Proiect Tehnic Ambulatoriu Jibou[1]

ROMANIA REABILITARE SI MODERNIZARE AMBULATORIU JIBOU UNIUNEA EUROPEANA Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.1 – Reabilitarea /modernizarea/ Echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

1

SC ELPROCON SRL ZALAU J31/335/2005, RO17539361

ZALAU,B-dul M. Viteazul,Nr.54, ,bl. A3,Ap.2, Tel / Fax : 0040 260 613 322

“REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE AMBULATORIU DE

SPECIALITATE AL SPITALULUI ORASENESC JIBOU”

AMPLASAMENT: ROMANIA, regiunea Nord – Vest,

Judetul SALAJ, Localitatea JIBOU

FAZA

PROIECT TEHNIC

VOLUM I - PIESE SCRISE

NOIEMBRIE 2009


2



CUPRINSUL VOLUMULUI I

LISTA DE SEMNATURI

CAPITOL 1. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

1. DATE GENERALE

1.1 DENUMIREA LUCRARII DE INTERVENTIE ……………………………………………..…………..3 1.2 AMPLASAMENTUL……………….………………………………………………………………………3 1.3 TITULARUL LUCRARII………………………..…………………………………………………………3 1.4 ELABORATOR……………………………………………………………………………………………3 1.5 BENEFICIARUL LUCRARII………………………………………………….………………….……….3

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1 DESCRIEREA LUCRARILOR………………………………………………………………………....4

a.) Amplasamentul………………………………………………………………………………………4.

b.) Topografia……………………………………………………………………………………………4

c.) Clima si fenomenele naturale specifice zonei…………………………………………………..6.

d.) Geologia, seismicitatea……………………………………………………………………………..6

e.) Prezentarea proiectului pe specialitati……………………………………………………………6

f.) Devierile si protejarile de utilitati afectate………………………………….…………………….…10

g.) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele esemenea……………………..…10

h.) Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea…………………..…12

i.) Trasarea lucrarilor……………………………………………………………………………..…...13

j.) Antemasuratoarea…………………………………………………………………………………...14

CAPITOL 2. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI


3



2.1. Lucrari de demolare………………………………………………………………………………………. 39

2.2. Lucrari de constructii / reabilitare si modernizare cladire

Memoriu de arhitectura…………………………………………………………………………41

Memoriu de rezistenta……………………………………………………………………..……48

2.3. Lucrari de instalatii

Memoriu instalatii electrice interioare………………………………………………………..55

Memoriu instalatii sanitare interioare………………………………………………………...59

Memoriu instalatii termice interioare………………………………………………………….62

2.4. Lucrari de amenajarea terenului……………………………………………………………………….65

2.5. Lucrari de amenajari pentru protectia mediului…..…………………………………………………65

NOIEMBRIE 2009

FOAIA DE CAPAT


4



Denumirea lucrarii : “REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE AMBULATORIU DE SPECIALITATE

AL SPITALULUI ORASENESC JIBOU Faza : PROIECT TEHNIC

Titularul investitiei : Orasul JIBOU, Jud. Salaj Amplasamentul : ROMANIA, regiunea Nord – Vest, Judetul SALAJ,

Orasul JIBOU, Str. 1 DECEMBRIE 1918, Nr. 5

Beneficiarul investitiei : ORASUL JIBOU , reprezentat prin Primar BALANEAN EUGEN

Elaborator: SC ELPROCON SRL ZALAU, Nr.Reg.Com.J31/335/2005, CUI RO17539361,

ZALAU, B-dul M. Viteazul,Nr.54, Bl.A3, Ap.2, Tel.Fax. 0260-613322

NOIEMBRIE 2009


5



LISTA DE

SEMNATURI

SEF PROIECT: ing. HENDEA OTILIA PROIECTANT DE SPECIALITATE ARHITECTURA:

arh. ZEBACINSCHI CORNELIU

PROIECTANT DE SPECIALITATE REZISTENTA: ing. CRISTEA ELVIRA

PROIECTANT DE SPECIALITATE INSTALATII SANITARE SI TERMICE: ing. BANEA FLAVIU PROIECTANT DE SPECIALITATE INSTALATII ELECTRICE: ing. POP VIOREL Sing. BERAR LIVIU VERIFICATOR TEHNIC A – rezistenta si stabilitate: Ing. POP LIVIU

VERIFICATOR TEHNIC Is – instalatii sanitare: Ing. BERCAN MARIA


6



VERIFICATOR TEHNIC It –instalatii termice: Ing. LAPUSAN GHEORGHE VERIFICATOR TEHNIC Ie –instalatii electrice: Ing. POP FLORIN RADU

NOIEMBRIE 2009

PARTILE SCRISE


7



CAPITOL 1. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea lucrarii : “REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE AMBULATORIU DE SPECIALITATE AL SPITALULUI ORASENESC JIBOU; Faza : PROIECT TEHNIC; 1.2. Titularul investitiei : Orasul JIBOU, Jud. Salaj; 1.3. Amplasamentul : ROMANIA, regiunea Nord – Vest, Judetul SALAJ, , Orasul JIBOU, Str. 1 DECEMBRIE 1918, Nr. 5 1.4. Beneficiarul investitiei : ORASUL JIBOU , reprezentat prin Primar BALANEAN EUGEN 1.5. Elaborator: SC ELPROCON SRL ZALAU, Nr.Reg.Com.J31/335/2005, CUI RO17539361, ZALAU, B-dul M. Viteazul,Nr.54, Bl.A3, Ap.2, Tel.Fax. 0260-613322

Ambulatoriul integrat de specialitate al Spitalului orasanesc Jibou, desfăşoară ca

activitate de bază asistenţa medicală de specialitate pentru bolnavii trataţi în regim de ambulatoriu. Cladirea Ambulatoriului de specialitate este parte componentă a Spitalului orasenesc Jibou, respectiv proprietatea publica a orasului Jibou.

