proiectare sticla de vin

7/24/2019 proiectare sticla de vin

1/38

Proiect


2/38

Cuprins

Capitolul 1. Introducere

1.1. Memoriu justificativ

1.2. Prezentare succinta a produsului (denumire, utilitate, structurasortimentala)

1.3. Etapele elaorarii unui amalaj

Capitolul 2. !esi"nul de produs

2.1. Caracteristicile produsului. Proprietati i"ienice. Proprietati alimentare(or"anoleptice, fizico#c$imice, dietetic, calorii, valoare nutritive etc)

2.2. %eneficii

2.3. &e$nolo"ia de faricare a produsului (prezentare succinta)

2.'. Materii prime si in"redient

Capitolul 3. malajul si desi"nul de amalaj

3.1. naliza morfolo"ica a solutiilor de amalare posiila si tipuri de amalajpentru produsul specificat. le"erea produsului optim

3.2. Materialele folosite la amalarea utilajului

3.2.1. Modul de amalare , inc$idere si etansare a produsului

3.2.2. Etic$etare, transport

3.3. istemul icomponent produs * amalaj

3.'. Proiectarea propriu#zisa a amalajului

3.'.1. Proiectarea semifaricatului

3.'.2. le"erea formei amalajului

3.'.3. c$itarea amalajului si a a desi"nului acestuia (sc$ite representative)

3.'.'. le"erea culorilor si amplasarea elementelor caracteristice aleamalajului

3.+. Modul de indeplinire a functiilor amalajului de catre amalajul proiectat

3.. Elemente de etic$etare


3/38

Capitolul '. Calitatea de prezentare a produsului in comparative cu alteproduse similar

'.1. !ate principale despre producator

'.2. Calitatea de prezentare a produselor

'.3. Elemente de noutate

'.' Promovarea produsului

1. Introducere


4/38

1.1 Memoriu justificativ

Vinul este considerat un aliment valoros n industria alimentar. Arenumeroase caliti terapeutice cum ar fi aceea de a combate bolile cardiovasculare

n proporie de pn la 30%, combate hipertensiunea i previne unele forme decancer, aut di!estia i poate trata infecii intestinale. "amenii de tiin audemonstrat c #$0300 de mililitri de vin rou consumai &ilnic stimulea&

producerea sucului !astric i ntreine un apetit sntos.Vinurile roii au o alctuire mult mai comple' dect vinurile albe. (e ln!

alcooli, aci&i or!anici, compui a&otai, sruri minerale conin cantiti importantede molecule fenolice necolidale )antociani, proantocianidine, flavonoi&i, aci&ifenolici* sauaflate la limita coloi&ilor )taninurile condensate, compleci antocianitaninuri, taninuri proteine i taninuri poli&aharide*. Acest ansamblu de compuifenolici provine din prilesolide ale stru!urilor ne!ri i sunt e'trai prin procesul

de macerarefermentare pe botin.(re&ena compuilor polifenolici n vinurileroii, confer acestora nsuirior!anoleptice i de calitate deosebite+ culoare roierubinie, catifelare, astri!en la !ust,e'tractivitate )corpolen*, stabilitate fi&icochimic i durat mare de pstrare. Aciunea polifenolilor din vin sa dovedit a fi

benefic pentru or!anismul uman, de aceea preferinele consumatorilor penruvinurile roii au crescut n ultima vreme, n toate trile.

1.2 Prezentare succinta a produsului

!enumire

C I-EC. /E&EC -E0 212este un vin echilibrat, decurs lun!, ob inut din stru!uri selec iona i, de cea mai bun calitate ructuos, cu arom fin, de flori de cmp i un !ust plcut, leer.-e serve te bine rcit )0/* cu

pe te, pasre sau bucate tradi ionale romne ti.

1A2 2456


5/38

-oiul+ eteasca 7e!alaAn de recolta+ #0#1enumire de ori!ine+ 1ra!asaniAlcool+ 3% vol.

Aciditate totala+ 8,9$$ !:l A.2;ahar residual+ 3,$ !:l1ata recoltarii+ #$.0$.#0#;ahar la recoltare+ ##$ !:l26(od!oria+ 17A?A-A56Altitudine+ #$0 m-olul+ brun si brun roscat

de padure, ar!ilos'po&itie+ sudica,

sudestica

A5>@ 1 7"@2A

An foarte dificil din punct de vedere climatic @unile aprilie, mai, iunie cu ploi sustinute @unile iulie, au!ust, septembrie foarte secetoase, cu temperaturi de =0 Acumulari deosebite in &ahar -emne vi&ibile de deshidratare a stru!urilor cu aspect de stafidire si de!radareaculorii pielitei (ierderi cantitative =0%(recipitatii+ 300 mm in ve!etatie

2emperatura+ ,# media anuala6nsolatie+ 9B0 ore in perioada ve!etatieiVe!etatie+ #0 &ile(roductie+ =$00 C!:ha


6/38

(A726>@A262A26 1 V6566A26- -tru!uri culesi atent la maturitate deplina- Vinificare fara macerare- 2emperatura la fermentare $ 9

- (erioada de fermentare $ D #$ &ile, cu drodii selectionateA7A276;A7@impiditate+uloare+ !albui, ver&iu


7/38

(roductiile de stru!uri obtinute varia&a in functie de arealul de cultura de la t:ha la Gla pana la #9 t:ha la "dobesti, cu o medie de $ #0 t:ha.

2ehnolo!ic, soiul nu atin!e nivelul calitativ pe care il are eteasca Alba.

Acumulea&a &aharuri de la 90 B0 !:l pana la #00 #0 !:l, cu o aciditatetotala a mustului variabila intre =.$ 9.0 !:l 4#-"=, iar capacitatea desupramaturare este mult mai redusa, deoarece acumularile de &aharuri atin!doar ##0 #3$ !:l.

6n anii cu conditii climatice nefavorabile se obtin vinuri de masa. "bisnuit,vinurile re&ultate din eteasca 7e!ala sunt de calitate, dar pot fi folosite si laobtinerea vinurilor materie prima pentru spumante sau distilate invechite dinvin.

tilitate

4inul este un lucru in mod miraculos enefic omului daca, sanatos sauolnav fiind, il foloseste adecvat si cu justa masura potrivit constitutieiindividuale * 5ipocrat

1ea lun!ul timpului sa discutat mult despre calitatile vinului din punct de vedere!astronomic, consumat in cantitati moderate stimulea&a apetitul, creste secretiile!astrice autand la o di!estie mai buna a alimentelor in!erate.

ntio6idantii

Vinul contine antio'idanti, in special resveratrolul care este !asit insamburii si pielita stru!urilor. 6mportanta antio'idantilor este recunoscuta de mult ei lupta cu radicalii liberi si proteea&a astfel celulele sanatoase impotriva atacului

acestora.oncentratia mare de resveratrol din vinul rosu se datorea&a procesului defermentatie in care contactul prelun!it dintre &eama de stru!uri, pielita si samburiface ca in final produsul finit sa contina un nivel ridicat de antio'idanti. 6n

principiu, aceasta este si e'plicatia asa numitului H(arado' rantu&escH. -aobservat ca vinul din pod!oriile france&e are un nivel foarte ridicat deantio'idanti,ceea ce ii auta pe localnici sa fie mai sanatosi decat altii.


