Proiectare Cl.a IX-A

52
Institutia ____________________________________________________ „APROBAT”_______ ______ ________________________, directorul institutiei ________________________ 2013 „COORDONAT”__________ _____________________, director-adjunct ________________________ 2013 PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂ la LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ clasa a IX - a Pentru anul de studii 2015-2016 PROFESOR: Proiectul este elaborat conform Curriculumului disciplinar modernizat, 2010 Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei Proces - verbal nr. ___ din ___________ 2013 Conducatorul catedrei ____________ 1

description

proiect

Transcript of Proiectare Cl.a IX-A

Page 1: Proiectare Cl.a IX-A

Institutia ____________________________________________________

„APROBAT”_______ ______________________________, directorul institutiei________________________ 2013

„COORDONAT”_______________________________, director-adjunct________________________ 2013

PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂla LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

clasa a IX - a

Pentru anul de studii 2015-2016PROFESOR:

Proiectul este elaborat conform Curriculumului disciplinar modernizat, 2010

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei Proces - verbal nr. ___ din ___________ 2013

Conducatorul catedrei ____________

1

Page 2: Proiectare Cl.a IX-A

CONCEPŢIA EDUCAŢIONALĂ A DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Cu statutul de disciplină şcolară obligatorie pentru toate clasele şi fundamentală pentru studiul celorlalte discipline şcolare, Limba şi literatura română integrează, în baza celor două ştiinţe umaniste fundamentale: lingvistica şi ştiinţa literaturii, două domenii educaţionale:

educaţia lingvistică; educaţia literar-artistică.

Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare şi dezvoltare a competenţelor de comunicare cultă, prin cunoaşterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical) şi angajarea elevului în producerea actelor comunicării.

Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culţi ai limbii materne – române şi a premiselor pentru cunoaştere şi comunicare în orice domeniu al vieţii umane.

Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoaşterea apropriată a unor opere şi fenomene literare de valoare şi prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare şi interpretative.

Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică şi a premiselor pentru formarea artistic-estetică generală.

Obiectivele EL/ELA sînt formulate în termeni de competenţe comunicative/literare/lectorale (cunoştinţe, capacităţi, atitudini), pe care urmează să şi le formeze elevii pe parcursul şcolarităţii, ajutaţi fiind de profesor.

2

Page 3: Proiectare Cl.a IX-A

COMPETENŢE-CHEIE

Competenţele-cheie, stabilite pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova, au fost definite pe baza competenţelor-cheie formulate de Comisia Europeană şi conform profilului absolventului, adaptate specificului educaţional al disciplinei şi recomandate spre valorificare în corespundere cu scopul general al studiului limbii şi literaturii române în gimnaziu, după cum urmează:

1. Competenţe de comunicare în limba de instruire.2. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.3. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.4. Competenţe interpersonale, civice, morale.5. Competenţe culturale şi interculturale.6. Competenţe acţional-strategice. 7. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale.9. Competenţe antreprenoriale.10.Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.

COMPETENŢELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂStudiul integrat al limbii şi literaturii române în gimnaziu urmăreşte cu precădere formarea şi dezvoltarea competenţelor de

comunicare/lingvistice, conjugate organic şi cu formarea competenţelor lectorale şi valorice, fără a ignora însă şi competenţele cognitive, metodologice (inerente oricărui studiu riguros, sistemic, organizat) şi competenţele sociale, de neconceput în afara celor de comunicare.

Centrate pe variate aspecte ale practicii funcţionale şi raţionale a limbii, competenţele de comunicare sînt o premisă pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor lectorale.

În conformitate cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, Chişinău, 1993, competenţa de comunicare lingvistică este cea care îi permite unei persoane să acţioneze, utilizînd cu precădere mijloacele lingvistice.

3

Page 4: Proiectare Cl.a IX-A

Pentru etapa gimnazială, la disciplina limba şi literatura română, aceste competenţe se edifică pe practica funcţională şi raţională a limbii materne, care serveşte şi ca limbă de instruire, şi se dezvoltă prin realizarea variatelor acte de comunicare orală şi scrisă, preconizate de demersul educaţional.

Competenţele lectorale rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înţelege şi a-l interpreta prin actualizarea informaţiilor exterioare acelui text (de viaţă cotidiană, istorie, geografie, ştiinţe) şi – nu în ultimul rînd – prin uzul unui instrumentar de teorie literară. Acest set de competenţe porneşte de la elementara capacitate de a citi coerent orice e scris în limba română şi implică o gamă largă de operaţii intelectuale, asigurate (la etapa şcolarizării) de activităţi didactice, prin care textul este înţeles nu doar la suprafaţa informaţiei pe care o conţine, ci şi ca o ţesătură de semne, idei şi imagini. După cum se poate observa, formarea şi dezvoltarea competenţelor respective reflectă o ordine a operaţiilor intelectuale, promovată de taxonomia lui Bloom, ceea ce, în abordarea textului artistic, vizează organizarea unui demers analitic, de domeniul interogării multiprocesuale.

Competenţele valorice sînt competenţe din domeniul viziunii asupra lumii, legate de reperele valorice ale elevului, cu capacitatea acestuia de a percepe şi a înţelege lumea înconjurătoare, de a se orienta, de a-şi conştientiza rolul şi destinaţia, de a şti să-şi aleagă obiectivele şi finalităţile în acţiuni şi fapte, de a lua decizii. Pornind de la textul artistic ca pretext pentru discuţie, pentru asimilarea unor modele comportamentale, demersul educaţional la limba şi literatura română în gimnaziu punctează anumite repere valorice, proiectează comportamente şi atitudini.

Alături de competenţele valorice, se plasează şi competenţele de cultură generală, prin studiul unui spectru larg de texte literare şi nonliterare, prin relevarea conexiunilor cu aspectul ontologic, gnoseologic şi hermeneutic al lor.

Competenţa generală se alcătuieşte din: 1. Cunoştinţe;2. Aptitudini şi deprinderi;3. Competenţe existenţiale; 4. Capacitatea de învăţare;5. Competenţe de comunicare.

Raportate la competenţa de comunicare/lingvistică şi la competenţele lectorale, aceste componente se manifestă în felul următor: 1. Cunoştinţele, ca parte fundamentală a competenţei, includ:

1.1.Cultura generală (cunoaşterea lumii):Prin studiul limbii şi literaturii, acestea se centrează pe imaginea despre lume şi limba maternă, cunoaşterea faptică a ţării în

care se vorbeşte limba: date geografice, demografice, economice, politice. Cunoştinţele generale vizează lectura, interpretarea, analiza unui spectru larg de texte, lucrări literare consacrate, care comportă valori etice şi artistice, care cultivă valori. Aceste cunoştinţe de cultură generală se dezvoltă în corelaţie cu o abordare transdisciplinară a limbii române, iar interpretarea în profunzime a unor texte literare studiate are pondere maximă.

4

Page 5: Proiectare Cl.a IX-A

1.2. Cunoştinţe socioculturale: Prin limbă, prin studiul textelor, elevul îşi creează o viziune despre viaţa cotidiană (hrană, muncă, hobby); condiţiile de viaţă

(niveluri de trai); relaţiile interpersonale (familie, societate); valorile, credinţele şi comportamentele; uzanţele (vestimentaţie, vizite); comportamentele rituale (datini, religie) ale purtătorilor limbii şi o face atît prin studiul unor subiecte de lingvistică (circulaţia cuvintelor în timp şi spaţiu; constituirea locuţiunilor şi a expresiilor frazeologice; specificul semasiologic şi onomasiologic al cuvintelor din diferite cîmpuri lexicale; sistemul de nume proprii etc.), cît şi prin studiul textelor. Remarcăm aici ponderea textelor folclorice, a celor cu subiect istoric, dar şi a celor inspirate de actualitate, din întreg arealul românesc.

