Proiectarea Instalatie de Incarcare Descarcare PROIECT TOSEN Roadevin

7/25/2019 Proiectarea Instalatie de Incarcare Descarcare PROIECT TOSEN Roadevin

http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-instalatie-de-incarcare-descarcare-proiect-tosen-roadevin 1/48

1. UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA2. FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ IȘ

MARITIMĂSPECIALIZAREA: INGINERIA I MANAGEMENTUL SISTEMELOR IȘ Ș

ECHIPAMENTELOR NAVALE

3.4.5.6.

. PROIECT!.

". TEHNOLOGII DE OPTIMIZARE ASISTEMELOR I ECHIPAMENTELOR Ș

NAVALE10.

11.12.13.

14. TEMĂ:

,,PROIECTAREA

INSTALA IEI DE #NCĂRCAREȚ

DESCĂRCARE$

15.16.

1.1!.1".

2%.21.

22. MASTERAND

23. L&'()* +' ROADEVINț

24.

1. 12.



25.26.

2. CONSTAN AȚ

2!. 2%16

2".30.INTRODUCERE

31.32. Navele moderne se caracterizează prin viteze de marş ridicate. De aceea,

timpul de parcurgere a unei curse este de acelaşi ordin de mărime cu timpul de staţionare a

navei în porturi pentru încărcarea si descărcarea mărfurilor. ele mai mari pierderi de timp

au loc in timpul operaţiunilor de încărcare ! descărcare efectuate în porturile insuficient

ec"ipate cu mecanisme de ridicare. #n acest caz, operaţiile respective tre$uie efectuate cu

mi%loace de încărcare ! descărcare de la $ordul navei. #n ultimii ani s!a o$servat o creştere

neîntreruptă a transporturilor de mărfuri navale datorită construirii unor tipuri speciale de

nave ec"ipate cu mecanisme de încărcare ! descărcare de productivitate mărită, principalul

rol în mărirea productivitaţii av&ndu!l automatizarea procesului de încărcare si descărcare a

navelor. 'utomatizarea mecanismelor de încărcare ! descărcare tre$uie sa le confere

acestora siguranţa în funcţionare, depanare comodă, mase şi ga$arite reduse etc.

33. (roductivitatea mecanismelor de încărcare ! descărcare în timpul diferitelor

regimuri de funcţionare se caracterizează prin cantitatea de mărfuri descărcate în unitatea de

timp.

3). (roductivitatea practică tre$uie diferenţiată de cea teoretică. (roductivitatea practică

depinde nu numai de caracteristicile mecanismului de încărcare ! descărcare, ci şi de

felul mărfurilor, de pregătirea mărfurilor pentru operaţiile de încărcare ! descărcare

etc. (roductivitatea teoretică depinde numai de caracteristicile mecanismului de

încărcare ! descărcare şi este conditionată de viteza de ridicare a sarcinii, de viteza de

co$orare a c&rligului fără sarcină, precum si de timpul de accelerare a acţionării.

3*. +ia$ilitatea funcţionării mecanismului de încărcare ! descărcare este în funcţie

de fia$ilitatea elementelor componente, inclusiv a acţionării electrice şi a sc"emei de

comandă. implitatea deservirii depinde de accesul uşor la elementele componente

care necesită operaţii de întreţinere şi reparaţii. implitatea comenzilor este

condiţionată de posi$ilitatea efectuării comenzilor de către personalul necalificat.

3-. Dezvoltarea sistemelor automate de încărcare ! descărcare se

caracterizează prin prezenţa c&torva nivele de automatizare. istemele cu comandă

1. 22.



directă, prin controler, corespund primului nivel de automatizare. #n cel de!al doilea

nivel sunt cuprinse acţionări electrice care au sc"eme de comandă la distantă cu

reacţie inversă. el de!al treilea nivel prevede construirea unor posturi de comandă

centralizată a unor sisteme automate pentru un grup de mecanisme de încărcare !

descărcare şi utilizarea unor calculatoare de proces cu scopul efectuării întregului

comple de operaţii de încărcare ! descărcare fără participarea operatorului.

3.G)*)(&-+/0+. S&+-+()& &)-( +*+0+&-) )*('

3!.(+)&()& * (&( ' )7+*&0+& 8+ ()9))(+-) -)+7-&0+)+ *9+&()

3".)0. 1.1. I*7&-&0++ ) */(&() ; )7/(&()/)1.

)2. (rin instalaţii gravitaţionale se înteleg sistemele mecanice care au ca scopînvingerea, în prezenţa frecării, a forţelor de gravitaţie, în vederea deplasării pe verticală sau

pe orizontală a unor mase ca/ mărfuri generale instalaţii de ridicat , $ărci de salvare sau de

serviciu instalaţii de salvare , capace mecanice ale gurilor de magazii.

)3. anipularea mărfurilor poate fi realizată cu/

! instalaţii cu $igi de marfă

! instalaţii cu cranice

! poduri rulante! instalaţii speciale $enzi rulante

)). Navele de transport maritim sunt, in general, dotate cu o instalaţie de

manipulare a mărfurilor de construcţie specială în scopul efectuarii operaţiilor de încărcare

! descărcare de mărfuri.

)*. 'ceastă instalaţie, numită de încărcare ! descărcare, esta adoptată si

proiectată în raport cu destinaţia navei. nstalaţia de încărcare ! descărcare oferă posi$ilitatea

manipulării mărfurilor, independent de instalaţiile portuare asigurandu!i, astfel,operativitatea în orice port de escală.

)-. (erformanţele te"nice şi de eploatare ale instalaţiei vor tre$ui să răspundă

condiţiilor generale de ordin economic privind reducerea staţioăarii navei în porturile de

escală.

)4. 'nalizele economice arată că la cargouri c&t şi la navele de transport

specializate durata staţionării în porturi este mai mare decat timpul folosit pentru deplasări

între porturile de escală, iar în porturi ma%oritatea timpului este consumat în cadrul

operaţiunilor de încărcare ! descărcare.

1. 32.



)5. nstalaţia de încărcare ! descărcare din dotarea ma%orităţii navelor destinate

transportului de mărfuri generale şi mai ales cele de constructie mai vec"e, se compune din

$igile navale de marfă, cu toate mecanismele, manevrele curente şi accesoriile relativ

complee, implicate de utilizarea acestui sistem.

)6. Numeroase nave, şi în mod deose$it cargourile moderne de mărfuri generale,

au înlocuit instalaţia clasică de încărcare $azată pe $igi, prin macarale navale acţionate

electric sau "idraulic, care măresc viteza de operare şi siguranţa în manipulare, dar sunt

limitate în privinţa capacităţii de ridicare faţă de posi$ilitatea $igilor şi mai ales ale celor de

mari greutăţi.

*0. nstalaţiile de încărcare ! descărcare se caracterizează prin/

! capacitatea de încărcare a mecanismului sau capacitate de încărcare în siguranţă 78 afe

7or9ing 8oad , care reprezintă greutatea maimă admisi$ilă ce poate fi ridicată cu

instalaţia respectivă: ea cuprinde şi greutatea dispozitivelor auiliare folosite pentru fiarea

şi manipularea încărcăturii/ z$iruri, palancuri, platforme, plase, $ene, etc.:

! productivitatea instalaţiei de încărcare ! descărcare , care este caracterizată de cantitatea de

marfă în unitatea de timp:

! regimul de funcţionare, care este determinat de caracteristica operaţiei de încărcare !

descărcare şi funcţie de natura marfii. (utem avea/ regim de funcţionare de lungă durată,

regim de funcţionare de scurtă durată, regim de funcţionare cu intermitenţă:! siguranţa în eploatare, ce caracterizează funcţionarea fără întrerupere a instalaţiei din punct

de vedere mecanic şi electric:

! simplitatea montării, ceea ce implică dispunerea întregii instalaţii pe acelaşi suport:

! deservire simplă, înţeleg&nd prin aceasta accesul rapid şi comod la instalaţia de încărcare !

descărcare pentru reparaţii:

! simplitatea conducerii, adică punerea uşoară în funcţiune şi manevrarea simplă:

! economicitatea, adică preţ de cost scăzut al instalaţiei, preţ de întreţinere mic, funcţionare curandament ridicat, consum energetic scazut:

51.

*2. 1.2. C-&7+<+&()& 8+ )7(+)()& +*7&-&0+)+ ) */(&() )7/(&() ' ++

) =&(<//

*3. ;istă două tipuri de $igi navale/

! $iga uşoară, care are capacitatea de ridicare su$ 10 tf:

! $iga grea, care are capacitatea de ridicare de 10 tf sau mai mult:*). nstalaţia de încărcare ! descărcare este compusă din următoarele elemente/

1. )2.



! coloana catarg

! $iga de marfă, din tu$ metalic sau o flesă de lungime şi diametru determinate,

articulat cu capătul inferior aproape de $aza coloanei: $iga este mo$ilă at&t în plan orizontal

c&t şi în plan vertical, în anumite limite calculate:

! manevrele curente, de regulă su$ forma unor palancuri, servind pentru orientarea

$igii în planul orizontal şi vertical şi la fiarea acesteia în poziţie de lucru:

! palancul de sarcină, destinat ridicării şi co$or&rii coţadei:

! mecanismele de manevră, troliu pentru $alansină şi vinci de marfă pentru

manevrarea palancului de marfă al $igii.

**.

56. 1.2.1. >+& ((+'?+7/:

*4. 8ungimea tu$ului metalic tre$uie să asigure, la ung"iul minim de operare,

$ătaia $igii p&nă la 2<3 din lungimea gurii de magazie pe care o deserveşte. #n poziţia de

lucru în afara $ordului $iga tre$uie să $ată minimum 2,* m dincolo de copastia navei, la

înclinare = > 30?, aşa înc&t să poată opera la vagoanele primei linii de cale ferată de l&ngă

c"eu.

*5. Diametrul $igii este mai mare la mi%locul lungimii tu$ului spre a putea

suporta $ine efortul aial de compresie pe timpul lucrului în sarcină, c&t şi eforturile de

încovoiere la care este supus pe timpul operaţiunilor.*6. apătul superior al $igii este prevazut cu armături su$ forma unei $răţări cu

urec"i pentru $alansină, gaiuri şi pentru palancul de sarcină.

-0. apătul inferior al $igii este articulat pe catargul suport sau pe coloane de

$igi, asigur&ndu!se mişcarea în înălţime şi pe orizontală.

-1. oloana de $igi este un ar$ore metalic tu$ular, mai scurt decat ar$orii navei,

cu diametrul relativ mare, deci foarte rezistent, pe care se articulează una sau mai multe $igi

ale instalaţiei de încărcare.-2. @ătaia $igii raza de acţiune este distanţa măsurată în plan orizontal a

porţiunii de la punctul de articulaţie al $igii la coloană, p&nă la verticala palancului de

sarcină. ;ste varia$ilă în raport cu ung"iul de înclinare al $igii şi cu lungimea acesteia. A >

1cos= .

-3. Bng"iul de înclinare al $igii este ung"iul măsurat în plan vertical, format de

direcţia $igii cu planul orizontal. (entru $igile uşoare ung"iul mediu de lucru se consideră

30?, iar pentru $igile grele, 2*?.

1. *2.



-). 'rticulaţia $igii la coloană tre$uie să permită manevra simultană a $igii at&t

în plan orizontal, c&t şi în plan vertical, av&nd rezistenţa cerută de eforturile de compresie ce

se eercită de!a lungul $igii su$ sarcină.

-*.

