Proiect Teme MSS

download Proiect Teme MSS

of 49

Transcript of Proiect Teme MSS

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    1/49

    Table des matières du cours

    1. Conceptul de politici sociale2. Conceptul de bunăstare3. Conceptul de Stat al bunăstării

    4. Istoricul implicării statului în furnizarea bunăstării sociale5. Cauzele majore ale dezvoltării politicilor sociale6. Modalităţile de răspîndire a politicilor sociale7. „Criza” statului bunăstării în Occident8. Modele de politici sociale9. Cetăţenia – principiul de leitimare a politicilor sociale10. !ecesitatea reîntoarcerii la îndatorile cetăţene"ti11. #ustiţia socială "i ec$itatea – arumente morale în redistribuirea bunăstării12. %aţiunile economice ale politicilor sociale13. &ipurile de intervenţie a statului in domeniul social14. Structura unui sistem de protecţie socială

    15. 'eneficii contribuitori( asiurările sociale16. 'eneficii necontribuitorii – universaliste17. )inanţarea politicilor sociale18. 'eneficiarii politicilor sociale19. Sărăcia( tipuri "i modalităţi de măsurare acesteia20. *+cluziunea socială21. ,roramele sociale – considerente teoretice22. Specificităţi ale evaluării proramelor sociale23. -dministraţia ,ublică – principalii actori în formularea "i implementare politicilor sociale24. Specificul asistenţei sociale in %epublica Moldova25. )ondul de "omaj "i piaţa muncii în %epublica Moldova26. %eforma cu privire la asiurarea medicală obliatorie în %epublica Moldova27. Sistemul de pensionare în %epublica Moldova28. Sindicatele – factor în protecţia socială29. ,erspectivele politicilor sociale din .niunea *uropeană( în aspect comparativ30. Strateiile "i planurile /uvernului %epublicii Moldova în combaterea sărăciei

    0

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    2/49

    12 Conceptul de Stat al bunstrii

    !biecti"e de re#erin$%3 să definească conceptul de Stat al bunăstării43 să denumească tipoloiile Statului bunăstării4

    3 să identifice caracteristicele Statului bunăstării43 să aprecieze construirea Statului bunăstării în %epublica Moldova4Cu"inte c&eie% protecţia socială5 drepturi sociale5 radul de de3comodificare5intervenţionalism5 liberalism5 conservatorism5

    6efinirea conceptului de Stat al bunăstării

    ,entru majoritatea speciali"tilor5 statul bunăstării este un produs al perioadei imediat următoarecelui de3al II3lea %ăzboi Mondial2 6e fapt5 statele bunăstării au apărut acum aproape o sută deani5 fiind precedate de mi"cările de masă social3democratice27n mod semnificativ5 statele bunăstării au avut tendinţa să apară în societăţi în care capitalismul "i

    statul naţional erau deja bine definite5 iar aceste formaţiuni statale "i economice timpurii auconturat limitele dezvoltării ulterioare a acestui model de stat2

    Conceptul de „stat al bunăstării” este apreciat pornind de la definiţiile e+istente în literatura despecialitate ca o doctrină bazată pe realizarea acelei împletiri între tendinţa laburistă "i social3democraţia2 -ceastă doctrină este mai mult dec8t o simplă politică a prevederilor sociale5 easintetiz8nd elementele socialismului "i cele ale pieţei5 fiind o „primă încercare raţională din

     partea socialismului de a domina economia de piaţă fără a o reprima” 9!2 )riioiu5 0::;decenii5 cu rădăcini c$iar la sf8r"itul secolului trecut5 este plasarea bunăstării ca un obiectivcentral2

    6upă cel de3al II3lea %ăzboi Mondial5 în Occidentul dezvoltat s3a lansat un nou conceptîn jurul căruia s3a constituit o întreaă literatură "i ideoloie( statul bunăstării 9Aelfare state

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    3/49

    statele bunăstării dezvoltate ale sec2 ??2 -semănările provin din situaţia structurală în carestatele din ţările dezvoltate au evoluat( sistemul economiei de piaţă care enera acela"i sistem deconstituire a veniturilor populaţiei 9dominat de sursa salarială

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    4/49

    sement marinal5 rezidual al ei2 -cest tip de stat al bunăstării este caracterizat prin următoarele(• impozite scăzute pe venituri "i complementar5 c$eltuieli publice 9în special c$eltuieli

    sociale< reduse4• nu este orientat spre reducerea inealităţilor sociale4 în consecinţă5 transferul social

    este limitat doar la sementul cel mai sărac al colectivităţii4• obiectivul său nu este promovarea unui nivel de bunăstare satisfăcător la nivelul

    întreii colectivităţi5 ci asiurarea unui minim de subzistenţă celor săraci în modabsolut2 6in acest motiv5 praurile de sărăcie utilizate tind să fie scăzute5 apropiate de

     praul sărăciei absolute2 Sărăcia relativă prezintă un interes mai redus4• în centrul sistemului său5 stă asistenţa socială bazată pe testarea mijloacelor materiale

    ale individului2 Se consideră că economia de piaţă este capabilă să satisfacănecesităţile marii majorităţi a populaţiei5 asistenţa socială urm8nd să ofere un sprijinfocalizat5 doar acolo unde economia de piaţă e"uează2 )ormele universale de sprijinsunt marinale sau complet ine+istente2 Cei care se califică pentru asistenţă socială pe

     baza testării mijloacelor5 primesc "i alte forme de sprijin în bunuri sau servicii(servicii medicale5 ajutor pentru c$iria "i întreţinerea locuinţei5 alimente etc24

    servicii sociale reziduale – oferite ratuit doar populaţiei sărace2 Ideea de serviciusocial universal tinde să fie abandonată4• "omajul trebuie lăsat să evolueze normal p8nă la punctul determinat de dinamica

    economiei2 Orice intervenţie publică este considerată a fi în fapt contraproductivă2.n asemenea tip de stat minimal al bunăstării îl ăsim în ţările anlo3sa+one cu o

     puternică tradiţie liberală( S2.2-25 Canada5 -ustralia5 !oua Feelandă2 6e asemenea îl reăsim încentrul orientării neo3liberale care a dominat în anii 0:G; scena politică din S2.2-2 9%ean< "i-nlia 9&$atc$er

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    5/49

    • împotriva sărăciei se utilizează un sistem de securitate social  cu mai multeniveluri2 Ha un prim nivel sunt diferite forme de sprijin social universal( pensii5 ajutor de "omaj5 alocaţii pentru copii5 servicii sociale de diferite tipuri2 Ha al doilea nivel se

     plasează reţeaua ultimă de securitate socială5 bazată pe testarea mijloacelor2 6acă înstatul minimal acest sistem este central5 tinz8nd să absoarbă în el toate celelalte formede sprijin social5 în sistemul universalist5 al bunăstării colective5 asistenţa bazată pe

    testarea mijloacelor este marinală "i se manifestă tendinţa de a3i reduce "i mai multrolul4

    •  pentru a realiza obiectivele sale sociale5 fiscalitatea este ridicată "i în modcomplementar c$eltuielile sociale publice sunt ridicate2

    ări ca Suedia5 !orveia5 6anemarca5 Olanda5 -ustria reprezintă e+emple de astfel destate ale bunăstării2

    Clasificarea lui &itmuss este folositoare5 însă ca tipoloie a statului bunăstării estecriticată5 deoarece statele bunăstării actuale cuprind elemente din toate cele 1 modele2 7n

     practică5 această clasificare este utilizată pentru a sprijini părerile privind evoluţia statului bunăstării pornind de la modelul rezidual5 trec8nd printr3unul industrial al atinerii performanţelor5 către unul de tip instituţional2

    Secolul ?? a cunoscut două #orme majore ale statului bunăstării(• statul capitalist 9statul bunăstării bazat pe economia de piaţă

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    6/49

    anumită ealitate a "anselor4 b2 sistemul de asiurări sociale oferă un nivel de trai satisfăcător celor care5 din diverse

    motive5 "i3au pierdut sau diminuat capacitatea de muncă "i deci de obţinere aveniturilor4

    c2 sprijinul universal acordat unor cateorii de oameni cu nevoi speciale( familii cucopii5 $andicapaţi etc24

    d2 asistenţa socială fundamentată pe testarea mijloacelor2*+istă diferenţe între confiuraţia statului bunăstării din diferite ţări bazate pe economiade piaţă2 6ar aceste diferenţe provin mai derabă din ponderea diferitelor elemente alesistemului5 din radul de enerozitate al diferitelor forme de protecţie socială "i mai puţin suntdiferenţiate structural2 Statul bunstrii ba,at pe economie socialist

    *lementele caracteristice ale statului bunăstării din fostele ţări socialiste sunt(a2 eneralizarea sursei salariale4

     b2 politica salarială era orientată puternic spre promovarea ealităţii4c2 eneralizarea sistemului de asiurări sociale4d2 politica folosirii complete a forţei de muncă5 care a e+clus total nevoia ajutorului

    de "omaj4e2 beneficiile familiale ample care decureau din nivelul scăzut al salariilor4f2 sistemul fiscal similar cu cel al ţărilor cu economie de piaţă42 impozitele pe venituri erau utilizate adesea5 însă în forme simplificate4$2 educaţia "i asistenţa medicală ratuite pentru toţi5 la care se adăuau "i alte

    ratuităţi "i forme de sprijin( burse pentru elevi5 tabere5 manuale ratuite etc2Se poate observa că sistemul statului bunăstării5 în varianta sa din ţările socialiste5 nu

    diferea structural de cel din ţările cu economie de piaţă5 e+istau însă o serie de particularităţidatorate altor componente2

    7n mod special trebuie menţionată preferinţa pentru forme universale de protecţie socială5datorată în mare măsură faptului că veniturile erau menţinute la nivel scăzut5 realizarea ealităţiitrebuind să fie menţinută nu numai prin politica salarială5 dar "i prin sistemul de redistribuţie2 ,ede o parte5 nivelul scăzut al tuturor veniturilor făcea necesară compensarea fluctuaţiei benevole

     prin intervenţia redistributivă a statului5 iar pe de altă parte5 această intervenţie reprezenta unimportant mijloc de realizare a politicii de promovare a ealităţii2

    -mbele modele ale statului bunăstării au reprezentat o reacţie la limitele economiei de piaţă de a realiza o bunăstare colectivă acceptabilă2

    Cele două tipuri de critici ale economiei de piaţă formulează concluzii practice diferite(critica standard a limitelor economiei de piaţă duce la concluzia necesităţii dezvoltării5 deasupra

     pieţei5 a unui stat cu funcţii sociale comple+e care să corecteze distorsiunile pieţei5 at8t în ceea ce prive"te alocarea resurselor în sfera producţiei5 c8t "i în distribuirea resurselor în sfera

    consumului2 Critica mar+istă a dus la concluzia înlocuirii economiei de piaţă cu un alt tip deeconomie –economia socialistă5 planificată "i orientată de către stat în vederea produceriisistematice a bunăstării2

    *voluţia ţărilor socialiste după 0:G; a creat convinerea că sistemul economic socialist5în termenii bunăstării5 s3a dovedit a fi e+trem de ineficient2 6ispariţia practică a socialismuluiface ca sistemul de producere al bunăstării colective de tip socialist5 diferit structural de celdezvoltat în condiţiile pieţei libere5 să prezinte un interes istoric5 de tip retrospectiv2

    &ranziţia fostelor ţări socialiste la o economie de piaţă le3a pus în situaţia de areconsidera structural sistemul lor de producere a bunăstării colective pe modelul sistemului dinţările dezvoltate2