1.3. Conştientizarea interculturală: Prin studiul limbii, conştientizarea interculturală se orientează spre diversitatea regională/teritorială a limbii române,

reflectată şi în unele texte artistice. Privite pe aria curriculară limbă şi comunicare, cunoştinţele respective, practicile şi, mai ales, dificultăţile de traducere îi ghidează pe elevi spre înţelegerea diversităţii, spre comentarea unor analogii şi diferenţe. 2. Aptitudinile şi deprinderile se materializează în:

2.1. Aptitudini practice (sociale: conform uzanţelor; ale vieţii cotidiene, care includ deprinderea de a se îngriji; tehnice şi profesionale, care se soldează cu capacitatea de a-şi cîştiga pîinea; aptitudini proprii ocupaţiilor în timpul liber, activităţi de divertisment). Deşi aceste aptitudini practice par detaşate de competenţa lingvistică propriu-zisă, importanţa lor se vede mai ales în aspectele sociale, tehnice şi profesionale, care necesită anumite deprinderi de scriere, tastare, procesare a informaţiei de serviciu, respectarea unor reguli şi norme de comunicare. Aici îşi dau mîna educaţia formală (inclusiv studiul textelor literare) cu cea informală şi nonformală.

2.2. Aptitudini şi deprinderi interculturale (care se constituie din capacitatea de a stabili legături dintre cultura proprie şi alte culturi, sensibilizarea faţă de noţiunea de cultură, capacitatea de a juca rolul de intermediar în situaţii de neînţelegeri şi conflicte culturale, capacitatea de a depăşi stereotipurile). Este greu de subapreciat importanţa acestor aptitudini şi deprinderi în aria curriculară Limbă şi comunicare, dar şi în cazul lecturii sau al studiului unor texte traduse din alte limbi. 3. Competenţele existenţiale

Acestea se constituie din: atitudini (situarea în raport cu diferenţele culturale; astfel se cultivă alteritatea pozitivă faţă de ceea ce intră, în rezultatul contactelor culturale, în viaţa noastră şi în limba noastră), motivaţii (dorinţa şi nevoia de a comunica; interesul pentru alte limbi şi pentru comunicarea cu vorbitorii lor), valori (etica şi morala; exprimarea adecvată a propriei identităţi, prin conştientizarea apartenenţei la comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română), credinţe, stiluri cognitive, trăsături ale personalităţii. 4. Capacitatea de învăţare

Examinată transdisciplinar, capacitatea de învăţare vs. oricare dintre competenţe este premisa dezvoltării. Procesarea şi înţelegerea informaţiei relevante pentru domeniu, asimilarea unor informaţii noi prin instrucţiuni, surse de documentare etc., în

5

Page 6: Proiectare Cl.a IX-A

ultimă analiză, se construieşte pe cunoaşterea limbii. De asemenea, studiul textelor literare este privit ca premisă pentru cultivarea cititorului, receptiv la apariţiile literare, capabil să asimileze valori, să exprime atitudini argumentate faţă de variate lucrări artistice. 5. Competenţele de comunicare

5.1.Competenţe lingvistice propriu-zise: competenţa lexicală, competenţa gramaticală, competenţa semantică, competenţa fonologică, competenţa ortografică, competenţa ortoepică.

5.2.Competenţă sociolingvistică se edifică pe faptul asimilării indicatorilor pe care îi comportă limba: ai relaţiilor sociale (salut, adresare, exclamaţii, luări de cuvînt); ai etichetei verbale (reguli de politeţe; pronume şi substantive ocurente); ai discursului repetat (zicători, proverbe, frazeologisme, clişee, citate recognoscibile în această cultură); ai registrului de comunicare (oficial, neutru, neoficial, familiar, intim); ai diferenţelor dialectale (teritoriale, sociale).

Studiul instituţionalizat al limbii şi literaturii române se axează pe mostre relevante, care completează vocabularul activ şi pasiv al elevului şi creează, în ultimă analiză, un sistem funcţional de referinţă: unităţi de vocabular din toate straturile şi sferele limbii naţionale, nume de autori, texte, citate uzuale şi recognoscibile.

5.3. Competenţa pragmatică: cunoaşterea de către elev a principiilor conform cărora mesajele sînt organizate, structurate, adaptate. Ea se manifestă în competenţa discursivă (ordonarea frazelor în secvenţe cu scopul de a produce ansambluri; structurarea discursului) şi în competenţa funcţională: procedura propriu-zisă. În planul de studiere a textelor, elevul analizează mesaje de gata, deducînd ideile şi asimilînd modele relevante.

6

Page 7: Proiectare Cl.a IX-A

COMPETENŢELE SPECIFICE ŞI SUBCOMPETENŢELE DISCIPLINEI, UNITĂŢI DE CONŢINUTRECOMANDATE, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI DE EVALUARE

CLASA a IX-a

Competenţa specifică Subcompetenţa Unităţi de conţinut dominante

/integratoare

Activităţi de învăţare Activităţi de evaluare

1. Utilizarea diverselor strategii de informare/documentare, în vederea abordării eficiente a comunicării orale şi scrise.

1.1. Structurarea ideilor pentru prezentarea orală şi scrisă a unei emisiuni TV; film; spectacol; a unei cărţi citite independent; a unui subiect socio-cultural; a unui text de revistă/de ziar.

Limba – principalul mijloc de comunicare umană.Specificul comunicării orale şi scrise în diverse domenii de activitate. Teme literare.

Discriminarea/structurarea ideilor principale şi secundare pentru elaborarea textului.

Alcătuirea planului de idei al eseului structurat, urmînd un algoritm.

Susţinerea unui discurs, după un plan de idei alcătuit independent.

Prezentarea publică a planului de idei al discursului (alcătuit din citate).

Evaluarea cu grilă a unui discurs, pornind de la un citat.

2. Aranjarea/ordonarea în pagină sau în formular standardizat a textului propriu/produs.

2.1. Situarea în pagină a textului propriu/produs:– comentariul literar;– caracterizarea de personaj;– cererea ;– proiectul;– referatul;– raportul;– curriculum-ul vitae;– chat-ul;– forum-ul.

Circumstanţele comunicării.Argumentarea.Eseul.Comentariul literar.Descrierea (de fiinţe; de activităţi).CV.Procesul-verbal.Teme literare.

Analiza mostrelor de texte funcţionale.

Identificarea modelelor relevante de procese-verbale.

Dispunerea grafică în pagină a elementelor constituente ale textului/textelor de diferite tipuri.

Elaborarea CV-ului.

Prezentarea grafică a produsului.

Lucrare de portofoliu – un buletin de ştiri (analiza evenimentelor săptămînii).

Proiect de grup – publicitate pentru un produs autohton.

2.2. Completarea

7

Page 8: Proiectare Cl.a IX-A

formularelor tipizate.3. Rezumarea textelor literare şi nonliterare.

3.1. Rezumarea esenţei unui text citit independent/a unui eveniment/a unei întîmplări/a unei emisiuni TV; a unui film/spectacol.

Specificul comunicării orale şi scrise în diverse domenii de activitate.Rezumatul textului literar.Teme literare.

Analiza textelor rezumative.

Redactarea rezumatului (text literar; emisiune TV; film; spectacol).

Expunerea rezumativă. Chestionarul lui Cicero. Panelul de discuţie

(asupra unei emisiuni vizionate în clasă).

4. Organizarea/desfăşurarea/utilizarea diverselor strategii de învăţare autonomă a limbii, prin observare directă şi exersare.

4.1. Utilizarea dicţionarului (explicativ, enciclopedic, de expresii şi locuţiuni, de proverbe, de maxime, de citate) în scopul formării abilităţii de învăţare a limbii.