66. 1.2.2. M&*)9() '()*):

a @alansina $igii este manevra curentă destinată să manevreze $iga în plan vertical şi

să o fieze în poziţia de lucru la un ung"i de înclinare sta$ilit.

$ Caiurile şi contragaiurile, sunt manevre curente destinate orientării $igii în plan

orizontal, fiarea acesteia în poziţia de lucru şi, la nevoie, în raport cu metoda de

lucru, rotirii $igii în direcţie cu coţada de marfă.

c Caiul palancul de distanţare, face legătura între capetele superioare a două $igi

care operează la aceeasi magazie, după una din metodele de lucru cu două $igi.

-4. olul gaiului de distanţare constituit, de regulă, dintr!un palanc cu macarale

multiple, este de a înlocui gaiurile interioare ale celor două $igi descongestion&nd

astfel locul de muncă.

6!. 1.2.3. P&-&*'- ) 7&(+*/:

-6. (alancul de sarcină serveşte la manevra greutăţilor, macaraua superioară a

palancului se prinde de armătura capătului superior a $igii. apătul trăgător iese prin

macaraua superioară sau prin macaraua inferioară, după cum palancul funcţionează trăg&ndsau ridic&nd şi este diri%at prin pastica de g"idare la tam$urul vinciului de marfă.

40. Eipul palancului de sarcină depinde de capacitatea de ridicare a $igii. 8a $igile

de 1!3 tf capacitate, palancul este un mandar simplu spre a asigura o viteză de

operare c&t mai mare. (entru greutăţile mai mari se prevăd palancuri cu macarale

multiple, dar a căror viteză de operare scade.

41.

2. 1.2.4. M)&*+7=) ) =&*)9(/:a Eroliile $alansinelor sunt instalate la $aza coloanelor de susţinere a $igilor şi pot fi acţionate

independent sau de către vinciurile de marfă, prin intermediul unui ca$lu de transmisie. unt

prevăzute dispozitive cu clic"et pentru evitarea desfăşurării ca$lului în cazul decuplării

vinciului sau deconectării curentului electric. (e tam$urul troliului, capătul trăgător al

$alansinei este necesar să ai$ă înfăşurate minimum 3 spire de ca$lu în poziţia de lucru, la

ung"iul minim de înclinare.

$ Finciurile de marfă pot fi acţionate cu a$uri, electric sau "idraulic şi au rolul de a manevra palancul de sarcină prin intermediul capătului trăgător înfăşurat pe tam$urul vinciului.

1. -2.



43. Finciul de marfă are şi tam$uri pentru par&me şi la fiecare capăt al aului

pentru manevre diferite la $ord, inclusiv pentru manevra navei.

4). Finciurile electrice au fr&nă de m&nă sau de picior, folosind eclusiv pentru

reglarea vitezei de ridicare sau co$or&re a greutăţii, dar nu şi pentru stopare.

4*. De asemenea, dispun de o fr&nă automată pentru oprirea manevrei în cazul

întreruperii curentului din cauza unei defecţiuni.

4-. Bnele vinciuri de forţă sunt prevăzute cu două sisteme de acţionare dintre

care unul este destinat manevrei greutăţilor mari cu viteză mică .

44. 8a vinciurile cu acţionare "idraulică se prevăd dispozitive care să ecludă

posi$ilitatea căderii încărcăturii sau deplasării necontrolate a $igii la scăderea presiunii în

instalaţia "idraulică.

45. +r&nele vinciului tre$uie să acţioneze lin, fără şocuri.

46. Eam$urele vinciurilor tre$uie să ai$ă o lungime care să permită înfăşurarea

capătului trăgător într!un singur strat. Nu se admite înfăşurarea ca$lului pe mai mult de 3

straturi.

50. Eam$urele vinciurilor cu ca$lu înfăşurat pe un singur strat tre$uie sa ai$ă

straturi elicoidale. Culerele tam$urelor netede tre$uie să se înalţe deasupra stratului superior

al ca$lului cu cel puţin 2,* ori diametrul ca$lului.

51.!2. 1.3. M)) ) '+-+?&() & +*7&-&0+)+ ) */(&() )7/(&() ' ++

*&9&-):

53. nstalaţia de încărcare ! descărcare cu $igi navale poate fi utilizată după mai

multe metode de eploatare în raport de/

! numărul de $igi care deservesc o magazie:

! felul mărfii şi greutatea diferitelor piese:

! condiţiile specifice şi siguranţa în manipulare cerute de natura mărfii.5). @igile usoare navale sunt prevăzute, în general, cu un palanc de sarcină de

tipul mandarului simplu, cu ca$lu de sarcină de diametru corespunzător greutătilor

normale de manipulat . 'cest lucru conduce la avanta%ul asigurării unei viteze mari

de operare, mandarul fiind cu un singur rai.

5*.

!6. 1.3.1. M)) ) )(&() ' 7+*'(/ +/ ' '* =&*&( '-':

1. 42.



54. ;ste cea mai eficientă metodă de eploatare spre a manipula greutăţi mai

mari dec&t capacitatea de ridicare a mandarului simplu, respect&nd capacitatea de ridicare în

siguranţă a $igii.

55. e utilizează c&nd la o magazie se dispune de o singură $igă sau, c&nd din

diferite motive, nu se poate folosi a doua $igă. @iga se armează uşor, se manevrează repede

şi coţada poate fi amplasată aproape în orice loc, pe suprafata de operare, după necesitate.

56. Dupa ridicarea greutăţii din magazie, cu a%utorul mandarului du$lu, $iga cu

greutatea se manevrează în direcţie cu a%utorul gaiurilor, apoi coţada se co$oară şi se

dispune pe locul sta$ilit.

60. etoda are avanta%ul măririi c&ştigului de forţă + > 12<20 G faţă de + >

11<10 G al mandarului simplu şi dezavanta%ul reducerii vitezei de operare.

61.

"2. 1.3.2. M)) ) )(&() ' '/ ++ ' &-&*'(+-) '-&):

63. 'ceastă metodă mai poartă denumirea de metoda de lucru în telefon şi constă

în deplasarea coţadei de marfă folosind simultan vinciurile şi palancurile de sarcină ale celor

două $igi aflate la capătul unei guri de magazie, aşezate în poziţie fiă at&t ca înclinare c&t şi

ca direcţie: $iga de magazie se fiează deasupra gurii de magazie şi are rolul de a ridica sau

co$orî din magazie: $iga eterioară se fiează lateral, deasupra locului unde co$oară sau

ridică greutatea.6). 'ceste metode au o variantă prin utilizarea ca palanc de sarcină la fiecare

$igă a unui mandar du$lu în loc de unul simplu, ceea ce asigură un mare c&ştig de

forţă. acaraua alunecatoare a fiecărui mandar du$lu este prinsă cu o c"eie de

împreunare a carligului de ridicare comun. +iecare $igă se fiează pe poziţie prin

manevrele curente proprii $alansine şi contragaiuri .

6*.

6-. 1.3.3. M)& ) )(&() ' '/ ++ =+-) '-&)/64. H greutate mai mare dec&t capacitatea de ridicare a unei singure $igi poate fi

ridicată folosind două $igi care lucrează în cuplu ca o singură $igă mo$ilă.

65. #n acest caz, mandarul fiecăreia din cele două $igi se prinde la verticală, cu

c&rligul de ridicare, de capetele respective ale unei traverse de cuplare, care serveşte ca

mi%loc de ec"ili$rare a eforturilor pe vinciul de marfă: greutatea de manevrat se controlează

la mi%locul acestei traverse.

66. ele doua $igi sunt aşezate în poziţia fiată pe timpul ridicării şi co$or&riigreutăţii, folosind manevrele curente $alansine, contragaiuri, palancuri de distanţare .

1. 52.



(entru deplasarea coţadei, spre eemplu de la magazie spre c"eu, se ridică greutatea cu

vinciurile am$elor $igi, simultan: apoi, prin intermediul gaiurilor, am$ele $igi sunt

manevrate simultan spre c"eu şi greutatea se co$oară action&nd vinciurile.

100. etoda este în general dificilă, poate impune lăsarea greutăţii pe punte spre a

sc"im$a poziţia $igilor şi implică numeroase măsuri de siguranţă. De aceea, se utilizează în

cazuri ecepţionale.

101.

102.

103.

1%4. 1.3.4. M)& ) )(&() ' '/ )()@+ ) ++ <+&) -& '(& )

=&&?+):

10*. ulte nave sunt prevăzute cu guri de magazie deservite de două perec"i de

$igi o$işnuite. 'cestea pot opera cu una din metodele indicate sau două perec"i de $igi

cuplate. ele ) $igi se armează astfel/

! $igile prova si pupa se fiează ca înclinare şi direcţie ca în metoda de operare cu palancuri

cuplate telefon :

! apoi, mandarul $igii de magazie şi respectiv al $igii eterioare din prova magaziei se trec

prin c&te o macara alunecătoare şi se îm$ină printr!o c"eie de împreunare cu mandarul $igii

corespunzatoare din pupa magaziei:! cele doua macarale alunecătoare care unesc mandarele $igilor prova ! pupa din acelaşi $ord

se manevrează aşa înc&t c"eile de împreunare ale mandarelor să se înalţe aproape de

capetele superioare ale macaralelor din pupa magaziei:

! dupa aceasta, cele două macarale alunecătoare se leagă între ele cu c"ei de împreunare şi cu

lanţ, de care se prinde c&rligul de ridicare.

10-. istemul astfel pregătit este acţionat numai de vinciurile macaralelor din

prova, funcţion&nd pentru încărcarea şi descărcarea în sistemul $igilor cuplate telefon şi put&nd manipula greutăţi ceva mai mici decat suma capacităţilor de ridicare în siguranţă ale

celor două mandare. istemul are avanta%ul că se pregăteşte repede, poate manevra greutăţi

mari, utilizează numai două vinciuri şi permite trecerea rapidă la un alt sistem de lucru mai

simplu

1. 62.



104. .

105. +igura nr. 1 @C' D; '+I

106. ;lemente componente/

110. $iga propriu!zisă

111. catargul coloana $igii

112. capătul inferior al $igii113. capătul superior al $igii

11). articulaţia pentru mişcarea $igii în înălţime

11*. articulaţia pentru mişcarea $igii în direcţie $ulon vertical

11-. palancul de $alansină $alansina

114. 5. troliu de $alansină manevra $igii în înălţime şi fiarea la ung"iul de

înălţime =

115. 6. gai şi contragai116. 10. palanc de gai şi contragai

120. 11. armătura capătului superior al $igi

121. 12. macaraua superioară a palancului de sarcină

122. 13. ca$lu de sarcină

123. 1). ganciul $igii c&rligul palancului de sarcină

12). 1*. pastica de g"idare a ca$lului de sarcină

12*. 1-. vinci de sarcină

12-. 14. ca$lu de siguranţă

1. 102.



124. 15. placă triung"iulară

125.

126. S&+-+()& 7@)=)+ +*)=&+). D)7(+)()& +&(&=)+ )

7&(+*/.130. 'legerea sistemului de acţionare se face pe considerente economice în aşa

fel înc&t sistemul să fie simplu, ro$ust la nivelul te"nicii actuale, economic şi să satisfacă

toate condiţiile impuse.

131. Dimensionarea şi alegerea elementelor componente din sistemul de acţionare

electromecanic comportă/

132. ! dimensionarea şi alegerea elementelor mecanice din sc"ema cinematică:

133. ! alegerea motorului electric de acţionare: determinarea şi alegereaaparata%ului electric de comandă, de protecţie, de măsură, şi a dispozitivelor de siguranţă:

13). ! elementele mecanice din sc"ema cinematică se calculează în măsura în

care sunt necesare pentru a furniza datele cu privire la alegerea motorului electric şi

sistemului de acţionare electric.