8/38

6n re!iunile din ranta in care se consuma alimente bo!ate in !rasimi, dee'emplu, rata de incidenta a atacurilor de cord este mult mai sca&uta decat in alte&one ale !lobului desi dieta este asemanatoare. rance&ii alatura mereu unei mese

bo!ate un pahar de vin rosu. -i vinul alb contine anumite cantitati de resveratrol,dar in ca&ul sau pielita si samburii sunt indepartate mult mai devreme in procesulde productie, decat se intampla in ca&ul vinului rosu. Astfel, nivelurile deantio'idanti sunt mult mai sca&ute.

Prevenirea cancerului

-tudiile de laborator au scos in evidenta faptul ca resveratrolul are si proprietatianticanceri!ene. Actiunea sa a fost observata in urmatoarele directii+ minimi&area

mutatiilor de A15 care produc cancerul, uciderea celulelor bolnave si blocareacrearii de vase de san!e in urul tumorii, pentru a o hrani. Acest antio'idant are sicapacitatea de a inhiba raspandirea celulelor bolnave in alte &one )metasta&a*.vident, se asteapta studii aprofundate in aceasta directie, dar re&ultatele initialearata foarte promitator.

utierea san"elui

7esveratrolul are un rol important si in subtierea san!elui. l actionea&a prompt,

impiedicand trombocitele )celulele implicate in formarea chea!urilor de san!e* sase alipeasca. (rin acest mecanism, resveratrolul poate impiedica aparitiainfarctului.

Efecte fitoestro"enice

7esveratrolul este un fitoestro!en. 'ista anumite plante similare estro!enului sicare pot uca rolul acestuia in or!anism, avand efecte asemanatoare. -a su!eratastfel ca vinul rosu poate combate unele probleme cau&ate de lipsa estro!enului, caosteoporo&a sau menopau&a prematura. 2otusi, aceste supo&itii nu au fost inca

dovedite. (entru cei carora nu le place vinul rosu, vestea buna este ca resveratroulse mai !aseste si in alune, afine si macese.

1.3 Etapele elaorarii unui amalaj


9/38

(roiectarea ambalaelor este unul din cele mai importante elemente alecomerciali&arii produselor. (roiectarea ambalaului trebuie inte!rata procesuluide productie a produsului de ambalat, numai asa fiind satisfacute functiileambalaului de+ protectie, manipulare, informare, pre&entare.(e ba&a conditiilor pe care trebuie sa le ndeplineasca ambalaul se poate trece ladeterminarea ambalaului optim si apoi la ale!erea metodei de ambalare.Ambalaul optim este acela care, pe ln!a ndeplinirea rolului functional, implicaun consum minim de material si manopera, iar pentru operatiile de umplere,manipulare, nchidere, etc. necesita utilae ct mai putin costisitoare, cu efortminim )eventual sa permita automati&area procesului*, si este, evident, economic.(entru facilitarea schimbului de marfuri, att pe plan national ct si pe planinternational, Organizatia internationala de standardizare )6-"* a trecut lareali&area unor normative si standarde pentru confectionarea si fabricareaambalaelor.

Etapele elaorarii amalajelor sunt7 e'plorarea preliminara n timpul careia se aduna idei si se fac schite

cu privire la dimensiunile si aspectul e'terior al ambalauluiF ale!erea variantei optime de ambala si punerea la punct a elementelor

!raficeF modificarile finale, cu includerea specificatiilor tipo!rafice, a

ilustratiilor si a altor implementari !raficeF

finali&area, din punct de vedere al productiei, si pre!atirea imprimarii.(rin forma si dimensiunile sale, ambalaul trebuie sa facilite&e operatiile demanipulare, sa protee&e produsul ambalat si sa contribuie la comerciali&areausoara acestuia. ste necesar ca prin calitatile estetice pe care le confera ambalaulsa determine impulsul de cumparare a produsului.

Indicatorii de calitate ai unui amalaj se 8mpart 8n doua cate"orii7

indicatori tehnico economici+ caracteristicile functionale si tehnicoconstructiveF

indicatori de ordin estetic+ raport formafinalitate, formamaterial, !rafica,compo&itie, influenta psiholo!ica.


10/38

6n -2A- =EEE:E0 si -2A- 6-" 3898:E# este pre&entat sistemul dedimensiuni ale ambalaelor si marimea unitatilor de ncarcatura.

stetica ambalaului este subordonata economicitatiiF obiectivul nu este de aobtine ambalae frumoase, ci ambalae care sa raspunda optim cerinteloractivitatii practice+ protectia produsului dar si vn&area acestuia. (rin intermediulculorii, ambalaul are n primul rnd un efect vi&ual si apoi un efect psiholo!ic.7olul estetic al culorii de a atra!e si de a retine privirea este ndeplinit atunci cndaceasta imprima ambalaului o impresie de soliditate si pune n valoarecalitatile produsului, subliniind caracterul sau specific

!esi"nul de produs2.1 Caracteristicile produsului

Proprietati i"ienice

6n vinificatie e'ista doua mari cate!orii de riscuri la adresa sanatatii sicalitatii vinurilor obtinute+

riscul de contaminare cu substante straine pe parcursul procesului de

productieF riscul de de!radare microbiolo!ica.

7iscurile privind contaminarea cu substante straine, sunt relativ usor deevitat atat timp cat e'ista atentia necesara in aplicarea corecta si atenta atehnolo!iilor si pentru utili&area unor materiale si instalatii certificate, care nu

pre&inta pericole din acest punct de vedere. 6n momentul in care aceste re!uli nu aufost respectate sau in urma unei ne!liente sa produs o contaminare a vinului cusubstante straine, atunci incidentul poate pre&enta pericole nu numai pentu calitatea

vinului ci pentru sanatatea consumatorilor.6n !eneral aceste incidente se produc numai ca urmare a unor !ravene!liente, !reseli sau scapari din partea tehnolo!ului.

a e'emple se pot nominali&a+ contaminarea vinului ca urmare a contactului cu recipiente in care au fost

pastrate substante straineF


11/38

imbo!atirea vinului in unele metale !rele datorita conditiilor improprii depastrare sau utili&area unor tehnolo!ii neadecvateF

utili&area in decursul tratamentelor oenolo!ice a unor materialenecorespun&atoare sau aplicarea !resita a acestora.