Finalizata în anul 1906, cladirea in care functioneaza Ambulatoriul a avut diverse destinatii, dar in principal pentru institutii publice.

Cladirea este amplasata pe un teren , aflat în proprietatea orasului Jibou, cu o suprafata de 3950 mp si este formata din doua corpuri de cladire A si B situate de-o parte si alta a unei curti interioare cu acces direct din piata 1 Decembrie 1918, in zona centrala a orasului, cu acces usor din toate directiile.

Suprafata construita totala a cladirii este de 763,76 mp din care 375,84 mp la Corp A si 387,92 la Corp B. Ambulatoriul integrat de Specialitate al Spitalului Orăşenesc Jibou deserveşte total de aproximativ 67.000 de locuitori care provin din mediul rural, cele 15 comune arondate: Mirsid, Surduc, Creaca, Romanasi, Balan, Letca, Somes Odorhei, Benesat, Napradea, Ileanda, Rus, Babeni, Lozna, Zalha, Galgau si din oraş, de aceea se impune ridicarea standardelor de calitate a serviciilor medicale si îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru personalul medical.

In cadrul Ambulatoriului din cadrul Spitalului orasenesc, se desfăşoară ca activitate de bază asistenţa medicală de specialitate pentru bolnavii trataţi în regim de ambulatoriu de specialitate, a caror probleme de sanatate nu impune internarea. Prin realizarea lucrarilor de interventie la Ambulatoriu se urmareste atingerea urmatorului obiectiv:


8



Obiectivul general al proiectului il reprezinta creşterea calităţii serviciilor medicale furnizate în cadrul Ambulatorului integrat de specialitate al Spitalul orasenesc Jibou prin reabilitarea, modernizarea Corpurilor A si B ale cladirii spitalului si recompartimentarea acestora si infiintarea de noi servicii medicale cu respectarea normativelor in vigoare.Se urmareste totodata, crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea capacitatii ambulatoriului de a furniza servicii medicale si de creştere a calitatii serviciilor de sănătate oferite pacienţilor şi implicit îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei .

Obiectivele specifice: Punerea la dispozitia potentialilor beneficiari a noi servicii medicale pe langa cele

deja existente in ambulator, prin refuncționalizarea si modernizarea spatiilor; Scaderea numarul de pacienţii redirecţionaţi din cauza lipsei de capacitate /

dotare, prin creşterea capacitatii si calităţii serviciilor de asistenta medico-sociala oferite în cadrul cabinetelor de specialitate ale ambulatorului ;

Creșterea gradului de accesibilitate în spaţiile aferente Ambulatoriului pentru persoanele cu dizabilităţi , prin respectarea standardelor pentru accesul in cladiri al persoanelor cu dizabilitati, precum si orice alte amenajari menite sa diminueze disconfortul acestor persoane;

Cresterea eficientei energetice prin solutiile tehnice si tehnologice adoptate la reabilitarea structurala si functionala a cladirii;

Echiparea cabinetelor medicale de specialitate ale ambulatoriului cu aparatele necesare dotarii minime obligatorii şi a mobilierului de specialitate strict necesar, cu efect direct asupra cresterii numarul de pacienţii, respectiv a scaderii timpul necesar pentru diagnosticare şi/sau tratament.

Imbunătăţirea conditiilor din mediului înconjurător si protejarea acestuia prin eficientizarea si buna functionare a tuturor elementelor implicate, canalizarea apei menajere, transportul si eliminarea deseurilor periculoase , igienizarea corespunzatoare a spatiilor.

2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR a.)Amplasamentul;

Ambulatoriul din cadrul Spitalului orasenesc Jibou este amplasat in centrul localitatii Jibou, pe strada 1 DECEMBRIE 1918, Nr. 5, jud. Salaj, pe un teren aflat in proprietatea Orasului Jibou. Terenul este proprietatea tabulara a beneficiarului situat in intravilanul localitatii Jibou, inscris in CF nr. 1135, nr. top. 187/2 in suprafata de 3950 mp, conform extrasului de carte funciara anexat. Parcela cuprinde cele doua corpuri de cladire ale ambulatoriului de specialitate si o curte interioara. Conform PUG oras Jibou, unde este situat terenul pe care este amplasat ambulatoriul, regimul tehnic inscris in Certificatul de Urbanism nr.191/15.12.2008 stabileste ca functiunea dominanta a zonei este mixta, si cuprinde servicii publice de interes grneral –


9



institutii, sedii de

companii si firme, cladiri pentru sanatate, lacasuri de cult, comert si locuinte. b.) Topografia ; Situat în partea de nord-vest a Romaniei, in partea de nord-est a judetului Salaj, pe malul stâng al Somesului, la confluenta acestuia cu Agrijul. Este strabatut de paralela de 47° 16' 5" latitudine nordica si de meridianul de 23° 16' 10" longitudine estica, în componenta administrativa a orasului Jibou intra si patru sate: Cuceu, Husia, Rona si Var. Ca unitate administrativa, se învecineaza cu comunele: Somes Odorhei spre nord, Creaca spre sud, Mirsid spre vest si Surduc spre est.