13*.

136.

13. 2.1. M)&*+7='- ) (++&() & 7&(+*++:135. ecanismul de prindere a sarcinii cuprinde dispozitivul de prindere, un lanţ

de care se fiează elementul de g"idare a ca$lului de tracţiune, tam$urul pentru

înfăşurarea ca$lului, cupla%ul dintre tam$ur şi reductor, reductorul cu roţi dinţate

cilindrice, cupla%ul dintre electromotor şi reductor, electromotorul de acţionare şi fr&nă

electomagnetică.

136. ;lemente componente /

! a$lu de tracţiune:

! oţi de g"idare:

! Eam$ur:

! upla% cu $olţuri:

! eductor:

! upla% dinţat simplu:

1. 112.



! otor electric:

! +r&nă electromagnetică.

14%.

1)1. 2.2. C&-'-'- (&*7=+7+)+ (+* &-':1)2.

1)3. 8a calculul transmisiei prin ca$lu se ţine seama de următorii factori/

! ondiţiile de funcţionare:

! olicitările din ca$lu:

! aterialul ca$lului:

1)). ondiţiile de funcţionare a transmisiei prin ca$lu sunt date conform

E' )--!46. Crupele de funcţionare ale mecanismului de ridicat sunt sta$ilite înfuncţie de 3 factori/

! lasa de utilizare:

! tarea de încărcare solicitare:

! tarea de funcţionare.

1)*. lasa de utilizare caracterizează timpul de funcţionare mediu Ez

prevăzut pentru mecanismul respectiv eprimat in ore.

1)-. Eimpul de utilizare mediu zilnic Ez pentru un mecanism se determină

lu&nd în considerare următoarele elemente/

1)4.! Numărul de cicluri pe zi, Nz:

1)5. ! Numărul de cicluri pe oră pentru fiecare sc"im$, Nc1, Nc2, N3

1)6.! Eimpul de funcţionare al mecanismului respectiv într!un ciclu tm JoreK:

! Durata totală a ciclului, tcJoreK:

! Nc1 > Nc2 > Nc3> 12 Jcicluri < oraK

1*0. NL > 5 Nci M Nc2 M Nc3 > 5 2) > 33- Jcicluri < ziK

1*1. tm > 6-,5-6 JsK > 0,02- JoreK

1*2. tc > 2*-,5-* JsK > 0,041 JoreK

1*3. EL > tm NL > 0,02- 33- > 5,5-) JoreK

1*). (entru a alege Ez > 5,5-) se alege clasa de utilizare E4 căreia îi corespunde o

durată de serviciu de 2* 000 ore de utilizare intensivă.

1**. Din ta$eul E' )--2 ! 46 alegem starea de funcţionare ) pentru

condiţiile de funcţionare cu solicitări inferioare.

156. 2.3. D+7?++9'- ) (+*)() & 7&(+*++:

1. 122.



1*4. Dispozitivul tre$uie să permită o prindere rapidă şi sigură a sarcinii

în vederea realizării unei mari productivităţi şi siguranţă în funcţionare.

1*5. #n acelaşi timp se urmăreşte ca greutatea proprie a dispozitivului să fie c&t

mai mică fiind o sarcină inutilă.

1*6. onform E' )--2 ! 46 pentru grupa de funcţionare - la sarcină

nominală 3 tf am ales modelul 11 al c&rligului, din ta$ela l0 cu clasa de rezistenţă .

1-0. Din E' 16)) ! 51 corespunzător numărului de model am ales un c&rlig

11 2*3 ! unde notaţiile au următoarele semnificaţii/

! , c&rlig for%at simplu $rut:

! 11, numărul modelului:

! 2*3, lungimea c&rligului:

! , clasa de rezistenţă a c&rligului.

1-1.162. 2.4. C&-'-'- ) &-))() & -&*0'-'+:

1-3. e dimensionează diametrul zalei dz. Lala lanţului este solicitată la

întindere, încovoiere şi strivire.

1-). (entru uşurarea calculelor se negli%ează at&t efectul formei zalei c&t şi

neterminarea sa statică interioară, amintind o repartiţie uniformă a formei de tracţiune pe

secţiunea transversală a celor două porţiuni rectilinii ale zalei.

1-*. e alege un lanţ cali$rat o$işnuit la sarcina de 3 tf, conform E' 46*1 ! 50 tip

N cu dz> 22 mm, pasul p > -1 mm, lăţimea zalei $ > -4 mm.

1--. 8anţul este de tip N 22 E' 46*1 ! 50.

! arcina la deformare, -0 000 JNK

! arcina de rupere este de 1-0 000JNK

- asa pe metru liniar, 5,2 O g / m]

! 8anţul are ) zale

1-4.

1-5. 2.5. C&-'-'- &-'-'+ ) (&0+'*):

1-6. 8egătura cinematică între c&rligul de agăţare a sarcinii şi tam$urul de

sarcină se asigură prin intermediul ca$lului de tracţiune.

140. e folosesc ca$luri de oţel rotunde compuse, eecutate din s&rmă de oţel mată

cu sens de înfaşurare L < fiind indicate în E' 1-56 ! 50. olicitările de rezistenţă la

care sunt supuse ca$lurile sunt/

! olicitarea de întindere la ridicarea sarcinii:

1. 132.



! olicitarea de încovoiere la înfăşurarea pe tam$ur:

! olicitarea de tensiune datorată înfăşurării pe elice:

! olicitarea suplimentară datorită frecării firelor unul de celalalt şi care se consideră în

calcule ca fiind un coeficient luat în calcule de solicitarea de încovoiere.

141. a$lul se alege pe $aza solicitării de întindere. e calculează o sarcină

teoretică de rupere la solicitarea de întindere.

142. +tn > 55

cF

>P +tn > 55

51,6-0*000*,) +

> 2*35,33JOgfK

143. c > ),* coeficient de siguranţă la tracţiune pe tam$ur.

14). (entru +tn > 2*35,33 Ogf se alege ca$lul 8 ! 22 ! - 16 ! 14-0 L < conform

E' 1-56!50, unde notaţiile au următoarele semnificaţii/

! 22, diametrul in milimetri:

! -, numărul de toroane:

! 16, numărul de fire:

! L < , numărul de înfăşurare a firelor în toroane şi al toroanelor în funie.

14*.

16. 2.6. D))(=+*&()& )-)=)*)-( (+*+&-) &-) )+:144. #n funcţie de diametrul ales pentru transmisia prin ca$lu, diametrul de

înfaşurare al ca$lului pe tam$ur se determină în conformitate cu cele prezentate la paragrafulanterior.

145. Eo$a este de construcţie simplă, cu un cant elicoidal pe suprafaţa cilindrică, în

care se înfăşoară ca$lul de oţel.

146. (rofilul canalelor în funcţie de diametrul ca$lului ales se determină după E'

-646 !42.

150. Dimensiunile canalelor sunt următoarele/

! Diametrul nom. ca$lu D > 22 mm:

! aza > 12mm.:

! (asul p > 2)mm.:

! #nălţimea " > 4 mm.

151. 8ungimea părţii canelate se determină astfel pentru tam$urul pe care se

înfăşoară o singură ramură de ca$lu/

152. 8 >

++

+ 21

Nnn

d D

i Hi

π p

! Q > înălţimea de ridicare, Q > 15mm.

1. 1)2.



! i > raportul de transmisie al mec. i > 1.

! D > diametrul tam$urului, Dt > 0,)* m

! n1 > numărul de spire de siguranţă n > 2, n > 3

! n2 > numărul de spire necesar pentru prinderea ca$lului pe tam$ur n2 > 2!) spire

! p > pasul, p > 0,02)

153. 8 >

++

+ 33022,0)*,0

1N20

π 0,02) > 0,)-4JmK

15). Bng"iul de înclinare al şanţului elicoidal este dat de relaţia/

15*. tgR > 0*),0

02),0

π π Dr

p

> 0,01)

15-. R > 0?)*S

154. Eam$urul se eecută/ construcţie turnată din oţel sau construcţie sudată din

ta$lă H.8.

155. Ea$la este supusă la o presiune eterioară uniform distri$uită. Crosimea

peretelui to$ei ce se eecută se determină pe $aza solicitărilor la compresiune transversală,

deoarece la to$ele de dimensiuni o$işnuite eforturile unitare datorate solicitării la tensiune şi

încovoiere sunt foarte mici în raport cu prima solicitare.

156. Crosimea peretelui se determină cu

relaţia/

160. $ > 0,02 D - ...10 mm

161. $ > 0,02 -)0-... 10 >15,5mm

162. e alege dimensiunea E' $ > 20 mm.

163.

1"4. 2.. A-))()& '-&B'-'+:

16*. upla%ul se alege în funcţie de efortul la care este supus pe durata solicitării

precum şi de natura acestuia.

16-. Tin&nd seama de acestea, am folosit un cupla% dinţat E' -*56 ! 4). 'ceste

cupla%e permit deplasări radiale mici, ung"iulare şi aiale.

164. Deplasările aiale sunt de 2U5 mm.

165. a element de $ază la alegerea cupla%ului se consideră valoarea momentului

rezistent transmis.

166. +orma, dimensiunile, parametrii principali, materialele şi indicaţiile pentru

alegerea cupla%ului se găsesc in E' -*56 ! 4).

1. 1*2.



200. 'm ales

cupla%ul dinţat tip 3 model (E cu momentul maim de transmisie 31*0

JNmK.

2%1. 2.!. R)'('-:

2%2. eductoarele folosite la maşinile de ridicat sunt de construcţie specială, din

cauza condiţiilor de funcţionare caracterizate printr!un număr mare de accelerări şi fr&nări

a corpurilor în mişcare şi din cauza condiţiilor de montare specifice într!un spaţiu c&t mai redus,

pe părţile mo$ile ale macaralelor supuse la şocuri mecanice.

203. eductorul se alege cunosc&nd puterea pe care tre$uie să o transmită

precum şi regimul de funcţionare.

20). ( > t

N N V qQ

η

N +

JOVK

20*. #n cazul macaralei puterea de transmisie se determină cu relaţia/

20-. ! G NMW > greutatea de ridicat in JONK:

204. ! F N > viteza de ridicare in Jm < sK:

205. ! Xt > andamentul total al mecanismului.

206. (entru un troliu in trei trepte cilindrice randamentul va fi/

210. X > X3red Xtam$ur Xcupla% > 0,633 0,6- 0,5- > 0,4-

211. (J3tfK >KJ1),3-

-0N4-,0

**NK51,6N0**,03J Kw=+

212. onform E' -5*0 ! -6 am ales un reductor cilindric cu seria 3Q1 ! 001

cu următoarel caracteristici/

! 't > -10 mm, distanţa dintre ar$orele de intrare şi cel de ieşire:

! '1 > 1-0 mm, distanţa dintre primul şi al doilea ar$ore:

! '2 >200mm, distanţa dintre al doilea ar$ore şi al treilea ar$ore

! '3 > 2*0 mm, distanţa dintre al treilea şi ultimul ar$ore:! 8ma > 1031 mm, lungimea totală a reductorului.

213. eductorul

este cu cumulare de viteză pe treapta a doua

214. 2.". R-)-) ) )&-+?&() 8+ @+&():

21*. olele pentru ca$lul de oţel se eecută prin turnare din fontă

sau oţel.De asemenea se mai pot confecţiona prin sudare din plat$andă de oţel.