2oate aceste incidente sunt din cate!oria accidentelor cu frecventa relativmica si mai alest usor de evitat prin aplicarea unor masuri de control adecvate.ele mai multe pericole insa sunt cele datorate posibilelor efecte daunatoare aleunor microor!anisme D riscuri microbiolo!ice ce pot determina deprecierea

productiei de vin.Acestea defapt sunt riscurile de prim interes mai ales din punctul de vedere ali!ienei.

6n ca&ul nerespectarii normelor de i!iena vinul se poate imbolnavi, datorita

de&voltarii unor microor!anisme adaptate acestui mediu si ca urmare vor apareasemne or!anoleptice de alterare )modificari ale !ustului, mirosului, culoare,consistenta, etc*. unctie de !ravitatea acestor fenomene ne!ative, un asemenea vinva fi declasat din punct de vedere al calitatii sau chiar va fi inter&is lacomerciali&are pentru consumul uman.

(rincipalele tipuri de microor!anisme care pot prolifera in vinuri fac partedin trei !rupe si anume+ levuri, muce!aiuri, bacterii.

naliza fizico # c$imica a vinului

Anali&a chimic a principalelor elemente care intr n compo&iia vinuluiarat proporia acestora, din a cror e'aminare se poate deduce dac vinul este bineconstituit i dac posed elementele necesare, care i asi!ur conservarea, ncantiti suficienteF deasemenea, cu autorul anali&ei se urmrete descoperireafalsificrilor.In practic oenolo!ic este suficient numai anali&a sumar a vinuluica+determinarea densitii, do&area alcoolului i a aciditii totale, a &ahrului i ae'tractuluisec, pentru a putea aprecia calitatea vinurilor i pentru a e'ecutadiferitele manipulri itratamente, de care ele au nevoie.

a) !ensitatea vinului1eterminarea densitii vinurilor se face n scopuri de a constata dac un vineste bine sau ru constituit.Vinurile seci i complet fermentate au, de re!ul,densitatea mai mic dect . >nlitru de vin are densitatea la $/, de 0,EB8,09B.1ensitatea se determin n mod practic i rapid cu e'tractoenometru 1uardin, care esteintrodus n cilindrul care conine vinul de anali&at. 1ac temperatura vinului este maimare sau


12/38

mai mic dect $/, cu autorul tabelei de corecie se afl densitatea vinuluila$/.

) !ozarea alcooluluinele metode de determinare se ba&ea& peevaporarea vinului n anumite condiii+la temperatura de 90/, sub vid parial,n curent de aer cald i uscat sau evaporarea latemperatura de fierbere a apei.@a ambele metode re&iduul obinut se cntrete i seraportea& la un litru devin.Alte metode, &ise indirecte, calculea& coninutul n e'tract pe ba&a relaieidintredensitatea vinului, densitatea distilatului i densitatea vinului lipsit de


13/38

alcool etilic." metod rapid, ns utili&at numai pentru determinriorientative, este metodarefractometric, aplicat vinului de&alcooli&at.

e) !eterminarea p5#ului

6ndicele de p4 al vinului este indicele aciditii reale, care reflectconcentraiaionilor de hidro!en n mediu. 1eterminarea p4ului se ba&ea& pemsurarea diferenei de potenial dintre doi electro&i cufundai n prob de anali&at.

Proprietati or"anoleptice

@a anali&a or!anoleptica participa+

4azul + ofera informatii asupra starii de limpiditate, culorii vinului, este instinctivasi poate sa influente&e aprecierile ulterioare. uloarea la vinurile rosii da indicatiiasupra tehnolo!iei de obtinere, stare de o'idare, varsta vinului.

Mirosul+ vinul trebuie mirosit foarte bine, se depistea&a direct pe calea na&ala siindirect retrona&al.

&actil+ temperatura, consistenta, vasco&itatea vinului, anumite !usturi sunt maide!raba sen&atii tactile. aldura alcoolului datorita liposolubilitatii, astrin!enta sedatorea&a taninului ce reactionea&a cu substantele proteice la nivelul mucoaselordin saliva cu rol de lubrifiant bucal.

0ustul+ papilele amplasate pe suprafata limbii.


14/38

;r"anul auditiv+ se poate decela intensitatea pocniturii dopuluisticlei la vinurile spumante, &!omotul produs la spume!area vinului in pahar.

Anali&a sen&oriala a vinului este poate cea mai comple'a anali&a , la de!ustareavinului sunt percepute toate cele patru !usturi elementare+ dulce, sarat, acid siamar. 1in cau&a diferentierii att de lar!i a consumatorilor si !usturilor, estenecesara o clasificare a valorilor vinului dupa mai multe criterii.

!upa "radul alcoolic7

vinul de masa cu tarie alcoolica de B,$ !rade

vin de masa superior cu taria intre B,$ si E,$ !rade vinuri de calitate superioara cu minimum 0 !rade alcool.

!upa denumirea de ori"ine controlata7

vinuri cu denumire de ori!ine controlata1"

vinuri cu denumire de ori!ine controlata cu trepte de calitate1".

vinuri 1" culese la maturitate deplina1"


15/38

Vinul contine o serie de substante usor asimilabile precum+ &aharuri, alcooletilic, !licerinK, aci&i or!anici, tanin, esteri, aldehide, proteine, aminoaci&i,vitamine, sKruri minerale Li altele.

1in punct de vedere ener!etic litru de vin care are 0% vol. alcool aducen bilanMul ener!etic 800.900 calorii, care repre&intK #$% din necesarul &ilnic alor!anismului. >n litru de vin echivalea&K, din punct de vedere ener!etic, cu 0,E llapte, $00 ! pine, $B0 ! carne, $ ouK sau C! cartofi.

elelalte substanMe din vin, deLi n cantitKMi mici, au valoare nutritivK.onMinutul mai bo!at n cationi )potasiu n special* constituie o re&ervK desubstanMe alcaline care neutrali&ea&K aci&ii proveniMi din metabolismul lipidelor,contribuind la menMinerea unui p4 constant al sn!elui.1e asemenea, fierul Licuprul intrK n compo&iMia hemo!lobinei, fosforul ia parte la sinte&afosfoproteinelor Li fosfatidelor, iar microelementele )&inc, cobalt, bor, brom, iod,

etc.* intrK n constituMia anumitor Mesuturi Li en&ime din or!anism.Asupra or!anismului uman, vinul are o acMiune fi&iolo!icK, bactericidK Li

terapeuticK.

ctiunea fiziolo"ic< a alcoolului din vin, influenMea&K direct funcMiunileaparatului di!estiv,circulator si sistemul nervos.

