Proiectarea Exploatarii

29
UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE PLOIEŞTI” PROIECTAREA ZĂCĂMINTELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE - PROIECT - Coordonator: Conf. Dr. Ing. Daniel Petcu Buruiana Marius Mihai Grupa I Foraj Anul IV

description

Cuprins•INTRODUCERE:Tema proiectului.•CAP.I.:I.1. Întocmirea hărţii structurale a zăcământului;I.2.Fixarea limitei iniţiale a contactului apă-ţiţei;I.3.Realizarea secţiunilor geologice;I.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturată cu fluideI.5.Calculul volumului brut al colectorului.CAP.II.:II.1.Calculul mărimilor medii ale parametrilor fizici aicolectorului;II.2.Calculul volumului de pori al rezervorului;II.3.Proprietăţile mediului fluid;II.4.Proprietăţile apelor de zăcământ;II.5.Proprietăţile gazelor în condiţii de zăcământ;II.6.Permeabilitatăţile relative şi variaţia lor cu saturaţia.CAP.III.:Amplasarea sondelor CAP.IV.: Regimul elastic IV.1.Dinamica debitului IV.2.Dinamica presiuniiCAP.V. Regimul de gaze dizolvateV.1.Metoda integral graficăCAP.VI. Regimul mixtCAP.VII. Metode de evaluare rapidă a factorului de recuperareVII.1.Metoda SandreeaCAP.VIII. Injecţia de apaVIII.1.Injecţia propriuzisă VIII.2.Profile de saturaţie •Anexe: Anexa nr.1 – Harta cu forma şi dimensiunile zăcământului,Scara 1:5000; Anexele nr.2, 3 – Diagrafiile geofizice ale sondelor studiate;2

Transcript of Proiectarea Exploatarii

Page 1: Proiectarea Exploatarii

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE PLOIEŞTI”

PROIECTAREA ZĂCĂMINTELOR DE HIDROCARBURI FLUIDE

- PROIECT -

Coordonator:Conf. Dr. Ing. Daniel Petcu Buruiana Marius Mihai

Grupa I ForajAnul IV

- 2010 -

Ploieşti

Page 2: Proiectarea Exploatarii

Cuprins INTRODUCERE: Tema proiectului.

CAP.I.: I.1.Întocmirea hărţii structurale a zăcământului;

I.2.Fixarea limitei iniţiale a contactului apă-ţiţei;

I.3.Realizarea secţiunilor geologice;

I.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturată cu fluide

I.5.Calculul volumului brut al colectorului.

CAP.II.: II.1.Calculul mărimilor medii ale parametrilor fizici ai

colectorului;

II.2.Calculul volumului de pori al rezervorului;

II.3.Proprietăţile mediului fluid;

II.4.Proprietăţile apelor de zăcământ;

II.5.Proprietăţile gazelor în condiţii de zăcământ;

II.6.Permeabilitatăţile relative şi variaţia lor cu saturaţia.

CAP.III.: Amplasarea sondelor

CAP.IV.: Regimul elastic

IV.1. Dinamica debitului

IV.2. Dinamica presiunii

CAP.V. Regimul de gaze dizolvate

V.1. Metoda integral grafică

CAP.VI. Regimul mixt

CAP.VII. Metode de evaluare rapidă a factorului de recuperare

VII.1. Metoda Sandreea

CAP.VIII. Injecţia de apa

VIII.1. Injecţia propriuzisă

VIII.2. Profile de saturaţie

Anexe: Anexa nr.1 – Harta cu forma şi dimensiunile zăcământului,

Scara 1:5000;

Anexele nr.2, 3 – Diagrafiile geofizice ale sondelor studiate;

Anexea nr.4- Diagrama pVT.

2

Page 3: Proiectarea Exploatarii

Tema de proiect

Se consideră un zăcământ de ţiţei de forma şi dimensiunile indicate în figura1.