Limba – principalul mijloc de comunicare umană.Specificul comunicării orale şi scrise în diverse domenii de activitate. Circumstanţele comunicării.Stilurile funcţionale ale limbii. Carenţele de stil.Teme literare.

Identificarea sensurilor cuvintelor necunoscute, utilizînd diverse dicţionare.

Integrarea cuvintelor explicate în contexte concrete.

Evaluarea cantitativă şi calitativă a vocabularului activ.

Teste de vocabular. Construirea textelor în

parametrii daţi. Construirea textelor cu

unităţile date.

4.2. Explorarea dicţionarelor pentru dezvoltarea propriului vocabular.

Vocabularul limbii române. Structura vocabularului. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Modificări ale vocabularului. Tipuri de dicţionare. Serii de dicţionare ale limbii române. Teme literare.

Lectura articolelor lexicografice.

Identificarea informaţiei necesare în dicţionare.

Aplicarea regulilor studiate la producerea textului scris.

Explicarea regulilor de punctuaţie aplicate.

Identificarea elementelor de limbă în textele artistice, ştiinţifice şi publicistice.

Teste de ortografie. Comentarea

ortogramelor şi a punctogramelor.

Relevarea elementelor de limbă şi literatură într-un text artistic/ştiinţific/publicistic la prima vedere.

4.3. Integrarea achiziţiilor linguale în propriul cod verbal.

5. Elaborarea şi realizarea spontană, fluentă, exactă a diverselor acte de comunicare orală şi scrisă.

5.1. Elaborarea unui discurs motivaţional în stil publicistic (gen: aviz persuasiv).

Limba – principalul mijloc de comunicare umană.Specificul comunicării orale şi scrise în diverse

Jocuri de simulare. Redactarea discursului

conform algoritmului dat. Construirea dialogului,

utilizînd formulele date.

Joc de rol. Prezentări publice

(lansarea orală a discursului dat într-un timp-limită).5.2. Lansarea orală a

8

Page 9: Proiectare Cl.a IX-A

discursului în faţa unui auditoriu dat într-un timp limită (5 min.).

domenii de activitate. Circumstanţele comunicării.Teme literare.

Dezbateri. Atelier de scriere. Atelier de discuţie.

Interviul în direct (evaluare cu grilă).

Compunere – descriere după tablou.5.3. Realizarea

spontană, fluentă, exactă a unei descrieri orale (de fiinţe; de activităţi).

6. Explicarea funcţionării sistemului fonetic, lexical, gramatical al limbii române.

6.1. Integrarea achiziţiilor lingvistice în comentariul literar produs; în textele funcţionale produse.

Limba – principalul mijloc de comunicare umană.Valorile stilistice ale părţilor de vorbire şi ale formelor gramaticale.Sinonimia şi omonimia sintactică. Teme literare.

Comentarea mărcilor stilistice ale cuvintelor şi ale formelor gramaticale.

Utilizarea unităţilor de limbă marcate stilistic.

Redactarea textelor, cu aplicarea exerciţiilor de expansiune şi restricţie.

Modificarea textelor de un stil funcţional în altul.

Comentarea aspectului expresiv al formelor gramaticale şi al structurilor sintactice, în texte literare propuse pentru prima lectură.

Producerea textelor de scriere imaginativă.

6.2. Utilizarea formelor gramaticale/a structurilor/mărcilor stilistice în textele elaborate.

7. Respectarea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaţionale, stilistice a limbii române literare.

7.1. Respectarea normei ortografice, ortoepice, punctuaţionale, semantice, gramaticale, stilistice ale limbii române literare în orice situaţie de comunicare: – orală (dialog, prezentări, dezbateri); – scrisă (texte literare şi nonliterare).

Limba literară/populară; limba vorbită/scrisă. Normele ortografice şi punctuaţionale ale limbii române.Stilurile funcţionale ale limbii. Carenţele de stil.

Lectura expresivă a textelor literare.

Recitarea textelor literare. Comentarea ortogramelor

şi a punctogramelor. Redactarea textelor cu

erori stilistice şi semantice.

Dictări de control. Lucrări de creaţie. Teste de punctuaţie. Prezentări orale. Revizuirea circulară. Manuscrisul pierdut.

8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor literare şi nonliterare, în limita standardelor de conţinut.

8.1. Lectura expresivă a propriului text.

Teme literare.Textul nonliterar.

Interogarea multiprocesuală pe textul publicistic.

Atelier de lectură.

Teste de interpretare a textului citit independent.

Comentariu de text la 8.2. Comentarea textului liric, epic,

9

Page 10: Proiectare Cl.a IX-A

dramatic. Înscenarea/ilustrarea fragmentelor de text epic.

Exerciţii de respectare a pauzelor, a accentelor în textul citit.

prima vedere. Evaluarea lecturii orale

în baza grilei. Comentariul textului

liric, epic, dramatic.9. Operaţionalizarea terminologiei lingvistice şi literare, în limita standardelor de conţinut.

9.1. Integrarea adecvată, conştientă a terminologiei lingvistice şi literare în textul produs.

Părţile de vorbire (privire de ansamblu). Valorile stilistice ale părţilor de vorbire şi ale formelor gramaticale.Totalitatea formelor paradigmatice ale cuvîntului. Proprietăţile sintagmatice. Părţile de propoziţie (privire de ansamblu). Sinonimia şi omonimia sintactică.

Explicarea şi exemplificarea noţiunilor studiate.

Analiza faptelor de limbă. Utilizarea adecvată a

terminologiei lingvistice. Prezentarea grafică a

relaţiei dintre noţiunile studiate.

Interogarea frontală (conversaţie catihetică, euristică).

Teste formative. Teste sumative. Prezentări orale. Lucrări individuale (de

portofoliu).

9.2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.

Teme literare. Cartea ca mijloc de comunicare. Publicaţiile periodice.

Lectura interogativă şi analitică a textului.

Aplicarea algoritmilor de elaborare a comentariului.

Interogarea frontală (conversaţie catihetică, euristică).

Comentarea textului liric, epic, dramatic.

Interpretarea semnificaţiei figurilor de stil.

Compoziţii de caracterizare a personajului literar.

Reflecţie în baza textului literar.

10. Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române literare, în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă.

10.1. Argumentarea spontană, fluentă a punctului de vedere (în cadrul unei dezbateri).

Limba – principalul mijloc de comunicare umană.Specificul comunicării orale şi scrise în diverse domenii de activitate.

Analiza mostrelor relevante (în baza textelor studiate).

Audierea/vizionarea emisiunilor radio şi TV, cu rezumarea ulterioară.

Elaborarea textelor în parametrii indicaţi.

Jocuri de rol. Proiecte de grup (spot

publicitar; campanie publicitară).

10

Page 11: Proiectare Cl.a IX-A

Circumstanţele comunicării.Teme literare.Scrierea imaginativă.Scrierea metaliterară.Textul nonliterar.Spotul publicitar.

Interpretarea valorii stilistice a formelor gramaticale.

Producerea textelor de dimensiuni medii (1,5-2 pagini), cu utilizarea mijloacelor expresive ale limbii.

10.2. Prezentarea spontană a unei probleme în faţa auditoriului.

Argumentarea.Eseul.Scrierea metaliterară.

Analiza detaliată a problemei.

Comerţul cu o problemă. Argument în 4 paşi.

Prezentarea opiniei proprii versus o problemă.

10.3. Utilizarea adecvată a mijloacelor expresive ale limbii (sinonime, antonime, figuri de stil) în discursul produs: exprimarea punctului de vedere; prezentarea unui subiect social-cultural; comentariul literar.

Limba – principalul mijloc de comunicare umană. Vocabularul limbii române.