1o&e mici de vin activea&K secretia salivarK Li !astricK, mKrind n acelaLitimp secretia pancreasului autnd la saponificarea !rKsimilor. 1e asemenea,re!lea&K p4ul sucului !astric, stimulea&K contractia stomacului, favori&ea&K

di!estia Li absorbMia )deschide apetitul*. Vinurile albe, au o acMiune la'ativK, iarcele roLii una constipativK.1o&ele mari Li repetate de alcool provoacK o con!estionare permanentK a

mucoasei !astriceducnd la !astrita cronicK de naturK alcoolicK.Asupra aparatului circulator, alcoolul din vin, n do&e moderate, produce osen&aMie de cKldurK Li con!estie a feMei datoritK vasodilataMiei. antitKMi mari devin duc la hipertensiune Li la creLtereatemperaturii periferice.

-istemul nervos este influenMat puternic de alcool n funcMie de cantitateaconsumatK. In do&e moderate, alcoolul stimulea&K activitatea nervoasK producnd osen&aMie de euforie nsoMitK de e'citaMia cerebralK Li e'altaMia psihicK. In do&e

mari, alcoolul produce o acMiune aneste&icK ce poate produce chiar moartea.

c=iunea actericid< a vinului. Vinul este un aliment care nu are ncompo&iMia sa microor!anisme pato!ene pentru om. >n vin de 0% vol. alcoolomoarK bacteriile tifice Li paratifice, n $ minute. AcMiunea bactericidK a vinuluise datorea&K componenMilor acestuia+ aci&i, taninuri Li n special antocianii din vin.Vinul este folosit n ca&urile de tuberculo&K, holerK, tifos.


16/38

c=iunea terapeutic< consumul de vin se recomandK n bolile cKilorrespiratorii )bronLite, bronhopneumonii, tuberculo&K*, n unele boli ale aparatuluicirculator )acMiune vasodilatatoare Li cardiotonicK*, n combaterea malariei, nunele boli di!estive )colitK, constipaMie*, n anemii, rKceli, n formele uLoare deastenie, n stKri de obosealK fi&icK etc.onsumul de vin n cantitKMi moderate, activea&K circulaMia san!uinK la nivelcapilar Li cranian, avnd efecte terapeutice foarte importante pentru or!anismuluman. 1intre acestea amintim+ reduce riscul afecMiunilor coronariene, acardiopatiei ischemice, a trombo&ei coronare, a osteoporo&ei, a insuficienMeirenale, a apariMiei cancerului, a apariMiei hipertensiunii arteriale, a apariMieicalculilor biliari Li a litia&ei, a apariMiei bolii (arCinson, sau bolii Al&heimer,stimulea&K di!estia, eliminK apariMia ulcerului, a hepatitei A, reduce stresul ListKrile depresive. -a constatat cK n timp ce maoritatea bKuturilor alcoolice

favori&ea&K frecvenMa unor boli, cum sunt+ hipertensiunea, maladii coronariene,celebrovasculare Li bronLita, vinurile consumate n diferite cantitKMi reduse au rolfavorabil, chiar profitabil. In studiu se aratK cK n ranMa Li 6talia, mariconsumatoare de vin, mortalitatea datoratK acestor boli este de trei ori mai redusKdect n MKrile n care vinul nu face parte din bKuturile alcoolice cotidiene.AstK&i, fiecare dintre noi Ltie cK abu&ul de alcool este dKunKtor sKnKtKMii Li cK vinultrebuie consumat cu moderaMie. Abu&ul de alcool provoacK numeroase ciro&e,cancer Li indirect, accidente de circulaMie. u toate acestea nsK, unii oamenicontinuK sK considere aceastK bKuturK demnK de fi consumatK &ilnic, fKrK limite.

Alcoolul n cantitKMi mari reduce capacitatea de concentrare Li atenMia, ncetineLteactivitatea cerebralK Li blochea&K refle'ele. ontribuMia lui nefastK se face simMitKn toate tipurile de accidente, n special n cele rutiere. -e Ltie cK re!ula !eneralK cKalcoolul nu se amestecK niciodatK cu medicamentele, oricare ar fi tipul acestora.


17/38

N nivel ridicat de tri!licerideFN obe&itate.

2.3 &E5>;;0I !E /%-IC-E P-;!I

a) -eceptia stru"urilor se face cantitativ si caltativ. 7eceptia cantitativa, seconstata starea de sanatate a stru!urilor urmnd ca n ca&ul unor stru!uri alterati,

acestia sa fie diriati pentru a fi vinificati separat. 7eceptia cantitativa este aceeacare se aplica nainte de a se trece la prelucrare,stru!urii se cnataresc .(entrucantarire se folosesc bascule automate sau manuale.(entru ba&a receptiei calitativesi cantitative se introcmeste fisa de trecere in productie a stru!urilor.

) ?droirea si dezroonire stru"urilor.

;dobirea stru!urilor are scopul de a separa mustul de stru!uri pentru caacesta sa vina in contact cu drodiile care produc fermentatia alcoolica.Aceastaoperatie se face cu autorul unor utilae numite &drobitoare care sunt de tipuri simarimi diferite+

&drobitoare cu valturi+ doua valturi de forma cilindrica,din fonta, bron&, otelino'idabil

&dorbitor cu lame+ un sin!ur cilindru metalic cu lame mobile.

(rin de&brobonire se intele!e separarea ciorchinilor de boabele de stru!uri nscopul evitarii influentei ne!ative a acestora asupra calitatii mustului.(entru

efectuarea de&ciorchi&arii se folosesc masini numite de&ciorchinatoare sau&drobitoare cum ar fii +

&drobitorul de&drobonitor obisnuit +cablu de alimentare,&drobitor propriu&is,de&ciorchinatorul


18/38

&drobitorul de&ciorchinator cu pompa + cosul de alimentare,cilindru perfectrotativ, o' preva&ut cu palete,pompa si !hiab.

c) epararea mustului ravac

1upa &drobire si de&brobonire, in mustuiala obtinuta, o parte din must seafla libera, urmand ca el sa fie separat de pielite si seminte.

Acest must provenind din centrul bobului, este mai sarac in resturi de pulpa,pielite, insa mai bo!at in &ahar, aci&i, substantea&otoare, tanin. ste mai armoniosalcatuit, se limpe&este mai repede si poarta numele de ravac.