8a aceste role se deose$esc următoarele elemente/a o$ada care are la periferie un şanţ corespunzător ca$lului

1. 1-2.



$ $utucul rolei care se roteşte li$er pe un a fi

c discul circular de legătură

21-. aportul minim dintre diametrul de g"idare şi conducere a ca$lului în

funcţie de ung"iul de înfăşurare tre$uie să corespundă relaţiilor/

214. D<d > 2* pentru Y > *? ÷ 10?

215. D > 2*mm, d > 22mm D > 2*22 > **0mm

21".22%. A-))()& =('-'+ )-)(+ ) &0+*&() )*(' =)&*+7='- )

(++&().221.

222. 3.1. A-))()& ()-+=+*&(/ & =('-'+ )-)(+:

! uplul static la ar$orele motorului electric la ridicarea sacinii nominale/

223.

1J3tfK >KJ*,2*3

4-,0N3*N2

)*,0N**3000N51,6

NN2

NN Nm

i

DqQ g T =+

=+

η

! uplul static la ar$orele motorului la co$or&rea sarcinii nominale/22).22*. 2J3tfK >

KJ64,1314-,0

12N

3*N2

)*,0N**3000N51,6

12N

N2

NN Nm

i

DqQ g T =−+

=−+

η

22-.! Euraţia motorului electric pe treapta de turaţie ridicată necesară pentru asigurarea

vitezei impuse de ridicarea sarcinii nominale/224.

225. n >minK<J3*,13-2

)*,0N

3*N**

N

Nrot

D

iV

T

N ==π π

226.! Euraţia motorului electric pe treapta de turaţie co$or&tă necesară pentru asigurarea

vitezei impuse de aşezarea sarcinii nominale/230.

231. na >

minK<J1-,165

)*,0N

3*N5

N

Nrot

D

iV

T

a ==

π π 232.

! alculul puterii la ridicarea sarcinii nominale pe treapta de turaţie ridicată/233.

23). (1JOVK >KJ1-,3-

6**0

3*,13-2N*,2*3

6**0

N1 Kwn M

==

23*.! alculul puterii la co$or&rea sarcinii nominale pe treapta de turaţie co$or&tă/

23-.

234. (2 > KJ4),26**0

1-,165N64,131

6**0

N2

Kw

n M a ==

235.

1. 142.



23". 3.2. A-))()& =('-'+ )-)(+:

2)0.2)1. e alege un motor electric de tip '( -12U-<12<2) cu trei trepte de

turaţie, cu rotor în scurtcircuit av&nd trei înfăşurări statorice distincte în coneiuni

stea, parametrii fiind indicaţi în următorul ta$el/2)2. E'@;8B8 N.1 / (arametrii

motorului electric2)3.

2)). (arametrii motorului electric 2)*.Ereapta 2)-.Ereapt 2)4.Ereapta2)5. Numărul de poli 2)6.2) 2*0.12 2*1.1-

2*2. (uterea nominală (NJ OVK 2*3.* 2*).1- 2**.32

2*-. Euraţia nominală Jrot < minK 2*4.200 2*5.)2* 2*6.610

2-0. urentul nominal N J'K 2-1.*1 2-2.*6 2-3.40

2-). urentul de pornire pJ'K 2-*.4* 2--.1*0 2-4.3)0

2-5. uplul critic 9 JNmK 2-6.-00 240.400 241.5*0

242. uplul de pornire pJNmK 243.-00 24).-50 24*.430

24-. andamentul nominal N JZK 244.3) 245.-- 246.46

250. +actorul de putere cos 251.0,)) 252.0,-2 253.0,55

25). Durata relativă de ac ionare D'JZK 25*.1* 25-.2* 254.)0

255. omentul de volant GD* JNmzK 256.40 260.40 261.40

262. Eensiunea nominală BnJFK 263.350 26).350 26*.350

26-. oneiuni statorice 264.

265. Cradul de protec ie 266. (*-

3%%.

3%1. 3.3. C&(&)(+7++-) =)&*+) * < M:

302. e calculează cuplul nominal al motorului pentru treapta a !a de

tura ţie şi se compară cu momentul static 1.

303. N > 6**0KJ52,33*

610

32N6**0 Nm

P

N

N ==η

30). Ere$uie îndeplinită condiţia/

30*. N P i

30-. 33*,52JNmK P 2*3, *JNmK, deci condiţia este îndeplinită.304. 'lunecarea nominală/

305. n > o

N o

n

nn −

unde n0 > turaţia de sincronism

306. n0 >minK<J1000

3

*0-0-0rot

p

f ==

unde

310. p > numărul de perec"i de poli/ p>3

311. N >06,0

10006101000 =

−

1. 152.



312. 'lunecarea critică/

313. O > N )3,01*3,2*3,206,01 22=−+=−+ M M λ λ

31).

*3,252,33*

5*0===

N

K

M M

M λ

31*. ;presia analitică a caracteristicii mecanice naturale a motorului electric

asincron este de forma/ S

S

S

S

M

K

K

K

+

=

2

, unde

! > cuplul dezvoltat de motor la ar$ore:

! O > cuplul critic al motorului electric:

! > alunecarea corespunzătoare cuplului :

! O > alunecarea critică a motorului electric.

31-. n1 > n0 1!: > 0: > 0: n > n0 1! > 1000Jrot<minK

314. (entru > N > 0,06 se calculează cuplul motorului /

315. >

KJ55,3)0

06,0

)3,0

)3,0

06,0

5*0N22 Nm

S

S

S

S

M

K

K

K =

+

=

+

316. n > n0 1! > 1000 1!0,06 > 610Jrot<minK.

320. (entru > 0,* >P n > 1000 1!0,* > *00Jrot<minK

321. >

KJ)2,5)0

*,0

)3,0

)3,0

*,0

5*02 Nm=

+

322. (entru > 0,5 >P n > 1000 1!0,5 > 200Jrot<minK

323. >

KJ63,405

5,0

)3,0

)3,0

5,0

5*02 Nm=

+

32).

32*. Datele o$ţinute sunt prezentate centralizat în ta$el.

32-. e trasează caracteristica mecanică naturală.

324. (entru treapta a !a de turaţie se o$ţin următoarele caracteristici/

325. N > 6**0KJ*6,3*6

)2*

1-N6**0 Nm

P

N

N ==η

326. n0 >

minK<J*00

-

*0-0-0rot

p

f ==

1. 162.



330.6),1

*2,3*6

400===

N

K

M M

M λ

331. O > N2 *),016),16),11*,01 2

=−+=−+ M M λ λ

332. N2 >1*,0*00

)2**00

0

0

=

−

=

−

n

nn N

333.33).33*.33-. +olosind relaţiile/

334. > S

S

S

S

M

K

K

K

+

2

si n > n0 1!, rezultă ta$elul nr. 3 şi caracteristica naturalămecanică 2.

335. (entru treapta de turaţie/

336. N > 6**0KJ4*,235

200

*N6**0 Nm

P

N

N ==η

3)0. N1 > 0

0

n

nn N −

3)1. ! Euraţia de sincronism/ n! -0 f < p > -0 *0 < 12 > 2*0Jrot<minK

3)2. ! 'lunecarea nominală / N1 >2,0

2*0

2002*0

0

0 =−

=−

n

nn N

3)3. ! oeficientul de suprasarcină sau supraincărcare 1 N λ /3)). *1,24*,235<-00<1 === N Ki N M M λ

3)*.! 'lunecarea critică/

3)-. O > N2 6-,01*1,2*1,22,01 2

12

1 =−+=−+ N N λ λ

3)4. > S

S

S

S

M

K

K

K

+

2

si n > n0 1!, rezultă ta$elul ) şi caracteristica mecanică naturală

pentru treapta de viteză.3)5. E'@;8B8 N.2/ caracteristica mecanică naturală pentru treapta a !a de

turaţie

3)6.,

3*0.JZK

3*1.0

36

3*3.10

3*).20

3**.)3

3**

3*-

3*4

3*5

36

3-10

3-2.n

3-3.rot<

3-100

36

36

35

3*

3*

3)

343

32

31

34).0

34-.JNm

344.0

33

33

3-

351.5*0

35

350

354*

34

3--

35-1-

355. E'@;8B8 N. 3/ caracteristica mecanică naturală pentrutreapta a !a de turaţie

1. 202.



356.

360.JZK

361.0

362.10

361

362

33

3)

364.*)

3-

366.40

)05

)06

)01

)0).rot<

)0*0

)0)*

)0)

)0)

)3

)13

)12

)12

)13.1*0

)11

)1*

)10

)15.

JNm

)16.

0

)2

2*

)2

3*

)2

)*

)

*

)

--

)

4

)

-

)24.

--4

)2

-)

)2

-1

)3

*)31.

)32. E'@;8B8 N. )/ caracteristica mecanică naturală pentru treapta a !a deturaţie

)33.

)3).JZK

)3*.0

)3-.10

)32

)33

)36. )0

)*

)-

))4

)5

))).6-

))1

))4.rot<

))2

))22

)*2

)*1

)*2.1*0

)*1

)*1

)*4

)**

)*4.10

)*0

)-0.JNm

)-1.0

)-123

)-2

)3

)-*.)2-

))6

)*

)-*4

)*

)40.-00

)4*6

)42. )43.

F+'(& *(. 2 C&(&)(+7++-) =)&*+) * < M

1. 212.



)4).

45.

46.

)44. C&-'-'- +&(&=)+ ) 7&(+*/ )*(' =)&*+7='- )(++&()(()

)45.[[[[[[

4".4.1. R++&()& 7&(+*++ *=+*&-):

)50. omentul de volant ec"ivalent raportat la ar$orele motorului electric se

o$ţine folosind relaţia/

)51. \m>

KJ 22 Nm"V

m

n

n

#m

Ω

+σ

, unde/)52. \m ! momentul de inerţie al rotorului motorului:

)53. ]n ! viteza ung"iulară nominală Jrad<sK:

)5). Fn ! viteza liniară a corpului în mişcare de translaţie Jm<sK:

)5*. ^ ! coeficientul a cărui valoare depinde de i raportul de transmisie al

reductorului:

)5-. m ! masa corpului.

)54. (entru mecanisme cu i P 2*, ^ > 1,1 la 1,3:alegem ^ > 1,2 ! cuplul dinamic de

accelerare/

)55. 1p > p ! 1 > 32-,)65 JNmK

)56. ! timpul de accelerare pornire/

t1a > CDe < 34*n1 < 1d, unde/

)60. CDe > ^CD M)gG NMWF N<2_n N2 >55,5*5JNm2K

)61. CDe >

momentul de volant ec"ivalent)62. t l a > n1CDe< 34*1d > 1,0)* JsK

)63. n1 > 1))0 se citeşte din caracteristica mecanică naturală pentru 1 >

233,)JNmK

)6). ! pierderile constante ale motorului/

)6*. (O > 2

K11

J −

N

N P η

> 2,)))JOVK

)6-. ! cuplul de fr&nare determinat de pierderile constante ale motorului/

1. 222.



)64. f > 6**0 (O < n1, f >

1-,211 JNmK

)65. ! cuplul de fr&nare rezistent total/

)66. 1f >1 M f Mf

*00. 1f > 416,413 JNmK

*01. f > momentul de fr&nare introdus la acţiunea fr&nei electromagnetice de tip EE !