Analiza unor discursuri audiate/a materialelor persuasive publicate.

Elaborarea strategiei discursive.

Atelier de discuţie.

Proiect de grup (emisiune la radio şcolar).

11. Manipularea suporturilor audiovizuale şi informatice în calitate de surse sau mijloace de învăţare a limbii de instruire.

11.1. Introducerea informaţiilor acumulate în diferite scheme de format electronic.

Limba – principalul mijloc de comunicare umană. Vocabularul limbii române. Teme literare.

Dicţionarele.

Elaborarea lucrărilor în variantă electronică.

Susţinerea corespondenţei. Utilizarea programelor de

documentare şi verificare.

Proiect de grup: forum/blog/site.

11.2. Utilizarea resurselor de dicţionare electronice în procesul de învăţare a limbii române.

12. Respectarea etichetei verbale în orice situaţie de comunicare orală şi scrisă.

12.1. Identificarea normelor de etichetă verbală în orice situaţie

Limba – principalul mijloc de comunicare umană.

Simularea situaţiilor de comunicare în contradictoriu.

Emisiune în direct (observarea cu grilă a unei prezentări de

11

Page 12: Proiectare Cl.a IX-A

de comunicare orală şi scrisă.

Specificul comunicării orale şi scrise în diverse domenii de activitate. Circumstanţele comunicării.Teme literare.

Atelier de discuţie. Relatarea conţinutului

unor dialoguri observate. Construirea unor modelele

de activităţi de comunicare în baza normelor de etichetă verbală.

Formularea unui cod de norme.

grup). Jocuri simulative.

12.2. Utilizarea normelor elementare de etichetă verbală într-o situaţie concretă de comunicare oficială (cu administraţia unei instituţii/cu o persoană publică/cu un deputat/cu feţe bisericeşti).

13. Producerea textelor care reflectă propriile experienţe senzoriale, idei, judecăţi, opinii, argumente.

13.1. Reflectarea propriei experienţe într-o pagină de jurnal, într-un text reflexiv despre o experienţă proprie (gen: cine are dreptate/de ce am procedat aşa).

Stilurile funcţionale ale limbii. Teme literare.

Scrierea liberă. Pagina de jurnal. Atelierul de scriere.

Povestire. Scrierea ghidată. Eseul argumentativ. Autoevaluarea cu grilă

a textului redactat.

14. Identificarea propriilor atuuri, nevoi şi puncte vulnerabile în diferite situaţii de comunicare orală şi scrisă.

14.1. Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare scrisă.

Limba – principalul mijloc de comunicare umană.Specificul comunicării orale şi scrise în diverse domenii de activitate. Circumstanţele comunicării.Teme literare.

Analiza probelor de evaluare.

Revizuirea circulară. Manuscrisul pierdut.

15. Exprimarea adecvată a propriei identităţi, prin conştientizarea apartenenţei la comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română.

15.1. Relatarea despre sine, ca vorbitor de limbi (maternă şi străine).

Limba – principalul mijloc de comunicare umană.Originea limbii române. Caracterul latin al limbii române. Evoluţia limbii române.

Maratonul de scriere ("Într-o ţară anglofonă/francofonă").

Prezentări orale. Proiect de grup:

Redactarea revistei şcolare dedicate unei personalităţi.

12

Page 13: Proiectare Cl.a IX-A

Specificul comunicării orale şi scrise în diverse domenii de activitate. Circumstanţele comunicării.

REPARTIZAREA ORELOR ÎN CLASA A IX-A:

Limbă şi literatură română – total --------------------------------------------------------------------------------------------- 170 ore;

Elemene de limbă română şi gramatică--------------------------------------------------------------------------------------- 64 ore;

Literatură română, lectură, comunicare,elemente de teorie literară----------------------------------------------------- 83 ore;

Ateliere de lectură ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4 ore;

Evaluări şi analize a evaluărilor ----------------------------------------------------------------------------------------------- 13 ore;

Teze semestriale şi analiză a tezelor -------------------------------------------------------------------------------------------- 6 ore.

13

Page 14: Proiectare Cl.a IX-A

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE PE PARCURSUL ANULUI, REPARTIZAREA TEMATICII ÎN CELE DOUĂ SEMESTRE, ACTIVITĂŢI DE EVALUARE

Nr.crt.

Nr. de ore

Unitateade

invăţare

Competenţele specifice

Subcompetenţele Data Tema lecţiei Textul Activităţi de predare/ invăţare

Activităţi de evaluare

Note

1

2

3

4

5

6

7

1

1

1

1

1

1

1

I. Patria/Limba romană.

Comunicarea orală şi scrisă

15. Exprima-rea adecvată a propriei iden-tităţi, prin conştientizarea apartenenţei la comunita-tea lingvistică a vorbitorilor de limbă romană.

9.1. Integrarea adecvată, con-ştientă a termi-nologiei ling-vistice şi literare in textul produs.

1.Textul poetic. Patria.

2.In limba ta de Grigore Vieru. Stratul lexico-semantic al textului.

3.Concepte şi figuri de stil in textul liric.

4.Temă, moti-ve, mesaj in textul poetic vierean.

5. Limba – universul existenţei noastre.

6.Limba – temă frecventă in creaţia lui Gr. Vieru.

7. Tema patriei

In limba ta de Grigore Vieru

ClusteringArgument in 4 paşiLectura expresivă a textului liric.VAS

Jurnalul dubluPRESAsocieri forţate

Argumentarea opiniei personale

Jurnal tripluObservareaBrainstormingGraficul T

Lectura expresivă a textelor poeticeClustering

Scriere liberăAnaliza in

Eseu argumentativ

Lectura expresivă

Comentariul unui fragment de text liric

Formularea judecăţilor de valoare

Recitarea poeziei

Lectura poeziilor patriotice din creaţia scriitorului

Atelier de lectură

14

Page 15: Proiectare Cl.a IX-A

8

9

10

11

12

13

14

1

1

1

1

1

1

1

15.1. Relatarea despre sine, ca vorbitor de limbi (maternă şi stră-ine).

12.1. Identifica-rea normelor de etichetă verbală in orice situaţie de comunicare orală şi scrisă.

in literatura romană.

8. Universul tematic al creaţiei vierene.

9. Limba – principalul mijloc de comunicare umană.

10. Specificul comunicării orale şi scrise in diverse domenii de activitate.

11.Circumstanţele comuni-cării

12. Limba literară şi limba populară.

13. Limba vorbită şi limba scrisă.

14. Scrierea reflexivă. Textul inspirat

cadran

Diagrama VennCercetarea Invăţarea prin descoperirePrezentare Power PointDescoperireaArgumente pe cartele

SimulareaJocul de rolFormularea unui cod de norme

ClusteringBrainstorming

Graficul TDiagrama VennArgumentarea

Redactarea discursului conform algoritmului datClustering

Analiza mostrelor relevante (in baza textelor studiate).

Lectura poeziilor preferate şi motivarea opţiunilorProiect de grup

Comentare unui dialog audiat intr-un cadru cotidian

Dialog improvizat

Eseu argumentativ in baza unui proverb

Interviu transpus in articol

Prezentarea grafică a informaţiei

15

Page 16: Proiectare Cl.a IX-A

15 1

din lectura altui text literar.

15. Evaluare orală

Producerea textelor de dimensiuni medii (1,5-2 pagini), cu utilizarea mijloacelor expresive ale limbii.

Recapitulare.

Evaluare orală

16

17

18

19

20

21

22

1

1

1

1

1

1

1

II.Patria/Lim-ba romană.Originea şi evoluţia limbii romane. Rezumatul textului lite-rar.Argumentarea

15. Exprima-rea adecvată a propriei iden-tităţi, prin conştientizarea apartenenţei la comunita-tea lingvistică a vorbitorilor de limbă romană.

