) şi cea rurală cu -2188,6 mii persoane (-24,1%).

Pe sexe populaţia feminină ar urma să scadă cu -1030,2 mii persoane (-18,7%) în

mediul urban şi cu -1042,9 mii persoane (-23,1%) în mediul rural, iar populaţia

masculină cu -982,3 mii persoane (-19,6%) în urban şi -1145,7 mii persoane (-25,1%)

în mediul rural.

La nivel regional, faţă de anul 2017, în anul 2060 în varianta intermediară de proiectare,

regiunile Sud-Vest Oltenia (-43,3% în mediul urban şi -43,5% în mediul rural),

Sud-Muntenia (-35,9% în mediul urban şi -36,1% în mediul rural) şi Sud-Est (-30,8% în

mediul urban şi -31,3% în mediul rural) vor avea cele mai însemnate scăderi ale

populaţiei rezidente. La polul opus, cele mai mici reduceri ale populaţiei rezidente pe

medii de rezidenţă vor apărea în regiunile Bucureşti-Ilfov (-3,5% în mediul urban şi

-8,7% în mediul rural), Nord-Est (-12,8% în mediul urban şi -12,6% în mediul rural) şi

Centru (-13,0% în mediul urban şi -14,0% în mediul rural).

Populaţia feminină în varianta intermediară de proiectare va deveni predominantă în

ambele medii de rezidenţă în anul 2060, iar ponderea acesteia în populaţia rezidentă

va creşte în mediul urban de la 52,3% în anul 2017, la 52,5% în 2060, iar în mediul

rural, de la 49,7%, în anul 2017, la 50,4% în anul 2060.

La orizontul anului 2060, pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi

fertilităţii, precum şi a migrării populaţiei în vârstă de muncă, structura pe grupe mari de

vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii

tinerilor (de 0-14 ani) şi a populaţiei adulte (de 15-64 ani), în paralel cu creşterea

numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

În perioada 2002-2018 numărul populaţiei rezidente (la 1 iulie) sub 15 ani a scăzut de

la 3816,4 mii persoane la 3055,4 mii persoane în anul 2017, respectiv la 3041,7 mii

persoane în anul 2018. Începând cu anul 2015, generaţiile scăzute din punct de vedere

numeric, născute după anul 2000, au intrat în segmentul fertil al populaţiei. Acestea vor

reprezenta peste jumătate din segmentul feminin de vârstă fertilă după anul 2030.

În aceste condiţii menţinerea scăzută atât a segmentului fertil al populaţiei, cât şi al

fertilităţii, sub nivelul de înlocuire a generaţiilor - populaţia tânără de 0-14 ani va

cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2017-2060, în varianta medie, în mediul


31

urban, de la 1565,8 mii persoane la 895,4 mii persoane, iar ponderea populaţiei

rezidente de 0-14 ani în total populaţie va scădea uşor de la 14,9% în anul 2017 la

11,9% în anul 2060. În ceea ce priveşte mediul rural populaţia tânără de 0-14 ani va

scădea de la 1489,5 mii persoane în anul 2017, la 878,0 mii persoane în anul 2060,

ponderea acesteia în totalul populaţiei residente diminuându-se de la 16,4% în anul

2017 la 14,1% în anul 2060.

Din totalul populaţiei tinere urbane (de 0-14 ani) prognozate la nivel naţional (în varianta

medie) pentru anul 2060, regiunile Nord-Est şi Centru şi Sud-Vest Oltenia vor fi în topul

regiunilor ”tinere” cu ponderile cele mai mari ale populaţiei rezidente tinere urbane

(de peste 12,0%), iar pentru mediul rural prognozat cele mai mari ponderi vor fi întâlnite

în regiunile Nord-Est (17,0%), Nord-Vest (15,7%) şi Sud-Est (14,5%). Regiunile

Nord-Vest, Sud-Muntenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov se vor remarca cu ponderile cele mai

mici ale populaţiei rezidente tinere din mediul urban (de sub 12,0%), iar în mediul rural

regiunile Sud-Vest Oltenia (10,3%) şi Sud-Muntenia (12,0%).

În varianta intermediară populaţia rezidentă de 0-14 ani ar înregistra o diminuare de

347,3 mii persoane (de la 1565,8 mii persoane la 1218,5 mii persoane) în mediul urban,

iar ponderea ar urma să scadă uşor de la 14,9% (2017) la 14,6% (2060) ca urmare a

scăderii ponderii populaţiei adulte (de 15-64 ani) şi populaţiei vârstnice (de 65 ani şi

peste) în total populaţie. În mediul rural scăderea populaţiei tinere (de 0-14 ani) va fi de

-272,9 mii persoane (de la 1489,5 mii persoane la 1216,6 mii persoane), iar ponderea

în populaţia rezidentă ar urma să crescă uşor de la 16,4% (2017) la 17,3% (2060).

Populaţia tânără (de 0-14 ani) prognozată (în varianta intermediară) va înregistra la

nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2060, ponderi diferite care vor oscila între

17,5% (regiunea Nord-Est) şi 11,1% (regiunea Bucureşti-Ilfov) în mediul urban, iar în

mediul rural între 20,6% (regiunea Nord-Est) şi 12,9% (regiunea Sud-Vest Oltenia).

Populaţia în vârstă de muncă, de 15-64 ani, a crescut în ultimele două decenii datorită

generaţiilor numeroase născute după 1967, în perioada politicilor pronataliste.

După anul 2002 populaţia rezidentă adultă a cunoscut o uşoară diminuare până în anul

2017, aceasta, în principal, datorită intrării în rândurile populaţiei din grupa de vârstă

15-64 ani a generaţiilor mai reduse numeric ale anilor '90, când a fost înregistrată

o reducere a natalităţii, cât şi datorită migraţiei forţei de muncă în ţările membre a

UE-28. Între anii 2002 şi 2017 populaţia rezidentă în vârstă de muncă a scăzut de la


32

8426,2 mii persoane (2002) la 7258,5 mii persoane (2017) în mediul urban şi de la

6378,5 mii persoane (2002) la 5753,4 mii persoane (2017) în mediul rural.

În mediul urban, la nivelul regiunilor de dezvoltare, cel mai mare număr de persoane de

15-64 ani, în 2017, a fost înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (1420,9 mii persoane),

urmată de regiunea Nord-Vest (941,8 mii persoane), iar regiunile Vest (760,2 mii

persoane) şi Sud-Vest Oltenia (639,7 mii persoane) au fost zonele urbane cu cel mai

mic număr de persoane în vârstă de muncă. În mediul rural, în anul 2017, cele multe

persoane de 15-64 ani au fost înregistrate în regiunile Nord-Est (1173,7 mii persoane)

şi Sud-Muntenia (1143,2 mii persoane), iar cele mai puţine au fost înregistrate în

regiunea Bucureşti-Ilfov (177,6 mii persoane).

În varianta medie populaţia rezidentă adultă (de 15-64 ani) din mediul urban va fi de

4550,2 mii persoane în anul 2060 (cu 2708,3 mii persoane mai puţine decât în anul

2017), iar ponderea va scădea de la 69,0% (2017) la 60,4% (2060). În mediul rural,

acelaşi segment de populaţie va fi de 3370,2 mii persoane (cu 2383,1 mii persoane mai

puţine decât în anul 2017), iar ponderea va scădea de la 63,4% (2017) la 53,9%

(2060).

În profil teritorial, până în anul 2060, populaţia rezidentă de 15-64 ani va înregistra o

scădere în toate regiunile ţării, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Până în anul

2060 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei în vârstă de muncă în

regiunile din sudul ţării: Sud-Vest Oltenia (-57,9% în mediul urban şi -58,7% în mediul

rural), Sud-Muntenia (-50,6% în mediul urban şi -52,0% în mediul rural) şi Sud-Est

(-45,1% în mediul urban şi -47,2% în mediul rural).