    @

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    7/49

    4. storicul implicrii Statului n #urni,area bunstrii sociale

    !biecti"e de re#erin$%

    3 să identifice perioadele de dezvoltare a furnizării bunăstării sociale43 să identifice elementele de furnizare a bunăstării sociale43 să evalueze istoricul implicării Statului în furnizarea bunăstării sociale4

    Cu"inte c&eie% ajutor social5 asiurări sociale5 serviciile sociale5 stratificarea socială5 sărăcia5

    ,otrivit multor cercetători5 oriinile implicării Statului în furnizarea bunăstării sociale aindivizilor se află în vec$ile civilizaţii precre"tine2 6incolo de ajutorul reciproc necesar supraveţuirii în comunităţile ar$aice5 state cu civilizaţii puternice5 precum cele a Sumerului5Mesopotaniei5 acordau o atenţie deosebită ajutorului acordat celor în nevoie2

    6e e+emplu5 divinităţile "i codul lui =ammurabi "i relementările din /recia -ntică prevedeau

    obliaţii ale formelor de oranizare socială5 care era cetatea3polis de a3i ajuta pe cei aflaţi înnevoie în caz de calamitate5 foamete5 război5 etc2 ,entru invalizii de război "i orfanii de război5statul atenian plătea pensii2

    -ceste preocupări erau însă framentare5 punctuale "i reprezentau doar cîteva puncte de sprijinîn favoarea celor care nu mai beneficiau dintr3un motiv sau altul de suportul material al familie2-ctivităţiile de caritate realizate ceva mai tîrziu5 în special de oranizaţii reliioase "i

     bisericiJparo$ii5 au reprezentat5 pentru o lună perioadă de timp5 sinura formă de ajutor pentrucei săraci5 nevoia"i5 lipsiţi de resurse în *vul Mediu2 6ouă momente istorice au marcat începutul implicării Statului în furnizarea bunăstăriiindividuale(K Heea Săracilor 9&$e ,oor HoA< din perioada reinii *lizabeta I din 0@;0 în Marea 'ritanie4K Introducerea modelului asiurărilor sociale în perioada cancelarului Otto von 'ismarL5 în/ermania anilor 0GG;2

    Heea Săracilor din Marea 'ritanie enunţa responsabilitatea Statului pentru persoaneledependente în eneral de ajutorul social5 prin activităţi concrete de prevenire a cer"itului "i deatraere a săracilor în activităţi lucrative care reveneau în rija comunităţilor locale5 a paro$iilor2

    Introducerea modelului asiurărilor sociale de către reformatorii conservatori 'ismarL "i von

    &affe nu a fost o măsură umanitară5 fără avea motivaţii politice2 Cele două scopuri urmăreau defapt constituirea politicii de clasă5 cu implicaţii majore în stratificarea socială "i anume(02 accentuarea diviziunii sociale dintre diferite cateoriiJclase de salariaţi prin instituirea

    unor lei "i priveleii diferite de la un rup de anajaţi la altul2B2 se dorea loialitatea individului faţă de monar$ie sau de autoritatea centrală de Stat2

    6incolo de aceste obiective5 drepturile sociale a anajatului nu se îmbunătăţeau prea mult2 6emenţionat că5 de"i multe ţări în special europene au urmat imediat modelul /ermaniei5 alte ţăriau introdus mult mai tîrziu acela"i lei5 în special S.-5 Canada5 -ustralia2

    &rebuie să subliniem un fapt care se consideră semnificativ pentru istoria implicării Statului în

     protecţia socială a cetăţenilor5 "i anume că reformele sociale s3au e+tins de la protecţia faţă deriscul pierderii veniturilor din muncă a celor care erau sau fuseseră anajaţi 9asiurări pentruaccidente de muncă5 pensii5 "omaj< la protecţiaJacoperirea familiilor acestora precum pensii de

    >

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    8/49

    urma"5 asiurările de sănătate pentru întreaa familie2 -poi a urmat protecţia celor care nu puteau să lucreze ca persoanele cu $andicap5 copii fără susţinători leali – "i abia în final după alII3lea %ăzboi Mondial5 unele măsuri de protecţie s3au eneralizat la întreaa popualaţie caasiurări de sănătate universaliste5 ajutor social5 alocaţii pentru copii2

    -ceastă succesiune a rupurilor ţintă pentru politicile sociale5 identică pentru fiecare stat5

    indiferent de stadiul istoric sau economic de dezvoltare5 este esenţială pentru a înţelee că politicile sociale au fost centrate în primul rînd pe protecţia celor care sunt sau au fost anajaţi5asiurările sociale fiind în centrul oricărui sistem de securitate socială2 ,e de altă parte5 a fostasiurat în acest fel suportul celei mai importante părţi a populaţiei – clasa mijlocie5 principala

     beneficiară a măsurilor de protecţie socială – pentru politicile sociale promovate de uvernanţi2

    7n final5 toate măsurile de protecţie socială "i promovarea drepturilor sociale au contribuit laconstrucţia acelui mecanism numit Statul bunăstării sociale2

    5. Cau,ele maore ale de,"oltrii politicilor sociale

    !biecti"e de re#erin$%3 să identifice cauzele dezvoltării politicilor sociale43 să caracterizeze impactul acestor cauze asupra dezvoltării sociale43 să aprecieze consecinţele dezvoltării politicilor sociale4

    Cu"inte c&eie% industralizare5 urbanizare5 proram social5 e+plozia demorafică5 dezvoltareademocraţiei5 social3democraţia2

    O serie de procese "i evenimente au influenţat major "i au impulsat dezvoltarea funcţiei de protecţie socială a statelor2 Iată3le prezentate pe scurt5 împreună constituindu3se de fapt într3untablou al factorilor "i cauzelor care au determinat dezvoltarea "i e+tinderea politicilor socialeanterioare statului bunăstării "i au favorizat apariţia acestuia(

    3 impactul proceselor de industrali,are i urbani,are.  *+tinderea producţiei industrialela scară lară a produs o miraţiei a forţei de muncă din mediul rural spre el urban27ncepem procese de urbanizare5 cre"terea populaţiei ora"elor5 apariţia stilurilor de viaţăurbane "i a unei populaţiei muncitore"te dependente de resursele industriale2 Care apoi s3au oranizat în sindicate5 "i alte forme de promovare a intereselor lor specifice9corporaţii5 uniuni5 etc2< "i au făcut presiuni asupra uvernelor5 pentru recunoa"terea unor drepturi "i servicii sociale5 din partea statului "i sectorului privat5 ca de e+emplurecunoa"terea "omajului2 ,e de altă parte industrializarea a favorizat în timp apariţia unei

    clase mijlocii5 ce a avut un rol crucial în susţinerea constituirii Statului bunăstării23 'plo,ia demo)ra#ic i sc&imbarea compo,i$iei popula$iei. ,rocesul de industralizarea fost însoţit de un proces de cre"tere rapidă a populaţiei2 Ceea ce a adus la reducereamortalităţii infantile "i cre"terea speranţei de viaţă2 6atorită cre"terii speranţei de viaţă5

     ponderea populaţiei vîrstnice în întreaa populaţiei a crescut5 presiunea socială pentru prorame destinate acestei cateorii de populaţie 9pensii5 asistenţă socială "i medicală< acrescut proporţional2

    3 Consolidarea statelona$iune. ,e fondul industralizării "i cre"terii economice5 statele3naţiune au devenit mai centralizate "i mai puternice din punct de vedere economic2Industralizarea a mărit puterea "i resursele uvernelor centrale5 a sporit capacitatea decomunicare "i de suprave$ere "i control a puterii centralizate "i a favorizat dezvoltarea

    administraţiei centrale de stat5 creînd bazele instituţionale ale implimentării unor  prorame "i politici sociale de anverură2

    G

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    9/49

    3 e,"oltarea democra$iei i creterea drepturilor politice a cet$enilor. Sfîr"itul sec2 al?I?3lea "i începutul sec2 ?? au adus treptat la transformarea dreptului de vot în unuluniversal2 7n acela"i timp5 au apărut "i s3au dezvoltat partidele politice social2democrate "ia crescut participarea lor la luarea deciziilor în societate2 ,romblemele sociale sau

     problemele politice a claselor muncitoare au fost "i ele promovate "i susţinute de paretidele de stîna "i de sindicate2 &oate acestea au dus în mod treptat la cre"terea

    drepturilor cetăţene"ti atît în viaţa socială cît "i in cea politică23 Creterea puterii politice a socialdemocra$iei. ,entru alţi autori5 factorul decisiv care adeterminat e+tinderea politicilor sociale "i apariţia statului bunăstării a fost de natură

     politică5 ei asociind bunăstarea socială cu principiile politicii social3democrate2 Modul destructurare a claselor politice cu influenţa mi"cărilor muncitore"ti5 prin intermediulideoloiei "i al partidelor social democrate5 au avut consecinţe majore asupra dezvoltării

     politicilor sociale23 Cri,ele economice. -cestea au avut repercursiuni asupra cauzelor majore a dezvoltării

     politicilor sociale2 7n plan social5 datorită ravităţii problemelor sociale apărute ca efect alcrizei economice5 atît rupurile de interese5 cît "i Statul au con"tientizat necesitatea unor sisteme de asiurări sociale "i protecţie socială adecvată2 Nomerii5 copiii5 bătrînii aveau

    astfel de nevoi5 iar statul modern trebuia să le asiure dreptul de a fi protejaţi de sărăcie5 boli5 mizerie sau inoranţă2

    3 n#luen$a ,boiului asupra politicilor sociale.  Ideea că războaiele au influenţat politicile sociale este binecunoscută în literatura de specialitate2 &itmuss %25 Marc$all&2=25 MarAicL -25 sau /iddens -25 sunt doar cîţiva dintre autorii care au susţinut3o "i au

     popularizat3o după el de3al II %ăzboi Mondial2 Constatînd faptul că circumstanţelecreate de starea de război au determinat întotdeauna sc$imbări în viaţa socială2

    3 oliticile sociale occidentale( reac$ie la apari$ia blocului comunist. 6esiur că aceastăidee "i factorii identificaţi mai sus au avut5 atît împreună5 cît "i fiecare în parte5 oinfluenţă majoră asupra dezvoltării politicilor sociale2 Importanţa fiecărui proces saueveniment în parte este reu de stabilit "i a fost5 probabil5 diferit de la o ţară la alta2

    7n concluzie5 putem menţiona că fiecare din aceste cauze au contribuit într3o măsura maimare sau mai mică la dezvoltarea politicilor sociale "i la consolidarea Statului bunăstăriisociale în întreaa lume2

    6. +odalit$ile de rspndire a politicilor sociale

    !biecti"e de re#erin$% 3 să identifice modalităţile de răspîndire a politicilor sociale43 să caracterizeze modalităţile de răspîndire a politicilor sociale4

    3 să evalueze aceste modalităţi de răspîndire a politicilor sociale4Cu"inte c&eie% inovaţie socială5 reformă socială5 proram social5

    *+istă mai multe opinii privind modalităţile de răspîndire a politicilor sociale2 6esiur5 trebuie sămenţionăm că5 radul de industrializare5 spre e+emplu5 a influenţat rapiditatea cu care au fostintroduse reformele sociale2 6ar5 se consideră că5 dincolo de conte+t "i de cauzele amintite maisus5 răspîndirea politicilor sociale s3a realizat(

    02 datorită unor necesităţi ce au precedat inovaţia socială5 adică unor precondiţii4B2 prin difuziune a inovaţiilor apărute în politicile sociale4