Se gaseste la o distanta de 25 km nord-est de municipiu Zalau, resedinta administrativa a judetului Salaj, de care este legat prin drumul national 1H si drumul judetean 108 A, precum si de calea ferata. Aceasta pozitie geografica, favorizata de intersectia unor importante cai ferate si rutiere, a contribuit si contribuie si astazi la dezvoltarea sa pe multiple planuri: economic, social, comercial, administrativ, cultural etc. Teritoriul orasului Jibou este asezat în sudul Depresiunii Guruslau. Datorita asezarii geografice, orasul Jibou, prin institutiile sale deserveste o zona destul de intinsa, avand in vedere ca pana la limita de nord si nord – vest a judetului, pe o raza de 20-40 km, nu exista alte ambulatorii pentru consultatii, investigatii sau tratamente de specialitate.

c.) Clima si fenomenele naturale specifice zonei ; Sub aspect climatic , judetul Salaj este caracterizat de o clima temperat -

continentala, fiind supus unei circulatii de aer vestice predominante, cu diferentieri climatice vizibile intre partea vestica si estica a regiunii. Iernile sunt relativ blande, uneori cu perioade scurte de temperaturi foarte coborate fata de media anuala a zonei. Verile sunt calduroase cu perioade mai lungi secetoase, intercalate cu perioade cu precipitatii abundente. Temperatura aerului prezintă importante variaţii lunare, anotimpuale şi anuale. Trăsăturile climatice ale oraşului sunt condiţionate de factori generali şi locali. De aici rezultă prezenţa unor temperaturi medii anuale de aproximativ 9 grade Celsius şi o amplitudine ce variază între 19,3 şi 27,6 grade Celsius.

Aspectul depresionar al reliefului, favorizează pătrunderea dinspre S-S.E. a maselor de aer şi stagnarea lor având drept consecinţă apariţia fenomenelor de inversiune termică. Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este de 700 mm, cu un maxim în lunile iunie-iulie şi cu un minim în martie. În general, curenţii de aer din sectorul vestic predomină în toate anotimpurile. Calmul predomină pe o bună parte din timpul anului (66%). Cele mai frecvente direcţii ale vântului bat din sectorul V. şi N.V. şi aduc cu ele umezeală. Prin pozitia sa, orasul Jibou se încadreaza în sectorul cu clima continentala moderata, caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii si este supus unei circulatii


10



vestice

predominante, în timpul iernii predomina invaziile de natura maritim-polara dinspre nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest, în cadrul activitatii ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord. Ca urmare, climatul orasului Jibou se caracterizeaza printr-un potential termic ridicat, amplitudini termice relativ scazute si cu precipitatii bogate. Odata cu dezvoltarea economico-sociala a orasului Jibou, dar si a municipiului Zalau, apele Somesului au devenit o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a platformelor industriale din cele doua orase. Puturile situate in lunca Somesului asigura satisfacerea cerintelor de apa potabila ale locuitorilor Jiboului.

d.) Geologia, seismicitatea; Relieful se caracterizeaza printr-o mare varietate, predominant deluros. Roca de

baza reprezentata de argile marnoase cenusii de varsta panoniana, acoperite de depozite de terasa de varsta cuaternara. Cea mai cunoscută formaţiune de acest tip este Formaţiunea de Jibou, care poate fi observată în ariile de sedimentare Gilău, Meseş şi Preluca. Ea se dispune peste structurile Dacidelor interne depăşind 1500 m grosime. Litologia constă din argile roşii siltice, care corespund ca loc de formare câmpiei de inundaţie, respectiv gresii roşcate, microconglomerate şi conglomerate polimictice care reprezentau umpluturi de canale.

Aria reprezentativă pentru Formaţiunea de Jibou se găseşte în Depresiunea Guruslău, în sectorul cuprins intre Jibou – Rona şi Benesat, aflorimentele putând fi urmărite pe ambele maluri ale Someşului. În general, depozitele roşii sunt lipsite de fosile, iar modestele descoperiri de vertebrate maastrichtiene de până acum constituie excepţia şi nicidecum, regula. Totuşi, datele paleontologice nu lipsesc, iar aceasta graţie existenţei în interiorul formaţiunii a unor depozite lacustre. În anumite nivele ale unor astfel de succesiuni, fosilele sunt chiar abundente.

Conform STAS 6054/84, adancimea limita de inghet este de 0,8-0,9 m.. Conform STAS 11000/1/93, amplasamentul studiat se incadreaza in macrozona cu grad de seismicitate VI. In conformitate cu prevederile normativului P 100-1/2006, zona localitatii Jibou se incadreaza in zona de seismicitate de calcul ,,F'', cu valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0,08 g si perioada de colt Tc=0,7 secunde. e.) Prezentarea proiectului pe specialitati; e.1. CONSTRUCTII / REABILITARE, MODERNIZARE CLADIRE Având în vedere necesităţile ambulatoriului privind reabilitarea, modernizarea, dotarea şi înfiinţarea de funcţiuni noi, s-a analizat modalitatea de impartire a spatiului, astfel incat sa fie asigurate cerintele esentiale de calitate, incadrarea in cerintele impuse de normele sanitare in vigoare si a cerintelor termotehnice optime a cladirii. Necesitatea realizarii acestor lucrari de interventie asupra cladirii Spitalului orasenesc Jibou in care functioneaza ambulatoriul, a fost determinata de Raportul de expertiza tehnica


11



nr. 179/2009, intocmit de expertul tehnic ing. Haraszy Gabor autorizat MTCT nr.06770 si de Raportul de audit energetic nr. 13/06.04.2009, executat de auditorul atestat pentru constructii MLPAT nr.00611 ing. Groza Othilia. Pentru a putea autoriza functionarea ambulatoriului s-au impus urmatoarele lucrari de baza in vederea modificarii compartimentarii initiale astfel incat sa fie asigurate cerintele functionale minime :