-2

*02. ! timpul de fr&nare la ridicarea sarcinii nominale în cazul decuplării

motorului de la reţea/

t1f > CDe < 34*n1 < 1f > 0,)4) JsK

*03. ! viteza de regim staţionar la ridicarea sarciniinominale/ F1 > _ DE n1 < i > *5,1-) Jm < minK

*0). ! înalţimea parcursă de sarcină la pornire

şi fr&nare/ Q1 > F1t1aMt1f <2-0 > 0,43-JmK

! timpul de ridicare a sarcinii în regim staţionar/

t1 > Q!Q1-0<F1 > 16,542JsK

! curentul a$sor$it de motor/

*0*. 1 > 1 N 1 < N > -),403 J'K

*0-.5%. 4.2. C(()& ' <(*&() & 7&(+*++ *=+*&-):

5%!. onsiderăm maşina funcţion&nd pe porţiunea liniară a caracteristicilor

statice naturale n > f , vala$il în cazul sarcinilor aflate in limitele admise de puterea

motorului, turaţia de la care începe fr&narea cu recuperare de energie va fi/

*06. ne > n2 > n0 M n0!n*10. Deci/

*11. n2 > 2 n0 ! n > 2 1*00 ! 1)5* > 1*1* Jrot<minK

*12. ns > 1)5* Jrot < minK se o$ţine din caracteristica mecanică naturală

corespunzătoare cuplului > 131,521 JNmK

! curentul de$itat de maşină în regim de fr&nare cu recuperare de energie corespunzător

cuplului va fi/

*13. 2 > 1 N 2 < N > 33,-)* J'K

*1).

1. 232.



! timpul de accelerare de la turaţia no > 0 la n > n2 la co$or&rea sarcinii nominale în

regim de fr&nare cu recuperare de energie este/

*1*. t2a > CDe < 34* n2< pM 2 unde/

*1-. n2 > turaţia de la care începe fr&narea

*14. p > cuplul de pornire

*15. CDe > momentul de volant ec"ivalent

*16. 2 > cuplul static la aul motoruiui la co$or&rea sarcinii

nominale t2a > 0,*0) JsK

*20. ! cuplul de fr&nare la co$or&rea sarcinii cu maşina decuplată de la

reţea/

2f > f M f ! 2, unde/

*21. 2f > cuplul rezistent introdus prin fr&na electromagnetică

f > cuplul de fr&nare determinat de pierderile constante din motor

2f > 33),36 JNmK

*22. ! timpul de fr&nare la co$or&rea sarcinii cu maşina

decuplată de la reţea/

*23. t2f > CDe< 34* n2 < 2f > 1,04) JsK

*2). ! viteza de co$or&re a sarcinii nominale/

*2*. F2 > 3,1) DE n2 < i, unde/*2-. n2> turaţia la care incepe fr&narea

*24. DE > diametrul tam$urului

*25. i > raportul de transmisie

*26. F2 > $n* 0,-) 10-) < )0 > -1,1-3 Jm < minK

*30. ! înălţimea parcursă de sarcină la acceleraţie şi fr&nare/

*31. Q2 > F2t2aMt2f 0,*<-0 unde/

*32. t2a > timpul de accelerare n > 0 la n > n2

*33. t2f > timpul de co$or&re a sarcinii cu maşina decuplată de la reţea

*3). F2 > viteza de co$or&re a sarcinii

*3*. Q2 > 0,50) JmK

*3-. ! timpul de co$or&re a sarcinii în regim staţionar/

*34. t2> Q ! Q2-0<F2 > 15,531 JsK

*35. Q > înălţimea de ridicare impusă

*36.*)0. 4.3. R++&()& (-+'-'+ -:

1. 2)2.



*)1. ! uplul de sarcină la aul

motorului/

3 > gWDE<2i 0η unde/

*)2. W > sarcina c&rligului gol*)3. g > acceleraţia gravitaţională

*)). 0η > coeficient: 0η > 0,1)

*)*. 3 > 2),44* JNmK. (entru cuplul 3 din n > f >P n3 > 1)6* Jrot < minK

! momentul de volant ec"ivalent raportat la ar$orele motorului electric/

*)-. CDeo > ^CDm, unde/

*)4. ^ >1,1 ÷1,3

*)5. CDm > momentul de volant al motorului*)6. CDm>l,240 > 5)JNm2K

**0. ! cuplul dinamic de accelerare/

**1. 3d > p !, unde/

**2. p > cuplul de pornire

**3. 3 ! cuplul de sarcină la aul motorului la ridicarea c&rligului

**). 3d > ***,22* JNmK

***. ! timpul de accelerare la ridicarea c&rligului gol/**-. t3a > CDe0<34* n3< 3d > 0,-03 JsK

**4. ! cuplul de fr&nare/

**5. 3f > 3 M f M f, unde/

**6. f > cuplul rezistent introdus de fr&nă

*-0. f > cuplul de fr&nare determinat de pierderile constante de motor

*-1. 3 > cuplul de sarcină la aul motorului

*-2. 3f > )60,65- JNmK*-3. ! timpul de fr&nare la ridicarea c&rligului gol/

t3f > CDeo < 34* n3 < 3f , unde/

*-). 3f > cuplul de fr&nare total

*-*. CDeo > momentul de volant ec"ivalent

*--. t3f > 0,-52 JsK

*-4. ! viteza de ridicare a c&rligului/

*-5. F3 > 3,1) DE n3 < i

*-6. F3> 410,)*1)6* < 3* > -1,1-3 Jm<minK

1. 2*2.



*40. ! înalţimea parcursă de c&rligul gol la accelerare şi fr&nare/

*41. Q3 > F3t3a M t3f < 2-0 > 0,-)4 JmK

*42.! timpul de ridicare a c&rligului gol în regim staţionar/

*43. t3> Q ! Q3-0 < F > 16,23 JsK

! curentul a$sor$it de motor la ridicarea c&rligului gol/

*4). 3 > N

2

3

2

1

1

S

S

S

S

K

N

K

+

+

>P 3 > 2,)03J'K, unde/

! O > alunecarea critică

! 3 > alunecarea corespunzatoare cuplului de sarcină

*4*. 3 > n0 ! n3 < n0 > 0,003

*4-. 3 > 2),44*JNmK

*44.8a sarcini mici nu mai poate fi admisă proporţionalitatea dintre curent şi cuplu.

5!.

5". 4.4. C(()& +* <(0/ & (-+'-'+ -*50. ! cuplul de sarcină la ar$orele motorului electric

*51. ) > i

Dq T

2

1

251,60η

−

>P ) > 14,535JNmK

*52. 0η > coeficientul calculat la paragraful anterior

*53. uplului de sarcina ) îi corespunde turaţia n) > 1)6- Jrot<minK din

caracteristica mecanică naturală n > f .

*5). ! cuplul dinamic de accelerare/

*5*. )d > ( ! ), unde/ ) > cuplul de pornire

*5-. )d

> *-2,1-2 JNmK*54. emnul minus indică necesitatea co$or&rii în forţă a c&rligului gol.

*55. ! timpul de accelerare la

co$or&rea c&rligului gol/

t)a > CDeo < 34* n ) < )d

*56. t)a > 0,*6- JsK

*60. ! cuplul de fr&nare total/

*61. )f > )M f M f

1. 2-2.



*62. )f > )5),0* JNmK

*63. ! timpul de fr&nare la co$or&rea c&rligului gol în cazul deconectării

motorului de la reţea/

*6). t)f >CDeo<34*n)<)f *6*. t)f > 0,-62 JsK

*6-. ! viteza de co$or&re a c&rligului gol/

*64. F)>π DE n)< i

%&'( F)> 3,1)0,)*1)6-<3* > -0,36-Jm<minK

*66. - înălţimea parcursa de c&rligul gol la accelerare şi

fr&nare/ Q) > F)t)aMt)f > -0,)6--00,*6- M 0,-62 >

0,-)5 JmK! timpul de co$or&re a c&rligului gol în regim staţionar/

-00. t) > Q !Q)-0 > 16,22* JsK

! curentul a$sor$it de motor la ridicarea c&rligului gol/

-01. ) > 1N

2

)

2

1

1

S

S

S

S

K

N

K

+

+

> 1,622J'K

-02. ) > alunecarea corespunzătoare a cuplului ), ) > 0,002.

-03. entralizăm datele în ta$elul următor/

6%4. TA>ELUL N(. 5 R)+='- ) -'('

-0*.

-0-. ;C D; 8BB B;NE ' E( s-05. idicarea sarcinii nominale

-11. 'ccelerare -12. (

-13. -1*.

-14. egim sta ionar -15. 1 -16. t-22. +r&nare -23. ! -2). t

-2*.

-24. Deplasarea pe orizontală a sarcinii -25. ! -26. t

-30.-32. o$or&rea cu fr&nare a sarcinii nominale

-3*. 'ccelerare -3-. (

-34. t

-35.-)0. egim staţionar -)1. 2

-)2. t -)3.

-)*. +r&nare -)-. ! -)4. t

-*0. ;li$erarea c&rligului -*1. ! -*2. t

-*3.-**. idicarea c&rligului gol

-*5. 'ccelerare -*6. ( --0. t

--3. egim staţionar --). 3 --*. ---.

--5. +r&nare --6. ! -40. t

-43. Deplasarea pe orizontală a c&rligului gol -4). ! -4*. t

1. 242.



-45. o$or&rea forţată a c&rligului gol -46.-51. 'ccelerare -52. ( -53. t-5-. egim staţionar -54. )

-55. t

-56.

-61. +r&nare -62. ! -63. t-6-. 'găţarea sarcinii la c&rlig -64. ! -65. t

-66.

401.402.

403.

%4.

%5. 4.5. V)(+<+&()& =('-'+ &-)7 +* '* ) 9))() &- ('+9+/0++:

40-. ! durata unui ciclu/

404. t1 > t1 a M t1s M t l f > 21,361 JsK

405. t2 > t2a M t2s M t2f > 20,)06 JsK406. t3 > t3a M t3s M t3f > 20,*1* JsK

410. t) > t)a M t)s M t)f > 20,*13 JsK

411. ' > t1 M t2 M t3 M t) > 52,524 JsK

412. +olosind datele din ta$el se o$ţine/

413. @ > to1 M to2 M to3 M to) > 1-0JsK

41). t > ' M @ > 2)2,524

41*. ! numărul de cicluri într!o oră/

41-. L > 3-00< t > 3-00<2)2,524 > 1),52* Jcicluri < "K

414. L P L, L > 12Jcicluri<"K

415. Deci motorul corespunde din punct de vedere al

productivităţii.

416.

2%. 4.6. V)(+<+&()& =('-'+ )-)(+ -& */-?+():

421. ! durata relativă de acţionare reală/

422. D'r > )

f f f f

t

t t t t * 100NKJ )321 +++−

>P D'r > 32,60-JZK

423. ! calculul curentului ec"ivalent/

42).

1. 252.



42*. e>

S S S S aaaa

S a

P

S a

P

S a

P

S a

P

t t t t t t t t

t + t + +

t + t + +

t + t + +

t + t + +

)321)321

)

2

))

2)

3

2

33

23

2

2

22

22

1

2

11

21

0N

NN

2

0NN

2

0NN

2

0NN

2

0

+++++++

+

+

++

+

++

+

++

+

β

42-. e > **,21J'K

424.

425. ! calculul curentului nominal conectat corespunzător duratei reale de

funcţionare/

426. N > 1

NNr

n

NS D*

D* + χ

: unde/ 63,0= χ : D'n > 0,): D'r1 > 0,3*: N >

40J'K >P

430. >P N > -6,*6*J'K

431. e verifică relaţia /

432. e > **,21J'K ` N > -6,*6*J'K

433.