    *ste foarte interesant faptul că5 indiferent de locul sau timpul în care proramele sociale au

    apărut5 ele au avut apro+imativ aceea"i succesiune2 ,ot fi identificate trei modalităţi de răspîndirea politicilor sociale(

    :

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    10/49

    3 ca succesiune5 are în vedere că compensarea pentru accidente industriale ale muncitorilor a fost5 în cele mai multe cazuri5 prima măsură adoptată5 după care au urmat altele5 caasiurările de boală "i invaliditate5 pensiile de vîrstă "i ajutorul de "omaj2

    3  Acoperirea  diferitor cateorii de populaţie2 -cest moment a început cu anajaţii dinsectoarele strateice "i periculoase5 de e+emplu mineritul5 e+traerea cărbunelui2Măsurile s3au e+tins apoi la toţi anajaţii din industrie5 la muncitorii din aricultură5 apoi

    la cei direct dependenţi de anajaţi2 Stadiul următor a inclus muncitorii pe cont propriu5în final măsurile acoperind întreaa populaţie 9la toţi cei recunoscuţi drept cetăţeni aistatului12

    Criza preţului petrolului5 impus de O,*C în acel an5 a constituit începutul declinului statului bunăstării în varianata sa Lenesiană5 dar a"a cum menţionează autorul ,ierson e+presia „crizastatului bunăstării” avea 1 semnificaţii principale(

    3  punct de cotitură în politicile sociale "i economice43 şoc exterior  statului5 preţul petrolului pentru toate ţările fiind impus doar de cele cîteva

    ţări e+portatoare de petrol rupate în O,*C5 situaţie care nu s3a sc$imbat mult nici înziua de astăzi5 multe state fiind dependente de piaţa e+ternă a petrolului4

    3 o problemă de lun termen5 fără soluţie previzibilă2

    0;

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    11/49

    6e"i e+istenţa unei crize a statului bunăstării a fost acceptată de majoritatea autorilor5 cei maive$emenţi fiind reprezentanţii mar+ismului "i cei ai !oi 6repte5 au fost păreri care au contestate+istenţa acesteia2 7n continuare vom prezenta principale critici la adresa Statului bunăstării2

    Criticile oii repte -liberale* la adresa Statului bunstrii3  !oua 6reaptă economică a atacat Statul bunăstării pe motive de eficienţă economică2

    Cre"terea economică este ameninţată de nivelul ridicat al c$eltuielilor publice 9sociale

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    12/49

    9. Cet$enia : principiul de le)itimare a politicilor sociale

    !biecti"e de re#erin$%3 să determine conceptul de cetăţenie oferit de cercetătorul Marc$all &2=23 să identifice componentele cetăţeniei3 să evalueze etapele de dezvoltare a cetăţeniei

    3 să aprecieze noiile abordări ale cetăţeniei în sec2??I3leaCu"inte c&eie%  leimitatea politicilor sociale5 clasa sociala5 full members$ip5 termenul de„entleman”5 cetăţenia socială5

    7nainte de a discuta structura sistemului de protecţie socială trebuie clarificată prima problemăleată de furnizarea bunăstării "i anume care este principiul ce leitemează politicile socialeP -stfel spus ce "i pe ce bază li se conferă oamenilor dreptul de a beneficia de protecţia socială din

     partea statului2 6e siur5 leitatea justiţiei sociale5 ealitatea5 solidaritatea sunt arumente moraleîn favoarea politicilor sociale "i modalităţi de stabilire cum "i cît să fie protejaţi indivizii 5 cînd "icu ce scop li se oferă din partea celorlalţi5 prin intermediul statului redistribuirea socială2

    7nsă aici e+istă o dilemă principală( de ce, cu ce drept să li se ofere protecţie socială indivizilor de către stat?  %ăspunsul teoretic la această întrebare a fost oferit de către profesorul &2=2Mars$all5 e+pus în cartea sa 9Citizens$ip and Social Class5 publicată în 0:E;< unde a fostelaborat conceptul de cetăţenie2

    Mars$all porne"te de la ideile economistului -lfred Mars$all care în sec2 ?I? a analizat problemele clasei muncitoare2 *l considera că fără a fi eali oamenii vor ajune în cele din urmă prin proresul "tiinţei5 care va reduce substanţial munca fizică să fie toţi numiţi ni"te „domni”5 persoane educate5 civilizate5 de3abia atunci clasele muncitoare vor fi desfiinţate2 7n acest fel5Mars$all &2=2 propune înlocuirea termenului de „domn” cu el de cetăţean2

    Ni anume prin arumentele leate de importanţa majoră a stilului de viaţă pe care îl vor aveamuncitorii &2=2 Mars$all reformulează ideea arătînd că e+istă un fel de ealitate umană primarăasociată cu conceptul de apartenenţă deplină la o comunitate – a"a cum spune autorul – conceptul de cetăţenie5 care nu este incompatibil cu inealităţile care diferenţiază diferiteleniveluri economice din societate2

    ,entru &2=2 Mars$all cetăţenia trebuie divizată în 1 elemente care pot fi u"or identificate(1. ci"il : care constă în drepturile necesare pentru asiurarea libertăţii individuale(

    libertatea persoanei5 libertatea de e+primare5 de îndire5 de proprietate individuală5

    dreptul la justiţie5 care le influienţează pe toate celelalte drepturi5 apărarea drepturilor civile fiind reprezentativă pentru componenta civilă a cetăţeniei5 iar curţile de justiţie suntinstituţiile acestora2

    2. politic : care constă în libertatea de a participa ca elector sau ca ales la e+ercitarea puterii politice prin intermediul parlamentului sau a consiliilor administraţiei locale2

    3. social : aceasta constă în întreaa amă de drepturi5 de la dreptul la o minimă bunăstareeconomică "i securitate socială pînă la dreptul de a beneficia de patrimoniul social "i de atrăi o viaţă decentă5 civilizată conform standartelor e+istente în societate2 Instituţiilerelaţionate de această componentă sunt sistemul de educaţie "i serviciile sociale2

    &2=2 Mars$all arată că în trecut aceste 1 componente ale cetăţeniei erau amesticate pentru că o

    sinură instituţie se ocupa de toate5 însă odată cu evoluţia societăţii cele 1 componente alecetăţeniei s3au desprins pentru totdeauna una de celelalte5 acest lucru întîmplîndu3se pentrudrepturile civile în sec2 ?III5 pentru cele politice în sec2 ?I?5 iar pentru cele sociale în sec2 ??2

    0B

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    13/49

    %edefinirea drepturilor sociale este un proces continuu5 iar dezbaterele recente în cadrulabordărilor asupra cetăţeniei5 impun redefinirea conceptului de cetăţenie5 unii autori c$iar propunde fapt din ce în ce mai des despre drepturile omului5 ca nou concept care să îl înlocuiască pe elde drepturi cetăţene"ti2

    10. ecesitatea rentoarcerii la ndatorile cet$eneti

    !biecti"e de re#erin$%3 să determine problema drepturilor cetăţene"ti43 să identifice îndatoririle cetăţene"ti43 să aprecieze necesitatea reîntoarcerei la îndatoririle cetăţene"ti43 să caracterizeze statutul îndatoririlor cetăţene"ti în %epublica Moldova4

    Cu"inte c&eie%  drepturi cetăţene"ti5 îndatoriri cetăţene"ti5 cultura sărăciei5 dependenţa socială5activităţi comunitare5 dezvoltarea comunitară

    ,utem afirma că dacă &2=2 Mars$all "i3a pus problema consecinţelor mutării accentului de la

    îndatoririle cetăţene"ti spre drepturile cetăţene"ti5 se consideră că anii care au urmat lansăriilucrării lui pînă la criza petrolului de la jumătatea anilor >; ai sec2?? au însemnat  politici

     sociale care au utilizat şi extins în exces drepturile cetăţeneşti şi au ignorat în bună măsurăîndatoririle care decurg din acelaşi statut. 

    O reconsiderare a îndatoririlor cetăţene"ti ca o condiţie  sine qua non  pentru a beneficia dedrepturile sociale implicate de statutul de cetăţean este nu numai necesară5 dar devine obliatorie

     pentru a menţine5 pe de o parte5 suportul social pentru politicile de redistribuire "i5 pe de altă parte5 eficienţa politicilor sociale2

    O bună parte din critica politicilor sociale puternic redistributive5 bazată pe teoria culturiisărăciei "i cre"terii dependenţei unui sement important de cetăţeni de sistemul de asistenţăsocială5 sancţionează tocmai inorarea îndatoririlor cetăţene"ti5 pe de o parte5 de către mulţisăraci care nu merită să fie ajutaţi "i5 pe de altă parte5 de cei care le acordă ajutor fără să îlcondiţioneze suficient de îndeplinirea îndatoririlor lor cetăţene"ti2

    7n fond5 ceea ce li s3ar cere beneficiarilor de asistenţă socială maturi5 apţi de muncă5 este să3"iîndeplinească îndatoririle de cetăţeni(

    3 să urmeze "coala 9ei "i copiii lor

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    14/49

    K în primul rînd5 statutul de ealitate necondiţionată a tuturor cetăţenilor din aniicomunismului nu putea decît să diminueze constrînerile privind îndeplinirea îndatoririlor ca ocondiţie pentru obţinerea drepturilor de cetăţeni4

    K pe de altă parte5 obţinerea independenţei în sine a fost privită ca o modalitate de abolirea constrînerilor5 a stilului autoritar de interacţiune a puterii cu cetăţenii5 de unde respinereaoricărei încercări de impunere a îndatoririlor5 cu justificarea neînrădirii libertăţilor lor4

    K în al treilea rînd5 criza economică "i scăderea resurselor pentru protecţie socială alestatului au condus la declinului statutului de cetăţeni eali în sens invers celui descris de -2Mars$all5 aceasta diminuînd cointeresarea cetăţenilor de a răspunde protecţiei statului prinîndeplinirea îndatoririlor lor cetăţene"ti2

    Cu toate acestea5 e+tinderea drepturilor "i îndatoririlor cetăţene"ti rămîne a fi pilonul de baza afiecărui model de politici sociale oranizat într3un stat2 7n pofida proceselor de lobalizare "ireionalizare cetăţenia rămîne a fi încă structura de bază în sistemul de protecţie socială2 6e fapt5întărirea rolului comunităţilor5 întăre"te statutul conceptului de cetăţenie în componenta sa locală5comunitară2

    11. ;usti$ia social i ec&itatea : ar)umente morale n redistribuirea bunstrii

    !biecti"e de re#erin$e%3 să definească noţiunea de justiţie socială43 să definească noţiunea de ec$itate43 să determine raţiunele economice "i morale a politicilor sociale43 să identifice componentele justiţiei sociale4

    Cu"inte c&eie% eficienţa economică5 utilitarism5 merotocraţie5 beneficiari5 itemJajutor social5ealitatea socială5 redistribuirea socială2

    6acă cetăţenia5 cu componenta ei socială5 este ceea ce am numit principiul leitimator aldrepturilor sociale "i implicit al politicilor sociale necesare pentru satisfacerea lor5 arumentele

     posibile privind dimensiunele5 principiile "i modalităţile concrete de implicare a statului în protecţia cetăţenilor au fost mult mai numeroase "i unele c$iar anterioare dezbaterilor desprecetăţenie2