Totodată, se estimează că, în anul 2060, regiunile Vest (459,5 mii persoane în mediul

urban şi 265,3 mii persoane în mediul rural) şi Sud-Vest Oltenia (269,5 mii persoane în

mediul urban şi 272,3 mii persoane în mediul rural) vor continua să se încadreze în grupul

regiunilor cu cel mai mic număr al populaţiei rezidente în vârstă de muncă, la polul opus

menţinându-se regiunile Centru, Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov.

În anul 2060, la nivelul regiunilor de dezvoltare, în varianta medie, ponderile populaţiei

urbane de 15-64 ani pe regiuni vor oscila între 54,9% în regiunea Bucureşti-Ilfov şi

66,2% în regiunea Nord-Est. În ceea ce priveşte populaţia rurală de 15-64 ani

prognozată cele mai mai ponderi ale populaţiei în vârstă de muncă se vor regăsi în

regiunile Nord-Est (57,8%) şi Centru (54,1%).


33

Tabel 3.4 Ponderea populaţiei rezidente în profil teritorial, pe medii de rezidenţă pe grupe mari de vârstă în total populaţie, înregistrată în anul 2017 şi proiectată

în anul 2060, în varianta medie -procente-


Populaţia rezidentă înregistrată în anul 2017

Populaţia rezidentă prognozată în anul 2060

0-14 ani

15-64 ani

65 ani şi peste

0-14 ani 15-64

ani 65 ani şi

peste

Total 15,6 66,4 18,0 12,9 57,4 29,7

-din care:

Urban 14,9 69,0 16,1 11,9 60,4 27,7

Rural 16,4 63,4 20,2 14,1 53,9 32,0

Nord-Vest 15,8 67,3 16,9 12,7 58,1 29,2

-din care:

Urban 14,8 70,2 15,0 11,9 62,6 25,5

Rural 16,9 64,2 18,9 13,5 53,5 33,0

Centru 16,4 66,2 17,4 14,0 57,7 28,3

-din care:

Urban 15,0 67,7 17,3 12,7 59,9 27,4

Rural 18,2 64,1 17,7 15,7 54,7 29,6

Nord-Est 17,9 64,5 17,6 15,9 61,3 22,8

-din care:

Urban 16,9 67,4 15,7 14,4 66,2 19,4

Rural 18,6 62,4 19,0 17,0 57,8 25,2

Sud-Est 15,5 65,6 18,9 13,5 57,7 28,8

-din care:

Urban 14,7 68,0 17,3 12,6 61,7 25,7

Rural 16,5 62,9 20,6 14,5 53,3 32,2

Sud-Muntenia 14,8 65,3 19,9 12,0 55,9 32,1

-din care:

Urban 14,7 68,4 16,9 11,9 61,5 26,6

Rural 15,0 63,3 21,9 12,0 52,6 35,4

Bucureşti-Ilfov 14,7 69,7 15,7 10,2 54,7 35,1

-din care:

Urban 14,4 69,8 15,8 9,9 54,9 35,2

Rural 16,8 68,7 14,5 12,3 53,4 34,3

Sud-Vest Oltenia 13,9 66,2 19,9 11,1 54,1 34,8

-din care:

Urban 14,7 71,0 14,3 12,1 62,3 25,6

Rural 13,3 62,2 24,5 10,3 47,9 41,8

Vest 14,4 68,1 17,5 11,6 57,3 31,1

-din care:

Urban 13,9 69,8 16,3 11,1 60,1 28,8

Rural 15,2 65,5 19,3 12,3 53,2 34,5


34

Tabel 3.5 Ponderea populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă în profil teritorial pe grupe mari de vârstă în total populaţie, înregistrată în anul 2017 şi proiectată

în anul 2060, în varianta intermediară

-procente-


Populaţia rezidentă înregistrată în anul 2017

Populaţia rezidentă prognozată în anul 2060

0-14 ani 15-64

ani 65 ani

şi peste 0-14 ani

15-64 ani

65 ani şi peste

Total 15,6 66,4 18,0 15,8 55,2 29,0

-din care:

Urban 14,9 69,0 16,1 14,6 58,0 27,4

Rural 16,4 63,4 20,2 17,3 51,8 30,9

Nord-Vest 15,8 67,3 16,9 16,4 56,3 27,3

-din care:

Urban 14,8 70,2 15,0 15,5 60,6 23,9

Rural 16,9 64,2 18,9 17,5 51,7 30,8

Centru 16,4 66,2 17,4 16,8 55,8 27,4

-din care:

Urban 15,0 67,7 17,3 15,3 58,1 26,6

Rural 18,2 64,1 17,7 18,9 52,6 28,4

Nord-Est 17,9 64,5 17,6 19,3 58,3 22,4

-din care:

Urban 16,9 67,4 15,7 17,5 63,4 19,1

Rural 18,6 62,4 19,0 20,6 54,8 24,6

Sud-Est 15,5 65,6 18,9 16,4 55,5 28,1

-din care:

Urban 14,7 68,0 17,3 15,4 59,5 25,1

Rural 16,5 62,9 20,6 17,5 51,2 31,3

Sud-Muntenia 14,8 65,3 19,9 15,0 53,8 31,2

-din care:

Urban 14,7 68,4 16,9 14,9 59,1 26,0

Rural 15,0 63,3 21,9 15,0 50,5 34,5

Bucureşti-Ilfov 14,7 69,6 15,7 11,4 51,6 37,0

-din care:

Urban 14,4 69,8 15,8 11,1 51,8 37,1

Rural 16,8 68,7 14,5 13,8 50,3 35,9

Sud-Vest Oltenia 13,9 66,2 19,9 13,8 52,8 33,4

-din care:

Urban 14,7 71,0 14,3 15,0 60,5 24,5

Rural 13,3 62,2 24,5 12,9 46,9 40,2

Vest 14,4 68,1 17,5 15,3 55,1 29,6

-din care:

Urban 13,9 69,8 16,3 14,7 57,8 27,5

Rural 15,2 65,5 19,3 16,2 51,0 32,8


35

În varianta intermediară în anul 2060, populaţia rezidentă din urban în vârstă de muncă,

de 15-64 ani, va înregistra o reduce de la 7258,5 mii persoane (2017) la 4859,2 mii

persoane (2060), iar ponderea va scădea de la 69% (2017) la 58% (2060). În mediul rural

scăderea va fi de 2121,4 mii persoane, de la 5753,4 mii persoane (2017) la 3631,9 mii

persoane (2060).

La nivelul regiunilor de dezvoltare ponderea populaţiei rezidente din mediul urban de

15-64 ani variază, pentru anul 2060, între 51,8% în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 63,4% în

regiunea Nord-Est, iar în mediul rural între 46,9% în regiunea Sud-Vest Oltenia şi 54,8%

în regiunea Nord-Est. Dacă în anul 2017 la nivelul regiunilor de dezvoltare ponderea

populaţiei rezidente în vârstă de muncă, de 15-64 ani, din urban depăşea 70,0% în

regiunile Nord-Vest (70,2%) şi Sud-Vest Oltenia (71,0%), în anul 2060, aceste regiuni ar

înregistra ponderi în jurul valorii de 60,0% din populaţia rezidentă proiectată.

În profil regional, în anul 2060, în mediul urban, cea mai mare pondere a populaţiei

rezidente adulte (de 15-64 ani) de 63,4% se va înregistra în regiunea Nord-Est, urmată de

regiunea Nord-Vest cu o pondere de 60,6% din populaţia rezidentă a fiecărei regiuni.

La polul opus, cele mai mici ponderi din mediul urban vor fi, în anul 2060, în regiunile

Bucureşti-Ilfov (51,8%) şi Vest (cu 57,8%) din populaţia rezidentă regională proiectată. În

mediul rural, în anul 2060, cele mai mari ponderi ale populaţiei rezidente adulte vor fi în

regiunea Nord-Est (54,8%) şi Centru (52,6%), iar cele mai mici ponderi vor putea fi

întâlnite în regiunile Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov cu 46,9%, respectiv 50,3%.