3. Rezumarea textelor lite-

14.1. Autoevalu-area propriilor competenţe de comunicare scrisă.

15.1. Relatarea despre sine, ca vorbitor de limbi (maternă şi stră-ine).

1.Originea limbii romane

2.Caracterul latin al limbii romane.Evolu-ţia limbii ro-mâne

3. Argumenta-rea. Tehnici aplicative

4. Normele ortografice ale limbii romane

5. Normele punctuaţionale ale limbii romane

6. Ortografia şi punctuaţia limbii romane

7. Rezumatul

In limba ta de Grigore Vieru

Producerea textelor de dimensiuni medii (1,5-2 pagini), cu utilizarea mijloacelor expresive ale limbii.

Dictare ortografică

Audierea/vizio-narea emisiunilor radio şi TV, cu rezumarea ulterioară.

Rezumate in

Prezentare orală a temei cercetate

Referat

Dictare ortografică.

Aplicarea semnelor de punctuaţie pe un text.

Rezumarea unei emisiuni TV.

Rezumarea unei 16

Page 17: Proiectare Cl.a IX-A

23

24

25

1

1

1

rare şi nonli-terare.

textului literar

8. Criteriile de elaborare a unui rezumat

9. Recapitula-rea materiei studiate

10. Evaluare sumativă

perechi.

Caracterizarea unei limbi romanice.

poveşti in limita sugerată.

Test cu itemi

26

27

28

29

30

31

1

1

1

1

1

1

III.Universul/Natura. Comentariul literar. Scrierea imaginativăPortretul. Caracterizarea de personaj

13. Produce-rea textelor care reflectă propriile ex-perienţe sen-zoriale, idei, judecăţi, opi-nii,argumente.

8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor lite-rare şi nonli-terare, in limi-ta standarde-lor de conţi-nut.

13.1. Reflectarea propriei experi-enţe intr-o pagi-nă de jurnal, intr-un text reflexiv despre o experienţă pro-prie (gen: cine are dreptate/de ce am procedat aşa).

6.1. Integrarea achiziţiilor ling-

1. Mioriţa. Lec-tura textului

2. Figuri de stil frecvente in textul baladei Mioriţa

3. Incadrarea textului in genul literar

4. Teme şi mo-tive in baladă 5. Motive mio-ritice in litera-tura romană

6. Comentarea motivului lite-

Mioriţa

Toiagul păstoriei de Ion Druţă

Reacţia cititorului.Rezumatul textului.Jurnalul triplu.Identificarea şi comentarea tropilor.

Identificarea trăsăturilor diferitor genuri.

Deducerea temei şi motivelor.Reacţia cititorului.Lectura.Conversaţia.

Lectura expresivă a baladei.

Analiza structurii sonore a poeziei.

Recitarea textului integral.

Comentarea unui motiv mioritic.

Rezumatul unui text cu intertext mioritic.

17

Page 18: Proiectare Cl.a IX-A

32

33

34

35

36

37

38

1

1

1

1

1

1

1

vistice in come-ntariul literar produs; in tex-tele funcţionale produse.

7.1. Respectarea normei ortog-rafice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, sti-listice ale limbii romane literare in orice situaţie de comunicare:-orală (dialog, prezentări, dez-bateri);-scrisă (texte literare şi nonli-terare).

rar

7. Comentariul literar.Comen-tariul unei ope-re lirice

8. Motive mio-ritice in nuvela Toiagul păs-toriei de Ion Druţă

9. Temă, moti-ve, mesaj, sim-bol in nuvela druţiană

10. Motivul păstorului in nuvelă şi in literatură

11. Scrierea imaginativăPortretul

12. Personajul literar. Cara-cterizarea de personaj

13. Evaluare formativă

Lectura textului.Identificarea motivelor mioritice.

Explicaţia.Comentarea fragmentelor.

Analiza tematică a nuvelei, conform grilei.

Conversaţia euristică.

Graficul T.Lectura ghidată.

Realizarea unui portret-robot.

Descrierea personajelor din nuvelă

Caracterizare de personaj

Rezumatul nuvelei.

Comentariul literar al baladei.

Rezumatul nuvelei.

Comentarea unui simbol din nuvelă.

Recitarea unui fragment epic.

Portretul unui personaj preferat.

Eseu: Portretul păstorului pe axa timpului.

Caracterizare de personaj

39 1 VI. Universul/Natura.

13. Produce-rea textelor

7.1. Respectarea normei ortogra-

1. Stilurile funcţionale ale

Mioriţa;Toiagul

Clustering.Observarea

Exerciţii de cultivare a

18

Page 19: Proiectare Cl.a IX-A

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

Stilurile funcţionale ale limbii. Caren-ţele de stil.Textul nonli-terar. Spotul publicitar.Textul inspirat din lectura unui citat.

care reflectă propriile ex-perienţe sen-zoriale, idei, judecăţi, opi-nii, argumen-te.

8. Lectura, audierea şi interpretarea textelor lite-rare şi nonli-terare, in limi-ta standarde-lor de conţi-nut

fice, prtoepice, punctuaţionale, gramaticale, sti-listice ale limbii romane literare in orice situaţie de comunicare:-orală (dialog, prezentări, dez-bateri);-scrisă (texte literare şi non-literare).

6.1. Integrarea achiziţiilor lingvistice in comentariul literar produs; in textile funcţionale produse. 5.1. Elaborarea unui discurs motivaţional in stil publicistic (gen: aviz persuasiv).

limbii literare

2. Stilul beletristic

3. Carenţele de stil

4. Abateri cantitative

5. Abateri calitative

6. Stilul ştiinţific

7. Stilul publicistic

8. Spotul publicitar.Impactul spoturilor publicitare asupra societăţii

9. Limbajul spotului publicitar

10. Stilul ofici-al-administra-tiv

11. Interferen-

păstoriei de Ion Druţă

Orarul lecţiilor

Un articol din Constituţie

Un articol din DEX

O pagină din broşura Avon

Spoturi publicitare

asupra diferitelor texte.Identificarea trăsăturilor.

Explicarea şi demonstrarea pe text.Jurnal triplu.Argumentarea.

Argument in 4 paşi.

Observarea.

Analiza spoturilor publicitare.Clustering.Deducţia.

SINELG.Observarea.

Argumentarea.Reacţia cititorului.

Explicaţia.Observarea.

Deducţia.Demonstraţia.

lexicului.

Demonstrarea apartenenţei textului la SB.Descriere in baza unei imagini.

Exerciţiu pe text.

Comentarea abaterilor.

Comentarea unui text ştiinţific.

Analiza unui spot publicitar.

Crearea unui spot publicitar.

Eseu argumentativ.

Redactarea unui spot.

Elaborarea unui sistem de legi in liceu.

Referat in baza unui stil invăţat.

19

Page 20: Proiectare Cl.a IX-A

50

51

52

53

1

1

1

1

8.1. Lectura expresivă a propriului text

ţa stilurilor

12.Conversaţia cotidiană

13. Textul inspirat din lectura unui citat

14.Evaluare sumativ ă

15.Analiza lucrărilor

Joc de rol.Inscenarea.

6 De ce?PRES.

Eseu argumentativ.

Conversaţia

Cercetări in domeniu.

Eseu in baza unui citat.

Recapitulare – stilurile limbii.

Redactarea unui text.

54-55

2 1-2.Atelier de lectură nr. 1

Prezentarea de carte.

Notiţe de lectură

56

57

58

59

60

1

1

1

1

1

V. Copilăria/ Adolescenţa.Totalitatea formelor paradigmatice ale cuvintului.Proprietăţile sintagmatice ale cuvintului.Descrierea. Memorialis-tica. Jurnalul.Eseul

4. Organiza-rea/desfăşura-rea/ utilizarea diverselor strategii de in-văţare autono-mă a limbii, prin observare directă şi exersare.