- Consolidarea fundatiilor prin camasuirea cu beton armat si plase sudate pe fetele exterioare de-a lungul axului D,19 si A si axele J-M si 10-18 , cel putin pe adancimea de inghet si rezolvarea problemelor cu colectarea si evacuarea apelor meteorice, conform planului de consolidare R02 si a planselor de detalii de fundatii anexate R03, R04, R05, R06, R07;

- Refacerea si consolidarea peretilor in corpul A de cladire dintre axele J-M si 10-18 care au avut destinatia de anexe - depozite, peretii sunt intr-o stare pronuntata de degradare datorita lipsei de intretinere a invelitorii, de aceea se propune demolarea si refacerea lor, iar pentru cei ramasi in stare acceptabila se propune rigidizarea prin camasuire cu plasa sudata si legarea lor cu o centura din beton armat monolit conform planselor R 08 si R 14;

- Rezolvarea problemelor structurale la sarpanta se va realiza prin inlocuirea elementelor degradate ale sarpantei : capriori, sipci si a elementelor de invelitoare tigle, coame, jgheaburi, burlane, dolii si pazii conform planurilor pentru dispunerea elementelor sarpantei R15, R16, R17 si planselor de detalii de sarpanta R18 si R19;

- Inlocuirea partiala a grinzilor din planseul de lemn acolo unde acestea sunt deteriorate si completarea elementelor planseului in zonele degradate conform plansei R15; completarea podinelor din scandura; in vederea micsorarii consumurilor energetice cu accent pe reabilitarea energetica a cladirii; se prevede realizarea izolatiei termice cu vata minerala vrac intre elementele planseului din lemn la toata cladirea si refacerea tavanelor in zonele deteriorate; toate elementele structurale realizate din lemn atat la planseul din lemn cat si la sarpanta vor fi tratate cu solutii intumescente si anitseptice.

- Inlocuirea integrala a invelitorii cu tigla ceramica, repararea si inlocuirea partiala a jgheaburilor si burlanelor deteriorate, montarea de pazii noi;

- Repartizarea funcțiunilor inițiale - cabinete de specialitate, sali de tratamente precum și a celor nou apărute, prin operațiuni de re-repartizare de încăperi și, acolo unde este cazul, remodelări de spații pentru adaptarea la noile funcțiuni, conform cerințelor beneficiarului, cu respectarea normelor actuale; aceasta se va realiza prin crearea de noi goluri si obturarea celor existente, sau prin realizarea de pereti de compartimentare noi; crearea de noi grupuri sanitare si modernizarea celor existente in conformitate cu cerintele Normei 695 din 15.08.2006 privind structura functionala a compartimentelor si serviciilor din ambulatoriu, conform plansei anexate R02;

− Se prevede realizarea unui tavan fals din placi de gipscarton pe structura metalica la toate incaperile cladirii care au inaltimea de 3,30m, respectiv 3,80m, la o inaltime utila de


12



− 3,00m pentru reducerea consumului energetic si marirea confortului termic; - Scaderea consumurilor energetice cu accent pe reabilitarea termica a cladirii prin

realizarea izolatiei termice la peretii exteriori cu polistiren cu grosimea de 10,00cm conform recomandarilor auditorului energetic si realizarea tencuielii exterioare la cladire cu pastrarea elementelor ornamentale de fatada, specifice cladirilor vechi din zona centrala a orasului;

- Inlocuirea tâmplăriei de lemn existente cu tamplarie din PVC si geam termopan la ferestre și uși exterioare pentru asigurarea unei mai bune etanseitati a cresterii izolatiei termice a cladirii și a ușilor interioare pentru asigurarea izolatiei fonice in incaperi;

- Se va reamenaja de asemenea, intrarea principală în policlinică, curtea interioara prin realizarea de pante usoare care sa asigure accesul persoanelor cu disabilitati locomotorii in ambele corpuri de cladire, la toate specialitatile ambulatoriului;

- Se va pastra pe cat posibil zona verde din incinta curtii ambulatoriului si se va amenaja corespunzator.

- Refacerea integrală a finisajelor interioare, în conformitate cu standardele actuale din domeniul sanitar : pardoseli cu gresie in grupurile sanitare si cu covor PVC special de trafic greu – tarkett in spatiile de circulatie, cabinete de consultatii si sali de tratament; placarea peretilor cu faianta, fara rosturi, pana la 1,50 m in toate grupurile sanitare si in cabinetele medicale in zona lavoarelor;

- Refacerea tencuielilor in zonele afectate de schimbarea tamplariei, de obturarea golurilor sau acolo unde aceasta a fost degradata; - Dotarea grupurilor sanitare pentru persoanele cu disabilitati cu accesorii specifice si prevederea unor spatii adecvate pentru a putea fi folosite de catre persoanele care se deplaseaza in fotolii rulante, conform Normativului NP 051/2001 adaptat la normele europene prin Documentul Tehnic de Instructiuni DTI - M.