În perioada exploatării de probă au fost săpate sondele menţionate în figura 1. Se

anexează diagrafiile electrice ale sondelor săpate pe acest zăcământ (fig.1 şi 2).

Pe baza acestor materiale se cere:

întocmirea hărţii structurale a zăcământului;

realizarea de secţiuni geologice;

fixarea poziţiei iniţiale a contactului ţiţei-apă;

calcularea volumului brut al rezervorului.

Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indică parametrii

menţionaţi în tabelul 1.

Se cere:

să se calculeze mărimile medii ale parametrilor fizici caracteristici

colectorului;

să se calculeze volumul de pori al rezervorului;

să se calculeze rezerva de ţiţei şi gaze a zăcământului.

Studiul mediului fluid indică parametrii următori:

A – proprietăţile sistemului de hidrocarburi fluide în condiţii de zăcământ care

sunt redate în diagrama din figura 4;

B – proprietăţile fizico-chimice ale apei de zăcământ sunt redate în tabelul 2.

Pe baza datelor de mai sus se cere:

determinarea capacităţii energetice a zăcământului la momentul iniţial al

exploatării;

stabilirea reţelei sondelor de exploatare;

executarea calcului de comportare în exploatare a rezervorului sub energia

naturală a zăcământului;

proiectarea procesului de injecţie a apei sau gazelor în zăcământ pentru

mărirea factorului final de recuperare a ţiţeiului.

3

Page 4: Proiectarea Exploatarii

Tabelul 1

Sonda

nr.

Intervalul mef Permeabilitate Sa.i. Descrierea

litostratigrafică(m) (o/o) (mD) (o/o)

766 1364,2-1365,3 19,2 789 675 30,8 Nisip

766 1370,0-1371,5 21,4 569 368 28,9 Nisip

766 1380,0-1381,6 19,2 706 576 31,9 Gresie

589 1335,1-1336,0 18,2 456 372 31,2 Gresie

589 1338,2-1339,3 17,6 407 385 30,8 Gresie

589 1342,3-1343,8 17,1 412 376 33,0 Gresie

586 1342,4-1343,2 17,8 607 465 30,5 Gresie

586 1347,0-1347,8 16,7 578 408 31,4 Gresie

586 1360,0-1361,4 17,9 632 467 30,4 Gresie

586 1378,0-1379,3 14,2 241 157 33,7 Gresie

Tabelul 2

Varianta Unitatea de măsură

Componenţii

II mg./l 30171,17 2317,58 482,22 51389,91 319,25 683,20

Tabelul 3

Component % fracţia volumetrica în variantaa b c d

metan 94,25 93,75 93,25 92,75etan 2,18 2,68 3,18 3,68

propan 1,12 1,12 1,12 1,12n-butan 0,92 0,95 0,95 0,95

izo-butan 0,95 0,92 0,92 0,92n-pentan 0,24 0,24 0,24 0,24

izo-pentan 0,17 0,17 0,17 0,17n-hexan 0,12 0,12 0,12 0,12n-heptan 0,05 0,05 0,05 0,05

4

Page 5: Proiectarea Exploatarii

CAP.I

INTRODUCERE

Zăcământul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcătuit dintr-un

mediu solid poros-permeabil şi un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi şi

apele de zăcământ.

În general, zăcămintele de hidrocarburi fluide sunt alcătuite din două zone

distincte: o zonă saturată cu hidrocarburi, numită zonă productivă, şi o zonă saturată

100% cu apă – acviferul adiacent, care poate lipsi în anumite cazuri.

I.1. Întocmirea hărţii structurale a zăcământului

Harta structurală (harta cu izobate), reprezintă proiecţia în plan orizontal a

punctelor de intersecţie între diverse plane izobatice şi un un plan reper. Ca plan

reper se va lua intrarea în stratul productiv.

Harta structurală poate fi construită pe baza secţiunilor geologice sau prin metoda triadelor.