Fenomenul de îmbătrânire demografică a populaţiei, caracterizat prin reducerea

numărului şi ponderii tinerilor (de 0-14 ani) în cadrul populaţiei rezidente totale, simultan

cu creşterea numărului şi ponderii persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste), se va

accentua în timp.

Între anii 2002 şi 2017 populaţia rezidentă de 65 de ani şi peste din mediul urban a

crescut de la 1204,4 mii persoane la 1695,2 mii persoane, iar ponderea a crescut de la

10,5% la 16,1%. În ceea ce priveşte mediul rural, în aceeaşi perioadă populaţia rezidenta

de 65 de ani şi peste a scăzut uşor de la 1850,2 mii persoane, la 1829,3 mii persoane, în

schimb ponderea a crescut de la 18,1% la 20,2%.

În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite la

nivel teritorial. Pentru populaţia rezidentă în vârstă de 65 de ani şi peste este anticipată o

creştere numerică continuă.


36

Ponderea populaţiei rezidente vârstnice în total populaţie rezidentă, va creşte în perioada

2017-2060, în varianta medie, în ambele medii de rezidenţă (de la 16,1% la 27,7% în

mediul urban şi de la 20,2% la 32,0% în mediul rural), iar ponderea tinerilor se va reduce

de la 14,9% la 11,9% în mediul urban şi de la 16,4% la 14,1% în mediul rural ceea ce va

duce la accentuarea gradului de îmbătrânire demografică a populaţiei României. Dacă în

anul 2017, indicele de îmbătrânire la nivelul mediului urban a fost de 108 vârstnici la

100 tineri, în perspectiva anului 2060 indicele de îmbătrânire va fi de 233 vârstnici la

100 tineri. În mediul rural, în anul 2017 indicatorul de îmbătrânire a fost de 123 vârstnici la

100 de tineri, iar în anul 2060 ar putea ajunge la 228 vârstnici la 100 de tineri.

În profil teritorial, în anul 2060, în mediul urban regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru vor

fi zonele cele mai “îmbătrânite” cu ponderi de 35,2%, 28,8% şi respectiv 27,4% din

populaţia rezidentă regională proiectată. În mediul rural cele mai mari ponderi ale

populaţiei vârstnice rezidente vor fi în regiunile Sud-Vest Oltenia (41,8%), Sud-Muntenia

(35,4%) şi Vest (34,5%).

În varianta intermediară ponderea populaţiei rezidente de 65 de ani şi peste în total

populaţie rezidentă va creşte, în mediul urban, între anii 2017 şi 2060 de la 16,1% la

27,4% şi în mediul rural de la 20,2% la 30,9%. Indicele de îmbătrânire la nivelul ţării în

această variantă va fi, în anul 2060, de 188 vârstnici la 100 tineri în mediul urban şi de

178 vârstnici la 100 tineri în mediul rural.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea populaţiei vârstnice din mediul urban va

oscila între 37,1% (Bucureşti-Ilfov) şi 19,1% (Nord-Est), iar în mediul rural între 40,2%

(Sud-Vest Oltenia) şi 24,6%(Nord-Est).

Populaţia de 65 de ani şi peste reprezintă o categorie socială vulnerabilă, cu probleme

specifice în raport cu celelalte segmente sociale. Asigurarea necesităţilor populaţiei

vârstnice cu resurse pentru un trai decent presupune o gamă largă de preocupări, atât în

plan economic, cât şi pe plan social şi psihosocial. Premisele pesimiste ale unui

dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile

consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea

şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate, în

educaţie, în protecţia socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi

cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei.


37

ANEXE


38

1. Populaţia rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta medie

- persoane -

Medii de rezidenţă /Regiuni de dezvoltare

2017 2020 2030 2040 2050 2060

TOTAL 19591668 19207602 17892489 16450753 15087120 13784413

-din care:

Urban 10519506 10401442 9781713 9050863 8344787 7642945

Rural 9072162 8806160 8110776 7399890 6742333 6141468

Regiunea NORD-VEST 2565386 2542195 2425007 2272437 2116551 1958256

-din care:

Urban 1342527 1335100 1273555 1193429 1111562 1028429

Rural 1222859 1207095 1151452 1079008 1004989 929827

Regiunea CENTRU 2329924 2306129 2195341 2060871 1932145 1801639

-din care:

Urban 1335301 1328280 1264468 1187016 1112873 1037704

Rural 994623 977849 930873 873855 819272 763935

Regiunea NORD-EST 3231018 3154421 2969728 2794788 2646000 2532595

-din care:

Urban 1348772 1314997 1238003 1165075 1103049 1055774

Rural 1882246 1839424 1731725 1629713 1542951 1476821

Regiunea SUD-EST 2434958 2351288 2104401 1870423 1667700 1494033

-din care:

Urban 1291632 1251868 1120421 995847 887913 795450

Rural 1143326 1099420 983980 874576 779787 698583

Regiunea SUD-MUNTENIA 2984992 2872253 2545664 2240191 1952736 1692465

-din care:

Urban 1175564 1134102 1005149 884534 771033 668266

Rural 1809428 1738151 1540515 1355657 1181703 1024199

Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 2294452 2342783 2368245 2295272 2192979 2038951

-din care:

Urban 2036090 2091603 2114335 2049186 1957860 1820346

Rural 258362 251180 253910 246086 235119 218605

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1962034 1871089 1624916 1394249 1185866 1001739

-din care:

Urban 900893 861098 747806 641650 545750 461012

Rural 1061141 1009991 877110 752599 640116 540727

Regiunea VEST 1788904 1767444 1659187 1522522 1393143 1264735

-din care:

Urban 1088727 1084395 1017975 934126 854747 775964

Rural 700177 683049 641212 588396 538396 488771


39

2. Populaţia masculină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei masculine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta medie

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

Masculin 9579992 9373267 8717249 7997151 7296796 6641838

-din care:

Urban 5021154 4966694 4665329 4308972 3953341 3605531

Rural 4558838 4406573 4051920 3688179 3343455 3036307


-din care:

Urban 642177 638394 607777 568206 526692 485031

Rural 610402 600433 571678 534505 495544 456428

Regiunea CENTRU 1143689 1128727 1069822 1001126 933993 866154

-din care:

Urban 642239 637791 604456 565608 527630 489255

Rural 501450 490936 465366 435518 406363 376899


-din care:

Urban 648776 633656 597928 563129 531952 509668

Rural 957366 933393 880665 829379 783550 750688

Regiunea SUD-EST 1195526 1151109 1025465 908011 804664 718352

-din care:

Urban 619874 600344 534766 473478 419535 374506

Rural 575652 550765 490699 434533 385129 343846


-din care:

Urban 562764 543491 481405 422572 365520 315026

Rural 904796 864924 766135 672566 581926 501640


-din care:

Urban 949658 979098 994642 966464 921007 851254

Rural 127484 124115 126056 122468 116723 107915


-din care:

Urban 432829 413148 355703 301804 253201 212321

Rural 532839 502689 432927 367476 308451 258720

Regiunea VEST 871686 860090 807046 739445 673573 608641

-din care:

Urban 522837 520772 488652 447711 407804 368470

Rural 348849 339318 318394 291734 265769 240171


40

3. Populaţia feminină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei feminine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta medie

- persoane-


2017 2020 2030 2040 2050 2060

Feminin 10011676 9834335 9175240 8453602 7790324 7142575

-din care:

Urban 5498352 5434749 5116383 4741891 4391446 4037414

Rural 4513324 4399586 4058857 3711711 3398878 3105161


-din care:

Urban 700350 696706 665778 625223 584870 543398

Rural 612457 606662 579774 544503 509445 473399

Regiunea CENTRU 1186235 1177402 1125519 1059745 998152 935485

-din care:

Urban 693062 690489 660012 621408 585243 548449

Rural 493173 486913 465507 438337 412909 387036


-din care:

Urban 699996 681341 640075 601946 571097 546106

Rural 924880 906031 851060 800334 759401 726133

Regiunea SUD-EST 1239432 1200179 1078936 962412 863036 775681

-din care:

Urban 671758 651524 585655 522369 468378 420944

Rural 567674 548655 493281 440043 394658 354737


-din care:

Urban 612800 590611 523744 461962 405513 353240

Rural 904632 873227 774380 683091 599777 522559


-din care:

Urban 1086432 1112505 1119693 1082722 1036853 969092

Rural 130878 127065 127854 123618 118396 110690


-din care:

Urban 468064 447950 392103 339846 292549 248691

Rural 528302 507302 444183 385123 331665 282007

Regiunea VEST 917218 907354 852141 783077 719570 656094

-din care:

Urban 565890 563623 529323 486415 446943 407494

Rural 351328 343731 322818 296662 272627 248600


41

4. Populaţia rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă, regiuni de dezvoltare şi grupe mari de vârstă, la orizontul anului 2060, în varianta medie

- persoane-

Medii de rezidenţă / Regiuni de dezvoltare

1 iulie 2017 2060

0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi

peste 0-14 ani 15-64 ani

65 ani şi peste

TOTAL TARA 3055366 13011863 3524439 1773401 7920452 4090560

-din care:

Urban 1565846 7258481 1695179 895383 4550214 2090596

Rural 1489520 5753382 1829260 878018 3370238 1999964


-din care:

Urban 199174 941836 201517 120073 629205 257134

Rural 207077 784350 231432 128687 509131 314026

Regiunea CENTRU 382207 1541281 406436 252230 1038781 510628

-din care:

Urban 200693 903827 230781 131257 618536 282825

Rural 181514 637454 175655 120973 420245 227803


-din care:

Urban 227446 909378 211948 149943 692212 202416

Rural 350426 1173683 358137 253100 859979 374945

Regiunea SUD-EST 378581 1597292 459085 201783 862005 430245

-din care:

Urban 189697 877962 223973 98921 482365 201220

Rural 188884 719330 235112 102862 379640 229025


-din care:

Urban 172710 804654 198200 77291 397676 172235

Rural 270551 1143167 395710 125903 549029 370331


-din care:

Urban 292985 1420902 322203 180488 1001180 642965

Rural 43361 177648 37353 26294 114614 73410


-din care:

Urban 132049 639736 129108 52174 269517 110970

Rural 141350 659380 260411 58710 272255 238113

Regiunea VEST 257449 1218556 312899 146725 724868 393142

-din care:

Urban 151092 760186 177449 85237 459524 220830

Rural 106357 458370 135450 61488 265344 172312


42

5. Populaţia rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă, la orizontul anului 2060, în varianta intermediară

- persoane-


2017 2020 2030 2040 2050 2060

TOTAL TARA 19591668 19241412 18117713 17011378 16143452 15390623

-din care:

Urban 10519506 10419948 9905495 9359704 8924889 8507052

Rural 9072162 8821464 8212218 7651674 7218563 6883571


-din care:

Urban 1342527 1338312 1294787 1242557 1196202 1160863

Rural 1222859 1210000 1170647 1123426 1081515 1049563

Regiunea CENTRU 2329924 2309808 2221155 2130503 2069804 2017738

-din care:

Urban 1335301 1330399 1279336 1227123 1192162 1162173

Rural 994623 979409 941819 903380 877642 855565


-din care:

Urban 1348772 1317443 1253504 1205183 1180655 1176155

Rural 1882246 1842845 1753408 1685816 1651506 1645212

Regiunea SUD-EST 2434958 2355241 2128688 1930322 1784430 1679494

-din care:

Urban 1291632 1253972 1133351 1027738 950062 894193

Rural 1143326 1101269 995337 902584 834368 785301


-din care:

Urban 1175564 1135693 1017100 913337 825949 753920

Rural 1809428 1740589 1558831 1399802 1265867 1155476


-din care:

Urban 2036090 2095481 2141219 2116827 2080402 1964055

Rural 258362 251646 257138 254209 249835 235863


-din care:

Urban 900893 862347 754908 658656 577028 510953

Rural 1061141 1011456 885439 772545 676802 599303

Regiunea VEST 1788904 1770551 1680889 1578195 1503457 1442028

-din care:

Urban 1088727 1086301 1031290 968283 922429 884740

Rural 700177 684250 649599 609912 581028 557288


43

6. Populaţia masculină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei masculine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta intermediară

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

Masculin 9579992 9390518 8831334 8281945 7831639 7452024

-din care:

Urban 5021154 4976009 4727389 4464615 4245630 4038903

Rural 4558838 4414509 4103945 3817330 3586009 3413121


-din care:

Urban 642177 640106 618427 593019 568724 550703

Rural 610402 602038 581678 557796 535023 518112

Regiunea CENTRU 1143689 1130624 1082899 1036598 1004500 976764

-din care:

Urban 642239 638864 611850 585667 567504 551807

Rural 501450 491760 471049 450931 436996 424957


-din care:

Urban 648776 634743 605057 582096 569305 567753

Rural 957366 935001 891196 857345 838576 836244

Regiunea SUD-EST 1195526 1153070 1037531 937336 860766 807302

-din care:

Urban 619874 601367 541060 488772 448782 420878

Rural 575652 551703 496471 448564 411984 386424


-din care:

Urban 562764 544281 487169 436374 391400 355462

Rural 904796 866180 775305 694533 623138 566026


-din care:

Urban 949658 981093 1008686 1002736 988949 932600

Rural 127484 124368 127826 127038 125269 118139


-din care:

Urban 432829 413838 359414 310180 267882 235227

Rural 532839 503526 437430 377658 326326 286637

Regiunea VEST 871686 861650 818716 769236 731781 701055

-din care:

Urban 522837 521717 495726 465771 443084 424473

Rural 348849 339933 322990 303465 288697 276582


44

7. Populaţia feminină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei feminine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta intermediară

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

Feminin 10011676 9850894 9286379 8729433 8311813 7938599

-din care:

Urban 5498352 5443939 5178106 4895089 4679259 4468149

Rural 4513324 4406955 4108273 3834344 3632554 3470450


-din care:

Urban 700350 698206 676360 649538 627478 610160

Rural 612457 607962 588969 565630 546492 531451

Regiunea CENTRU 1186235 1179184 1138256 1093905 1065304 1040974

-din care:

Urban 693062 691535 667486 641456 624658 610366

Rural 493173 487649 470770 452449 440646 430608


-din care:

Urban 699996 682700 648447 623087 611350 608402

Rural 924880 907844 862212 828471 812930 808968

Regiunea SUD-EST 1239432 1202171 1091157 992986 923664 872192

-din care:

Urban 671758 652605 592291 538966 501280 473315

Rural 567674 549566 498866 454020 422384 398877


-din care:

Urban 612800 591412 529931 476963 434549 398458

Rural 904632 874409 783526 705269 642729 589450


-din care:

Urban 1086432 1114388 1132533 1114091 1091453 1031455

Rural 130878 127278 129312 127171 124566 117724


-din care:

Urban 468064 448509 395494 348476 309146 275726

Rural 528302 507930 448009 394887 350476 312666

Regiunea VEST 917218 908901 862173 808959 771676 740973

-din care:

Urban 565890 564584 535564 502512 479345 460267

Rural 351328 344317 326609 306447 292331 280706


45

8. Populaţia rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă, regiuni de dezvoltare şi grupe mari de vârstă, la orizontul anului 2060, în varianta intermediară

-persoane -


1 iulie 2017 2060

0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi

peste 0-14 ani 15-64 ani

65 ani şi peste

TOTAL TARA 3055366 13011863 3524439 2435082 8491138 4464403

-din care:

Urban 1565846 7258481 1695179 1218508 4859192 2295746

Rural 1489520 5753382 1829260 1216574 3631946 2168657


-din care:

Urban 199174 941836 201517 175361 687834 271340

Rural 207077 784350 231432 187943 556572 331376

Regiunea CENTRU 382207 1541281 406436 340014 1125012 552712

-din care:

Urban 200693 903827 230781 176938 669882 306134

Rural 181514 637454 175655 163076 455130 246578


-din care:

Urban 227446 909378 211948 202775 734017 221004

Rural 350426 1173683 358137 342280 911917 409374

Regiunea SUD-EST 378581 1597292 459085 275659 932758 471077

-din care:

Urban 189697 877962 223973 135137 521957 220317

Rural 188884 719330 235112 140522 410801 250760


-din care:

Urban 172710 804654 198200 108623 431404 189462

Rural 270551 1143167 395710 176942 595594 407371


-din care:

Urban 292985 1420902 322203 219057 1019043 729910

Rural 43361 177648 37353 31913 116659 83336


-din care:

Urban 132049 639736 129108 72244 291599 117797

Rural 141350 659380 260411 81294 294562 252760

Regiunea VEST 257449 1218556 312899 220977 794167 426884

-din care:

Urban 151092 760186 177449 128372 503456 239784

Rural 106357 458370 135450 92605 290711 187100


46

9. Populaţia rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta optimistă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

TOTAL TARA 19591668 19255583 18180793 17165895 16551412 16259548

-din care:

Urban 10519506 10427808 9941997 9448573 9158647 9016453

Rural 9072162 8827775 8238796 7717322 7392765 7243095


-din care:

Urban 1342527 1338478 1295952 1249794 1228307 1226900

Rural 1222859 1210150 1171700 1129968 1110542 1109270

Regiunea CENTRU 2329924 2311476 2227412 2145053 2112129 2110637

-din care:

Urban 1335301 1331359 1282940 1235503 1216540 1215680

Rural 994623 980117 944472 909550 895589 894957


-din care:

Urban 1348772 1318332 1258193 1216055 1208279 1238225

Rural 1882246 1844090 1759966 1701023 1690148 1732036

Regiunea SUD-EST 2434958 2356759 2135199 1944285 1817220 1748001

-din care:

Urban 1291632 1254780 1136818 1035172 967520 930667

Rural 1143326 1101979 998381 909113 849700 817334


-din care:

Urban 1175564 1136718 1020591 921733 846218 793048

Rural 1809428 1742160 1564180 1412669 1296933 1215443


-din care:

Urban 2036090 2097458 2154096 2146463 2154867 2149535

Rural 258362 251883 258685 257768 258777 258137


-din care:

Urban 900893 863101 758284 666245 594798 542830

Rural 1061141 1012340 889399 781446 697645 636692

Regiunea VEST 1788904 1772638 1687136 1593393 1535549 1498794

-din care:

Urban 1088727 1087582 1035123 977608 942118 919568

Rural 700177 685056 652013 615785 593431 579226


47

10. Populaţia masculină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei masculine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta optimistă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

Masculin 9579992 9396784 8862972 8355010 8022803 7879167

-din care:

Urban 5021154 4979488 4745724 4506541 4354139 4286070

Rural 4558838 4417296 4117248 3848469 3668664 3593097


-din care:

Urban 642177 640109 618681 595393 582952 581985

Rural 610402 602043 581928 560069 548444 547545

Regiunea CENTRU 1143689 1131372 1086127 1043136 1023544 1021239

-din care:

Urban 642239 639285 613676 589355 578247 576927

Rural 501450 492087 472451 453781 445297 444312


-din care:

Urban 648776 635156 607606 587350 581403 596616

Rural 957366 935611 894924 865083 856487 878838

Regiunea SUD-EST 1195526 1153845 1040870 944020 877308 846060

-din care:

Urban 619874 601772 542803 492256 457415 441146

Rural 575652 552073 498067 451764 419893 404914


-din care:

Urban 562764 544658 488613 439829 399794 372955

Rural 904796 866785 777616 700061 636571 593938


-din care:

Urban 949658 982147 1015847 1017866 1024718 1023496

Rural 127484 124500 128727 128948 129798 129635


-din care:

Urban 432829 414211 361053 313872 276772 251294

Rural 532839 503978 439424 382147 337128 306152

Regiunea VEST 871686 862369 821556 777236 747884 729414

-din care:

Urban 522837 522150 497445 470620 452838 441651

Rural 348849 340219 324111 306616 295046 287763


48

11. Populaţia feminină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei feminine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta optimistă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

Feminin 10011676 9858799 9317821 8810885 8528609 8380381

-din care:

Urban 5498352 5448320 5196273 4942032 4804508 4730383

Rural 4513324 4410479 4121548 3868853 3724101 3649998


-din care:

Urban 700350 698369 677271 654401 645355 644915

Rural 612457 608107 589772 569899 562098 561725

Regiunea CENTRU 1186235 1180104 1141285 1101917 1088585 1089398

-din care:

Urban 693062 692074 669264 646148 638293 638753

Rural 493173 488030 472021 455769 450292 450645


-din care:

Urban 699996 683176 650587 628705 626876 641609

Rural 924880 908479 865042 835940 833661 853198

Regiunea SUD-EST 1239432 1202914 1094329 1000265 939912 901941

-din care:

Urban 671758 653008 594015 542916 510105 489521

Rural 567674 549906 500314 457349 429807 412420


-din care:

Urban 612800 592060 531978 481904 446424 420093

Rural 904632 875375 786564 712608 660362 621505


-din care:

Urban 1086432 1115311 1138249 1128597 1130149 1126039

Rural 130878 127383 129958 128820 128979 128502


-din care:

Urban 468064 448890 397231 352373 318026 291536

Rural 528302 508362 449975 399299 360517 330540

Regiunea VEST 917218 910269 865580 816157 787665 769380

-din care:

Urban 565890 565432 537678 506988 489280 477917

Rural 351328 344837 327902 309169 298385 291463


49

12. Populaţia rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta pesimistă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

TOTAL TARA 19591668 19187953 17733300 16064065 14392939 12539856

-din care:

Urban 10519506 10391451 9700154 8851041 7985020 6992334

Rural 9072162 8796502 8033146 7213024 6407919 5547522


-din care:

Urban 1342527 1333626 1262357 1168152 1070362 955750

Rural 1222859 1205763 1141327 1056153 967740 864116

Regiunea CENTRU 2329924 2303351 2173506 2008911 1843355 1648552

-din care:

Urban 1335301 1326679 1251892 1157089 1061732 949530

Rural 994623 976672 921614 851822 781623 699022


-din care:

Urban 1348772 1313047 1220887 1121733 1019984 911535

Rural 1882246 1836697 1707782 1569086 1426758 1275061

Regiunea SUD-EST 2434958 2347808 2080916 1810584 1561276 1294446

-din care:

Urban 1291632 1250015 1107917 963987 831251 689186

Rural 1143326 1097793 972999 846597 730025 605260


-din care:

Urban 1175564 1133074 996899 866411 741486 616869

Rural 1809428 1736575 1527871 1327880 1136418 945428


-din care:

Urban 2036090 2090808 2104890 2023085 1908415 1723808

Rural 258362 251084 252776 242952 229181 207011


-din care:

Urban 900893 860527 742372 629509 524281 423530

Rural 1061141 1009322 870736 738359 614934 496764

Regiunea VEST 1788904 1766271 1650981 1501250 1348749 1176986

-din care:

Urban 1088727 1083675 1012940 921075 827509 722126

Rural 700177 682596 638041 580175 521240 454860


50

13. Populaţia masculină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei masculine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta pesimistă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

Masculin 9579992 9366572 8627118 7789176 6957285 6058389

-din care:

Urban 5021154 4963543 4619847 4203195 3781695 3308835

Rural 4558838 4403029 4007313 3585981 3175590 2749554


-din care:

Urban 642177 637703 601261 554297 505863 451518

Rural 610402 599783 565593 521488 475994 424866

Regiunea CENTRU 1143689 1127976 1058221 973793 891032 797184

-din care:

Urban 642239 637373 597891 550144 503360 450347

Rural 501450 490603 460330 423649 387672 346837


-din care:

Urban 648776 633015 588798 540582 490362 440376

Rural 957366 932427 867282 796289 722403 648603

Regiunea SUD-EST 1195526 1149593 1012021 877166 759847 628809

-din care:

Urban 619874 599556 527733 457374 396239 327894

Rural 575652 550037 484288 419792 363608 300915


-din care:

Urban 562764 543198 476626 412777 351273 292338

Rural 904796 864444 758578 657043 559259 465424


-din care:

Urban 949658 979278 988879 951543 897541 809918

Rural 127484 124135 125375 120594 113751 102650


-din care:

Urban 432829 413013 352567 295398 243078 195099

Rural 532839 502520 429136 359707 296126 237733

Regiunea VEST 871686 859487 802823 728499 650756 563871

-din care:

Urban 522837 520407 486092 441080 393979 341345

Rural 348849 339080 316731 287419 256777 222526


51

14. Populaţia feminină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei feminine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta pesimistă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

Feminin 10011676 9821381 9106182 8274889 7435654 6481467

-din care:

Urban 5498352 5427908 5080307 4647846 4203325 3683499

Rural 4513324 4393473 4025833 3627043 3232329 2797968


-din care:

Urban 700350 695923 661096 613855 564499 504232

Rural 612457 605980 575734 534665 491746 439250

Regiunea CENTRU 1186235 1175375 1115285 1035118 952323 851368

-din care:

Urban 693062 689306 654001 606945 558372 499183

Rural 493173 486069 461284 428173 393951 352185


-din care:

Urban 699996 680032 632089 581151 529622 471159

Rural 924880 904270 840500 772797 704355 626458

Regiunea SUD-EST 1239432 1198215 1068895 933418 801429 665637

-din care:

Urban 671758 650459 580184 506613 435012 361292

Rural 567674 547756 488711 426805 366417 304345


-din care:

Urban 612800 589876 520273 453634 390213 324531

Rural 904632 872131 769293 670837 577159 480004


-din care:

Urban 1086432 1111530 1116011 1071542 1010874 913890

Rural 130878 126949 127401 122358 115430 104361


-din care:

Urban 468064 447514 389805 334111 281203 228431

Rural 528302 506802 441600 378652 318808 259031

Regiunea VEST 917218 906784 848158 772751 697993 613115

-din care:

Urban 565890 563268 526848 479995 433530 380781

Rural 351328 343516 321310 292756 264463 232334


52

15. Populaţia rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta constantă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

TOTAL ŢARĂ 19591668 19097057 17326211 15165933 12992038 11032540

-din care:

Urban 10519506 10317248 9496420 8455639 7409091 6459865

Rural 9072162 8779809 7829791 6710294 5582947 4572675


-din care:

Urban 1342527 1300160 1191582 1060867 933728 812278

Rural 1222859 1180564 1081975 963283 847840 737561

Regiunea CENTRU 2329924 2301273 2155915 1962533 1765184 1586507

-din care:

Urban 1335301 1318090 1234834 1124071 1011037 908697

Rural 994623 983183 921081 838462 754147 677810


-din care:

Urban 1348772 1316089 1200664 1060471 911582 767894

Rural 1882246 1827586 1667302 1472624 1265869 1066337

Regiunea SUD-EST 2434958 2339283 2009426 1636585 1264917 947526

-din care:

Urban 1291632 1241760 1066663 868748 671455 502975

Rural 1143326 1097523 942763 767837 593462 444551


-din care:

Urban 1175564 1129038 961136 774639 587352 421000

Rural 1809428 1729895 1472638 1186892 899932 645051


-din care:

Urban 2036090 2079575 2135206 2131827 2130637 2124211

Rural 258362 268275 275452 275016 274863 274033


-din care:

Urban 900893 859949 708917 540368 378213 254096

Rural 1061141 1000202 824537 628499 439898 295537

Regiunea VEST 1788904 1765168 1641461 1472329 1292023 1100509

-din care:

Urban 1088727 1072588 997419 894647 785086 668714

Rural 700177 692580 644042 577682 506937 431795


53

16. Populaţia masculină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei masculine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta constantă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

MASCULIN 9579992 9346022 8466733 7381915 6269244 5298277

-din care:

Urban 5021154 4924466 4528470 4019215 3495427 3035794

Rural 4558838 4421556 3938263 3362700 2773817 2262483


-din care:

Urban 642177 631948 585735 523760 457830 395816

Rural 610402 600189 556298 497437 434821 375924

Regiunea CENTRU 1143689 1126675 1048189 947043 843422 753354

-din care:

Urban 642239 631844 587829 531106 472995 422484

Rural 501450 494831 460360 415937 370427 330870


-din care:

Urban 648776 632073 579346 514493 443342 375150

Rural 957366 931789 854060 758455 653566 553037

Regiunea SUD-EST 1195526 1145315 976023 787561 599259 444959

-din care:

Urban 619874 593536 505804 408137 310554 230591

Rural 575652 551779 470219 379424 288705 214368


-din care:

Urban 562764 537738 455844 364102 271608 193408

Rural 904796 864474 732820 585335 436640 310926


-din care:

Urban 949658 973385 1002728 1002329 1000528 998191

Rural 127484 132892 136898 136843 136597 136278


-din care:

Urban 432829 409863 332942 247271 166475 107391

Rural 532839 500556 406614 301986 203313 131155

Regiunea VEST 871686 859125 799236 715300 621843 522688

-din care:

Urban 522837 514079 478243 428018 372095 312764

Rural 348849 345046 320993 287282 249748 209924


54

17. Populaţia feminină rezidentă a României înregistrată în anul 2017 şi proiecţia populaţiei feminine rezidente, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, la orizontul anului 2060, în varianta constantă

- persoane -


2017 2020 2030 2040 2050 2060

FEMININ 10011676 9751035 8859478 7784018 6722794 5734263

-din care:

Urban 5498352 5392465 4967856 4436864 3915085 3425644

Rural 4513324 4358570 3891622 3347154 2807709 2308619


-din care:

Urban 700350 667731 605127 536368 475383 416119

Rural 612457 580856 526397 466585 413534 361980

Regiunea CENTRU 1186235 1174598 1107726 1015490 921762 833153

-din care:

Urban 693062 686286 647215 593324 538561 486789

Rural 493173 488312 460511 422166 383201 346364


-din care:

Urban 699996 683956 621071 545561 467805 392258

Rural 924880 895857 813489 714586 612738 513786

Regiunea SUD-EST 1239432 1193968 1033403 849024 665658 502567

-din care:

Urban 671758 648272 561093 460983 361423 272872

Rural 567674 545696 472310 388041 304235 229695


-din care:

Urban 612800 591369 505464 410869 316257 228034

Rural 904632 865352 739646 601225 462779 333683


-din care:

Urban 1086432 1106139 1132384 1129390 1130017 1125919

Rural 130878 135434 138648 138281 138358 137856


-din care:

Urban 468064 450191 376323 293707 212514 147461

Rural 528302 499541 417575 325903 235809 163626

Regiunea VEST 917218 906043 842225 757029 670180 577821

-din care:

Urban 565890 558521 519181 466663 413126 356192

Rural 351328 347522 323044 290366 257054 221629


55

Notă metodologică

Cadrul general

Populaţia rezidentă a României a cunoscut, în ultimii ani, modificări semnificative.