43). C&-'-'- ()+='-'+ (&*?+(+' )-)(=)&*+

43*. (entru a regla în mod riguros timpii de acţionare ai protecţiilor este

necesar să determinăm timpii regimului tranzitoriu de pornire şi oprire ai sistemului de

acţionare electrică. #n acest scop este necesar să determinam momentul de volant al motoruiui

electric CD2; > 40 JNm2K dat în caracteristicile motorului.

36.

3. 5.1. D))(=+*&()& ==)*'-'+ ) 9-&* &- 7+7)='-'+ ) &0+*&()

)-)(+ &- =)&*+7='-'+ ) (++&() (() (-+:

435. 'cţionările navale au un moment de volant de/

436. CD2act > 2÷* CD2

;

4)0. CD2act > 340 > 210 JNm2K

41.

42. 5.2. D))(=+*&()& *7&*)+ ) += )*(' )-) ()+ ()) ) 9+)?/:

43. T()&& I

4)). Eact >

KJ233,0

-00

2*0N

34*

210N

34*

12

S

M

nGD

K+

oact ==

1. 262.



4)*. n0 > turaţia de sincronism pe treapta

4)-. O > cuplu ma.im pe treapta al motorului, no > 2*0 Jrot < minK : O > -00 JNmK

4.

748. T()&& II

4)6. Eact >KJ),0

400

*00N

34*

210N

34*

02

S M

nGD

K++

++ act ==

4*0. n0 > turaţia de sincronism pe treapta

4*1. O > cuplul maim pe treapta a !a al motorului

4*2. no > *00 Jrot<minK: O > 400 JNmK

53. T()&& III

4*). Eact >KJ-*,05*0

1000N34*

210N34*

2

S M

nGD

K+++

o+++ act

==

4**. no > turaţia de sincronism pe treapta

4*-. O > cuplul maim pe treapta a !a al motorului

4*4. no > 1000 Jrot<minK: O > 5*0 JNmK

5!.

5".

4-0. 5.3. D))(=+*&()& +=+-( ) (*+():

4-1. E( >

1

2

1N

2

2

N

K

K

N act

S S

S

S T +

−

62. T()&& I

4-3. E( >KJ23,0

2,0

16-,0

6-,0N2

2,01N

2

233,0 2

S =+−

64. T()&& II

4-*. E( >KJ35,0

06,01)3,0

)3,0N206,01N

2),0

2

S =+−

66. T()&& III

4-4. E( >KJ41,0

06,0

1)3,0

)3,0N2

06,01N

2

-*,0 2

S =+−

4-5.6".

%. 5.4. C&-'-'- +=+-( ) <(*&():

1. 302.



441. Ef >N3)*,0

4*,0

2 K

K

act S S

T +

2. T()&& I

443. Ef1 >KJ12,06-,03)*,06-,0

4*,02

233,0S =+

4. T()&& II

44*. Ef2 >KJ31,0*),0N3)*,0

*),0

4*,0

2

),0S =+

6. T()&& III

444. Ef3 >KJ-1,0)3,0N3)*,0

)3,0

4*,0

2

-*,0S =+

445.".!%.!1.!2.!3.

!4.!5.

45-.454.S&+-+()& 7@)=)+ )-)(+) & 7+7)='-'+ ) &0+*&() & +*7&-&0+)+ )

(++&() ; (() 7&(+*/

!!.

!". 6.1. D&) )@*+):

460. ;c"ipamentul este destinat unui vinci de marfă prevăzut cu motor cu trei

trepte de viteză av&nd $o$ina%e pentru fiecare treaptă de viteză.

461. nstalaţia electrică de forţă a macaralei se alimentează cu curent alternativ 350 F <

*0 Qz.

462. 'm ales sc"ema de acţionare electrică prezentată în figura nr.l, sc"emă

ce asigură următorul algoritm funcţional/

a pornirea motorului / pe treapta ,,:

$ pornirea motorului pe treapta a !a de viteză cu trecere ul terioară pe treapta si a

!a de viteză la trecerea controlerului $rusc din poziţia 0 in poziţia !a:

1. 312.



c reversi$ilitatea motorului electric de acţionare m:

d fr&narea mecanică cu a%utorul fr&nei electomagnetice:

e fr&narea electrică fr&narea suprasincron sau cu recuperare de energie:

f protecţiile motorului electric de acţionare/

! protecţia de scurtcircuit a circuitului de forţă realizată cu întrerupător automat E.(.D.

! protecţia la suprasarcină a motorului electric realizată cu releele termice 1et,2et,3et .

463.

46). 6.2. E-)=)*)-) =*)*) &-) 7@)=)+:

46*. m ! motor electric de acţionare:

46-. ' b întrerupător automat:

464. @1,@2 b limitatoare de sarcină:

465. @3 b limitator:

466. 1,2 b contactoare de sens:

500. 3,),* b contactoare pentru treapta de viteză mică,medie, mare:

501. - b contactor de fr&nă:

502. D b punte redresoare:

503. D1 b redresor:

50). + b fr&nă electrică:

50*. O0 b O1) ! contactele controlerului de comandă:

50-. 1,2 b rezistenţe de limitare:

504. 3 b rezistenţă regla$ilă de limitare a curentului prin $o$ina fr&nei +:

505. ) b 11 b rezistenţe la încalzire:

506. b grup protecţie punte redresoare:

510. 12,1 b grup protecţie diode n1:

511. d1,d2 b relee temporizate de accelerare:

512. d3 b releu temporizat intermediar:

513. d) b releu temporizat de tensiune mică:

51). d*,d- b relee temporizate de fr&nare:

51*. d4 b releu temporizat de accelerare în treapta a !a de turaţie:

51-. d5 b releu de curent ale cărui contacte şuntează rezistenţa de limitare a $o$inei

fr&nei in perioada de eli$erare a fr&nei:

514. et1, et2 , et3, et), et* b relee termice:

515.

1. 322.



!1". 6.3. P(+*++'- ) <'*0+*&() &- 7@)=)+:

520. e cuplează întrerupătorul automat din E.(.D.

521. ontrolerul fiind in poziţia 0 contactele ontrolerul se află pe poziţia 0/

contactele controlerului O3 J1K, O4 J-K, O5 J4K, O1) J1-K sunt înc"ise. #n acest moment

sc"ema de comandă în c.a. nu este alimentată. (rin punea redresoarelor n se alimentează

in c.c. partea de comandă cu relee. unt alimentate $o$inele releelor/ d2 care îşi înc"ide

contactul din linia J-K şi îl desc"ide pe cel din linia J5K: d1 care îşi desc"ide contactul din

linia J6K şi il înc"ide pe cel din linia J5K: d3 îşi desc"ide contactul din linia J*K şi îl înc"ide

pe cel din linia J14K, J12!13K: d) îşi înc"ide contactul din linia J2K şunt&nd contactul

controlerului O3: d4 îşi inc"ide contactul din linia J14K, J10!6K, permiţ&nd alimentarea

releului d) şi îşi desc"ide contactul din linia J10K.

522. e comută controlerul pe poziţia 1 F'/ în acest caz se înc"id

contactele controlerului O4 J-K, O5 J4K, O1) J1-K: odată cu înc"iderea acestor contacte O-

J3K, @1 , 2 , J3K se alimentează $o$ina contactorului de sens F' 1 J3K: contactorul

1 îşi înc"ide contactele din liniile J6!10K, J3K şi îşi desc"ide contactele din linia J)K

contact de inter$locare şi din linia J13K întrerup&nd alimentarea $o$inei releului d1: releul

d1 îşi înc"ide temporizat contactul din linia J6K, şi îl desc"ide pe cel din linia J4K: este

pusă su$ tensiune $o$ina contactorului de fr&nă - care alimentează $o$ina fr&nei

electromagnetice, care alimentează eli$er&nd în acelaşi moment fr&na şi îşi desc"idecontactele din linia J1)K şi J14K.

523. @o$ina releului d3 îşi pierde alimentarea şi contactul din linia J*K revine la

poziţia iniţială cu temporizare, contactul din linia J14K, J13!12K se desc"ide tot cu

temporizare.

52). @o$ina releului d4 îşi pierde alimentarea dar nu îşi modifică pozi eia

contactelor deoarece 3 primeşte alimentarea şi îşi înc"ide contactul din linia J15K, releul

primind din nou alimentare.52*. ontactorul 3 este alimentat prin contactele O-, 1 J3K, d3 J*K, d2, O4 J-K,

d-, ) , * J4K.ontactorul 3 îşi înc"ide contactul J15K, îşi desc"ide contactele J1)K, J5K

din circuitul de comandă şi îşi înc"ide contactele din circuitul de for eă, motorul pornind

pe treapta !a de viteză. eleul d) îşi păstrează alimentarea prin 3 J15K, d4 , d* ,

O1) J1-K.

52-. 8a trecerea de pe poziţia 1!2 sunt înc"ise contactele controlerului O4

J-K, O10 J6K, care pregătesc funcţionarea pe treapta a !a.524.

1. 332.



e comută controlerul pe poziţia 2 F'.

525.

e înc"id contactele controlerului O- J3K, O13 J*K, O5 J4K, O10 J6K, O1)

J1-K. @o$ina contactorului 3 îşi pierde alimentarea, contactul din linia J5K revine la

poziţia iniţială şi contactorul ) primeşte alimentare prin d1 , O10 J6K, 3 J5K, motorul

trece pe cea de a !a treaptă de turaţie prin înc"iderea contactului contactorului ) din

circuitul de forţă.

526.

ontactorul ) îşi înc"ide contactul de pe linia J15K aliment&nd releul d* care

îşi înc"ide contactul de pe linia J15!14K realiz&nd alimentarea $o$inei releului d) în

continuare.

530.

eleul d3 îşi înc"ide contactul între $ornele J13!1*K din linia J*!)K şi contactul de

pe linia J10K.

531.

eleul d4 la trecerea pe cea de!a doua treaptă de turaţie îşi pierde

alimentarea şi îşi desc"ide contactul de pe linia J14K, J10!6K, şi îşi înc"ide contactul

de pe linia J10K pregătind astfel alimentarea $o$inei contactorului *.

532.8a trecerea de pe poziţia 2!3 a controlerului sunt înc"ise contactele O10 J6K,

O12J11K care realizează aceasta trecere intermediară.

533. e comută controlerul pe pozi eia 3 F'.

53). e înc"id contactele controlerului/ O- J3K, O13 J*K, O5 J4K, O12 J11K.

@o$ina contactorului ) îşi pierde alimentarea şi astfel $o$ina contactorului * primeşte

alimentare prin d1 J6K, ) J6!11K, O12 J11K, d4 ,d* , ) J10K, 3 J5K. ontactorul )

îşi desc"ide contactele J*K, J15,K îşi înc"ide contactul J4K, J10K şi îşi înc"ide contactele deforţă.

53*. ontactorul * îşi înc"ide contactul J16K aliment&nd releul d- care îşi

înc"ide contactul din linia J15!16K care păstrează alimentarea releului d* şi contactele

din circuitul de forţă se înc"id pe treapta a !a de turaţie.

53-. 8a trecerea lentă a controlerului de pe poziţia 3 pe poziţia 0

procesul se derulează în ordine inversă.

534. Erecerea $ruscă a controlerului de pe poziţia 0 pe poziţia 3.535. ontrolerul se află pe poziţia 0 F'

1. 3)2.