5. Elaborarea şi realizarea spontană, flu-entă, exactă a diverselor ac-

4.1. Utilizarea dicţionarului (explicativ, enci-clopedic, de ex-presii şi locu-ţiuni, de pro-verbe, de maxi-me, de citate) in scopul formării abilităţii de invăţare a limbii.

4.3. Integrarea achiziţiilor lin-

1. Memorii. Tentaţiile unui tinăr miop de Mircea Eliade

2. Subiect. Temă. Motive

3. Personajul – adolescent. Particularităţi distinctive

4. Memorialis-tica

5. Jurnalul

Memorii. Tentaţiile unui tinăr miop de Mircea Eliade.

Lectura fragmentară a textului.

Deducerea şi comentarea temei.Clustering.Brainstorming.Caracterizarea orală.

Explicaţia.

Planul de idei.

Atelierul de scriere.

Rezumatul textului.

Comentarea unui motiv ales.

Compunere de caracterizare a personajului.

Argumentarea.

Pagină de jurnal.

Comentariul literar al textului

20

Page 21: Proiectare Cl.a IX-A

61

62

63

64

65

66

67

1

1

1

1

1

1

1

te de comu-nicare orală şi scrisă.

guale in propriul cod verbal.

10.3. Utilizarea adecvată a mij-loacelor expre-sive ale limbii (sinonime, anto-nime, figuri de stil in discursul produs; Expri-marea punctului de vedere; pre-zentarea unui subiect social – cultural, comen-tariul literar.

5.3. Realizarea spontană, fluen-tă, exactă a unei descrieri orale (de fiinţe; de activităţi).

6. Comentarea unui fragment de text epic

7. Adolescenţa – sursă nese-cată de inspi-raţie in litera-tură

8. Scrierea imaginativă. Descrierea interiorului

9. Moartea căprioarei de Nicolae Labiş.Imagini artis-tice in text

10. Specificul personajului – copil. Stările interioare ale eului liric

11. Temă, mo-tive, mesaj in poemul Moar-tea căprioarei

12. Copilăria şi adolescenţa intre realitate şi ficţiune

Moartea căprioarei de Nicolae Labiş.

Analiza SWOT.Manuscrisul pierdut.

Descrierea unui interior de birou, magazin, casă etc.

Lectura poeziei. Reacţia cititorului. VAS.

Deducerea stărilor interioare ale copilului.

Identificarea temelor şi motivelor in poezie.

Analiza SWOT.Graficul T.Scrierea liberă.

Prelegerea.

studiat.

Prezentarea orală a unei probleme adolescentine.

Descrierea propriei camere.

Lectura expresivă a textului.

Recitarea poeziei.

Comentarea unui motiv la alegere.

Eseu in baza unui proverb.

Eseu conform criteriilor.

21

Page 22: Proiectare Cl.a IX-A

68

69

70-71

72

1

1

2

1

13. Eseul structurat şi nestructurat

14. Structura morfologică a cuvintului

15-16.Evaluare semestrial ă

17. Analiza lucrărilor

Exerciţii aplicative.

Test cu itemi

Analiza morfologică a unor cuvinte din textul propus.

Test cu itemi

73

74

75

76

77

1

1

1

1

1

VI.Familia/Şcoala. Come-ntariul unei opere epice.Caracteriza-rea persona-jului.

10.Valorifica-rea mijloace-lor expressive ale limbii ro-mâne literare, în diferite si-tuaţii de co-municare ora-lă şi scrisă.

10.3. Utilizarea adecvată a mij-loacelor expre-sive ale limbii (sinonime, anto-nime, figuri de stil in discursul produs; Expri-marea punctului de vedere; pre-zentarea unui subiect social – cultural, comen-tariul literar.

8.2. Comentarea

1. Hronicul şi cintecul vîrst-elor de Lucian Blaga

2. Stratul lexi-co-semantic al textului

3.Subiect şi te-me în textul epic blagian

4. Statutul personajelor în text

5. Caracteriza-rea compara-tivă a persona-jelor

Hronicul şi cintecul vîrstelor de Lucian Blaga.

Lectura individuală a textului.Analiza lexicului.Observarea.

Rezumatul oral al unui fragment de text.Identificarea personajelor. Interviul.

Analiza SWOT.Clustering.

Scriere liberă.Analiza in

Subiectul textului integral.

Rezumatul scris.

Proverbe caracterizatoare pentru fiecare personaj.

Caracterizarea părinţilor.

Eseu argumentativ

22

Page 23: Proiectare Cl.a IX-A

78

79

80

81

82

83

84

1

1

1

1

1

1

1

14. Identifica-rea propriilor atuuri, nevoi şi puncte vul-nerabile în diferite situa-ţii de comuni-care orală şi scrisă.

textului liric, epic, dramatic.

2.1. Situarea in pagină a textului propriu/ produs:- comentariul literar;- caracterizarea de personaj;- cererea;- proiectul,- referatul,- raportul;- curriculum-ul vitae;- chat-ul;- forum-ul.

4.2. Explorarea dicţionarelor pentru dezvol-tarea propriului vocabular.

14.1. Autoevalu-area propriilor competenţe de comunicare scrisă.

6. Şcoala în viziunea tutu-ror virstelor

7. Comentariul unei opere epi-ce

8. Apă crista-lină de Liviu Damian. Axa lexicală a poe-ziei

9. Imagini ar-tistice şi figuri de stil in textul liric

10. Temă, mo-tive, mesaj, cronotop în poezie. Ipos-taze ale femi-nităţii în poe-zia lui Liviu Damian

11.Vocabularul limbii romane.Structura vo-cabularului

12.Vocabularul fundamental şi masa vocabu-larului

Apă cristalină de Liviu Damian

cadran.

Prelegerea.Brainstorming.

Lectura expresivă a poeziei.Explicarea unor cuvinte.

Agenda cu notiţe paralele. PRES.

Identificarea şi comentarea orală a motivelor.Clusteringul.Caracterizarea femeii-mamă, femeii-soră etc.

Prezentarea schematică a informaţiei.Clusteringul.Explicaţia cuvintelor.

Observarea. Cercetarea.

Clusteringul.

despre şcoală.

Comentariul literar al textului.

Microeseu de exprimare a opiniei postlecturale.

Comentarea unui tip de imagini artistice.

Recitarea poeziei.

Compunere despre femeie.

Explicarea unui şir de cuvinte.

Text coerent cu un anumit număr de cuvinte.

Explicarea unor modificaări.

Definirea unor 23

Page 24: Proiectare Cl.a IX-A

85

86

87

88

1

1

1

1

13.Modificări ale vocabula-rului.Sensuri-le cuvintului

14. Dialogul.Regulile dialo-gului

16. Evaluare sumativ ă

17. Analiza lucrărilor

Deducţia.

Joc de rol. Simularea unei situaţii de dialog.Test de vocabular

Explicarea aplicării unor reguli

cuvinte.

Rezumatul unui dialog audial la TV.

Test cu itemi.

Recapitularea materiei de studiu.

89

90

91

92

93

1

1

1

1

1

VII. Dragostea/ Prietenia.Descrierea

11. Manipula-rea suportu-rilor audiovi-zuale şi infor-matice în cali-tate de surse sau mijloace de învăţare a limbii de ins-truire.