- Dotarea cabinetelor cu mobilier de specialitate corespunzator, echipamente necesare, aparate de specialitate precum si cu aparatura electrica si electronica conform Ord. M.S.F. nr.609/2002; a salilor de tratament cu dotarile prevazute in O.M.S. 914/2006 cu mobilier si aparatura de specialitate; a spatiilor din salile de asteptare cu mobilier pentru pacientii care asteapta pentru consultatii. e.2. LUCRARI DE DEMOLARE Lucrarile de demolari necesare a se executa in vederea asigurarii cerintelor esentiale de calitate, incadrarea in cerintele impuse de normele sanitare in vigoare si a cerintelor termotehnice optime ale cladirii sunt : • demolarea peretilor de compartimentare interiori cu grosimea de 15,0 cm care sunt

realizati cu caramida plina care nu se mai pastreaza in noua compartimentare a cladirii propuse, in vederea maririi spatiilor pentru cabinete si Sali de tratament la cerintele normativelor in vigoare ; desfacerea portiunilor de ziduri in vederea realizarii de goluri pentru usi cu respectarea stricta a tehnologiei de executie date;

•


13



• desfacerea tencuielilor interioare la peretii in care se executa goluri pentru usi; • desfacerea tencuielilor interioare la tavane in vederea realizarii legaturii cu tencuiala

refacuta pe pereti sau pe tavane; • desfacarea placajelor din faianta si gresie din bai si laboratoare, in vederea realizarii unui

nou placaj si pardoseli; • desfacerea tencuielilor degradate de pe fatada exterioara in vederea realizarii

termoizolatiei cu polistiren; • demontarea usilor interioare si exterioare si a ferestrelor din lemn sau metal pentru

inlocuirea lor cu ferestre si usi din PVC ; • spargerea peretilor si a pardoselilor in vederea refacerii retelei de energie electrica

interioara, pozitionarea de noi prize, intrerupatoare si corpuri de iluminat, precum si pentru realizarea retelei de apa potabila si canalizare menajera pentru spatiile propuse;

• desfacerea elementelor din lemn degradate ale sarpantei in vederea inlocuirii cu altele noi, conform planselor anexate;

• desfacerea invelitorii din tigla si a sipcilor din lemn degradate pe care au fost fixate; • spatiul dintre grinzile planseului din lemn va fi curatat de umplutura de pamant existenta; • desfacerea jgheaburilor si burlanelor din tabla zincata in vederea inlocuirii lor cu altele noi; • desfacerea trotuarului de protectie si a treptelor de intrare in cladire pe zona unde se

realizeaza consolidarea; • desfacerea instalatiilor electrice si de alimentare cu apa si blindarea lor; • desfacerea sobelor din cahle de teracota existente ; e.3. LUCRARI DE INSTALATII SANITARE, TERMICE SI ELECTRICE

- Redimensionarea si inlocuirea integrală a instalațiilor electrice (tablouri de distributie, cabluri, conductori, prize, intrerupatoare, corpuri de iluminat), conform refuncționalizării propuse și a cerințelor dictate de furnizorii de echipamente si aparate.

- Dotarea cabinetelor de specialitate cu lavoare si sifoane de pardoseala; grupuri sanitare separate pentru pacienti si personal la fiecare cabinet de specialitate; grup sanitar unisex pentru persoane cu disabilitati dotat cu accesorii specifice , cate unul pentru fiecare corp de cladire;

- Redimensionarea si refacerea instalatiei de alimentare cu apa rece si calda, precum si cea de canalizare apa menajera cu racordarea noilor puncte de consum prevazute in cabinete si grupuri sanitare; realizarea unui camin de racord a obiectivului de investitii la reteaua de apa si canalizare menajera a orasului ;

- Realizarea instalatiei de incalzire si montarea corpurilor de incalzire pentru corpul de cladire care si-a schimbat destinatia din anexe in cabinete si sali de tratament.


14



e.4. CONSTRUCTII TROTUARE / AMENAJAREA TERENULUI In cadrul acestui obiect au fost prinse lucrarile de reamenajare a accesului in incinta spitalului pentru autovehicule, a trotuarelor pentru persoane:

• se vor reface trotuarele de protectie din jurul constructiei cu o latime minima de 1,00 m din dale prefabricate din beton, inclusiv rigolele de scurgere a apelor puviale;

• elementele de colectare si indepartare ale apelor pluviale de pe acoperisul cladirii (jgheaburile, burlanele) se vor racorda la reteaua de canalizare pluviala existenta in incinta;

• se va reface de asemenea, curtea interioara prin realizarea de pante usoare care sa asigure accesul persoanelor cu disabilitati locomotorii in ambele corpuri de cladire, la toate specialitatile ambulatoriului de acces si trotuarele spre ambulator prin curatarea si nivelarea zonelor deteriorate, se vor repara scarile de acces in fiecare corp de cladire, precum si rampele pentru persoane cu disabilitati si mame cu carucioare si se vor realiza accese noi cu scari si rampe de acces pentru toate cabinetele.

e.5. AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI In cadrul acestui obiect au fost prinse lucrarile de amenajare a spatiilor verzi:

• se vor amenaja zonele verzi din incinta ambulatoriului, in special cele din zona de acces in incinta;

• pentru amenajarea zonelor verzi se vor executa urmatoarele lucrari: delimitare a spatiilor verzi prin borduri, curatire teren, asezare pamant, fertilizare de baza, greblare, semanare gazon;

• zonele verzi vor mai cuprinde si plantare de arbusti si plante perene.

f.) Devierile si protejarile de utilitati afectate ; Datorita faptului ca lucrarile prevazute in prezentul proiect ar putea sa afecteze retelele sau utilitatile existente in incinta, se va lucra cu grija la lucrarile de sapaturi in zonele in care se prevad consolidari sau la realizarea sapaturilor pentru racordurile instalatiilor de apa sau canalizare. Sapaturile se vor face numai manual pentru a putea fi supravegheate atent tot timpul executiei. . g.) Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea lucrari definitive si provizorii;

Sursa de apa - alimentarea cu apa potabila si de consum pentru activitatea desfasurata in cadrul ambulatoriului este asigurata de la reteaua de apa a orasului;

Canalizarea apelor menajere din ambulatoriu este racordata la reteaua de canalizare a orasului, canalizarea apelor pluviale este rezolvata prin rigole de suprafata si la reteaua de canalizare pluviala de incinta care este racordata la reteaua de canalizare pluviala a orasului.