(entru separarea mustului din mustuiala se folosesc linuri simple, linurisuspendate,scur!atoare rotative sau scur!atoare cu surubmetal.

d) Presarea ostinii

Gostina de stru!uri obtinuta dupa spar!erea mustului ravac este trecuta lapresare pentru epui&are in must. >tilaele folosite pentru preparare bostinii trebuiesa asi!ure prepararea unui procent ct mai mare de must, iar calitatea mustului, safie ct mai buna.

(entru ca operatia de presare sa fie rational condusa,ea trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii.

asi!urarea e'tractiei ma'ime a mustului e'istnd frecarea bostinei si distru!ereatesutului, pielitei, a smburilor si a ciorchinilor.

durata presarii sa fie mica pentru a evita contactul ndelun!at intre must sitescovina,o'idarea mustului si declansarea fermentatiei.

diriarea presiunii

obtinerea unui must ct mai limpede, fara fra!mente de pulpa si pielite.

-e folosesc urmatoarele tiputi de presare +

presee discontinue+ presa cu surub

presa hidraulica

prese ori&ontale+ prese ori&ontale cu actiune dubla


19/38

presele mecanohidraulice ori&ontale de tip olin.

presele pneumatice ori&ontale.

prese continuue+ prese mecanice.

e) impezirea mustului

@impe&irea se poate obtine prin mai multe metode, in functie de starea

stru!urilor si datorarea unitatii.In orice metoda de limpe&ire folosita, mustultrebuie sa se afle sub protectieunei do&are de bio'id de sulf adau!at pe stru!uri sipresare pentru protectie antio'ida&ica,do&a ce varia&a n functie de starea desanatate a recoltei ntre =0000m!:l -"# total, adau!at n parti e!ale si stru!uri simust.

2ipuri de limpe&ire+

limpe&ire spontana

limpe&ire prin folosirea fri!ului artificial

limpe&ire prin centri!u!are.

f) Condi:ii de calitate, depozitare, transport

alitatea vinului varia& funcie de compo&iia vinului. ompo&iia variat avinurilor este efectul condiiilor diferite ale factorilor de producie, a stru!urilor ivinului,cum sunt+ soisortiment, clim, sol, latitudine, altitudine, e'po&iie, !rad decoacere astru!urilor, fermentrii mustului i condiionrii vinului. Vinul trebuie sfie limpedecristal, limpiditatea trebuie s re&iste o durat de timp relativ lun!chiar n condiii vitre!e.Vinul, fiind o butur alimentar trebuie pstrat n anumitecondiii de i!ien i detemperatur, pentru ai asi!ura o conservare maindelun!at. Aceste condiii se pot reali&a numai n construcii speciale subterane,


20/38

numite+ pivni, depo&ite, beciuri, hrube, etc., dupre!iuni. Aceste construciitrebuie s fie n aa fel construite, nct s fie uor aerisite, s semenintemperatura constant, s permit nlturarea e'cesului de umiditate, sfiealimentate cu ap curent, s permit evacuarea apelor ntrebuinate i a !a&elor!rele.

c$ema te$nolo"ica de vinificatie in al

Struguri albiSO2Drojdii

selectionate

Receptie: - calitativa

Fermentare

Decantare

Limpezir

Presare

Scurgere

Zdrobire-

dezbrobonireustuiala

ust

ust

ust


21/38

2.' Materii prime si in"rediente

tru"urii ca materie prim9 8n industria vinului

-tru!urii sunt alctuii din ciorchini )3D9%* i boabe )E3DE9%*. @a rndullor, boabele au+ pieli )9D%*, mie& )B$DE0%*, semine )3D$%*.(roporiile dintre prile constituente depind de soiul viei de vie, condiiileecolo!ice, metodele a!rotehnice folosite, !radul de coacere.@a recoltare, stru!urii au o compo&iie chimic foarte comple'. i conin+ ap n

proporie de 9$DB$%, &aharuri $D#$%, aci&i or!anici 0,$D#%, substane a&otate0,$D,#%, compui fenolici 0,0D%, lipide 0,0BD0,#%, substane minerale D3%,substane odorante, substane pectice, en&ime , vitamine etc.

tructura oului de stru"ure @i con:inutul 8n sustan:e c$imice1. epiderm9A 2. epicarpA 3. mezocarpA '. endocarpA +.semin:eA .pedicelA B. ureletA

. pensul9

Goabele stru!urelui se caracteri&ea& prin form, dimensiuni i culoare,specifice soiului, ns pot s difere i dup condiiile pedoclimatice. orma cea maifrecvent la stru!urii de vin este sferic sau puin alun!it. 1e re!ul, la soiurile

pentru vinurile de calitate mrimea boabelor este mic, circa O# !. 1up culoare

!in brut

"ngrijirea vinului

#onditionare

"mbuteliere

$urba Drojdii#iorc%ini !"& 'L$ S(# )escovina


22/38

boabele se mpart n trei cate!orii+ albe, roii i ne!re. a este dat de pi!meniiantocianici din pieli, fiind caracteristic soiului.

(ielia bobului conine, n medie, 80DB0% ap, #0% substane e'tractivenea&otate, 0,$D=% substane tanante, =% celulo&, #% substane a&otate, 0,%!rsimi, 0,$D% substane minerale, urme de &ahr i aci&i. ?rsimile suntrepre&entate de pruin )amestecuri de materii !rase, n principal ceride*, carendeplinete diferite funcii+ confer aspect catifelat PbrumatQ stru!urelui,diminuea& pierderile prin evaporare, are rol de protecie fa de duntori, fi'ea&microflora epifit etc. -eminele conin, n !eneral, #BD$0% ap, #BD38% !lucide,3D##% !rsimi, #DB% substane tanante, #D8% substane a&otoase, #D=%substane minerale. osforul or!anic constituit din lecitine i fitin )0,38D0,3E%*

poate trece parial n vin )n principal cele roii*.