10.Valorifica-rea mijloace-lor expresive ale limbii ro-

11.1. Introduce-rea informaţiilor acumulate în diferite scheme de format elec-tronic.

11.2. Utilizarea resurselor de dicţionare ele-ctronice în pro-cesul de învăţare a limbii romane.

1. Lacul de Mihai Emine-scu. Expresi-vitatea textului liric

2.Temă,motive, mesaj, imaguni artistice în poezia Lacul 3. Descrierea unui obiect

4. Poezia Lacul în aria tema-tică a liricii eminesciene. Paralele inte-rpretative

5. Tema dra-

Lacul de Mihai Eminescu.

Lectura textului. Descrierea unei imagini.

Jurnal triplu.Pictura verbală.Scriere liberă.

Descrierea unui obiect din poezie.Lectura diferitor poezii eminesciene.Reacţia cititorului.VAS.

Clustering. Recitarea unei

Lectura expresivă a poeziei.

Recitarea poeziei.

Descrierea salciei din poezie.

Completarea portofoliului cu notiţe de lectură a poeziei emineciene.

Eseu: Se aşteptau pe lacuri diferite.

24

Page 25: Proiectare Cl.a IX-A

94

95

96

97

98

1

1

1

1

1

mâne literare, în diferite si-tuaţii de co-municare orală şi scrisă.

8.2. Comentarea textului liric, epic, dramatic.

gostei în poezia eminesciană

6. Pină tirziu, aşteptind o fa-tă... de Nichita Stănescu

7. Starea de spirit a eului liric in poezia lirică

8. Poezia de dragoste în creaţia scrii-torilor romani

9. Dragostea reflectată in artă

10.Compunerea-sinteză.

Pină tirziu, aşteptind o fată... de Nichita Stănescu.

poezii preferate.

VAS.Lectura textului.

Comentarea stării de spirit a eului liric.

Atelier de lectură a poeziei de dragoste.

Explicaţia.

Demonstraţia.

Lectura expresivă a poeziei.

Formularea mesajului poeziei.

Completarea portofoliului cu texte literare.

Compunere-sinteză: Dragostea in poezie.

99

100

1

1

VIII. Dragostea/ Prietenia.Scrierea funcţională: CV-ul.Procesul-verbal

2. Aranjarea/ ordonarea în pagină sau în format stan-dardizat a tex-tului propriu/ produs.

11.2. Utilizarea resurselor de dicţionare elec-tronice în pro-cesul de învăţare a limbii romane.

1. Dicţionarul – instrument esenţial în for-marea perso-nală

2. Tipuri de dicţionare

Pină tirziu, aşteptind o fată... de Nichita Stănescu.Lacul de Mihai Eminescu.

Comentarea unor imagini.Clustering.Prezentare de carte.Argumente pe cartele.

Pictură pentru coperta unei cărţi cu poezii.

Analiza copertei unui dicţionar.

25

Page 26: Proiectare Cl.a IX-A

101

102

103

104

105

106

107

108

1

1

1

1

1

1

1

1

Tipuri de dicţionare

4.1. Utilizarea dicţionarului (explicativ, enci-clopedic, de ex-presii şi locuţi-uni, de proverbe, de maxime, de citate) în scopul formării abilităţii de invăţare a li-mbii.

2.2. Completarea formularelor ti-pizate.

3. Dicţionarul explicativ al limbii romane

4. Dicţionarul ortografic, or-toepic şi mor-fologic al lim-bii române

5. Serii de dic-ţionare ale lim-bii romane

6. Alte tipuri de dicţionare

7. Scrierea funcţională: CV-ul

8. Procesul-verbal

9. Referatul

10. Evaluare oral ă

Clustering. Observarea.

Cercetarea unei pagini de dicţionar.

Prezentarea unor dicţionare.

Prezentarea scrierilor funcţionale.

Prezentarea modelului.Cerinţele referatului.

Prezentarea unei teme in public.

Prezentarea de carte – dicţionar.

Descifrarea abrevierilor din articolele lexicografice.Prezentare de carte.

Redactarea unei cereri.

Proces-verbal.

Refarat de prezentare a dicţionarelor.

Evaluarea prezentării.

109

110

1

1

IX. Lumi fantastice.Reportajul.

9. Operaţion-alizarea termi-nologiei ling-vistice şi lite-rare, în limita standardelor

9.1. Integrarea adecvată, con-ştientă a termi-nologiei ling-vistice şi literare în textul produs.

1. Casa de Ray Bradbury. Li-nii de subiect

2. Diversitate lexicală in

Casa de Ray Bradbury.

Scrierea liberă.Comentarea titlului.Explicarea cuvintelor din diferite registre

Lectura integrală a povestirii.

Ortografierea corectă a cuvintelor.

26

Page 27: Proiectare Cl.a IX-A

111

112

113

114

115

116

117

118

119

1

1

1

1

1

1

1

1

1

de conţinut.

12. Respecta-rea etichetei verbale în ori-ce situaţie de comunicare

6.1. Integrarea achiziţiilor ling-vistice în come-ntariul literar produs; în tex-tele funcţionale produse.

6.2. Utilizarea formelor grama-ticale/ a struc-turilor/ mărcilor stilistice în textele elaborate.

textul Casa de R.Bradbury

3. Utopie şi antiutopie in literatură

4. Literatura ştiinţifico-fan-tastică

5. Descrierea unui eveni-ment

6. Personajul în textul SF

7. Ray Bradbu-ry în contextul literaturii SF

8.Cinematogra-fia SF

9. Avantajele şi dezavantajele progresului ştiinţific

10. Reportajul

11. Evaluare formativă

lexicale.

Definirea termenilor.Explicaţia.

Scriere liberă.Prezentarea temei.

Descrierea unei sărbători.

Identificarea personajelor.

Lectura povestirilor lui Ray Bradbury.

Interogarea multiprocesuală

Graficul T.Analiza SWOT.

Audiere unui reportaj. Deducţia.Interogarea frontală.

Interogarea frontală.

Prezentarea orală a specificului literaturii SF.

Descrierea unui eveniment din povestire.Caracterizarea personajelor.

Date despre viaţa şi activitatea scriitorului.

Rezumatul unui film SF.

Argumentare in favoarea/ defavoarea progresului.

Realizarea unui reportaj.

120 1 X. Lumi fan-tastice.

12. Respecta-rea etichetei

6.2. Utilizarea formelor grama-

1. Părţile de vorbire – pri-

Exerciţiul.Test de

Prezentarea unei părţi de vorbire.

27

Page 28: Proiectare Cl.a IX-A

121

122

123

124

125

126

127

128

129

1

1

1

1

1

1

1

1

1

Părţile de vorbire (privi-re de ansam-blu). Valorile stilistice ale părţilor de vorbire şi ale formelor gra-maticale.Ortografia părţilor de vorbire.Proiectul.Dezbaterea.Polemica

verbale în orice situaţie de comuni-care

ticale/ a structu-rilor/ mărcilor stilistice în tex-tele elaborate.

12.2. Utilizarea normelor eleme-ntare de etichetă verbală intr-o situaţie concretă de comunicare oficială (cu ad-ministraţia unei instituţii/ cu o persoană pu-blică/ cu un deputat/ cu feţe bisericeşti).

10.1. Argumen-tarea spontană, fluentă a punctu-

vire de ansam-blu

2. Ortografia părţilor de vo-rbire

3. Valorile sti-listice ale păr-ţilor de vorbire flexibile

4. Valorile sti-listice ale mo-durilor verbale

5. Valorile sti-listice ale substantivului

6. Valorile sti-listice ale ad-jectivului

7. Totalitatea formelor para-digmatice ale cuvintului

8. Proprietăţile sintagmatice(combinatorii) ale cuvintului

9. Proiectul

10. Dezbaterea

ortografie.

Prelegerea.

Conversaţia. Explicaţia.Prelegerea.

Explicaţia.

Prelegerea.

Exerciţii de observare şi aplicare.

Exerciţii aplicative, lexicale.

Planul de idei.