    Cel mai adesea5 aceste arumente au venit dinspre două tipuri de raţionalitate( morală şieconomică.  -stfel5 economia normativă lucrează5 în eneral5 cu două criterii aplicabile la

     politicile sociale( eficienţa "i corectitudinea2Cu alte cuvinte5 un criteriu bazat pe raţionalitate preponderant economică "i celalt bazat pe oraţionalitate morală2

    7n acest conte+t al teoriilor economice5 se consideră că se poate vorbi de trei obiective ale politicilor sociale(Q eficiente în folosirea resurselor5Q distribuirea acestora în accord cu ec$itatea sau justiţia5Q păstrarea libertăţii individuale56ar se consideră că ultimul obiectiv derivă din modul în care sunt interprRtate primele douăobiective5 libertatea individului fiind restrînsă tocmai de implicarea statului prin redistribuire în

     problemele pieţii libere5 ale cărui raţionalităţi supreme sunt tocmai libertatea "i eficiente2

    -ceste momente ale redistribuirei sociale a preocupat mai mulţi cercetători care au propus mai

    multe abordări de definire a justiţiei "i ec$itatea socială2 -stfel5 se facem o mică trecere înrevistă (,aradimeleJIdeoloiile %eprezentanţi ,rincipiile fundamentale

    0D

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    15/49

    Hiberalism -2Smit$5 /2=ome5 !2 'arr5 #2'ent$am5 #2S2 Mill5 M2 )riedman5)2-2=aeL 

    3 arantarea libertăţiiindividuale

    3 arantarea proprietăţii private

    3 economia de piaţă

    Socialism3 mar+ist C2 Mar+5 62 Miller5 -2 Crosland5%2M2 &itmuss5 %2=2 &aAne

    3ealitatea53 proprietatea comună3 economia planificată

    .tilitarism ,areto5 #2 %aAls5 62 Millar5 %2 !isbet

    3 principiul libertăţii3 principiul diferenţei3 principiul priorităţii

     Cea mai mare popularitate a avut abordarea uitilaristă a lui #2 %aAls care reflactă modul în careanumite resurse sociale5 considerate a fi relevante – venitul5 bunuri5 servicii5 bunăstarea îneneral5 libertatea sau drepturile – trebuie 9re

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    16/49

    -utoarea 6ebora$ Stone introduce trei dimensiuni pentru a caracteriza redistribuirea bunăstării(02  eneficiarii unui proramJajutor 9cine primaste ceva

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    17/49

    7n cealaltă parte5 a sementelor sociale puternic defavorizate5 se află cei care un pot e+ercita presiuni directe asupra uvernanţilor2 ,ensionarii "i "omerii sunt două e+emple de astfel desemente sociale care un pot face reve "i nu pot neocia colectiv5 copiii fiind "i maidezavantajaţi de faptul că nici măcar prin vot nu pot e+ercita presiuni asupra decidenţilor2 6eaceea aceste semente sociale sunt inorate de uvernanţi comparativ cu altele2

    Ca o concluzie la conceptele anterior prezentate5 consider5 în primal rînd5 că pentru politicilesociale ale unei sociatăţi ec$ilibrate 9cum î"i propune să devină "i societatea moldovenească< unse poate pune5 de la început problema variantelor e+treme2 O opţiune ar fi o a treia cale demijloc”5 care ţine de mai mulţi factori5 pe care le vom discuta la temele următoare2,entru acest stadiu vreau să e+prim importante celor două elemente esenţiale pentru politicilesociale5 ec$itatea "i justiţia socială5 care trebuie să coe+iste pentru a menţine ceea ce este Statul

     bunăstării5 compromisul istoric dintre muncă "i capital5 dintre piaţă "i stat – ca instituţii predominante2

    12. a$iunile economice ale politicilor sociale

    !biecti"e de re#erin$%3 să identifice necesiatea intervenţii statului Inc2 domeniul social43 să determine imperfecţiunile pieţii libere43 să caracterizeze aceste imperfecţiuni43 să poată da e+emple de imperfecţiuni ale pieţii din realitatea e+istă4

    Cu"inte c&eie% piaţa liberă5 bunuri private5 bunuri publice5 e+ternalităţi9imperfecţiuni< ale pieţii5monopol natural5

    6upă cum "tim prin politicile sociale statul intervine în activitatea socială2 -dică statul modificărealitatea socială într3o direcţia dorită5 în dependenţă de obiectivele sociale ale uvernării2 6ar apare o întrebare firească care sunt raţiunile acestei intervenţiiP -ceste raţiuni ale intervenţiistatului le putem rupa în două mari cateorii(0< prin politici se intervine pentru a corecta acţiunea pieţei libere( căci piaţa are neîmpliniri sauimperfecţiuni4B< prin politici sunt promovate valorile acceptate sociale5 de e+emplu valorile democratice – libertatea5 ealitatea5 dreptatea5 drepturile umane5 etc24-stfel5 în aceste condiţii de imperfecţiune5 oriunde piaţa înreistrează un e"ec5 atunci intervenţiastatului este justificată2 *a este justificată de nevoia de eficientizare a funcţionării economiei5 "ieste acceptată c$iar de adepţii liberalismului economic27n acestă ordine de idei5 vom prezenta cele D mari imperfecţiuni ale pieţii5 care sunt raţiunile

    economice de intervenţie a statului în domeniul social3economic a oricărei societăţi2 -stfel avem(3 bunurile publice – caracteristicele bunurilor publice fac piaţa ineficientă în a le produce"i a le distribui2 -dică5 bunul public este accesibil tuturor5 dar în acela"i timp nu toţi participă la

     producerea lui5 "i nu toţi au un comportament raţional în folosirea lui2 7n cazul bunurilor comune5accentul cade pe protejarea lor2 6acă ne indim cum arată la noi spaţiile publice( pline deunoaie5 cu toalete publice mizere5 în căminele studenţe"ti5 o continuă deradare5 murdărireaspaţiilor verzi5 "2a2 * cea ce s3a numit „traedia bunurilor publice”2

    - monopolurile naturale – acestea e+istă atunci cînd fie competiţia nu e+istă5 fie cînd eanu este eficientă( o sinură firmă5 de e+emplu5 poate produce un bun la un cost mai mic decîtdacă ar e+ista competiţie2 -stfel5 costul producţiei de electricitate într3un sistem interat este maimic decît dacă fiecare locuinţă ar avea propriul său enerator de enerie electrică2 7n astfel de

    cazuri5 firmele mari produc mai ieftin5 domină piaţa4 cele mici falimentează "i se instaureazămonopolul asupra producerii sau furnizării unui bun2 %olul statului este ca5 prin politicile publicesă corecteze aceste situaţii2 Ni deseori soluţia tradiţională este înfiinţarea intreprinderilor publice2

    0>

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    18/49

    - externalităţile  – prezintă un impact pozitivJneativ care rezultă dintr3o acţiune9privitoare la producerea sau la consumul unui bun< "i care afectează pe cineva care nu aconsimţit la ea prin participarea într3un sc$imb vountar2 O e+ternalitate neativă poate fi de pildă

     poluarea aerului sau apei5 făcută de o firmă prin activităţile ei productive5 o e+ternalitate pozitivăeste5 de pildă5 vaccinarea5 care reduce riscul îmbolnăvirii pentru toţi5 sau petrecerea plăcută într3un parc bine amenajat2 %olul uvernării în acest sens5 este de a elabora "i adopta relementări

     juridice ale unor domenii5 ca de e+emplu standarte de nepoluare pentru întreprinderi5 ta+e "iaccize5 subsidii pentru încurajarea producerii e+ternalităţilor pozitive2- informaţia asimetrică – "tiut lucru informaţia este un bun public5 problema care apare

    este aceea a e+clusivităţii2 7n această imperfecţiune a pieţii constă în faptul că indivizii nuîntotdeauna sunt rijulii cu ei însuţi5 de e+emplu fumează stiind că dăunează sănătăţii5 mer cuviteză e+cesivă pe drum5 nerespectînd pe cea leală2 7n acest sens5 politicile practicate deinstituţiile uvernamentale este acela de a promova informaţii relevante de e+emplu fumatuldăunează sănătăţii 6vs sau de a ridica ta+ele în cazul ţiărilor5 alcoolului5 pentru a reducecomportamentele "i situaţiile de risc2

    7n final5 toate aceste momente menţionate pe scurt mai sus impun necesitatea intervenţii statului2

    6esiur acestea presupun o analiză comple+ă5 care se efectuează cu ajutorul politicilor publice5"i sunt elaborate în parte de uvernele fiecărui stat în dependenţă de necesităţile unei societăţi2

    13. Tipurile de inter"en$ie a statului n domeniul social

    !biecti"e de re#erin$%3 să identifice tipurile de intervenţie a statului43 să caracterizeze aceste tipuri de intervenţie a statului43 să poată aprecia o situaţie de intervenţie a statului în domeniul social4

    Cu"inte c&eie% relementări juridice5 producere publică5 furnizare publică5 finanţare de stat

    Ha această temă vom aborda în ce fel statul intervine în relarea imperfecţiunii pieţii libere2-stfel tipurile de intervenţie a statului în sistemul economiei de piaţă în situaţiile specifice

     prezentate în tema de mai sus5 în scopul sporirii eficienţei sunt(1) Reglementările.2) Finanţarea.3)Producerea publică.,ornind de la tipurile de intervenţie de mai sus5 putem afirma că e+istă mai multe moduri defurnizare a bunurilor pentru populaţie5 în funcţie de felul în care statul se implică în cele douăelemente esenţiale pentru furnizarea unui produs( finanţarea şi producerea propriu0zisă2Cateoria cea mai lară de bunuri este a celor  finanţate şi produse privat ( produse alimentare5

    $aine5 bunuri de lar consum2 Statul se implică doar prin relementări privind calitatea acestor  bunuri5 prin relementări privind procurarea unor bunuri de bază "i prin măsuri de corectare aunor e+ternalităţi5 ca de e+emplu accize5 subvenţii27n cele din urmă5 continuie bunurile finanţate privat şi produse de stat1 electricitatea5 eneriatermică5 transportul public5 asiurările sociale de stat 9de pensii5 "omaj5 sănătate< etc2 -ici firesccă apar momente de discuţii în ce măsură statul produce toate acestea mai eficient decît sistemul

     privat2 6esiur5 în măsura în care ele sunt bunuri publice5 lucrurile sunt clare2 6acă nu sunt bunuri publice5 este reu de demonstrat că statul le produce eficient "i se poate ridica problema privatizării lor2 &rebuie să menţionăm aici că statul se implică "i prin relementări în procesul defurnizare a acestui tip de bunuri 9în sens lar5 incluzind serviciile

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    19/49

    unele ţări5 a educaţiei2 6e pildă5 în %epublica Moldova5 statul nu a trecut la finanţareaînvăţămîntului privat9adică "colarizării celor care optează pentru învăţămîntul privat

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    20/49

    Ntiut este că orice sistem de politici sociale este alcătuit din diverse beneficii "i servicii sociale2*le au rolul de a acoperi întreaa amă de nevoi de bază "i pentru toate sementele sociale devîrstă sau ocupaţionale2-nsamblul beneficiilor sociale formează sistemul de protecţie socială a cetăţenilor5 alcătuit din

     beneficiile universaliste – acordate tuturor cetăţenilor ca bunuri de merit”5 fără să se afle într3osituaţie de risc( ca de e+emplu5 educacaţia ratuită "i obliatorie "i  sistemul de securitate socială

     – destinat să răspundă unor nevoi specifice ale unor cetăţeni aflaţi în situaţii de risc5 devulnerabilitate2