15



Energia electrica este racordata la reteaua de energie electrica a orasului, in PTZ- si prin tabloul general situat in gangul de intrare in Ambilatoriu, la fiecare corp de cladire. Reteaua interioara, nu mai corespunde cerintelor de siguranta in exploatare datorita vechimii materialelor din care a fost realizata, astfel prin proiect se propune inlocuirea acesteia cu o retea noua realizata cu materiale noi cu caracteristici corespunzatoare cerintelor de functionare a aparatelor care se vor achizitiona. Lucrarile de demontare a instalatiei electrice se vor realiza numai dupa ce intreaga instalatie electrica a fost scoasa de sub tensiune. Pentru asigurarea iluminatului in cazul aparitiei unor defecte in cadrul instalatiei electrice interioare s-a prevazut un circuit pentru iluminatul de siguranta, care va fi alimentat inaintea intreruptorului general al T.E.G. Iluminatul de siguranţă s-a prevăzut pentru evacuarea spre căile de acces şi este realizat cu corpuri de iluminat cu acumulatori, tip „indicator luminos” (luminobloc) cu inscripţia „IEŞIRE”. Pentru marcarea hidrantior interiori se vor utiliza aceleaşi tipuri de corpuri de iluminat cu acumulator cu inscripţia „HIDRANT”. Acumulatorii vor fi de tip Ni-Cd cu autonomie minim 1 oră şi timp maxim de reîncărcare de 24 ore. Pentru protejarea cladirii impotriva descarcarilor electrice din atmosfera este prevazuta o retea de captare grad de protectie IPT IVi racordata prin doua coborari la o priza de pamant artificiala. Se va urmari refacerea acestei retele in urma reabilitarii fatadei si invelitorii pentru functionarea ei in bune conditii.

Gaze - Centrala temica a Ambulatoriului este in corpul A de cladire, functioneaza pe gaz si este alimentata prin reteaua interioara de gaz, traseul acesteia nu este afectat de lucrarile care se executa la corpul A al Ambulatoriului.

Sistemul de incalzire este rezolvat prin intermediul centralei pe gaz tip Carvenia Pensotti de 50KW La reteaua de gaz nu se fac interventii.

Se va proiecta extinderea instalatiei de incalzire si apa calda, pentru corpul de cladire situat intre axele H – M si 10-18 care datorita modificarilor de compartimentare a spatiilor si a noilor functiuni, necesita incalzirea acestora. Telefonia si retelele de internet si cablu, vor fi refacute, din aceleasi considerente de neconcordanta, datorita modificarii compartimentarii spatiilor si modificarii functiunilor acestora. Traseele lor vor fi stabilite prin proiect, astfel incat ele sa poata fi realizare impreuna cu reteaua interioara de energie electrica, lucrarile de spargeri sa fie cat mai putine.. Organizarea de santier - Pentru o buna organizare a activitatii de executie, antreprenorul este obligat sa asigure o structura de organizare, care sa cuprinda personal calificat, cu experienta si suficient numeric pentru a putea respecta programul lucrarilor de constructii si prevederile contractului. Antreprenorul trebuie sa asigure un responsabil tehnic, care sa fie inginer atestat tehnico-profesional, cu cel putin zece ani de experienta in realizarea de proiecte similare, care va verifica lucrarile din partea antreprenorului.


16



Antreprenorul va

asigura alimentarea cu apa pentru procesul tehnologic, dar si apa potabila pentru echipa de lucru deoarece reteaua existenta va fi dezafectata; va face aranjamente pentru asigurarea cu energie electrica a santierului pe perioada derularii lucrarilor de constructie ; va intretine utilajele si echpamentele folosite in executie in cele mai bune conditii ; va asigura pe santier un climat de ordine si siguranta pentru personalul muncitor. Laboratoarele contractantului (ofertantului) şi testele sunt în sarcina sa: constructorul va asigura prelevarea de probe care vor fi analizate într-un laborator autorizat.Curăţenia pe şantier : este obligaţia constructorului şi constă în asigurarea unor spaţii de depozitare a materialelor,fronturi de lucru si căi de acces libere, care să nu determine accidente de muncă. La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute de legislaţia în vigoare. Se vor realiza instructajele de protectie a muncii pentru muncitori, specifice fiecarei categorii de lucrari care se va executa. Legile şi normativele nu sunt limitative. Conducerea şantierului este datoare să ia orice măsuri de protecţie a muncii necesare desfăşurării în deplină siguranţă a muncii pe şantier. După terminarea lucrărilor se vor evacua toate materialele rămase, se vor dezafecta terenurile şi platformele de lucru ocupate de constructor si vor fi predate beneficiarului conform cerintelor.

Semnalizarea, iluminarea , paza si curatenia in santier

Iluminarea in incinta santierului se face astfel incat sa poata fi evitate accidentele pentru persoanele care au acces in incinta dupa lasarea serii. Vor fi semnalizate cu pancarte avertizoare masurile de prevenire a accidentelor de munca, in functie de caracteristicile fiecarui punct de lucru. Santierul va fi asigurat impotriva furturilor si a actelor negative prin inchiderea accesului in zonele de lucru dupa terminarea programului de lucru a executantului. Antreprenorul va organiza si intretine in locuri cat mai usor accesibile posturi de prim ajutor pe toata durata lucrarilor. Pe toata durata lucrarilor de constructie, incinta santierului va fi tinuta permanent in stare de curatenie.