Evoluţia populaţiei a devenit un proces din ce în ce mai complex, influenţată de nivelul

sporului natural şi de cel al migraţiei internaţionale. În evaluarea comparativă a acestor

doi factori se poate constata faptul că scăderea natalităţii pe o perioadă lungă de timp

poate avea implicaţii mult mai profunde în comparaţie cu migraţia internaţională.

Implicaţiile mai mari ale scăderii natalităţii, corelate cu nivelul ridicat al mortalităţii

generale, au contribuit şi continuă să exercite influenţe negative, iar redresarea

fenomenelor demografice constituie un proces complex ce poate fi realizat doar prin

măsuri specifice, pe termen lung, bazate în special pe creştere economică şi ridicarea

nivelului de trai ca elemente care contribuie la schimbarea comportamentului demografic.

Dacă natalitatea este un fenomen extrem de sensibil la schimbările de mare amploare

ale factorilor socio-economici şi legislativi, mortalitatea populaţiei are mecanisme

cauzale mai complexe, impactul schimbărilor socio-economice asupra fenomenului fiind

mai puţin evidenţiat pe termen scurt. Evoluţia mortalităţii se caracterizează printr-o mai

mare inerţie şi stabilitate în timp, fiind influenţată, între altele, şi de eficienţa serviciilor

sanitare acordate populaţiei.

Continuarea tendinţei de amânare a naşterii unui copil, corelată cu diminuarea treptată

a populaţiei feminine fertile, prin intrarea în rândul acesteia a generaţiilor scăzute

numeric, născute după anul 1990, vor face ca numărul copiilor să nu poată creşte

spectaculos în viitor.

Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea incidenţei unor boli cronice au determinat, la rândul

lor, schimbarea mortalităţii pe cauze, contribuind la creşterea mortalităţii generale.

Din cauza fluctuaţiilor înregistrate de natalitate şi a schimbărilor în structura pe vârste a

populaţiei rezidente, numărul de decese, în special la vârstele înaintate, urmează să

crească până în jurul anului 2020, fiind determinate de intrarea în grupele de vârstă de

60 ani şi peste a generaţiilor numeroase născute în perioada 1945-1955. Apoi,

decesele vor fi în scădere datorită intrării în aceste grupe de vârstă a generaţiilor

născute între 1956-1966 mai reduse numeric. În schimb, după anul 2030, când

generaţiile „decreţeilor”, născute după anul 1966, vor intra în grupa vârstnicilor,

mortalitatea generală va creşte din nou.


56

Migraţia internă, reprezentată de stabilirile de reşedinţă pe o durată de 12 luni într-un

judeţ influenţează mărimea, structura pe vârste şi sexe a populaţiei rezidente la nivel de

judeţ. Judeţele dezvoltate economic cât şi centrele universitare sunt poli de atracţie a

populaţiei active şi a tinerilor.

Transformările profunde din sistemul legislativ, în principal cele privind libera circulaţie

a persoanelor, au constituit premizele accentuării creşterii nivelului migraţiei

internaţionale.

Începând cu anul 2007 s-a înregistrat o creştere a fenomenului de emigrare din

România, destinaţia preferată fiind ţările din vestul Europei În cadrul migraţiei

internaţionale a crescut proporţia emigrării forţei de muncă tinere calificate.

Ipoteze de lucru pentru scenariile de proiectare selectate

Varianta constantă se bazează pe ipoteza că până în anul 2060 se vor păstra constante

valorile principalelor fenomene demografice înregistrate în profil teritorial în anul 2015.

Această variantă are rol mai mult teoretic, de a studia efectele care ar putea să apară, în

anul 2060, la nivelul populaţiei rezidente din fiecare judeţ, asupra structurii pe sexe şi

grupe de vârstă a populaţiei la nivel teritorial dacă se menţin valorile fertilităţii, sparanţei de

viaţă la naştere şi ale soldului migraţiei din anul 2015.

Variantele optimistă şi pesimistă marchează limita superioară şi cea inferioară a

zonei în care proiectările au cea mai mare probabilitate de realizare.

În varianta optimistă nivelul ratei fertilităţii în profil teritorial ar urma să înregistreze

creşteri, ajungând în anul 2030 la valori cuprinse între 1,55 şi 2,66 copii la o femeie, iar

în anul 2060 între 2,00 şi 3,08 copii la o femeie, la început mai uşor, pe seama

naşterilor amânate de generaţiile de peste 26 ani, iar apoi, datorită creşterii fertilităţii

generaţiilor tinere, rata totală a fertilităţii ar evolua ascendent către nivelul de înlocuire a

generaţiilor.

Reducerea mortalităţii pe vârste se va produce treptat, în funcţie de nivelul pe care îl

înregistrează în prezent, astfel încât, la nivelul fiecărui judeţ, durata medie a vieţii va

oscila în anul 2060 între 80 ani şi 86 ani pentru bărbaţi şi între 89 ani şi 91 ani pentru

femei.

În varianta pesimistă, rata totală a fertilităţii la nivel judeţean ar urma să scadă uşor

până în anul 2050, înregistrând valori cuprinse între 1,00 şi 1,30 copii la o femeie, iar în


57

anul 2060 între 0,95 şi 1,50 copii la o femeie. Speranţa de viaţă în profil judeţean va

oscila în anul 2060 între 76 ani şi 78 ani pentru bărbaţi şi 82 ani şi 85 ani pentru femei.

În varianta medie valorile medii ale principalelor fenomene demografice înregistrate în

perioada 2012-2015 au stat la baza ipotezelor de lucru pentru fiecare judeţ. Dezvoltarea

în ritmuri diferite a zonelor ţării şi existenţa disparităţilor teritoriale în nivelurile fenomenelor

demografice se vor menţine. Rata fertilităţii în profil judeţean ar urma să înregistreze o

uşoară scădere până în anul 2050, iar în anul 2060 va ajunge la valoarea înregistrată în

anul 2015. Speranţa de viaţă în profil teritorial în anul 2060 va fi cuprinsă între 77-79

ani pentru bărbaţi şi 83-86 ani pentru femei.

Varianta intermediară reprezintă varianta în care rata fertilităţii în profil judeţean ar

urma să înregistreze, în anul 2030, valori cuprinse între 1,40 şi 2,61 copii la o femeie de

vârstă fertilă şi în anul 2060 valori cuprinse între 1,70 şi 2,83 copii la o femeie de vârstă

fertilă. Speranţa de viaţă pe judeţe, în anul 2060, pentru bărbaţi va fi cuprinsă între de

79 ani şi 84 ani, iar pentru femei va fi cuprinsă între 86 ani şi 89 ani.

Soldul negativ al migraţiei înternaţionale la nivel judeţean se apreciază că se va reduce

treptat până în anul 2060. În toate variantele de proiectare, cu excepţia variantei

constante, s-a utilizat aceeaşi ipoteză de lucru privind soldul migraţiei intrene şi

internaţionale.

Metoda de calcul

Pentru prognoza populaţiei s-a utilizat modulul DemoProj al programului „Spectrum”

dezvoltat de Avenir Health în colaborare cu divizia de populaţie a Naţiunilor Unite,

UNICEF, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alţii. Programul are la bază metoda

componentelor.