    Cerinţa principală pentru un sistem de securitate socială este ca el să se constituie5 prin cele douăcomponente ale sale( sistemul de asi)urri sociale "i sistemul de asisten$ social( într3o reţeade siuranţă5 de securitate socială care să protejeze cetăţenii în faţa oricărui risc social precum unsistem de plase de protecţie care protejează un acrobat5 spre e+emplu2Completitudinea dar "i5 complementaritatea măsurilor de asiurări "i de asistenţă socială suntcondiţii esenţiale pentru ca nici o cateorie de cetăţeni5 în nici o situaţie5 să un rămînăvulnerabilă2 -cest moment este unul principal "i important5 pentru că unul dintre marile minusuriale sistemului de securitate socială din %epublica Moldova este tocmai lipsa de coerenţă care

    lasă neprotejate semente sociale importante numeric5 cum vom vedea în temele viitoare2

    O altă clasificare a beneficiilor sociale5 diferită de cea anterioară5 bazată pe e+istenţa sau nu ariscului ca bază de acordare a beneficiului5 se face în funcţie de natura beneficiului(3 beneficii în bani43 beneficii în natură 9 în natură sau servicii

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    21/49

    !biecti"e de re#erin$%3 să identifice necesitatea asiurării indivizilor43 să determine condiţiile Statului de furnizare a bunăstării43 să caracterizeze principiul solidarităţii sociale43 să aprecieze tipurile de sisteme de asiurări sociale4

    Cu"inte c&eie% beneficii contributorii5 asistenţă socială5 calcul actuarial5 solidaritate socială2

    om începe această temă intr3o manieră mai sc$ematică5 pentru a putea înţelee într3o formărapidară comple+itatea subiectului abordat2 -"adar5 vom începe cu necesitatea asiurării de cătreindivizi(e ce se asi)ura indi"i,ii=

    • ,entru minimizarea riscurilor 

    • In conditiile in care valoarea siurantei sale este mai mare decat costurile nete pe care le presupune asiurarea riscurilor 6e ce statul impune obliativitatea contributieiP• ,rincipiul voluntarismului – este *)ICI*!& ca un individ sa aiba dreptul sa decida sinur 

    asupra nevoii de a se asiura atat timp cat costurile asociate sunt suportate doar de el4• Insa decizia de ne3asiurare presupune o serie de e+ternalitati neative pentru societate4• In eneral5 obliativitatea intervine pentru riscurile care pp e+ternalitati neative( e2,ierderea veniturilor din munca inseamna saracire5 infractionalitate5 imposibilitatea de a face fatastandardelor societatii4>n ce conditii statul nsusi #urni,ea,a asi)urarea=• -siurarea de raspundere civila pentru detinatorii de autoturisme este obliatorie5 dar statul nu oranizeaza el insusi sistemul de asiurare4 in eneral5 asiurarile sociale suntoranizate de catre stat4 6* C*P ,t ca oranizarea lor pe piata privata nu este intotdeaunaeficienta dpdv economic4• - te asiura inseamna a calculaJestima risculJprobabilitatea de aparitie a evenimentuluiVC-HC.H -C&.-%I-H

    • ,entru a fi eficienta5 o asiurare pe piata privata trebuie sa indeplineasca anumite conditii2,robabilitatea de aparitie a evenimentului trebuie sa fie( – Independenta in populatie 9probabilitatea de aparitie a evenimentului pentru un individ nueste influentata de probabilitatea de aparitie a evenimentului pentru un alt individ – Mai mica de unu 9aparitia evenimentului este probabila dar nu se constituie ca certitudine pentru nici un sement de populatie – e+( somajul in cazul anumitor ramuri industrialerestructurate

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    22/49

    • Hibertarienii contesta principiul intr3ajutorarii4 promoveaza principiul auto3suficientei siauto3ajutorarii• Hiberalii3 principiul meritocratic5 bazat pe rasplata2 )ocalizati pe intr3ajutorarea celor maisaraci4 este mai deraba un act caritabil decat o masura a dreptului social al individului• Colectivistii( promoveaza solidaritatea sociala ca drept al cetateanului la ajutor 

    -siurarea colectiva5 de catre stat5 se realizeaza atunci cand(• *ste vazuta ca !*C*S-%- 5 din considerente de e#icienta( moralitate( ec&itate : unindivid fara venituri se poate imbolnavi si deveni o povara pt sistemul de sanatate4 poate deveniun factor de risc5 infractor pt comunitate4

    • %iscurile nu pot fi calculate pe baze actuariale – probabilitatea de aparitie aevenimentului nu poate fi calculata sau cunoscutaTipuri de sisteme de asi)urari sociale• -sisurari sociale de tip 'ismarcL vs asiurari sociale de tip 'everide• 'ismarcL3 introduce 9in 0GG0< pentru prima oara un sistem de asiurari de stat obliatorii9cazuri de boala5 accidente de munca4 pensii de varsta si invaliditate<• Sistem estionat de anajator5 anajat si stat• -coperea cateorii relativ reduse de populatie 9muncitorii din fabrici<• Masura nu a fost motivata de principiul solidaritatii sociale5 ci mai deraba de ratiuni deordin politic 9mentinerea diferentelLor de clasa5 fara e+plozii sociale si loialitatea fata de politicaautoritara<

    • 'everide( 0:DB3 raport asupra starii societatii britanice4• Obiectiv( infranerea celor cinci ianti( Hipsurile5 boala5 inoranta5 mizeria siinactivitatea• Sisietmul de pensii conceput ca platibil din impozitele si ta+ele enerale5 de la budetul destat5 cu un nivel constant pt toti beneficiarii• Sindicatele5 patronatul nu sunt implicati in administrarea sistemului

    -siurarile de pensii

    • Sunt tipul de asiurari cel mai frecvent intalnit pe piata privata

    • &ipuri de asiurari de pensii(• Sisteme in reim ,a -s Wou /o – flu+ continuu» ,p plata pensiilor din banii platiti de contribuabili» 'azat pe solidaritate interenerationala» Oranizate in reim de stat• Sisteme cu capitalizare de fonduri» Contributiile sunt investite in diferite activitati economice aducatoare de profit» Oranizate si in reim privat,a -s Wou /o• ?"antae%• ,rotejeaza pensiile de inflatie4• ,ot creste pensiile ca valoare reala in raport cu cresterea economica 9vezi recorelarea in%o<• criteriile de eliibilitate pt o pensie interala pot fi oricand modificate 9vezi pensiile ptaricultori<• e,a"antae•

    ,uternic dependente de rata de dependenta economicaJdemorafica• ,ot intra in incapacitate de plataCapitalizarea fondurilor • ?"antae

    BB

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    23/49

    •  !u depind de rata de dependenta si nici de evolutia demorafica• e,a"antae• ulnerabile in fata inlatiei post3pensionare• Inde+area in raport cu evolutia inflatiei este dificila   scaderea veniturilor reale din

     pensie• ,ot intra in incapacitate de plata ca urmare a falimenului fondurilor de investitii• %omania3 trei piloni( ,-W/5 ocupational5 privat

    • Impactul redistributiv al asiurarilor de pensii•  !ivelul beneficiului poate fi(• Constant 9'everide

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    24/49

    Q Sistem

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    25/49

    'eneficiile universalist3cateoriale au ca obiectiv fundamental cre"terea solidarităţiisociale5 desfiinţarea raniţei între „avantajaţi” "i „dezavantajaţi”5 între cei care au "i ceicare nu au nevoie5 moment asociat de un proces de stimatizare a celor ajutaţi2

    3 beneficii selective sunt acele beneficii sociale noncontributorii5 acordate în funcţie denevoie5 în urma aplicări unui test în raport cu nivelul de trai2 *le se mai întîlnesc înliteratura de specialitate "i sub denumirea de beneficii bazate pe testarea mijloacelor de

    trai2 *+emple de astfel de beneficii sunt ajutorul social5 subvenţiile oferite în vederea plăţii c$eltuielilor de întreţinere sau c$irie 9Suedia

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    26/49

    17. inan$area politicilor sociale

    !biecti"e de re#erin$e%3 să determine importante finanţării politicilor sociale43 să indentifice resursele de finanţare a politicilor sociale43 să poată caracteriza masurile de cre"tere a resurselor de finanţare a politicilor4

    3 să caracterizeze reducerea ofertei de protecţie socială4Cu"inte c&eie%  indicatori finaciari5 buet de stat5 buet local5 ,rodus Intern 'rut5 rata deimpozitare "i ta+are5 împrumut uvernamental5 privatizare5

    .nul dintre cele mai importante aspecte ale statului bunăstării dezvoltat este administrareac$eltuielilor publice5 dar mai strientă această problemă devine în perioada de tranziţie "i a crizeieconomice5 precum este "i cazul %epublicii Moldova2,utem spune că în secolul ??5 statul bunăstării a impus un procent de cre"tere rapidă a

     produsului naţional2 !u e+istă o cifră pra de la care se poate spune că statul bunăstării a pornit5dar putem lua drept indicator al importantului aspect cantitativ al dezvoltării statului bunăstării5c$eltuielile sociale de 1 X din ,!'5 ca indicator na$ional al ori)inii statului bunstrii2

    )inanţarea politicilor sociale se concentrează pe ce se face cu prăjitura uvernamentală”5 adicăcum se împarte "i cum se administrează structura c$eltuielilor sociale2 ,romblema eficienţei

     politicilor sociale5 a optimizării utilizării buetului social are însă o componentă importantă careţine de staiul anterior5 de etapa colectării resurselor pentru politicile sociale5 pe partea devenituri a buetului26esiur5 bu)etul de stat i bu)etele locale sunt principalele resurse de care dispun statul "iautorităţile locale pentru a finanţa politicile în domeniul public2 'uetul de stat "i buetele localese constituie prin colectarea de ta+e "i impozite2 -lte resurse ale statului sunt #ondurile sociale5constituite prin intermediul unor contribuţii speciale "i avînd o destinaţie specifică2

    7n continuare vom ilustra principale momente de finanţare a politicilor sociale valabile pentruoricare /uvern5 inclusiv folosite "i de el din %epublica Moldova2 .n uvern poate opta pentruuna dintre următoarele măsuri( să î"i crească resursele sau să reducă cererea de protecţie socială2

    %esursele pot fi crescute prin următoarele măsuri(K prin cre"terea economică 9sau ,I'

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    27/49

    suportabilitatea populaţiei5 de încurajarea anajării „la neru” pentru a evita plata contribuţiilor sociale prea mari5 ceea ce e+clude multe persoane din sistemul de asiurări "i împovărează maitîrziu asistenţa socială cu cei neasiuraţi2K cre"terea veniturilor statului pe alte căi2 6e e+emplu prin primirea unor ajutoarenerambursabile2 *ste o sursă caracteristică pentru ţările aflate în situaţii foarte dificile5 sărace"iJsau aflate în procese de interare în diverse structuri economice5 militare sau politice2 ,e lînă

    faptul că ajutoarele nerambursabile sunt limitate ca sumă "i ca perioadă de timp5 ele mai suntadesea însoţite "i de condiţionări clare impuse de cei care le acordă "i adesea neacceptabile pentru beneficiari2