23/38

1io'idul de sulf oac un rol important n prepararea vinurilor roii,influenndfavorabil procesul de elaborare a vinurilor roii, dar nu e'ist nc o

opinie unic privinddo&ele de -"# ce trebuie folosite pentru sulfitarea mustuielii.1io'idul de sulf constituie n pre&ent principalul antiseptic cu autorul cruiase poate distru!e sau inhib pentru o perioad de timp, activitatea i, respectiv,de&voltareamicroor!anismelor din vin. a atare administrat n do&e udicioase,

poate uca un rol deselecie, nu numai ntre levuri i bacterii, ci i ntre diferitespecii sau chiar diferite sue aleacestora. (e aceasta se ba&ea& inactivarealevurilor slbatice din mustuial pentru cfermentareamacerarea s fie fcut cuautorul culturilor de drodii selecionate.1io'idul de sulf este un reductor

puternic, astfel, nct el poate protea mustuialampotriva o'idrii. Aciunea

antio'idant se manifest pe urmtoarele ci+

J distru!erea sau frnarea aciunii en&imelor care catali&ea& o'idareaanumitorsubstaneF

J combinarea -"# cu substanele uor o'idabile din vinF

J proprietatea -"# de a reaciona mult mai repede dect alte substane,care,combinnduse cu o'i!enul, ar modifica, n mod nefavorabil calitatea.1intre

proprietile -"# se menionea& c acesta este un !a& incolor, cu miros neccioscaracteristic. In concentraie ridicat este sufocant i to'icF n concentraie maimiceste considerat printre poluanii cei mai nocivi ai aerului. -e lichefia& uor

prinsimpla rcire i comprimare+ la temperatura camerei )B#0/* lichefierea sereali&ea& la o presiune de 3 atmosfere, iar la $/ lichefierea se face la presiunenormal. -olubilitatealui n ap scade la creterea temperaturii.

CPI&; 3 malajul si desi"nul de amalaj

3.1 naliza morfolo"ica a solutiilor de amalare posiila si tipuri deamalaje pentru produsul specificat. le"erea produsului optim.


24/38

%uteliile din sticl9.

Gutelia din sticl este cel mai cunoscut i totodat cel mai apreciat ambalapentru vin. -e estimea& c peste $0% din toate produsele lichide din lume suntambalate n recipienti din sticl. Avantaele evidente care au condus la aceast stare

de fapt sunt urmtoarele+

sticla este inert din punct de vedere chimic i impermeabil pentru !a&e ilichide, i!ienic, uor de splat i reciclabilF

nu are !ust sau miros D n fapt, proteea& n mod e'ceptional !ustul imirosul produsului.

sticla este un material ce poate fi colorat cu uurint, prelucrat n diverseforme, re&istent la presiunea anumitor produse cum sunt vinurile spumanteF

sticla este un material ieftin, folosit de foarte mult vreme D i deci binecunoscut i caracteri&at, i care se poate recicla n mod repetatF reciclarea este nseficient numai n ca&ul recipientelor de form i culoare standard, care se potcolecta n mod or!ani&at.

a de&avantae se pot cita fra!ilitatea, care conduce la pierderi importante,precum i !reutatea mare, ce stnenete transportul i manipularea. >n altde&avanta este acela c, odat deschis un recipient din sticl, vinul trebuieconsumat n decurs de o &i, deoarece altfel i pierde din calitRi prin o'idare. 1inacest motiv, pentru vinurile vndute n cantitRi mai mari se prefer recipiente de

tipul ba!inbo'ului. -ticla este obli!atorie la mbutelierea vinurilor 1".

1iverse modele de butelii din sticl

%uteliile din materiale plastice. (ermise nc n Rara noastr lambutelierea vinurilor de consum curent, recipientele din material plastic)polietilen D ( sau polietilena tereftalat D (2* au de&avantaul c sunt poluante,au inertie chimic insuficient )(*, sunt permeabile pentru o'i!en i nici nu


25/38

permit folosirea dopurilor din plut. 1e aceea, nu se recomand pentru un vin careurmea& s fie consumat mai tr&iu de 8 luni de la mbuteliere.

Cutiile de cartonplacat cu straturi de polietilen i aluminiu sunt folositeuneori pentru vinuri de mas sau chiar superioare, avnd avantaul formeiparalelipipedice )StetrapacCQ* care uurea& transportul i depo&itarea. >n astfelde ambala este cel produs n -.>.A. sub denumirea comercial de S2etra (rismaQ,cu volumul de $00 ml ontainerul 2etra (risma este re&istent la spar!ere si are uncapac filetat care arat dac recipientul a mai fost deschis sau nu, iar odat deschis

permite renchiderea etans. Astfel de recipiente se pot reali&a si din hrtiereciclat.

D%a" * in # o6este denumirea n limba en!le& a unui miloc mai nou de

ambalare a vinurilor, aprut n urul anului E90 si rspndit mai ales dup EE0.ste vorba de o pun! etans care se Sstrn!eQ, se contract, pe msur ce seconsumvinul din interior. Aceast pun! este proteat la e'terior de o cutie solidde carton, prev&ut cu un mner. Ambalaul este completat de un robinet prin carese poate scoate din pun! cantitatea dorit de vin.Avantaul clar al acestui ambala este c vinul nu trebuie consumat tot odat,cantitatea rmas fiind proteat de contactul cu aerul si, astfel, de efectul duntoral o'i!enului. Alte avantae ar fi !reutatea redus si faptul c nu este fra!il, casticla. >n astfel de Sba!inbo'Q poate contine trei sau patru litri de vin, si este

potrivit pentru o petrecere, sau pentru un consumator care dorete s cumpere ocantitate mai mare de vin, pe care s0o consume apoi dup dorint, n timp, fr cavinul s se deprecie&e prin o'idare. 2rebuie avut ns!ri ca vinul s nu fie totui

pstrat n aceste condiRii foarte mult timpF fiind vorba, n !eneral,de vinuri tinere,de calitate medie, acestea se pot deprecia n cteva luni, din alte cau&e dectcontactul cu aerul. 1e obicei pentru vinul ambalat n acest fel se prevede o anumit

perioad de !arantie, indicat pe etichet.


26/38

Cutiile metalice, folosite mai mult pentru sucuri, buturi carbo!a&oase si bere,servesc uneori la ambalarea vinului. (ot fi confectionate din otel, otel acoperitelectrolitic cu un strat de cositor, sau aluminiu. a si cutiile de carton si ambalaeleSba! D in bo'Q, cutiile metalice se folosesc n !eneral pentru vinuri de consumcurent, care nu urmea& a fi depo&itate sau pstrate mult vreme.

3.2 Materialele folosite la faricare a amalajului

ticla * material de amalaj

ticla * material plastic anor!anic amorf, transparent, casant, insolubil n ap,re&istent la aciunea aci&ilor i ba&elor, dar fra!il la oc termic sau mecanic i

impermeabil la !a&e, lichide i arome. -e obine prin topirea la temperatur ridicat)$00 L* a materiilor prime bo!ate n siliciu )nisip sau cuar* mpreun cu a"3,

5a#"3i


27/38

anterioare care uurea& topirea atunci cnd este adu!at la amestec, avndavantaul economisirii de materii primeF decoloraniDfolosii n ca&ul obineriisticlei incolore deoarece materialele utili&ate la obinerea sticlei nu sunt prea

pureF opacificatorii coloranicare modific aspectul i culoarea sticlei.