Tabelul 4Sonda Adâncimi reale E Adâncimi izobate Obs.

Ha Hc Ht/a Ha* Hc

* Ht/a*

586 1335 1385 - 105 1230 1280 -514 1496 1545 - 166 1330 1379 -766 1355 1395 - 90 1265 1305 -589 1330 1365 - 84 1246 1281 -

Sonda 586:

Sonda 514:

Sonda 766:

Sonda 589:

5

Page 6: Proiectarea Exploatarii

Unde: cotele în acoperiş absolute masurate pe diagrafii;

cotele în culcuş absolute, masurate pe diafrafii;

cotele în acoperiş izobatice;

cotele în culcuş izobatice; E - elevaţiile;

I.2. Fixarea limitei iniţiale a contactului ţiţei – apă

Limita hidrocarburi/apă se determină tot din diagrafii, pe baza curbelor de rezistivitate.

Această limită hidrocarburi/apă prezintă două contacte cu stratul productiv: un contact pe acoperiş şi un contact pe culcuş. Proiecţia acestor două contacte pe harta cu izobate prezintă, la rândul ei două contururi: un contur interior (pe culcuş) şi unul exterior (pe acoperiş). Între cele două contururi se găseşte aşa numita zonă de contact.

Figura 1.

I.3. Întocmirea secţiunilor geologice

Secţiunile geologice sunt reprezentări în plan vertical a stratelor geologice.

Cele mai adecvate sunt secţiunile transversale, deoarece oferă o imagine mult mai

6

Page 7: Proiectarea Exploatarii

realistă asupra înclinării stratului decât secţiunile longitudinale. În plus acestea

evidenţiază limitele hidrocarburi/apă şi/sau ţiţei/gaze. În cazul de faţă secţiunile s-au

întocmit pe baza hărţii structurale.

I.4. Determinarea grosimii de strat efectiv saturate cu fluide

Complexul productiv mai include şi intercalaţii de strate impermeabile, care

trebuie puse în evidenţă şi înlăturate de la grosimea totală a stratului.

Pentru aceast lucru se ia fiecare diagrafie în parte şi se analizează.Se

identifică şi se notează stratele care compun obiectivul. Grosimea se măsoară atât

după curba de potenţial standard cât şi dupa cea de rezistivitate, apoi se face o

medie.

Pentru sonda 586:

Strat hef hmed

P.S.

a 10 16 13

b 18 11 14,5

c 8 13 10,5

h=38m

Pentru sonda 514:

Strat hef hmed

P.S.

a 15 13 14

b 20 17 18,5

c 5 5 5

h=37,5m

Pentru sonda 766:

Strat hef hmed

P.S.

a 27 31 29

b - - -

c - - -

h=29m

7

Page 8: Proiectarea Exploatarii

Pentru sonda 589:

Strat hef hmed

P.S.

a 5 7 6

b 17 28 22,5

c 3 20 11,5

h=40m

După determinarea grosimilor efective se reprezintă valorile pe secţiunile

geologice.

Se vor trasa culcuşul fictiv şi contactul fictiv apă- ţiţei ca în figura 1. Se

calculează aria zonei efectiv saturată cu ţiţei (zona haşurată) pentru secţiunile A-A`,

B-B`, C-C`, cât şi în faliile F1 şi F3.

Se trasează limita ţiţei –apă la adâncimea Hţ/a=1316m.

I.5. Calculul volumului brut al colectorului

Volumul brut reprezintă volumul total al zăcământului de hidrocarburi, delimitat

în culcuş şi acoperiş de strate impermeabile, iar lateral de faliile F1 , F3. Pentru

determinarea acestui volum se foloseşte relaţia:

Ariile A(x) sunt perpendiculare pe o direcţie. Pentru rezolvarea integralei de la

a la b trebuie să vedem cum variază ariile secţiunilor în a şi b.