    6esiur5 sunt "i alte forme de cre"tere a resurselor buetare5 precum veniturile datoratedescoperirii unor noi resurse naturale5 etc2 6ar în acela"i timp5 scăderea cererii de protecţiesocială5 respectiv a c$eltuielilor publice sociale se pot realiza prin următoarele căi(K transferul responsabilităţii de la stat către alţi furnizori de bunăstare5 precum companiile

     private5 O!/3uri5 etc2 *ste o metodă tot mai răspîndită mai ales în cazul asiurărilor care sunt parţial trecute în sectorul privat de unele state5 cu costuri sociale aferente4K încurajarea unor benefeciari să recură la servicii private2 Să renunţe la cele de stat5 prin

    reduceri de ta+e5 de e+emplu la servicii de sănătate5 etc2K să reducă numărul de beneficiari prin înăsprirea criteriile de acordare a unor ajutoarenecontributorii2 Metoda este utilizată în sistemele de asiurări de pensii5 unde se ridică periodicvîrsta de pensionare pentru a reduce numărul de beneficiari aflat în cre"tere datorită măririisperanţei medii de viaţă4K reducerea cuantumului beneficiilor sau a calităţii serviciilor sociale2 6e e+emplu5 neinde+înd latimp sau complet beneficiile cu coeficientul de inflaţie2 .n bun e+emplu este "i reducerea

     perioadei de acordare a unor beneficii precum ajutorul de "omaj4K reducerea c$eltuielilor buetare prin reducerea numărului anajaţilor buetari sau a salariilor acestora2 Metoda este utilă pentru politicile sociale dacă se reduc salariaţii uvernului care nu auleătură cu sistemul de politici sociale pentru că adesea reducerile de personal atin "i personalul

     buetar din serviciile sociale5 ceea ce reduce calitatea serviciilor sociale4K utilizarea unor noi te$nici de manaement care să îmbunătăţească performanţele2 Cîteva

     posibile metode( încurajarea competenţei5 promovarea eficienţei5 introducerea unor bueteanuale pentru proramele sociale5 etc24K implicarea comunităţilor în administrarea unor prorame sociale2 )apt ce ar conduce lareducerea c$eltuielilor statului2 *ste o metodă e+trem de „la modă”5 dar trebuie însoţită decrearea condiţiilor ca "i resursele necesare să apară în comunităţi5 deoarece descentralizarearesponsabilităţilor fără resurse locale accentuează problemele sociale5 nu le rezolvă2

    Oricare dintre modalităţi de mai sus poate fi utilizate într3un conte+t sau altul5 cu toateacestea5 sursele ele mai dorite de îmbunătăţire a raportului dintre resursele e+istente "i

    satisfacerea nevoilor sociale ţin de cre"terea eficienţei5 fie că ea este economică5 fie că estemanaerială "i se referă la finanţarea sistemului de politici sociale2

     !ivelul c$eltuielilor publice5 respectiv al c$eltuielilor publice sociale ca asistenţă socială5 beneficii cateoriale5 asiurări sociale de pensii5 sănătate5 "omaj5 educaţie5 locuire5 în %epublicaMoldova este relativ scăzută faţă de alte ţări din *uropa Centrală "i de *st2 6atorită contribuţiilor relativ crescute la buetul de stat "i la diferite fonduri sociale5 puterea de comparare a indivizilor de servicii de protecţie socială pe piaţa privată este scăzută5 determin8nd o pondere scăzută acomponentei private la nivelul protecţiei sociale a cetăţenilor2 7n continuare vom prezentare untablou al c$eltuielilor "i veniturilor sociale propus de către Casa !aţională de -siurări Sociale a%epublicii Moldova2

    18.

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    28/49

    !biecti"e de re#erin$%3 să determine criterii de selectare a beneficiarilor43 să identifice principalii beneficiari ai politicilor sociale43 să evalueze cateoriile de beneficiari4

    Cu"inte c&eie% ajutor social5 beneficiari5 clasa socială5 ealitate socială5

    -"adar5 potrivit accepţiunii enerale5 obiectivul Statului bunăstării este reducerea inealităţiisociale "i asiurarea bunăstării sociale a tuturor cetăţenilor2 7n această ordine de idei5 avem cîtevaabordări cu privire la beneficiarii politicilor sociale2 -stfel5 economi"tii preocupaţi de bunăstarenu se rezumă însă la obiectivele morale5 ca justiţie sau ec$itate socială ale politicilor sociale5 careîi preocupă în mod special pe ceilalţi speciali"ti 9socioloi5 asistenţi sociali5 filozofi

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    29/49

    6acă se adună toate aceste oprtunităţi acordate pe bază de participare pe piaţa muncii sau în modeal pe baza drepturilor de cetăţean de care a beneficiat clasa mijlocie cu cele bazate pe testareamijloacelor de care a beneficiat e+clusiv subclasa socială5 se constată că primele sunt mult maiînsemnate cantitativ5 fapt ce a făcut din clasa de mijloc principalul beneficiar al politicilor socialedin statul bunăstării2

    6esiur5 astăzi după consolidarea sistemelor de protecţiei socială5 fiecare stat "i3a stabilit principalile cateorii de beneficiari5 în dependenţă de nevoile sociale e+istente în societate2 7nacela"i timp trebuie să menţionăm că aceste cateorii se sc$imbă în funcţie de obiectivele

     propuse în proramele de activitate a uvernelor2

    19. Teoriile pri"ind #enomenul srciei

    !biecti"ele de re#en$%3 să identifice noţiunea de sărăcie43 să caracterizeze principalele momente istorice de combatere a săsrăcie43 să determine principalele teorii cu privire la sărăcie4

    3 să evalueze teoriile ce e+plică fenomenul sărăciei4Cu"intele c&eie% sărăcie absolută5 sărăcie relativă5 sărăcie subiectivă5 cultura sărăciei5 praulsărăciei2

    Ha această temă vom aborda o problematică destul de actuală "i acută a tuturor timpurilor cumeste fenomenul săsrăciei2 Sărăcia reprezintă o problemă socială actuală5 care afectează prinmanifestările sale întreaa societate "i produce suferinţă persoanelor aflate sub incidenţa ei2Combaterea sărăciei este dictată atît de considerente de ordin umanitar5 de justiţie socială5 cît "idin raţiuni de eficienţă economică2,reocupările de combatere a sărăciei au ţinut la început de milostenia cre"tină5 treptat însă s3auamplificat5 s3au diversificat "i au fost instituţionalizate2 7n continuare vom remarca principaleleintervenţii ale puterii publice de combatere a sărăciei2

    Q în secolul II3lea societăţile islamice practică  za7at0ul 5 care reprezintă o contribuţievoluntară în favoarea celor mai săraci5 pe care donatorul o determină în funcţie de prescripţiile,rofetului4

    Q în secolul III3lea în califatele arabe5 se creează primele vistierii publice  pentrucolectarea fondurilor "i distribuirea lor săracilor2 6e asemenea5 vec$ile lei indiene conţin multedispoziţii referitoare la modalităţile de acordare a suportului pentru cei săraci5 iar $arul cre"tinescal filantropiei este considerat o îndatorire a împăratului bizatin4

    Q în anul 101 de către împăratul roman Constantin este leiferat cre"tinismul5 perioadă încare se consideră că 'iserica este cea mai potrivită instituţie pentru a3i ajuta pe oamenii săraci

     prin donaţii5 bunuri din partea populaţiei înstărite4Q în anul D;;3E;; apar primele spitale cu scopul ajutorării celor săraci5 care au fostulterior înfiinţate în C$ina5 Orientul Mijlociu "i în *uropa4

    Q în -nlia sunt emise "i revăzute în anii 01GG5 0E1@5 0@;0 "i 0G1D leile privind protecţiasăracilor2 Spre e+emplu5 în Heea sărăciei din 0E1@5 uvernul luui =enric al III – lea a

     prezentat un sistem de clasificare a oamenilor în boaţi "i săraci "i a instituit modalităţi decolectare a donaţiilor "i de distribuire a lor săracilor4

    Q în /ermania5 în perioada 0GG130GG:5 sub conducerea lui 'ismarL5 a fost creat un sistemde asiurări sociale2 6upă modelul acestuia au fost leiferate măsuri de protecţie socială acopiilor5 "omerilor5 persoanelor în etate5 a persoanelor cu $andicap5 apoi treptat a fost leiferat "isalariul minim4

    Q în anul 0:DB este elaborat %aportul 'everide5 în care s3a propus o strateie privindasiurările sociale5 alocaţiile familiale5 serviciile naţionale de sănătate5 ocuparea forţei de muncă4

    B:

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    30/49

    Q în secolul al ??3lea5 în ţările *uropei de *st reducerea nivelului de sărăcie s3a datorat politicii de dezvoltare a unui amplu sistem de servicii publice de educaţie "i de ocrotire asănătăţii5 de construcţie masivă de locuinţe de către stat "i de asiurare a utilizării lor în condiţiileunor c$irii mici "i ale subvenţionării serviciilor de ospodărie comunală5 de asiurare a unui înaltnivel de ocupare a forţei de muncă "2a24

    Q în %om8nia "i în Moldova activităţile de ocrotire a celor săraci au evoluat o dată cu

    apariţia asistenţei sociale "i iniţial s3au structurat sub forma unor măsuri relementate prin acte juridico3normative5 finanţate din buetul public5 în cadrul unor instituţii specializate2

    Cu toate acestea5 sărăcia reprezintă o realitate5 „un flael care întunecă viaţa a miliarde deoameni”D2 7n %apoartele oranizaţiilor specializate ale O!.5 ca ,!.65 .!IC*)5 OMS5 "2a2 semenţionează următoarele(

    3 a patra parte din populaţia lumii trăie"te în condiţii de sărăcie e+tremă43 051 miliarde de oameni dispun de mai puţin de un dolar pe zi 9ceea ce reprezintă praul

    absolut al sărăciei în evaluările 'ăncii Mondiale

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    31/49

    Cercetările socialoice au pus în evidenţă faptul că sărăcia nu reprezintă doar lipsa de mijloacesuficiente pentru o viaţă decentă ci totodată un stil aparte de viaţă, bazat pe valori "i normespecifice2 -stfel spus5 sărăcia formează o cultură constituită din valori5 norme5 moduri de aîndi"i a simţi5 care modelează comportamentul indivizilor2 Sărăcia nu se instalează doar prindispariţiaJine+istenţa mijloacelor financiare5 care ar permite menţinerea unui mod de viaţădecent5 dar "i prin transmiterea culturală în procesul socializării2

    Ha elaborarea teoriei culturii sărăciei contribuţia cea mai importantă a adus3o antropoloul !scarEeFis( care a definit conceptul de cultură a sărăciei drept „o situaţie în care săracii î"i dezvoltăun comportament5 care se perpetuează din eneraţie în eneraţie”2@ 7n continuare vom vedea caresunt caracteristicele principale ale culturii sărăciei(

    3 probleme #inanciare(  lipsa rezervelor financiare5 împrumuturi cu dobînzi mari5vestimentaţie la mîna a doua5 prestare de munci necalificate5 slab remunerate5 etc24

    3 i,olarea sau autoi,olarea sracilor  de restul comunităţii5 adică frecvenţa redusă acontactelor sociale5 determinate de perioadele luni de "omaj5 sentimente demarinalizare "i e+cludere socială4

    3 apatie( sentiment de neautorare i ine#icien$ personal( #atalism( lipsa aspira$iilorpersonaleG

    3 perspecti"e limitate n timp( viaţa trăită de pe o zi pe alta5 nelijarea problemelor ce ţinde calificare sau de obţinerea unor studii superioare4

    3 inte)rare sociocultural minim neparticiparea sau participarea redusă la toate formelede activităţi comunitare5 interes scăzut faţă de evenimentele sociale5 politice5 etc24

    3 rela$ii personale i #amiliale speci#ice rata mare a divorţurilor "i abandonurilor5 relaţiiinstabile "i superficiale5 metode autoritare de educaţie5 etc24