536. unt alimentate releele d1, d2, d3, d), d4 care îşi modifica

poziţia contactelor.

5)0. e trece $rusc controlerul pe poziţia 3 F'.

5)1. e înc"id contactele controlerului/ O- J3K, O13 J*K, O5 J4K, O12 J11K, O1)

J1-K. (rin O-, @1, 2 J3K se alimentează $o$ina contactorului de sens 1 F'. 'cest

contactor îşi înc"ide contactele din liniile J3K,J6!11K. (rin 1 J3K, O13 J*K se

alimentează $o$ina contactorului de fr&nă - care îşi desc"ide contactul J1)K scoţ&nd de

su$ tensiune releul d3 care îşi înc"ide cu temporizare contactul din linia J*K. @o$ina

releului d1 îşi pierde alimentarea prin desc"iderea contactului 1 J13K.

5)2. #n acest moment este alimentat contactorul ) prin/ d1 J6K, 1 J6!11K, O12

J11K, d4 J6!10K, *, 3 J5K, motorul este pornit direct pe treapta a !a de turaţie.

@o$ina releul d4 îşi pierde alimentarea odată cu desc"iderea contactului - J14K.

Diferenţa dintre temporizările celor două relee o constituie timpul de funcţionare pe

treapta a !a. (rin înc"iderea contactului ) J15K, se alimentează $o$ina releului d*

care îşi înc"ide contactele d* J10K, J14!15K, J*!)K şi desc"ide d* J14K.

5)3. După terminarea temporizării $o$ina releului d4 îşi pierde alimentarea, se

desc"ide contactul d4 J10!6K şi se înc"ide d4 J10K şi alimentează $o$ina contactorului

*.

5)). (rin înc"iderea lui * J16K se alimentează releul d- care îşi înc"idecontactul d- J16!15K menţin&nd $o$ina releului d* su$ tensiune.

5)*. otorul funcţionează pe treapta a !a de turaţie.

5)-. Erecerea $ruscă a controlerului de pe poziţia 3 pe poziţia 0

F' fr&nare suprasincronă.

5)4. otorul func eionează pe poziţia 3 F'. e înc"id contactele

controlerului/ O3 J1K, O4 J-K si O5 J4K.

5)5. @o$ina contactorului de sens 1 îşi pierde alimentarea şi contactelesale revin la poziţia iniţială. 'limentarea sc"emei de comandă în curent alternativ se

păstrează prin contactul releului d* J*!)K. @o$ina releului d1 se alimentează şi îşi

înc"ide contactul de pe linia J4K. @o$ina contactorului * îşi pierde alimentarea şi

contactele sale revin la poziţia iniţială, după care prin desc"iderea contactului *

J16K $o$ina releului d- îşi pierde alimentarea dar contactele îşi păstrează

poziţia p&nă la terminarea temporizării. #n acest moment după revenirea contactelor

contactorului * se alimentează $o$ina contactorului ) prin/ d2 , O4 J-K, d- J5!4K, * J5K.otorul funcţionează pe treapta a !a cat timp releul d- realizează temporizarea. După

1. 3*2.



terminarea temporizării releului d- acesta îşi desc"ide contactul d- J4!5K şi scoate de

su$ tensiune $o$ina contactorului ) care înc"ide contactul J4K şi motorul trece pe

prima treapta de turaţie.

5)6. ontactorul ) îşi mai desc"ide şi contactul J15K scoţ&nd de su$

tensiune $o$ina releului d* care îşi începe temporizarea contactelor, mai desc"ide

contactul J*K întrerup&nd alimentarea $o$inei contactorului de fr&nă care îşi înc"ide

contactele J1)K, J14K încep&nd fr&narea mecanică. După terminarea temporizării releului

d* sc"ema de comandă în curent alternativ îşi pierde alimentarea, $o$ina contactorului

3 îşi pierde alimentarea, $o$ina releului d3 primeşte din nou alimentare aliment&nd

$o$ina releului d4 şi desc"iz&ndu!şi contactul de pe linia J*K.

5*0. 'cţionarea protecţiei.

5*1. #n cazul apariţiei unor scurtcircuite întreruptorul automat decuplează

imediat alimentarea cu tensiune a sc"emelor de forţă si comandă. #n cazul apariţiei

unei suprasarcini pe orice treapta de turaţie releele termice aflate în sc"ema de comandă

şi forţă sesizează şi îşi desc"id contactele J12!14K întrerup&nd alimentarea $o$inei

releului d) prezenta tensiune care îşi desc"ide temporizat contactul de pe linia

J2K întrerup&nd alimentarea întregii sc"eme de comandă şi motorul este fr&nat

mecanic. H nouă pornire este posi$ilă numai după anularea suprasarcinii prin apăsarea

$utonului de anulare a zăvor&rii mecanice a $imetalelor releului termic. #n cazulapariţiei unor anomalii operatorul are la îndem&nă $utonul @3 făc&ndu!se astfel posi$ilă

o întrerupere rapidă fără a mai acţiona controlerul. 8imitatoarele @1 şi @2 întrerup

alimentarea sc"emei atunci c&nd c&rligul a%unge la poziţie maimăsus sau %os.

1. 3-2.



!52. F+'(& *(. 3 S@)=& )-)(+/ ) &0+*&() & =)&*+7='-'+ ) (++&()(()

!53.

!54.!55.

1. 342.



!56. C&-'-'- ) &-))() &- &&(&)-( ) =&*/ 8+ ()0+).

5*4.

!5!. .-. A-))()& *&&()-( ) 9+)?/ 3, 4, 5:

!5". Fom folosi regimul de funcţionare ' > 3 utilizat la pornirea motoarelor curotorul în scurtcircuit, reversarea şi oprirea în plin mers a acestora.(entru treapta de turaţie

mică ! contactorul c3

5-0. N > *1' (>4*'

5-1. *1

4*=

N

P

+

+

KJ*1)5,1 * + + N , ===>=

5-2. 'leg contactorul de curent alternativ tip E..'. U-3 ' cu următoarele

caracteristici/5-3. (entru contactele principale avem/

5-). ! tensiune nominală *00F

5-*. ! curent nominal -3 '

5--. ! frecvenţa reţelei *0 Qz

5-4. ! tensiunea nominală 350 F

5-5. ! curent nominal 2F

5-6. ! puterea a$sor$ită de $o$ină/ inc"isă 2* F': desc"isă 200 F'

540. ! tensiunea de serviciu 350 F

541. ! durata de viaţă mecanică *.000.000 manevre

542. ! durata de acţionare 100Z

543. ! curent de conectare 345 '

54). ! curent de rupere -3 '

54*. !

tensiunea de lucru 350 F

54-. ! frecvenţa de conectare 300 con <"

544. ! durata de conectare )0Z

545. (entru contactele auiliare avem/

546. ! durata de viaţă electrică 1.000.000 manevre

550. ! curent de conectare 15 '

551. ! curent de rupere 2 '

552. ! tensiunea de lucru 350 F

553. ! frecvenţa reţelei *0Qz

1. 352.



! puterea a$sor$ită înc"is b 10 F' şi desc"is b 100 F'

55). ! frecvenţa de conectare -00 con < "

! tip de protecţie ( 000

! masa 1**Og.

! ontactoare de legătură/

! principale/ minim lHmm2: maim 1-mm2

! auiliare/ minim l mmS: maim 2,* mm

55*. (entru treapta de turaţie medie ! contactorul c)/

55-. N > *6' (>1*0'

554.KJ*6*,2

*6

1*0 * + +

+

+ N ,

N

P ===>==

555. 'leg contactor de curent alternativ tip E.C.'. -3 ' cu aceleaşi caracteristici

prezentate precedent.

556. (entru treapta de turaţie mare ! contactorul c*/

560.5-,)

40

3)0==

N

P

+

+

N > 40J'K

561. N > 40 ' ( > 3)0' ( < N ` -

562. 'leg contactor de curent alternativ tip E..'. 12* ' cu următoarele

caracteristici/

! tensiune nominală *00F

! curent nominal 12* '

! frecvenţa relelei *0 Qz

! tensiunea nominală 350 F! curent nominal 2'

! puterea a$sor$ită de $o$ină/ inc"isă 100 F': desc"isă 4*0 F'

! tensiunea de serviciu 350 F

! durata de viaţă mecanică *.000.000 manevre, durata de acţionare 100Z

(entru contactele principale avem/

! curent de conectare --0 '

! curent de rupere 12* '

! frecvenţa de conectare 120 con < "

1. 362.



! durata de conectare )0Z

563.

56).

56*.(entru contactele auiliare avem/

! durata de viaţă electrică l .000.000 manevre

! curent de conectare 15 '

! curent de rupere 2 '

! tensiunea de lucru 350 F

! frecvenţa de conectare 120 con < "


! masa *,2 Og.

! principale minim 1- mm2 : maim 2* mm2

! auiliare minim l mm2: maim 2,* mm2

56-. onform E' ))46 !-4.564. ontactoare de legătură/

565.KJ405-,)

40

3)0 * + +

+

+ N ,

N

P ===>==

566.

"%%. .2. A-))()& *&&()-( ) 7)*7 1 8+ 2:

601. e aleg în funcţie de curentul nominal al motorului şi de curentul de pornire

la cea mai mare putere utilă la ar$ore.

602. #n cazul nostru se aleg pentru treapta a ! a/

603. N>40' ( > 3)0' (< N`-

60).

KJ405-,)40

3)0 * + +

+

+ N ,

N

P ===>== >P curentul ec"ivalent de alegere este

egal cu curentul nominal pe treapta a ! a

60*. 'leg pentru c1 şi c2 contactorii de curent alternativ tip E.H.'. 12* '

următoarele caracteristici/

60-. (entru contactele principale/

! tensiunea nominală BN > *00 F:

! curentul nominal/ N > 12* ':

! frecvenţa reţelei/ f > *0 Qz:

! curentul de conectare/ --0 ':

1. )02.



! curentul de rupere/ 12* ':

! frecvenţa conectărilor/ 12* conectări < oră:

! durata de conectare/ )0Z:

! durata de viaţă mecanică *.000.000 manevre:

604. (entru contactele auiliare/

! tensiunea de lucru/ 350 F:

! curentul de conectare/ 15 ':

! curentul de rupere/ 2 ':

! durata de viaţă mecanică/ 1.000.000 manevre:

605. @o$ina contactorului/

! tensiunea de serviciu/ 350 F:

! frecvena reelei/ *0 QL:

! puterea a$sor$ită/ înc"is 100 F' şi desc"is 4*0 F':

! tipul de protecţie/ (000:

! diametrul conductoarelor de legătură/

606. pentru contactele principale, min. 1- mm2 b ma. 2* mm2

610. pentru contactele auiliare, min. 1 mm2 b ma. 2,*mm2:

! puterea motorului acţionat/ ** O7.

611."12. .3. A-))()& *&('-'+ ) <(*/ C6:

613. urentul mediu a$sor$it de fr&nă este + > - ' pentru fr&nă încorporată tip

E..E. !). urent de conectare c > 5,) '.

61). 'legem contactor de curent alternativ tip E..'. ! 10 cu următoarele

caracteristici/

! tensiune nominală *00F contacte principale

! curent nominal l0 '! tensiunea nominală 350 F contacte auiliare

! curent nominal -'

! puterea a$sor$ită de $o$ină/ inc"isă 14 F': desc"isă ** F'

61*. ! durata de viaţă mecanică l .000.000

manevre

61-. ! durata de acţionare 100Z

614. ! curent de conectare -- '615. ! curent de rupere 0,3* '

1. )12.