Pentru secţiunea A-A`:

Zona haşurată se imparte într-un trapez 1 şi un triunghi dreptunghic 2. Se

măsoară la scară bazele şi înălţimile acestora apoi se determină ariile.

8

Page 9: Proiectarea Exploatarii

Pentru secţiunea B-B`:

Pentru secţiunea C-C`:

Pentru falia F1:

Considerăm izobata de 1225 m. La intersecţia cu secţiunea A-A` avem o

grosime a stratului de 40m. La intersecţia cu secţiunea C-C` grosimea stratului este

40m. Rezultă prin interpolare că la intersecţia cu falia F1 grosimea stratului este tot

40m.

Considerăm izobata de 1275m. La intersecţia cu secţiunea A-A` avem o

grosime a stratului de 38m. La intersecţia cu secţiunea C-C` grosimea stratului este

38m. Rezultă prin interpolare că la intersecţia cu falia F1 grosimea stratului este tot

38m.

Se trasează secţiunea geologică pentru aceste izobate şi se determină aria

zonei efectiv saturată cu ţiţei.

Pentru falia F3:

Prin interpolare rezultă aceeaşi grosime de strat. La intersecţia cu izobata de

1225m grosimea este de 40m, iar la intersecţia cu izobata de 1275m grosimea este

de 38m.

Se reprezintă secţiunea geologică şi pentru falia F3.

9

Page 10: Proiectarea Exploatarii

Se rotesc secţiunile A-A`, B-B`, C-C` şi falia F3 în jurul unui punct aflat la

jumătatea distanţei dintre falia F2 şi limita apă ţiţei în acoperiş, astfel încât să fie

paralele cu falia F1.În acest caz se roteşte secţiunea A-A` cu un unghi 1 pentru care

.

Se roteşte secţiunea B-B` cu un unghi 2 pentru care .

Se roteşte secţiunea C-C` cu un unghi 3 pentru care .

Se roteşte falia F3 cu un unghi 4 pentru care .

Se recalculează ariile secţiunilor:

Se reprezintă grafic ariile secţiunilor funcţie de distanţa dintre ele.

Figura 2

10

Page 11: Proiectarea Exploatarii

Se calculează volumul brut total.

CAP.II.

II.1. Calculul mărimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului

Pentru determinarea mărimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului

(porozitate, permeabilitate, saturaţie în apă ireductibilă, coeficient de compresibilitate

al rocii), se vor folosi datele din carote din Tabelul1. . Pe baza diagrafiilor geofizice

(anexele nr.2,3) se vor separa pachete de roci.

1. POROZITATEA – m –

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spaţii libere numite pori sau

fisuri. Acest parametru măsoară capacitatea rocii de a înmagazina fluide.

unde: mj – porozitatea măsurată din carote;

hj – grosimea pachetului de rocă.

Pentru sonda 766 :

Pentru sonda 589 :

11

Page 12: Proiectarea Exploatarii

Pentru sonda 586 :

Porozitatea medie pe zăcământ este

2. PERMEABILITATEA – K –

Permeabilitatea poate fi definită, în general, ca proprietatea unui mediu de a

permite curgerea fluidelor prin el. În proiectarea exploatării se operează cu toate cele

trei categorii de permeabilitate cunoscute: absolută, efectivă şi relativă. Ca şi în cazul

porozităţii determinarea se va face în cazul de faţă pe baza determinărilor din carote.

Permeabilitatea medie pe sondă este

unde: kII – permeabilitatea medie paralelă, pe sondă;

k - permeabilitatea medie perpendiculară, pe sondă.

Pentru sonda 766 :

Pentru sonda 589 :

12

Page 13: Proiectarea Exploatarii

Pentru sonda 586 :

Permeabilitatea medie pe zăcământ

3. SATURAŢIA ÎN APĂ IREDUCTIBILĂ – sai –

În porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide: apă, ţiţei şi gaze.