Datele de intrare au fost:

- populaţia rezidentă la 1 iulie 2015 pe judeţe, vârste şi sexe;

- ratele totale de fertilitate pentru născuţii-vii a căror mame aveau la momentul

naşterii reşedinţa obişnuită în România, calculate pe fiecare judeţ pentru anul

2015, şi ponderea născuţilor-vii după grupa de vârstă a mamei în total născuţi-

vii în anul 2015;

- speranţa de viaţă la naştere în anul 2015, pe sexe şi judeţe;


58

- soldul stabilirilor de reşedinţă pe durată de 12 luni într-un judeţ, pe grupe de

vârste şi sexe, în anul 2015;

- soldul migraţiei internaţionale, respectiv diferenţa dintre numărul imigranţilor

şi cel al emigranţilor pe vârste, sexe şi judeţe, în anul 2015. Dacă numărul

imigranţilor este mai mare decât cel al emigranţilor soldul migraţiei externe

este pozitiv, iar în caz contrar, negativ;

Formula de calcul folosită la proiectarea populaţiei a fost următoarea:

Px+1(t+1) = (Px(t) - 0,5Dx(t) + 0,5Nx(t)+0,5Mix(t) - 0,5Me

x(t))/(1 + 0,5dx+1(t+1) -

0,5fx+1(t+1) - 0,5mix+1(t+1) + 0,5me

x+1(t+1))

unde:

Px(t) - populaţia rezidentă de vârstă x, în anul de referinţă t;

Dx(t) - numărul decedaţilor de vârstă x cu reşedinţa obişnuită în România, în cursul

anului de referinţă t;

Nx (t) - numărul născuţilor-vii ai căror mame aveau la momentul naşterii reşedinţa

obişnuită în România, în cursul anului de referinţă t;

Mi,ex(t) - numărul imigranţilor şi emigranţilor de vârstă x în funcţie de stabilirea

reşedinţei obişnuite, în cursul anului de referinţă t;

dx(t) - rata de mortalitate pentru persoanele de vârstă x cu reşedinţa obişnuită în

România, în cursul anului de referinţă t;

fx(t) - rata de fertilitate pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 15-49 ani şi cu

reşedinţa obişnuită în România în cursul anului de referinţă t;

Numărul decedaţilor, născuţilor-vii şi al migranţilor la momentul t+1 s-a calculat după

următoarele formule:

Dx(t+1) = Px(t+1) * dx+1(t+1)

Nx(t+1) = fx(t+1) * Px(t+1)

Mi,ex(t+1) = Px(t+1) * mi,e

x+1(t+1)

unde:

Px(t) - populaţia de vârstă x cu reşedinţa obişnuită în România, în anul de referinţă t;

Dx(t) - numărul decedaţilor de vârstă x cu reşedinţa obişnuită în România, în cursul

anului de referinţă t;

Nx (t) - numărul născuţilor-vii a căror mame aveau în momentul naşterii reşedinţa

obişnuită în România, în cursul anului de referinţă t;


59

Mi,ex(t) - numărul imigranţilor şi emigranţilor de vârstă x în funcţie de stabilirea

reşedinţei obişnuite, în cursul anului de referinţă t;

dx(t) - rata de mortalitate pentru persoanele de vârstă x cu reşedinţa obişnuită în

România, în cursul anului de referinţă t;

fx(t) - rata de fertilitate pentru femeile cu reşedinţa obişnuită în România şi cu vârsta

cuprinsă între 15-49 ani în cursul anului de referinţă t;

Dacă x1, x2, ... , xn sunt valorile date pentru anii t1, t2, ..., tn atunci valoarea x pentru anul

t este determinată astfel:

1. x = x1 dacă t ≤ t1

2. x = (1-w)xi + wxi+1 dacă ti ≤ t ≤ ti+1, unde w = (t - ti) / (ti+1 - ti)

3. x = xn dacă t ≥ tn

Pornind de la aceste ipoteze, efectivele de populaţie rezidentă pe fiecare vârstă sunt

expuse riscului de deces în funcţie de nivelul mortalităţii proiectat pentru anul respectiv,

determinându-se astfel numărul de supravieţuitori la o vârstă mai mare cu un an. Ratele

de fertilitate proiectate, aplicate la numărul de femei cu reşedinţa obişnuită în România

de vârstă fertilă (15-49 ani), permit determinarea numărului de născuţi-vii din anul

următor. Cohorta copiilor născuţi-vii obţinută astfel este, de asemenea, expusă riscului

de deces în primul an de viaţă, caracteristic anului respectiv.

În final, programul de proiectare ia în calcul numărul persoanelor cu reşedinţa obişnuită

în România din fiecare grupă de vârstă, care intră în ţară sau pleacă din România (prin

migraţie) afectând structura pe vârste a populaţiei rezidente, prin adăugarea sau

scăderea din efectivele de populaţie rezidentă pe grupe de vârstă.

Întreaga procedură este repetată pentru fiecare an din orizontul de proiectare, luând în

considerare, evident, „îmbătrânirea” cu un an a populaţiei de la fiecare vârstă.


60

Concepte de bază şi definiţii

Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română,

străină sau fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru

o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă.

Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod

obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare

pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau

pelerinaje religioase. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă

geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o

perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă.

Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul

persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât

cea de domiciliu din ţară sau străinătate.

Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa

principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), aşa cum este luată în evidenţa

organelor administrative ale statului.

Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul

persoanelor decedate, în anul de referinţă.

Rata de natalitate reprezintă numărul de născuţi-vii dintr-un an raportat la

populaţia la 1 iulie a anului de referinţă şi se exprimă în număr de născuţi-vii la

1000 locuitori.

Rata generală de fertilitate reprezintă numărul născuţilor-vii dintr-un an raportat

la populaţia feminină de 15-49 ani, la 1 iulie a anului de referinţă, şi se exprimă în

numărul de născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani).

Indicele conjunctural al fertilităţii (rata totală de fertilitate) reprezintă numărul

mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie în cursul vieţii sale fertile, în condiţiile

fertilităţi anului de referinţă.

Rata de mortalitate reprezintă numărul persoanelor decedate într-un an

calendaristic raportat la populaţia la 1 iulie din anul de referinţă şi se exprimă în

număr de decese la 1000 locuitori.

Rata mortalităţii infantile reprezintă numărul de decese în vârstă de sub 1 an

înregistrate într-un an calendaristic, raportat la numărul de născuţi-vii din acelaşi an

şi se exprimă în număr de decese în vârstă de sub 1 an la 1000 născuţi-vii din

acelaşi an.


61

Speranţa de viaţă la naştere reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de

trăit un nou născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din

perioada de referinţă a tabelei de mortalitate.

Emigranţi cu schimbarea domiciliului sunt persoanele de cetăţenie română

care emigrează în străinătate. Emigraţia definitivă este acţiunea prin care o

persoana renunţă la domiciliul din România şi îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul

altui stat.

Imigranţi cu schimbarea domiciliului sunt persoanele de cetăţenie română,

străină sau fără cetăţenie care imigrează în România. Imigraţia definitivă este

acţiunea prin care o persoană renunţă la domiciliul de pe teritoriul altui stat şi îşi

stabileşte domiciliul în România.

Emigranţi temporari sau cu stabilirea reşedinţei obişnuite sunt persoanele

care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Emigraţie

temporară este acţiunea prin care o persoana care a avut anterior reşedinţa

obişnuită pe teritoriul României încetează să mai aibă reşedinţa obişnuită pe

teritoriul acesteia pentru o perioadă care este, sau se aşteaptă să fie, de cel puţin

12 luni.

Imigranţi temporari sau cu stabilirea reşedinţei obişnuite sunt persoanele

care imigrează în România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Imigraţie

temporară este acţiunea prin care o persoană îşi stabileşte reşedinţa obişnuită pe

teritoriul României pentru o perioadă care este, sau se aşteaptă să fie, de cel puţin

12 luni, după ce, în prealabil, a avut reşedinţa obişnuită într-o altă ţară.

Soldul migraţiei internaţionale reprezintă diferenţa dintre numărul imigranţilor şi

cel al emigranţilor, într-un an de referinţă. Dacă numărul imigranţilor este mai mare

decât cel al emigranţilor soldul migraţiei externe este pozitiv, iar în caz contrar,

negativ.

Raportul de dependenţă reprezintă numărul persoanelor tinere (0-14 ani) care revin

la 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani).

Raportul de masculinitate reprezintă numărul persoanelor de sex masculin ce

revin la 100 persoane de sex feminin.

PROIECTAREA POPULAŢIEIinsse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/...Proiectarea populaţiei...

Documents

Transcript of PROIECTAREA POPULAŢIEIinsse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/...Proiectarea populaţiei...