    -stfel5 cultura sărăciei reprezintă atît un produs5 cît "i o sursă a sărăciei2 ,e de altă parte5 ea esteun răspuns al săracului la situaţia de marinalizare într3o societate stratificată5 iar5 pe de altă

     parte5 în calitate de mod de viaţă adoptat de individ "i transmis de la o eneraţie la alta5 ea tindesă enereze o adevărată capcană a sărăciei5 din care indivizii "i copiii lor au "anse foarte redusede a ie"i2 *a este5 deci5 un mod de viaţă care se autoperpetuează2 9de pus tabelul<

    3 Teoria structural socialeconomic6acă teoria morală e+plică fenomenul sărăciei prin cauze morale5 individuale5 iar teoria culturiisărăciei se a+ează pe formarea unor valori5 norme5 moduri de trai specifice5 teoria structurală

     social0economică consideră sărăcia ca efect al tendinţelor structurale ale modului deorganizare social0economic a societăţii. Săracii5 în consecinţă5 nu sunt responsabili de situaţialor5 ci sunt mai derabă victime ale sistemului economiei de piaţă5 care se asociază cu distribuţiiineale ale resurselor26eci5 structural5 sistemul enerează diferenţieri sociale majore5 stratificare socială5 produce unsement sărac al colectivităţii2 7n literatura de specialitate sunt prezente cîteva arumente aleacestui efect structural2 om prezenta în cele ce urmează patru dintre ele(

    3 subtili,area #or$ei de munc. -re în vedere că economia de piaţă nu poate absorbiinteral oferta de muncă "i5 în rezultat5 apare fenomenul "omajului5 care reprezintă ocaracteristică tendenţială enerală2

    3 se)mentarea pie$ei muncii. &eoria sementării susţine că economiile dezvoltate secaracterizează prin prezenţa a două sau a mai multor semente ale pieţei muncii5 întrecare se interpun bariere ce împiedică trecerea forţei de muncă dintr3unul în altul "i nu

     permite omoenizarea condiţiilor de anajare "i remunerare23 structura puterii politice asociat cu economia de pia$. Constă în faptul că deprivarea

    economică enerează "i deprivarea politică5 care5 la rîndul său5 accentuează precaritateacondiţiilor economice2 Cum arumentase Y2Mar+ în sec2?I?3lea teza( cine deţine

     puterea economică într0o societate deţine şi puterea politică. 

    3 teoria marist a eploatrii. 7n centrul teoriei mar+iste se află conceptul de e+ploatare5utilizat pentru a e+plica diferenţele structurale în distribuţia veniturilor în societăţile

    @ an Stralen5 Sărăcia2 Metode de intervenţie socială2 'ucure"ti5 0::@2 p211

    10

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    32/49

    capitaliste2 %elaţiile de producţie5 considerate de Y2Mar+ a fi relaţii sociale fundamentale"i determinante în raport cu toate celelalte relaţii sociale5 reprezintă baza stratificăriisocietăţii "i a împărţirii ei în clase "i rupări sociale distincte2

    7n eneral5 putem spune că toate aceste teorii au meritul de a e+plica într3un mod sau altulfenomenul comple+ "i multidemensional al sărăcie2 C$iar "i astăzi Statul bunăstării incearcă să

    enereze strateii de combatere a săsrăcie5 dar acest flael ramîne a fi încă unul nesoluţionat2

     20. Srcia% tipuri i modalit$i de msurare acesteia

    !biceti"e de re#erin$%3 să determine tipurile de sărăcie43 să caracterizeze fiecare tip de sărăcie43 să identifice metodoloia de măsurare a sărăcie43 să aprecieze metodele de estimare a praului de sărăciei4

    Cu"inte c&eie% venit disponibil5 c$eltuieli de consum5 sărăcie absolută5 sărăcie relativă "isubiectivă5 economie socială5 praul de sărăcie5 co"ul minim de consum2

    6efiniţiile sărăciei diferă în funcţie de importanţa care se acordă diferitelor sale dimensiuni5 precum "i de scopul "i conte+tul în care se face evaluarea2 !umeroase probleme de ordinmetodoloic pe care le implică definirea sărăciei au reprezentat obiectul multor lucrări despecialitate din domeniul socioloiei5 economiei5 statisticii5 etc2 Studiul "tiinţific al sărăciei aînceput o dată cu debutul sec2??3lea ca cercetători( '2S2 %oAntree5 0:;05 -2'2 -tLinson5 0:G>5-2Y2 Sen 0:>@5 0:>:5 0:G>5 ,2 &oAnsend 0:>:5 0::15 #2 )oster 0:GD5 2 ,raa 0::D5 C2 Famfir50::E5 0::>5 0:::5 M2Molnar5 0:::5 -2 !eculau 0:::5 "2a2Cu toate că studiul conceptului de sărăcie a cunoscut multiple "i interesante dezvoltări5 totu"i

     punctele de vedere contradictorii persistă în unele aspecte ale conceptualizării "i alemetodoloiei de măsurare a sărăciei27n dependenţă de modalităţile de abordare deosebim mai multe tipuri de sărăcie( absolută5relativă "i subiectivă2?bordarea srciei absolute reprezintă stabilirea stării de sărăcie în raport cu un minimcorespunzător satisfacerii nevoilor umane fundamentale5 un minim universal valabil5 determinatîn mod obiectiv de dimensiunea acestor nevoi2 O încercare de a da acestui minim absolut ointerpretare mai comple+ă a fost făcută la Conferinţa Mondială a 'iroului Internaţional al Munciide la /eneva în 0:>@5 în urma căreia s3a concretizat că necesităţile umane de bază includ douăcomponente importante(

    Q un anumit minim recomendat pentru o familie pentru consum particular 9$rană5 mobilă5ec$ipament casnic necesar

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    33/49

    -bordarea relativă este rezultatul unui dublu proces social care a avut loc în sec2??3lea "i anumedezvoltarea spectaculoasă a producţiei "i democratizarea modului de viaţă, ceea ce a enerat oe+plozie a nevoilor2 Ce c$ematic poate fi prezentatîn felul următor( lu+ – în necesitate curentă – "i apoi în necesitate obliatorie2?bordarea srciei subiecti"e reprezintă o posibilitate altrnativă a persoanei de a3"i calculavenitul necesar de asiurare a standardului minim adecvat5 decent de viaţă2 -bordarea subiectivă

    se bazează pe ideea că sărăcia nu este doar o situaţie obiectivă5 ci "i un sentiment2 6e aici rezultă"i ideea evaluării ei pe baza aprecierii subiective a persoanelor5 care "tiu cel mai bine dacăresursele le sunt suficiente pentru a3"i satisface nevoile26ezvoltarea abordării subiective a condus la elaborarea unor metode speciale de determinare a

     praului de sărăcie5 bazate pe c$estionarea ospodăriilor asupra situaţiei lor "i a suficienţeiresurselor2Cele trei abordări ale sărăciei nu trebuie privite drept conceptualizări diferite pentru care seoptează pe criterii absolute2 7n realitate ele se referă la trei niveluri distincte ale sărăciei2 7nfuncţie de modul în care este definită sărăcia5 e+istă mai multe modalităţi de determinare apra)ului de srcie5 iar acesta este implicat în proramele de protecţie socială care funcţionează

     pe principiul selectivităţii5 determinînd nivelul limită al veniturilor sau resurselor ce

    condiţionează eliibilitatea pentru o anumită prestaţie socială2 ,referinţele pentru o abordare saualta depind de nivelul de aspiraţii "i posibilităţi din respectiva colectivitate5 de voinţa politică dea3i sprijini pe cei în dificultate2,raul sărăciei reprezintă un nivel al veniturilor sau al c$eltuielilor5 determinat pentru o familiede un anumit tip 9dimensiune5 structură5 re"edinţă O*C6 – Commission of t$e *uropean Communities

    11

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    34/49

    3 să determine definiţia de e+cluziune socială43 să identifice elementele fenomenului de e+cluziune socială43 să caracterizeze sensul noţiunii de e+cliziune socială4

    Cu"inte c&eie% e+cludere socială5 deprivare multiplă5 incluziune socială5 marinalizarea socială5economie socială2

    Conceptul de e+cluziune socială a luat na"tere în cadrul documentelor – în special a proramelor antisărăcie – elaborate în perioada postbelică de către Comunitatea *uropeană2 7ntr3o primă fază5termenul este definit în strînsă relaţie cu conceptul de sărăcie ca fiind o consecinţă sau unindicator al stării de sărăcie2 Ceva mai tîrziu5 abia la începutul anilorZ:;5 conceptul de e+cluziunesocială este definit în relaţie cu comunităţile locale5 înlocuind adesea termenul de sărăcieG2 7nfoarte multe studii apare în corelaţie cu conceptul de sărăcie urbană2

     !u e+istă un consens în cadrul comunităţii "tiinţifice în ceea ce prive"te definirea conceptului dee+cluziune socială2 6e aceea termenul de e+cludere socială este utilizat în cîteva sensuri(

    Q pentru a desemna starea de sărăcie sau consecinţele acesteia în planul relaţiilor sociale9„sărac V e+clus” sau „fiind sărac este e+clus”nderstanding 5ocial 3xclusion2 O+ford(O+ford .niversit ,ress5 B;;B: #2 'er$am5 „Social *+clusion in *urope( polic conte+t and analtical frameAorL”5 în /2 %oom 9coord2

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    35/49

    Q pe de o parte5 nu e nevoie de munca unui important sement al populaţiei5 care estesărac "i care este respectiv susţinut prin beneficii4

    Q pe de altă parte5 e nevoie de o mulţime de munci5 pentru care nu are resurse financiarede a le plăti26esiur că5 e+istă multiple metode care urmăresc dezvoltarea capacităţilor de activitateeconomică5 dobîndirea încrederii în sine5 motivarea5 dezvoltarea disciplinei de muncă2 7n unele

    ţări europene5 de e+emplu în 6anemarca5 se utilizează tot mai frecvent conceptul de economiesocial5 prin care se înţelee domeniul de activitate a întreprinderilor ce au nu numai o finalitatestric economică5 ci "i una socială – să anajeze tineri în scopul formării la ei a abilităţii deactivitate economică4 "omeri de lună durată4 persoane cu deficienţe dezavantajate în competiţiade pe piaţa muncii5 dar care au dreptul la o participare activă "2a27n consecinţă5 putem spune că cele două concepte(  sărăcie şi excluziune socială  suntcomplementare5 iar fiecare societate î"i stabile"te mijloacele de acţiune reie"ind din situaţiasocial3economică concretă2