Prin urmare, se poate vorbi de o saturaţie în apă, o saturaţie în ţiţei şi saturaţie în

gaze. Numeric, saturaţia se exprimă ca raport între volumul de fluid din pori şi

volumul respectiv de pori şi poate lua valori între 0 şi 1, respectiv între 0% şi 100%.

Într-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei faze. Saturaţia în apă

ireductibilă, pentru un anumit zăcământ, rămâne invariabilă în procesul de

exploatare.

Saturaţia medie în apă ireductibilă pe sondă este

Unde (sai)j – saturaţia în apă ireductibilă, din carote.

Pentru sonda 766

Pentru sonda 589

Pentru sonda 586

13

Page 14: Proiectarea Exploatarii

Saturaţia medie pe zăcământ este

4. COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII - r –

Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul căruia se

exprimă elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importantă în

cadrul forţelor care determină deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de

compresibiltate este definit ca raport al variaţiei volumului cu presiunea şi volumul

însuţi, şi anume:

,

Se operează, în mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii şi cu

un coeficient de compresibilitate al porilor. Între cei doi există o legătură:

.

Pentru cazul de faţă, când avem numai roci plastice coeficientul de

compresibilitate va fi: , unde:

II.2. Calculul volumului de pori al rezervorului

Roca colectoare are proprietate de a prezenta pori şi fisuri. Determinarea

volumului de pori al rocii, rezervorului este absolut necesară pentru evaluarea, în

continuarea a resursei geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum se va

folosi următoarea formulă:

,

unde: Vb – volumul brut al zonei productive;

m – porozitatea efectivă medie în zona productivă, calculată anterior.

14

Page 15: Proiectarea Exploatarii

II.3. Proprietăţile mediului fluid

Folosind anexa 4 se determină ecuaţiile de variaţie a factorului de volum a

ţiţeiului bt, raţia de soluţie r şi vâscozitatea dinamică a ţiţeiului.

Pentru şi

Ecuaţia de variaţie a raţiei de soluţie este

Pe intervalul de presiune 130-155 bar

Pentru şi

Ecuaţia de variaţie a factorului de volum este

Pe intervalul de presiune 130-155 bar

Pentru şi

Ecuaţia de variaţie a factorului de volum este

Pentru şi

15

Page 16: Proiectarea Exploatarii

Ecuaţia de variaţie a vâscozităţii dinamice este

Pe intervalul de presiune 130-155 bar

Pentru şi

Ecuaţia de variaţie a vâscozităţii dinamice este

Coefcientul de compresibilitate al ţiţeiului:

II.4. Proprietăţile apelor de zăcămînt

a) factorul de volum al apei

ba=1

b) temperatura de zăcământ

c) procentul de săruri

d) coeficientul de compresibilitate al apei

-compresibilitatea apei mineralizate;

-compresibilitatea apei dulci;

G-solubilitatea gazelor în apă;

Corecţia solubilităţii cu temperatura

Valoarea lui X se citeşte din diagramă funcţie de temperatura de zăcământ,

X=0,055.

G`-solubilitatea gazelor în apa dulce. Această valoare se citeşte din diagramă

funcţie de presiunea medie:

16

Page 17: Proiectarea Exploatarii

II.5. Proprietăţile gazelor în condiţii de zăcământ

Utilizând tabelul 4 se determină presiunea pseudocritică, temperatura

pseudocritică şi masa molară totală folosind formulele:

şi

Component yi pcri Tcri Mi yipcri yiTcri yiMi

Metan 0,9275 45,7 190,6 16 42,39 176,78 14,84

Etan 0,0368 49 305,86 30 1,80 11,26 1,104

Propan 0,0112 42 370 44 0,47 4,144 0,492

N-butan 0,0095 34,5 425,11 58 0,32 4,038 0,552

Izo-butan 0,0092 35 408,14 58 0,32 3,75 0,534

n-pentan 0,0024 33,1 469,78 72 0,79 1,127 0,173

Izo-pentan 0,0017 32,9 460,96 72 0,055 0,783 0,122

n-hexan 0,0012 29,92 507,86 86 0,035 0,609 0,103

n-heptan 0,0005 26,8 540,14 100 0,013 0,27 0,050

Cu valoarea temperaturii pseudocritice cunoscută se determină

temperatura pseudoredusă.