! masa 0,*5 Og.

616. conductoare de legătură/ auiliare minim l mm2: maim 2,* mm2

620.

"21. .4. A-))()& ()-))'-'+ +*)(=)+&( 3:

622. ;ste destinat realizării diferitelor coneiuni în sc"ema de comandă în cazul în

care contactele auiliare ale contactelor principale sunt suficiente la număr.

623. e aleg în funcţie de tensiunea de alimentare a sc"emei de comandă şi de

curentul prin contactele acestora. (entru d3 alegem releu intermediar de curent alternativ tip

13 cu următoarele caracteristici/

! tensiunea de serviciu 12, 2),)5,110, 220, 350 F *0Qz:

! frecvenţa reţelei *0 Qz:

! puterea a$sor$ită/ înc"isă 1- F': desc"isă 30 F':

! durata de viată mecanică l .000.000 manevre :

! durata de conectare 100Z:

! curent de conectare * ':

! curent de deconectare * ':

62). ! tip de protecţie ( 000:

! masa 0,4 Og:! factorul de putere cos 0,*:

62*.

"26. .5. A-))()& ()-)'-'+ ) + :

624. 'cestea realizează trecerea temporizată pe treapta a !a

625. Eimpii de acţionare sunt reglaţi la valorile calculate la regimul tranzitoriu

electromagnetic.

626. e aleg în funcţie de tensiunea de alimentare a sc"emei de comandă, detimpii de acţionare ceruţi şi de curentul prin contacte/

630. (entru releul d4/B N > 350F

631. urentul cerut de contactorul c)/ KJ5,0cos3< *- S + == ϕ

632. 'legem releul temporizat la acţionarea de tip l 3E cu caracteristicile/

! tensiunea de serviciu/ 12, 2), )5,110,12*, 220, 350, *00 F:

! frecvenţa de serviciu *0 Qz:

! puterea a$sor$ită/ desc"isă ! 30 F': inc"isă ! 1- F':

1. )22.



! durata de viată mecanică l .000.000 manevre:

! durata de viată electrică l .000.000 manevre:

! factorul de putere cos 0,*:

! curentul de conectare 20 ':

! curentul de deconectare * ':

! tensiunea de lucru 220 F:

! frecvenţa de conectare 1 200 con < ":

! durata de conectare 100Z:

! tipul de protecţie ( 300:

! poziţia de funcţionare verticală:

! masa 1Og:

633.

"34. .6. A-))()& ()-)'-'+ =+*+=&- ) )*7+'*) 4:

63*. e utilizează pentru protecţia instalaţiilor electrice, acţion&nd c&nd mărimea

controlată scade su$ valoarea minimă. (entru o tensiune a relaţiei de 350 F valoarea minimă

acceptată este de 320 F. 'm ales releul minimal de tensiune E 2 cu următoarele caracteristici/

! tensiunea de serviciu/ 320F:

! frecvenţa reţelei *0 Qz:

! puterea a$sor$ită/ 2 F':! durata de viaţă mecanică *00 manevre:

! durata de viaţă electrică *00 manevre:

! factorul de putere cos 0,):

! curentul de conectare 1':

! curentul de deconectare l ':

63-. ! tensiunea de lucru 220:

! frecvenţa de conectare 1200 con<" :! durata de conectare 100Z:

! timpul de acţionare 1*0 ms la 0,5 B reglat:


! poziţia de funcţionare verticală :

! masa l,*Og.

634.

"3!. .. A-))()& *(-)('-'+ ) =&*/:

1. )32.



"3". (entru realizarea celor - regimuri de funcţionare este necesar un controler

cu 3!0!3 poziţii şi cel puţin * contacte cu diagrama prezentată în sc"ema de comandă.

6)0. urentul prin contacte are o valoare maimă de 1,* '.

6)1. Eensiunea nominală a controlerului este de 350 F. 'm ales pentru comanda

motorului un controler pentru circuite auiliare curent alternativ cu următoarea diagramă a

contactelor/

"42.

"43.

"44. TA>ELUL N(.6 D+&(&=& *&)-(

6)*. (ozi ia de ac ionare

6)-. t&nga 6)4. 6)5. Dreapta6)6. 6*0. 6*1. 6*2. 6*). 6**. 6*-.

6*4. (oziţia contactelor6*5. 6*6. 6-0. 6-1.

6-2. 6-3. 6-).6-*. 6--. 6-4. 6-5. 6-6. A 640. 641.

642. 643. 64). 64*. 64-. A 644. 645.646. 650. 651. 652. 653. 65). 65*.65-. 654. 655. 656. 660. 661. 662.663. 66). 66*. 66-. 664. 665. 666.

1000.

1001. ontrolerul este de tip 3 cu 3!0!3 poziţii cu următoarele caracteristici/! tensiunea nominală/ *00 F:

! curentul nominal l0 ':

1002. ! durata de viaţă mecanică 1.000.000 manevre:

! durata de viaţă electrică 100.000 manevre:

! factorul de putere 0,5 ! 0,2:

! curentul de conectare l0 !- ' :

! curentul de deconectare l0 ! - ' :! tensiunea de lucru *00 F:

! frecvenţa de conectare -00 con < " :

! factorul de putere cos 0,5 ! 0,2 :

! curentul de conectare 12,* ! 4,* ':

! curentul de deconectare 12,* ! 4,* ':


1003. ! conductoare de legătură minim l mm2: maim 2,* mm2

1. ))2.



! masa 21 Og.

100).

1%%5.

1%%6.

1%%.

1%%!.

1%%". .!. A-))()& 7+'(&*0)-(

<'?++-):

1010. unt folosite prontru protecţia circuitului de comandă.

1011. e dimensionează în funcţie de curentul maim a$sor$it pe cele trei trepte

de funcţionare de către aparatele de comutaţie.

1012. (e

ntru treapta a !a funcţionează/

1013. a

$sor$it> dlMd5Md3Mc2Mc*Mc4>2,002M0,2*M0,2*M0,5M0,5M0,5>3'

101). 'legem siguranţe fuzi$ile cod )001 de -' < 350 F.

101*. urentul nominal termic - '.

101-. urentul maim la 350 F: 2* '

1014.1%1!. .". A-))()& *()('/('-'+ &'=&:

1016. e face în funcţie de curentul maim cerut de cele trei sc"eme pe

care le aliniază/ ma c > 40M*M236M*> 1-3 '

1020. ma c > ridicare M $asculare M rotire.

1021. urentul nominal al întrerupătorului automat este cel mai mare curent

aproimativ în valori efective su$ care întrerupatorul automat poate funcţiona în regim

permanent fără ca limitele admisi$ile de încălzire să fie depăşite.1022. urentul de rupere al întrerupătorului automat este cel mai mare curent de

scurtcircuit pe care întrerupătorul îl poate rupe în condiţii normale.

1023. urentul de înc"idere al unui întrerupător automat se eprimă prin curentul

pe care acest întrerupător îl poate sta$ili su$ o tensiune dată în condiţii de eploatare

prescrise.

102).

(entru curentul maim cerut, de 1-3 ', alegem un întrerupator automat tip BH8 2*0

' cu următoarele caracteristici/

1. )*2.



! tensiune nominală *00F

! curent nominal 2*0 '

! tensiunea nominală *00 F

! curent nominal -'

102*. apacitatea de rupere a contactelor auiliare/

102-. ! tensiunea de lucru **0 F

1024. ! curent de conectare 22,* '

1025. ! curent de deconectare 4,* '

1026. ! factorul de putere cos 0,3*

1030. ! tip de protecţie ( 000

1031.

1032. apacitatea de rupere a contactelor principale/

! tensiunea de lucru **0 F

! curent de serviciu 2*0 '

! curent de conectare 20.000 '

! curent de deconectare 10.000 '

! factorul de putere cos 0,3

! timp de rupere 10!1* secunde

1033.a$luri de legătură la $orne/! contacte principale minim *0 mm2: ma 120 mm2

! contacte auiliare minim 0,4* mm2: ma l ,* mm2

! tensiunea de serviciu a releelor de minimă tensiune 350F

! limitele de regla% a releelor termice la )*? 0,5 U l s.

103).

1%35. .1%. A-))()& ()-))-( )(=+):

103-. eleele termice cu $imetal se utilizează pentru protecţia motoarelor electrice împotriva suprasarcinilor. Nu acţionează imediat ce curentul creşte ci după o

anumită perioadă de timp invers proporţională cu curentul. e folosesc pentru

protecţia instalaţiilor complee de automatizare.

1034. (entru treapta releul termic 1et /

1035. N > *1 '

1036. 'legem releul termic E' -3, rt > 0,3* NE rt > curentul limită reglat termic

10)0. NE > curent nominal al releului termic10)1. (entru treapta a !a releul termic 2et/

1. )-2.



10)2. N > *6 '

10)3. 'legem releul termic E' -3, rt > 0,6 NE

10)). (entru treapta a !a releul termic 3et/

10)*. N > 40 '

10)-. 'legem releul termic E'7 )00, ;FB > 50 '

.0( rt > 0,6;FB > 42'

10)5.

10)6.

10*0.1%51.

1%52.

1%53. C*-'?++

10*). #n ansam$lu, economicitatea operaţiilor de încărcare ! descărcare depinde de

economicitatea te"nică, dependentă la r&ndul ei de randamentul mecanismului şi de

consumul de energie electrică la încărcare, precum şi de economicitatea de eploatare care

este legată de reparaţii şi deservire. reşterea economicităţii poate fi realizată prinautomatizarea acţionării electrice, automatizare care tre$uie să rezolve pro$leme ca/

realizarea unor viteze mari de ridicare a c&rligului de la 1,04 la 3,3) m<s , o$ţinerea unor

viteze mici de aşezare a sarcinii 0,10,2* m<s şi de asemenea o$ţinerea unor viteze şi

acceleraţii mici de ridicare a sarcinii.

10**. Nivelul posi$il de automatizare depinde de felul mărfurilor. (erspectiva

dezvoltării acţionărilor electrice ale mecanismelor de încărcare ! descărcare depinde în mare

masură de sistemul de operaţii de încărcare !descărcare . (rincipala dificultate în calea

automatizării acestor operaţii este prezenţa legăturii prin par&ma între sarcini şi mecanismul

de eecuţie. De aceea se caută noi sisteme de încărcare ! descărcare, de eemplu comanda

de la distanţă din posturi mo$ile, mărirea gamei de reglare, trecerea la sisteme automate cu

comandă program etc.

1%56.

1%5.

1%5!.

1. )42.



1%5".

1%6%.

1%61.

1%62.

1%63.

1%64.

1%65.

1%66. >I>LIOGRAFIE

.. +reizdon, 'cţionarea electrică a mecanismelor navale

. @raşoveanu,'cţionări electrice. 'plicaţii industriale

• C"eorg"iu ilviu,'cţionări electrice navale, vol. :. onstanţa, 'cademia Navală

ircea cel @ătr&n• omşa D.,(roiectarea instalaţiilor electrice industriale, @ucureşti , ;ditura

Didactică şi (edagogică ,1646

• 'cţionări electrice navale, on La"aria

• atalogul elementelor tipizate pentru mecanismele de ridicat, ..;.N..

• Documentaţia navei

• atalog de maşini electrice

• atalog de aparate electrice de %oasă tensiune

Proiectarea Instalatie de Incarcare Descarcare PROIECT TOSEN Roadevin

Documents

Transcript of Proiectarea Instalatie de Incarcare Descarcare PROIECT TOSEN Roadevin