Accesorii de inchidere, marcare si si!ilare pentru butelii de sticla

Accesorii 1enumire 1efinitie, caracteristici

(entruinchidere

1op orma !eometrica re!ulata )cilindrica, tronconicaetc.* cu sau fara filet e'terior, inchidere etansa

prin introducere totala sau partiala in orificiul deumplere!olire

Guson orma cilindrica, cu filet interior, inchidereetansa prin infiletare pe orificiul de umplere!olire

apsulacoroana cu limba derupe re)tip AlCa* cu inel de si!uranta)tip(ilferproof*

orma concava, circulara, cu mar!inile rasfrante,inchidere etansa prin stran!ere pe bu&a orificiuluide umplere!olire apsula din tabla de otel, cu mar!ineaondulata apsula din tabla de aluminiu, cu mar!inearasfranta cu prelun!ire ce facilitea&a deschiderea apsula din tabla de aluminiu cu partecilindrica filetata prin roluire pe !atul buteliei

profilat corespun&ator si o mar!ine rasfranta,predecupata, detasabila la defiletare

(entru

marcare

ticheta de corp


28/38

ticheta de spate Aplicata pe corpul buteliei, opusa etichetei decorpF contine informatii speciale )caracteri&are,mod de folosire etc.*.

ticheta de umar Aplicata pe umarul buteliei, deasupra etichetei decorpF contine marca produsului si date speciale

ticheta de !at Ganderola aplicata peste materialul de inchidere,in scopul si!ilarii.

(entru

si!ilare

apison plisat Accesoriu din hartie sau folie de metale moipentru butelii inchise cu dopF forma de disc plisatradial, fi'at prin eticheta de !at

apisontermocontractibil

Accesoriu din folie termoretractibilaF fi'are printermocontractare

apison metalic Accesoriu din metale moi, obtinut prin e'trudareFfi'are prin roluire

!opurile de plut9

1opurile folosite la nchiderea sticlelor au i ele o mare importanR pentru

sntatea vinului. In mod tradiRional, dar i datorit proprietRilor optime pentrunecesitRile vinului, dopurile de plut sunt cel mai des folosite n pre&ent lanchiderea buteliilor din sticl.

(luta este recoltat n e'clusivitate din stearul de plut, Uuercus suber @.,cultivat cu predilecRie n re!iunile mediteraneene, unde ntlnete condiRiilenecesare pentru producerea unei scoarRe de calitate. (luta se folosete la fabricareaunei !ame lar!i de produse, de la materiale de construcRie la !arnituri, dar nspecial pentru obRinere de dopuri pentru vinurile de calitate superioar.

(roprietRile fi&ico0chimice ale plutei o recomand ca un material ideal pentrunchiderea sticlelor. Aceste proprietRi includ compresibilitatea, re&ilienRa,inerRia chimic, impermeabilitatea pentru lichide i un coeficient ridicat de frecare.


29/38

(luta este unul dintre puRinele materiale, fie ele naturale sau sintetice, care aure&istenR apreciabil la comprimare lateral, revenind imediat dup comprimarela B$% i n cteva ore la EB% din dimensiunile ori!inale.


30/38

- fr !oluri i pori mai mari de # mm- fr fisuri care pornesc de la capetele dopului n procent mai mare de %

din lun!imea dopului- fisurile trebuie s fie n!uste, nedeschise, s nu se afle n po&iRie ori&ontal

- se accept cteva lenticele n!uste i puRin adnci, dac nu sunt pline cu prafsau alte particule.

calitatea %

- dopurile cu bun aspect vi&ual, cu cteva defecte maore, dar care afectea&numai aspectul nu i funcRionalitatea, dup cum urmea&+

- fr !oluri i pori mai mari de $ mm- fr fisuri care pornesc de la capetele dopului n procent mai mare de B%

din lun!imea dopului i fisuri n corpul dopului care depesc #$% din

lun!imea dopului.- fisurile i lenticelele trebuie s fie n!uste i s nu se deschid prin ndoirea

dopului.- se accept cteva lenticele n!uste i puRin adnci, chiar i la capete, dac nu

sunt pline cu praf sau alte particule.-

calitatea C

- dopurile cu aspect vi&ual mediu, cu mici defectesuperficiale, dup cumurmea&+

- fisuri la capetele i n corpul dopului pn la un ma'im de $$% din lun!imeadopului

- fisurile i lenticelele se pot deschide prin ndoirea dopului- se accept mulRi pori, cu condiRia ca ei s nu fie continui, s cree&e canale.

Capisoane

Att pentru nfrumuseRarea sticlei, ct i pentru protecRia !tului sticlei i adopului, se folosesc capioane. >nele dintre acestea sunt confecRionate din plastic

mai !ros, i se introduc forRat peste !tul sticlei. Altele sunt confecRionate dinplastic subRire, termocontractibil, i se strn! perfect pe !tul sticlei n momentulcnd sunt supuse acRiunii cldurii )aplicat cu autorul aerului cald au cu apfierbinte*.


31/38

Ambalae e'terioare

1up etichetare, sticlele se pot mpacheta n cartoane de cte #, 3, 8, # sau#= de butelii sau n alte ambalae care pun n valoare creativitatea productorului

putnd uca un rol important n individuali&area vinului respectiv pe piaRa tot maicompetitiv i mai a!lomerat.

3.2.1 Modul de amalare, inc$idere si etansare a produsului

>mplerea buteliilor se e'ecut de ctre mainile de umplere, care preiausticlele sosite pe o band transportoare, le po&iRionea& sub capetele de umplere ile ridic puRin, declannd deschiderea robinetelor de umplere. nd buteliile sunt

pline pn la nivelul stabilit ele sunt coborte puRin, iar robinetul de umplere senchide.

2oat operaRiunea se desfoar cu banda transportoare n micare, n mod

continuu. apetele de umplere sunt de obicei re!labile, putnd fi adaptate pentruprocesarea unei mari varietRi de butelii.1up principiul de funcRionare dispo&itivele de umplere pot fi de mai multe

feluri+ !ravitaRionale+ umplerea buteliei se produce ca urmare a diferenRei de

nivel dintre lichidul din butelie i cel aflat n re&ervorul dispo&itivului deumplere.

cu contrapresiune+ butelia intr n contact etan cu capul de umplere, iarvinul este introdus cu presiune. Aerul din butelie este comprimat, i la oanumit valoare a presiunii aerului se deschide o valv care permiteieirea acestuia.

cu vacuum si contrapresiune+ acestea sunt similare dispo&itivelor cucontrapresiune, dar la nceputul operaRiei de umplere n sticl este creatun vacuum care uurea& procesul de umplere.