Presiunea pseudoredusă se determină cu relaţia

p-ia valori de la presiunea de saturaţie la 0.

p ppr z g/1 1 g10-3cP

130 2,86 0,84 1,38 11,3 15,59

120 2,64 0,842 1,26 11,3 14,23

110 2,42 0,86 1,25 11,3 14,12

100 2,20 0,864 1,24 11,3 14,01

17

Page 18: Proiectarea Exploatarii

90 1,98 0,87 1,20 11,3 13,56

80 1,76 0,89 1,18 11,3 13,33

70 1,54 0,91 1,125 11,3 12,71

60 1,32 0,92 1,10 11,3 12,43

50 1,10 0,93 1,09 11,3 12,31

40 0,88 0,95 1,07 11,3 12,09

30 0,66 0,96 1,06 11,3 11,97

20 0,44 0,97 1,04 11,3 11,75

10 0,22 0,99 1,01 11,3 11,41

Valoarea lui 1 se determină din diagramă funcţie de temperatura de

zăcământ şi masa moleculară.

Factorul de abatere al gazelor se determină din diagramă funcţie de

temperatura pseudoredusă şi presiunea pseudoredusă.

Raportul se determină din diagramă funcţie de condiţiile pseudoreduse.

Pentru ajustarea valorilor se reprezintă grafic factorul de abatere funcţie de

presiune.Se trasează dreapta de variaţie printre puncte şi se determină

ecuaţia

Pentru şi

şi

18

Page 19: Proiectarea Exploatarii

Ecuaţia de variaţie are forma

Se determină factorul de volum al gazelor cu relaţia:

Z ajustat bg

0,9708 0,05557830,9584 0,0365789330,946 0,02707925

0,9336 0,021379440,9212 0,0175795670,9088 0,0148653710,8964 0,0128297250,884 0,011246444

0,8716 0,009979820,8592 0,0089434910,8468 0,0080798830,8344 0,007349138

II.6. Permeabilităţile relative şi variaţia lor cu saturaţia

19

Page 20: Proiectarea Exploatarii

Se consideră cazul curgerii bifazice apă- ţiţei. Valarea saturaţiei normalizate se

determină cu relaţia :

.

Saturaţia în ţiţei este

Permeabilitatea relativă faţă de apă este:

Permeabilitatea relativă faţă de ţiţei este: .

Fracţia de apă are relaţia este:

Vâscozitatea dinamică a ţiţeiului se citeşte din anexa 4 la presiunea de saturaţie +

10bar.

j Sa St S* krt kra kra/krt fa dfa/dsa1 0,312 0,68 0 1 0 0 0 02 0,35 0,65 0,055233 0,89 0,0000093 0,00001 0,000013 0,005083 0,4 0,6 0,127907 0,748 0,00026 0,00035 0,000447 0,032754 0,45 0,55 0,200581 0,613 0,00161 0,00263 0,003288 0,135535 0,5 0,5 0,273256 0,489 0,00557 0,011 0,014 0,417126 0,55 0,45 0,34593 0,377 0,014 0,038 0,045 1,077 0,6 0,4 0,418605 0,279 0,031 0,11 0,121 2,268 0,65 0,35 0,491279 0,196 0,058 0,297 0,271 3,739 0,7 0,3 0,563953 0,13 0,101 0,78 0,494 4,52

10 0,75 0,25 0,636628 0,079 0,164 2,092 0,723 3,8911 0,8 0,2 0,709302 0,042 0,253 6,028 0,883 2,3912 0,85 0,15 0,781977 0,018 0,374 20,247 0,962 1,0913 0,9 0,1 0,854651 0,0057 0,534 93,682 0,992 0,3714 0,95 0,05 0,927326 0.00073 0,739 999,626 0,999 0,0815 1 0 1 0 1 1000 1 0

Se reprezintă grafic porozitatea relativa faţă de ţiţei şi apă funcţie de saturaţia apei .