Dezbatere.

Pixuri in pahar.

Redactarea unui text cu greşeli ortografice.

Comentarea valorii expresive a unor cuvinte.

Comentarea verbelor dintr-un text liric.

Comentariul.

Comentariul.

Text coerent cu un anumit număr de cuvinte.

Explicarea unor sintagme, expresii, locuţiuni.

Proiect de grup.

Concluzii scrise.Dialog

28

Page 29: Proiectare Cl.a IX-A

130

131-132

133

1

2

1

lui de vedere (în cadrul unei dez-bateri).

11. Polemica

12-13.Evaluare sumativ ă

14. Analiza lucrărilor

Proiect de grup.

Prezentare orală a temei.

improvizat.Recapitulare.

Aplicarea sugestiilor de proiectare.

134-135

2 1-2.Atelier de lectură nr. 2

Prezentarea cărţii care se citeşte.

Completarea portofoliului cu notiţe de lectură

136

137

138

139

140

141

142

1

1

1

1

1

1

1

XI.Timpul/IstoriaPărţile de propoziţie (privire de ansamblu).Sinonimia şi omonimia sintactică.Corespondenţa. Cererea.Raportul.Invitaţia

6. Explicarea funcţionării sistemului fonetic, lexi-cal, gramati-cal al limbii romane.

7. Respecta-rea normei ortografice, ortoepice, semantice, gramaticale, punctuaţio-nale, stilistice a limbii româ-ne literare.

6.2. Utilizarea formelor grama-ticale/ a struc-turilor/ mărcilor stilistice în tex-tele elaborate.

7.1. Respectarea normei ortogra-fice, ortoepice, punctuaţionale, gramaticale, stilistice ale limbii române literare în orice situaţie de co-municare:-orală (dialog, prezentări, dezbateri);-scrisă (texte literare şi nonliterare).

1. Istoria unui galbin de Vasi-le Alecsandri

2. Limbajul textului. Lim-bajul de tran-ziţie

3. Registre le-xicale în Istoria unui galbin

4. Tema şi me-sajul textului

5. Personajele naraţiunii alec-sandriene

6. Autor – na-rator – perso-naj în Istoria unui galbin

7. Descrierea

Istoria unui galbin de Vasile Alecsandri

Lectura pe roluri.

Comentarea formelor lexicale observate.

Caracterizarea unui registru lexical.

Argumen in 4 paşi.

Identificarea personajelor.Clustering.

Demonstrarea ideii susţinute, pe text.

Plasarea

Lectura integrală a textului.

Analiza unui fapt de limbă din text.

Comentarea limbajului din text.

Prezentarea temei deduse.

Caracterizarea unui personaj.

Caracterizarea naratorului.

Scrierea unei 29

Page 30: Proiectare Cl.a IX-A

143

144

145

146

147

148

149

150

1

1

1

1

1

1

1

1

9.1. Integrarea adecvată, conş-tientă a termi-nologiei ling-vistice şi literare în textul produs.

10.2.Prezentarea spontană a unei probleme în faţa auditoriului.

epocii in opera lui Vasile Alec-sandri

8. Literatura şi teatrul

9. Părţile prin-cipale de pro-poziţie

10. Părţile se-cundare ale propoziţiei

11. Sinonimia sintactică

12. Omonimia sintactică

13. Corespon-denţa

14. Cererea.Invitaţia

15. Evaluare sumativ ă

evenimetelor pe axa timpului.

Inscenarea unui fragment.

Exerciţii de analiză sintactică.

Analiza sintactică a enunţurilor.

Exerciţii.

Explicaţia. Demonstrarea.

Clustering.

Brainstorming.

Joc de rol.

Test cu itemi.

povestiri cu aceeaşi temă, dar modernă.

Realizarea unui posibil scenariu.

Analiza sintactică.

Analiza sintactică.

Exerciţii.

Exerciţii de aplicare a regulilor.Scrisoare amicală.

Scrierea unei cereri.Invitaţie la diferite sărbători.Test.

151

152

1

1

XII.Ars poetica.Sintaxa frazei. Punctuaţia.Cartea ca mijloc de

1. Utilizarea diverselor strategii de informare/ documentare, in vederea

1.1. Structurarea ideilor pentru prezentarea orală şi scrisă a unei emisiuni TV, film; spectacol; a

1. Testament de Tudor Arghe-zi

2. Analiza lexi-cală a poeziei

Testament de Tudor Arghezi.

Lectura expresivă a textului.Explicarea cuvintelor.

Lectura expresivă a poeziei in intregime.Prezentarea lexicului.

30

Page 31: Proiectare Cl.a IX-A

153

154

155

156

157

158

159

160

161- 162

1

1

1

1

1

1

1

1

2

comunicare. Publicaţiile periodice

abordării efi-ciente a co-municării orale şi scrise

unei cărţi citite independent; a unui subiect socio-cultural; a unui text de revistă/de ziar.

8.1. Lectura ex-presivă a prop-riului text.

8.2. Comentarea textului liric, epic, dramatic.

9.2.Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului.

3. Rolul figuri-lor de stil în poezie

4. Mesajul tex-tului

5. Tema Ars poetica în poezie

6. Fenomenul poetic – o îmbi-nare între în-spiraţie şi mu-ncă

7. Tema crea-torului şi a cre-aţiei în litera-tura romană

8. Destinul creatorului/ artistului

9. Sintaxa fra-zei (privire de ansamblu)

10. Reguli de punctuaţie în limba romană.Recapitulare.

11-12Evaluare

Identificarea figurilor de stil.

Descifrarea mesajului şi a motivelor.Explicarea. Deducerea. Jurnal dublu.

Analiza in cadran.Brainstorming.Interviu.

Lectura unor poezii cu tematică identică.

Deducerea.Lectura.Graficul T.

Test cu itemi.

Interogarea frontală.

Test cu itemi.Eseu

Comnetarea unor figuri de stil.

Comentarea a 2 motive.

Comentarea temei.

Prezentarea unui scriitor preferat.

Comentariul literar al poeziei.

Explicarea orală a conceptului de Ars poetica.

Analiza unei fraze.

Redactarea unui text.

Aplicarea regulilor de

31

Page 32: Proiectare Cl.a IX-A

163 1

semestrial ă.

13. Analiza lucrărilor

argumentativ punctuaţie şi ortografie.

164

165

166

167

168

169

170

1

1

1

1

1

1

1

XIII. Cartea-obiect culturalTextul literar şi textul non-literar

9. Operaţio-nalizarea ter-minologiei lingvistice şi literare, în li-mita standar-delor de con-ţinut.

5.2. Lansarea orală a discur-sului in faţa unui auditoriu dat într-un timp limită (5 minu-te).

1. Cartea – mi-jloc de comuni-care

2.Textulliterar şi tex-tul nonliterar

3. Specificul textului nonli-terar 4. Publicaţiile periodice.Rolul lor în societate

5. Publicaţiile periodice din ţară

6. Limbajul publicaţiilor periodice

7. Recapitu-lare

Exuvii de Simona Popescu

Scriere liberă.Graficul T.

Prezentare Power Point.

Deducerea specificului textului nonliterar.Brainstorming.Analiza SWOT.

Jocul de rol: redactori de zare şi public.

Observarea.Cercetarea.

Recapitularte.

Eseu despre valoarea cărţii.

Compararea a 2 texte.

Demonstarea pe text.

Listarea argumentelor despre necesitatea lecturii periodicelor.Prezentarea periodicelor preferate.

Analiza limbajului periodicelor.

Generalizare.

Aprobat la Şedinţa Catedrei din ________________________

Şefa Catedrei Limbă şi Comunicare______________________

Director adjunct-instruire________________________________32

Page 33: Proiectare Cl.a IX-A

33