32/38

ste important ca masinile de umplere s asi!ure preci&ia necesar pentru cavolumul real s nu fie mai mic dect volumul nominal ce va fi indicat pe etichet.In acelai timp, nici depirea permanent a volumului nominal nu este indicat,deoarece conduce la pierderi inutile.

!opuirea uteliilor

Inchiderea buteliilor cu dop de pluta se utili&ea&a, de obicei, lanchiderea buteliilor umplute cu vin. 1opurile de pluta au forma cilindrica,sunt usoare, elastice si au o compresibilitate e'celenta. le au nceput sa fienlocuite, nsa, cu alte sisteme de nchidere. 1in pluta se mai confectionea&a

inele de !arnitura pentru unele tipuri de capsule metalice )e'. capsule de ruperedin aluminiu*.

(entru aceast operaRie pe linia de mbuteliere sunt prev&ute masinicomplet automati&ate. Ganda transportoare aduce buteliile n dreptul dispo&itivelorde dopuire, care sunt dotate cu nite flci care comprim dopul de plut pn la undiametru mai mic dect diametrul interior al !tului sticlei.

1opul astfel comprimat este mpins pe !tul buteliei, astfel nct suprafaRasuperioar a dopului s fie la nivel cu suprafaRa superioar a !tului. 1ispo&itivelede dopuire moderne creea& chiar un vacuum n butelie, astfel nct maoritatea

aerului rmas n sticl s fie eliminat nainte de introducerea dopului, iar odatintrodus dopul s nu re&ulte o cretere a presiuniin butelie. @a unele dispo&itive dedopuire flcile de comprimare a dopurilor sunt ncl&ite la B00E0/, pentru acontribui la distru!erea microor!anismelor i reducerea riscului de contaminare.


33/38

Fig.4. nchiderea buteliilor cu dop de plut

(rtile componente a nchi&torului buteliilor cu dop de plut+butelieF#con de !hidareF3manson conic de presiuneF=dopF$resortF8ti de centrare.

3.2.2 Etic$etare, transport

Etic$etarea uteliilor

1esi este o operaRie separat, pentru creterea productivitRii liniile de

mbuteliere moderne au n compunere n partea lor final i maini automate deetichetare. (ractic, buteliile dopuite intr n maina de etichetat i, pe parcursul uneirotiri cu 380/, pe acestea se aplic eticheta i, opRional, contraeticheta i alteelemente ade&ive )buline, banderole*. In fine, ca ultim operaRie, peste dopul

buteliei se aplic o capsul sau un capion de plastic sau din folie metalic, ce poatefi apoi fi'at strns, prin cldur )n ca&ul plasticului* sau prin rotire i aplicarea de


34/38

presiune )n ca&ul foliei metalice*. apsulele i capioanele au att rol i!ienic ct iestetic.

Pre"9tirea de livrare

Guteliile care prsesc linia de mbuteliere sunt !ata de ambalare n cutii decarton sau din lemn, n folii de plastic sau n paleRi. 1e obicei buteliile suntdepo&itate o perioad n po&iRie vertical, cu dopul n susF n acest timp, dopul,care a fost comprimat puternic n timpul operaRiei de dopuire, se umfl datoritelasticitRii proprii, asi!urnd nchiderea etan a buteliei. >lterior sticlele se potdepo&ita 6 n po&iRie culcat, despre care se presupune c, prin ume&irea dopului,contribuie la pstrarea proprietRilor acestuiaF n plus, depo&itarea sticlelor n

po&iRie ori&ontal permite i identificarea eventualelor butelii care au fost dopuitenecorespun&tor sau cu dopuri defecte, i care permit scur!erea vinului.

3.3 istemul icomponent produs * amalaj

3.' Proiectarea propriu zisa a amalajului

3.'.1 Proiectarea semifaricatului

3.'.2 le"erea formei amalajului

3.'.3 c$itarea amalajului si a desi"nului acestuia (sc$ite representative)

3.+. Modul de indeplinire a functiilor amalajului de catre amalajul proiectat

3.. Elemente de etic$etare

Capitolul '. Calitatea de prezentare a produsului in comparative cu alte

produse similar

'.1. !ate principale despre producator

ele #0 de hectare de vi de vie pe care !uvernatorul


35/38

'.2. Calitatea de prezentare a produselor

'.3. Elemente de noutate

'.' Promovarea produsului

(romovarea este o component esenial a marCetin!uluimi' ndomeniulvinului. (rin intermediul aciunilor de promovare, firma comunic mesaul suconsumatorilor.

" strate!ie de comunicare eficient trebuie s stabileasc +

- mesaul cel mai potrivit,- cui se adresea&,- care sunt ateptrile la care trebuie s rspund,

- care este obiectivul urmrit,- care vor fi tehnicile utili&ate.

-iteul unei firme poate fi att un instrument de promovare a produselor, aserviciilor, o modalitate eficient de a face comer )ecommerce*, ct i unimportant miloc de a comunica cu cei care accesea& siteul, de a primi n

permanen su!estii, preri, recomandriale actualilor sau posibililor clieni. 1intreacestea avem de e'emplu+

http+::casaisarescu.ro

http+::vinpremium.ro:$casaisarescu

omercianii de vin iau reali&at siteuri mai mult sau mai puin comple'e,unele avnd i posibilitatea de vn&are online.

In ca&ul reali&rii unui site, firma va urmrii atra!erea unui trafic cat mai

intens i de calitate )aceasta nsemnnd vi&itatori ct mai interesai de siteulfirmei*. a atare, msurarea re&ultatelor obinute prin reali&area i promovareasiteului constau n msurarea cantitativ i calitativ a traficului.

ele mai multe marci de succes se ba&ea&a pe atributele propriu&ise, dar sipe mai multi factori intan!ibili. Atributele marcilor de succes se traduc prin nevoile
http://casaisarescu.ro/http://vinpremium.ro/5_casa-isarescuhttp://vinpremium.ro/5_casa-isarescuhttp://casaisarescu.ro/


36/38

si cerintele consumatorilor. actorii intan!ibili, pe de alta parte, formea&a oima!ine menita sa cree&e o relatie cu consumatorul F dintre acestia , cateva sunt +

personalitatea pe care marca o porteti&ea&a, sentimentul pe care il transmiteconsumatorilor, valorile pe care le pune cel mai bine in evidenta etc.


37/38


38/38

proiectare sticla de vin

Documents

Transcript of proiectare sticla de vin