    22. ro)ramele sociale : considerente teoretice

    !biecti"e de re#erin$%Cu"inte c&eie% 

    Ha această temă vom încerca să abordăm momentele principale ale proramelor sociale2 Studiul proramelor sociale constituie un domeniu nou5 care se bucură de mare interes din parteacercetătorilor5 practicienilor5 finanţatorilor5 factorilor de decizie2 Interesul "i nevoia crescîndă deevaluare5 fondurile alocate proramelor sociale "i cercetării evaluative au stimulat dezvoltarearapidă a domeniului2-"adar5 ce este un proram socialP .n proram social este definit ca un set de activităţi sau de

     proiecte orientate spre un obiectivJrup de obiective5 în care resursele umane5 materiale "ifinanciare sunt coerent oranizate pentru a produce bunuriJservicii sau s$imbări ale mediului carăspuns la anumite nevoi sociale26e"i unii autori oferă abordări mai comple+e5 cu unele diferenţe între proramele sociale – 

     politici sociale5 considerînd că un proram social se caracterizează prin e+istenţa unor obiectivespecifice5 resurse dedicate5 rupuri3"intă prestabilite "i limitate în timp5 ceea ce îl delimetează de

     politicile sociale5 a căror abordare este mai derabă $olistă5 interativă5 punînd accentul peobiectivele enerale5 formulate în termeni principali26eoarece5 politicile sociale abordează problemele dianosticate sau nevoile umane înconcordanţă cu un model mai lar5 de justiţie socială2 6e"i definirea proramelor sociale înliteratura de specialitate se raportează strict la prezenţa celor patru aspecte specifice menţionatemai sus5 orice beneficiu sau serviciu social va fi considerat5 în continuare5 drept un proram

    social indefirent de caracterul său temporar sau permanent2,remisa definirii unui beneficiu sau serviciu social5 drept proram5 în cele ce urmează5 se referăla e+istenţa unor resurse dedicate – financiare "i instituţionale – pentru realizarea obiectivelor enerale5 în baza unor principii de ec$itate socială5 a politicilor sociale26esiur5 ciclul de viaţă al unui proram cuprinde mai multe etape(3 iniţierea53 dezvoltarea "i consolidarea sau proiectarea53 implementarea53 monitorizarea53 "i evaluarea2*lementele structurale ale unui proram sunt( scopuri "i obiective5 activităţi5 resursse umane5

    materiale "i procedurale5 de timp5 beneficiariiJpopulaţia3ţintă5 sistemul manaerial5 componentade evaluareJautoevaluare2

    1E

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    36/49

    7n S.-5 proramele sunt principalul mijloc de implementare a unei politici de structurare a buetului la nivel federal2 7n .*5 politicile sunt implementate prin fonduri structurale careîncearcă să creeze un ec$ilibru de dezvoltare socio3economică în interiorul Comunităţii*uropene5 ca de e+emplu )ondul de dezvoltare reională5 )ondul -ricol5 )ondul Social5 etc2 6eastfel5 proramele europene au o manitudine mai mică decît în S.-2

    23. Speci#icit$i ale e"alurii pro)ramelor sociale

    !biecti"e de re#erin$%3 să determine specificul evaluării proramelor sociale43 să e+pună metodele de evaluare din cadrul "tiinţelor sociale43 să identifice dimensiunile evaluării proramelor sociale43 să caracterizeze dimensiunile analitice a proramelor sociale

    Cu"inte c&eie% analiză instituţională5 leislativă5 oranizaţională5 "i analiza leitimităţii5monitorizare5 feed3bacL5 fezabilitate financiară2

    Sub conte+tul amplu a conceptului de „evaluare” se plasează o varietate de analize5 în special în

    domeniul politicilor sociale5 depinzînd de aspectele specifice care trebuie de evaluat 9costurifinanciare asociate beneficiilor5 costuri de oportunitate5 adecvarea unor aranjamente instituţionalesau a capacităţii administrative – ca o măsură a eficacităţii "i eficienţei proramelor sociale sauimpactul funcţionării sistemului asupra bunăstării diferitelor rupuri sociale5 toate acestea

     presupunînd – "i raportîndu3se la un set de obiective operaţionale

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    37/49

    structurile leislative5 instituţional3administrative e+istente2 .n proram ce nu ţine cont de oanumită confiuraţie a spaţiului instituţional3leislativ poate u"or deveni ineficace sau ineficient2Conte+tul este adesea cel care afectează semnificativ soarta unui proram social4

    Q o anali, or)ani,a$ional  – aici constă să evidenţieze "i să e+plice strateiiledezvoltate de diferitele oranizaţii implicate în procesul de oranizare5 administrare "i furnizare a

     politicilor sociale5 în vederea adaptării la desinului instituţional impus de proramul evaluat2

    Oranizaţiile publice în final5 locurile în care se înfăptuie"te politica socială2Q anali,a le)itimit$ii i suportului politic pentru pro)ramele sociale  – în acest cazleitimitatea poate fi privită ca o măsură „bună” a eficienţei2 Heitimitatea depinde atît de valori5atît de valori5 reprezentări sociale în rapot cu principiile ce stau la baza unui proram social5 cît "ide percepţia socială a funcţionalităţii acestuia într3un conte+t administrativ concret2 ,roblemaleitimităţii este crucială într3un spaţiu instituţional lacunar5 dinamic "i instabil5 mai ales în cazul

     perioadelor de tranziţie2

    7n concluzie putem e+prima ca în funcţie de obiectivele propuse a proramelor sociale sederulează procesul de evaluare5 care implică o multitudine de aspecte importante ce impunerealizarea unei aprecierii obiective a evaluării2 Ni toate acestea pentru a reliefa datele "i

    rezultatele obţinute în vederea perfecţionării "i îmbunătăţirei proramelor sociale2

    24. ?dministra$ia ublic : principalii actori n #ormularea i implimentarea politicilorsociale

    !biecti"e de re#erin$%3 să e+plice conceptul de administraţie publice43 să determine noţiunea de raţionalitate oranizaţională43 să aprecieze fenomenul de eficienţă administrativă4

    Cu"inte c&eie%  administraţie publică5 raţionalitate oranizaţională5 manaement instituţional5comportament oranizaţional5 eficienţă administrativă2

    6e fapt5 după cum "tim5 evaluarea proramelor sociale nu are sens în afara conte+tuluiinstituţional în care aceste prorame se desfă"oară2 6e aceea înţeleerea raţionalităţii actorilor 

     publici care implementează strateiile uvernamentale în domeniul social este un aspectfundamental5 indespensabil pentru înţeleerea succesului sau e"ecului unei politici sociale2,entru a depă"i multe dintre problemele întîmpinate de evaluarea proramelor sociale prinintermediul analizelor clasice provenite din economie5 s3a dezvoltat un domeniu de raniţă5 caresă înlobeze loicii economice aspectele leate de eficienţa comportamentului5 deciziei "imanaementului oranizaţional în sfera administraţiei publice2,utem spune că5 oranizaţiile au suficientă libertate de acţiune pentru a putea sc$imba soarta

    unor prorame sociale2 %rgani!aţile nu sunt simplii actori publici pasi#i 5 ce se comportă înconcordanţă cu reuli prestabilite într3o manieră mai mult sau mai puţin structurată2 *le modificăactiv mediul în care acţionează5 utilizînd în mod creativ radele de libertate de acţiune de caredispun "i cîteodată creînd cadre instituţionale noi2 Instituţiile delimitează spaţiul de acţiune aloranizaţiilor5 dar în acela"i timp5 sunt "i promotorii ai sc$imbării "i inovaţiei instituţionale27n al doilea rînd5 organi!aţiile nu pot fi pri#ite ca actori unitari ce se comportă &ntr-o manierăcoerentă2 ,entru că5 ele sunt5 în final5 rupuri de indivizi5 acţionînd cîteodată împreună cîteodatădiverent5 depinzînd "i de interesele lor5 de modul de înţeleere a propriilor responsabilităţi5 dar "i a obiectivelor oranizaţionale2 Oranizaţiile publice sunt rupuri de indivizi mai mult sau mai

     puţin înc$eate5 leate prin reuli "i structuri mai mult sau mai puţin formalizate2 7n eneral5depinde de tipul "i natura oranizaţiei2

    7n al treilea rînd5 organi!aţiile nu pot fi pri#ite ca actori pe deplin raşionali &n sensul  paradigmei clasice a raţionalităţii 2 %aţionalitatea oranizaţională reprezintă mai derabă onormă5 o a"teptare instituţională5 decît un mijloc fezabil al acţiunii oranizaţionale2 6acă

    1>

  • 8/17/2019 Proiect Teme MSS

    38/49

    evaluarea comportamentului oranizaţional porne"te de la a"teptări structurale în jurul acţiunii "idecizii raţionale5 vom avea surpriza de a constata că oranizaţiile se comportă foarte puţinraţional2-cest fapt a fost pentru prima oară constatat de speciali"tii în analiza oranizaţională cu mai binede E; de ani în urmă2 ,entru că de fapt5 oranizaţiile sunt structural incapabile de raţionalitateabsolută5 ele pot da dovadă de o raţionalitate limitată2

    6e fapt vom consta momentul că5 oranizaţiile dezvoltă seturi de „proceduri operaţionalestandardizate”5 care sunt „inteliente” în sensul că au capacitatea de a elabora "i menţineidentitatea5 interesele "i obiectivele5 normele "i reulile oranizaţionale2 -ceste seturi de

     proceduri operaţionale standardizate conferă administraţiei publice adaptabilitatea5 capacitate deînvăţare "i autocorecţie a propriului comportament2 *le sunt seturi de reuli empirice5 norme

     profesionale derivate de e+perienţă sau copiate de la alte oranizaţii publice5 cu un rad maiscăzut de coerenţă "i adesea contradictorii2 Ce le face într3o oarecare măsură nonraţională suntincoerenţa "i natura lor contradictorie5 dependenţa lor de istoria instituţională2 ,e scurt5raţionalitatea nu este nici specifică comportamentului oranizaţional5 nici mijlocul esenţial princare oranizaţiile î"i cresc "ansele de supravieţuire sau î"i dovedesc eficienţa26e aceea este foarte important conceptul de eficienţă administrativă2 *ficienţa administrativă

    vizeazăcosturile administrative presupuse de un anumit proram sau o anumită politică socială5dat fiind conte+tul instituţional "i obiectivele specifice ale acestor prorame2 ,entru că5ineficienţa administrării unui proram social reprezintă adesea o problemă majoră în cadrul

     politicilor sociale2

    25. Speci#icul asisten$ei sociale n epublica +oldo"a

    !biecti"e de re#erin$%3 să determine noţiunea de risc social43 să e+plice conceptul de asistenţă socială43 să identifice beneficiarii de asistenţă socială conform leislaţiei43 să aprecieze evoluţia asistenţei sociale în %epublica Moldova4

    Cu"inte c&eie% asistenţă socială5 asistent social5 anc$etă socială5 risc social5 venitul lobal alunei persoane5 dependenţă socială5 persoană defavorizată5 beneficiar de asistenţă socială2

    -"adar5 la această temă vom aborda un subiect destul actual pentru realitatea %epubliciiMoldova5 asistenţa socială – care constituie o componentă de importanţă majoră a sistemului de

     protecţie socială2 -ctualmente cadrul normativ al asistenţei sociale reprezintă leea %epubliciiMoldova cu privire la asistenţa socială !r2 ED>3? din BE20B2B;;12,rezenta lee prevede că asisten$a social – este componenta sistemului naţional de protecţiesocială unde statul "i societatea civilă se anajează să prevină5 să limiteze "i să înlăture riscurile

    sociale care pot enera marinalizarea sau e+cluderea socială a persoanelor sau familiilor aflateîn dificultate2 Sub noţiunea de risc social se înţelee pericolul pentru persoana sau familia de a fiafectată de consecinţele economice neative ale pierderii potenţialului fizic5 statutuluiocupaţional sau social5 precum boală5 accident5 disabilitate5 îmbătrînire5 deces5 maternitate5"omaj5 inadaptare socială5 etc2O altă noţiune de operare în domeniul asistenţei sociale este venitul lobal al unei persoane – care înseamnă suma mijloacelor băne"ti provenite din activitatea salarizatăJde întreprinzător5 careinclude de asemenea5 veniturile din comercializarea producţiei aricole5 veniturile provenite din

     proprietate5 prestaţiile sociale în bani5 sau în