Tot funcţie de saturaţie se reprezintă fracţia de apă şi .

20

Page 21: Proiectarea Exploatarii

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

0 0,5 1 1,5

Sa

Kt,

Ka

kt

ka

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

0 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2

Sa

fa,d

fa/d

sa

fa

dfa/dsa

III. Amplasarea sondelor

a)Amplasarea şirurilor.

Amplasarea raţională a sondelor este acea amplasare care asigură producţia

maximă de ţiţei cu cheltuieli minime. Amplasarea sondelor de ţiţei se face în funcţie

de modul de manifestare a energiei de zăcământ, de regimul tehnologic de

exploatare adoptat, de configuraţia geometrică a zăcământului.

Amplasarea va începe cu fixarea ultimului şir de sonde (şirul k) acesta se

fixează paralel cu falia F2, la o distanţă de aprox. 80-100 m. Dacă şirul k este prea

apropiat de falie se poate accentua fenomenul de interferenţă a şirului cu falia. O

îndepărtare prea mare a şirului de falie ar face ca în volumul dintre acestea să

21

Page 22: Proiectarea Exploatarii

rămână ţiţei nedrenat de sonde. După fixarea ultimului şir se măsoară distanţa d,

dintre ultimul şir şi contactul ţiţei apă. Distanţa dintre şiruri va fi :

; unde k-numarul de şiruri. Considerăm k=2.

Distanţa de la contactul ţiţei apă pe culcuş la primul şir de sonde este:

,

iar distanţa dintre penultimul şi ultimul şir va fi:

b)Raza redusă a sondelor

Sondele reale pot fi imperfecte din două motive:

-după gradul de deschidere.

-după modul de deschidere.

Raza redusă rrs este raza pe care ar trebui să o aibă sondă perfectă ca să se

comporte identic cu o sondă reală. Se determină din ecuaţia:

unde: rs-raza sondei după sapă, cm rs=9,75 cm

l-lungimea canalului perforaturii în strat, cm , se alege l=50cm

n-numărul de gloanţe pe metrul liniar de puşcă,

se alege n=14 gloanţe/m

d- diametrul de glonţ d=0,8-1,5 cm2 se alege d=1,5 cm2.

Se obţine:

c) Numărul de sonde pe un şir – se determină funcţie de raza redusă a sondei

şi de numărul de şiruri cu care lucrăm simultan.

Considerăm ca lucrăm simultan cu două şiruri. Se calculează

22

Page 23: Proiectarea Exploatarii

Cu această valoare şi funcţie de numarul de şiruri exploatate simultan se

determină raportul

Unde - distanţa dintre două sonde succesive de pe un şir intermediar.

Rezultă

Distanţa dintre două sonde succesive va fi

Numărul d esonde se calculează cu relaţia:

S- lungimea unui şir intermediar citită de pe hartă.

Pe primul şir se vor amplasa mai puţine sonde pentru că există pericolul

inundării rapide.

Se recalculează distanţa dintre sonde

S1- lungimea primului şir.

Pe ultimul şir vom avea

Se recalculează distanţa

Sk- lungimea ultimului şir.

După trsarea şirurilor pe hartă, amplasarea sondelor se face astfel:

- plecând din falii se amplasează şi într-o parte şi în alta sonde la

distanţa faţă de faliile F1 şi F3.

- Se amplasează apoi sondele în continuare la distanţa faţă de cele

două sonde până ce şirul este completat.

23