Protecţia mediului - Pentru a diminua impactul asupra mediului pentru zona studiată se formulează propuneri şi măsuri de intervenţie urbanistică ce privesc:

- Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare . - Epurarea şi preepurarea apelor uzate; dezinfectia apelor uzate rezultate in

cabinetele de specialitate din ambulatoriu se va face printr-un aparat de neutralizare al apelor uzate intermediar si ulterior se deverseaza in reteaua de canalizare publica a localitatii;

− Depozitarea controlată a deşeurilor; deseurile periculoase din ambulatoriu se colecteaza in ambalaje autorizate si se transporta in recipiente speciale la depozitul intermediar de deseuri periculoase al spitalului , amplasat in incinta acestuia si se preiau de catre firma specializata in domeniu autorizata SC IF TEHNOLOGII SRL, Cluj - Napoca .


17



Eliminarea finala

si transportul se asigura decatre firma specializata in baza contractului nr.16 / 15.01.2009 . Deşeurile de tip menajer, care rezulta din activitatea din ambulatoriu, se vor colecta si depozita selectiv in pubele pe platforma gospodareasca amenajata in

curtea ambulatoriului, modul de gospodărire a acestora se va face conform legislaţiei

în vigoare. Nu sunt necesare instalaţii pentru epurarea gazelor reziduale. Sursele de zgomot sunt vocea umană şi activitile specifice, nefiind necesare amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva zgomotului şi a vibraţiilor.

- Organizarea sistemelor de spaţii verzi si intretinerea lor; - Prevenirea producerii riscurilor naturale;

h.) Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea; Amplasamentul Ambulatoriului de specialitate de pe langa Spitalul orasenesc Jibou, se afla pe strada 1 Decembrie 1918, la nr. 5, in zona centrala a orasului Jibou. Accesul principal se realizeaza din strada principala printr-o poarta cu deschiderea de 3,50m si inaltimea libera de 5,20m, prin gangul acoperit ce desparte cele doua corpuri de cladire. Spatii de parcare in interiorul curtii nu exista, dar accesul in curte se poate face cu autoturismul. Parcarea se poate asigura in spatiile de parcare existente in imediata apropiere a intrarii, conform planului de situatie anexat. i) Trasarea lucrărilor; Lucrarile de trasare cuprind doua etape: - etapa anterioara lucrarilor deconstructii si care cuprinde lucrarile de demolare; - etapa de realizare a lucrarilor de constructii si care se refera in special la pozitia noilor pereti si a golurilor existente care se obtureaza, respectiv a celor noi care se creeaza, dar si la pozitia traseelor pentru conductele de apa, canalizare, instalatii termice si electrice care se refac sau se executa din nou.

Pentru stabilirea dimensiunilor elementelor noi, se vor lua ca baza elementele de constructii existente, masuratorile facandu-se pe baza planselor de executie din proiectul tehnic si a specificatiilor din memoriile tehnice pe specialitati si a caietelor de sarcini.

Receptia lucrarilor de trasare se va face , verificandu-se: respectarea la trasarea pe teren a prevederilor din planurile de executie precum si pozitia in teren a punctelor caracteristice si a dimensiunilor contururilor elementelor de constructii trasate. Antreprenorul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de investitor. Orice modificare de cote faţă de proiect se va justifica printr-o dispozitie de santier si se va consemna în procesul - verbal de lucrări ascunse semnat de constructor si beneficiar .


18



j) Antemăsurătoarea;

Cuprinde calculul cantitatilor de lucrari pentru urmatoarele obiecte, necesare a se efectua pentru realizarea obiectivului REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE AMBULATORIU DE SPECIALITATE AL SPITALULUI ORASENESC JIBOU: Obiect 1- CONSTRUCTII / REABILITARE SI MODERNIZARE CLADIRE Obiect 2 - LUCRARI DE DEMOLARE Obiect 3 - CONSTRUCTII TROTUARE / AMENAJAREA TERENULUI

Obiect 4 - AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Obiect 5 - ORGANIZARE DE SANTIER

Intocmit,

Ing. CRISTEA ELVIRA


19



+

2.2 MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI 2.2.1. MEMORIU TEHNIC PENTRU LUCRARILE DE DEMOLARE Lucrarile de constructii si instalatii care se realizeaza la acest obiectiv in vederea

reabilitarii si modernizarii cabinetelor si salilor de asteptare se refera la: - demolarea unor pereti interiori de compartimentare sau structurali in vederea recompartimentarii acestor spatii; - desfacerea tencuielii pe portiunile degradate; - desfacerea tamplariei existente in vederea inlocuirii cu tamplarie din PVC cu geam termopan; - desfacerea placajelor de gresie si faianta din bai, cabinete, sali de tratament; - desfacerea invelitorii existente si a sipcilor, iar pe unele portiuni, desfacerea elementelor de sarpanta si planseu din lemn deteriorate; - desfacerea instalatiei electrice pentru prize si iluminat;

Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze: - incetarea activitatilor din interiorul constructiei; - suspendarea utilitatilor: apa, energia electrica, energie termica; - asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru vecinatati (spatiile utilizate de catre Laboratorul MRF din Corpului B - in cadrul caruia nu se realizeaza modificari structurale sau functionale) si a utilitatilor necesare pentru organizarea de santier; - evacuarea din constructie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier, echipamente. Demontarea si demolarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:

1. Dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalatii functionale: - instalatia de apa se va demonta pe portiunile in care acestea traverseaza incaperile sau din dulapurile sanitare, prin taierea cu aparat de taiat teava; tevile care au fost introduse prin pereti, se vor obtura si vor ramane; - instalatia de canalizare, daca se poate folosi traseul conductelor initiale, acestea se vor scoate si schimba, daca nu este acelasi traseu, vor ramane in elementele de constructie; - instalatia de energie electrica se dezafecteaza dar nu se recupereaza decat corpurile de iluminat, prizele si intrerupatoarele; 2. Demontarea partilor de elemente si a elementelor de constructie;

2.a. Demolarea partilor de constructie nedemontabile: - peretii de compartimentare realizati din zidarii nestructurale cu grosimea de 15 cm, din

Corpul A se vor desface conform planselor anexate, in totalitate sau in altii se vor realiza goluri noi;


20



− se vor

demola peretii din axele :12, intre axele K si M, iar peretii din axul 6, 16 si 19 se vor demola partial si pe axele B, I si J pentru marirea spatiilor sau pentru realizarea de goluri de usi sau marirea golurilor de ferestre;

− peretele din axul M, intre axele 10 si 18, se va demola de tot, fiind foarte deteriorat din cauza intemperiilor si se va reface complet din zidarie de caramida cu grosimea de 30,00 cm;

− - peretii care se demoleaza in totalitate, conform specificatiilor din plansele de detalii

R08, se vor desface cu grija, prin desfacerea caramizii una cate una, in asa fel incat sa fie recuperate cat mai multe caramizi; - golurile care se realizeaza in peretii existenti se traseaza pe perete si se executa conform tehnologiei prezentata in caietul de sarcini pentru demolari si a planselor de detalii, R09, R10, R11;

- desfacerea tencuielilor deteriorate de pe peretii si tavanele care nu se demoleaza sau a celei din jurul golurilor pentru ferestre afectate, precum si a tencuielilor din zonele in care s-au demolat peretii de compartimentare care nu mai corespund;

- desfacerea placajelor din faianta si gresie din baile existente. - desfacerea tencuielii deteriorate de pe fatada exterioara in vederea refacerii si a montarii

termoizolatiei cu polistiren; se va desface numai dupa montarea schelei exterioare, pentru siguranta muncitorilor care lucreaza;

2.b. Desfacerea partilor de constructie demontabile: - desfacerea tamplariei din lemn sau metal, usi si ferestre, cu grija pentru a nu se deteriora elementele de zidarie in care sunt fixate, dar si elementele care se desfac pentru recuperarea lor in vederea valorificarii prin predarea la centrele de recuperare deseuri din metal, sau vinderea lor la terti in vederea refolosirii; - desfacerea invelitorii de pe acoperis, tigla ceramica profilata, inclusiv a sipcilor din lemn ; selectarea tiglelor si coamelor in stare buna in vederea valorificarii; utilizarea sipcilor la diverse lucrari sau valorificarea lor ca deseuri din lemn; - desfacerea cu grija a capriorilor deteriorati fara a fi afectate celelalte elemente ale sarpantei, in vederea inlocuirii lor cu altii noi; - desfacerea jgheaburilor si burlanelor de la invelitoarea existenta si a elementelor de prindere si sustinere a acestora cu grija pentru a putea fi refolosite sau valorificate. - demontarea corpurilor de incalzire existente radiatoare din otel in vederea spalarii si refolosirii; - demontarea corpurilor de mobilier de baie din grupurile sanitare.

2.c. Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de constructie, rezultate din demontarea si demolarea constructiilor proprietate publica, cuprind urmatoarele faze: - se dezmembreaza elementele de constructie si instalatiile demontate, se recupereaza componentele si produsele refolosibile si se sorteaza pe categorii; - se transporta deseurile nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute pentru umpluturi, pentru reintegrarea in natura sau pentru a fi transportate la platformele de gunoi. - reconditionarea produselor de constructie recuperate din demontare, in vederea refolosirii, prin operatiuni simple (curatarea tiglelor si coamelor si a usilor si ferestrelor, indreptarea jgheaburilor si burlanelor care nu sunt degradate);


21



- reciclarea

materialelor rezultate din demolare corpuri ceramice pline, prin refolosirea acestora ca materiale in vederea realizarii noilor pereti ;

Intocmit, Ing. Hendea Otilia

2.2.2. LUCRARI DE CONSTRUCTII, REABILITARE SI

MODERNIZARE CLADIRE MEMORIU DE ARHITECTURA

Ambulatoriul din cadrul Spitalului Orasenesc Jibou, este amplasat in centrul localitatii Jibou, pe strada 1 DECEMBRIE 1918, Nr. 5, jud. Salaj, pe un teren aflat in proprietatea beneficiarului ORASUL JIBOU reprezentat prin primar BALANEAN EUGEN.

In cadrul Spitalului orasenesc, ambulatoriul desfăşoară ca activitate de bază asistenţa medicală de specialitate pentru bolnavii trataţi în regim de ambulatoriu de specialitate, a caror probleme de sanatate nu impun internarea. Finalizata în anul 1906, cladirea in care functioneaza Ambulatoriul a avut diverse destinatii, dar in principal pentru institutii publice.

Cladirea este amplasata pe un teren , aflat în proprietatea orasului Jibou, cu o suprafata de 3950 mp si este formata din doua corpuri de cladire A si B situate de-o parte si alta a unei curti interioare cu acces direct din piata 1 Decembrie 1918, in zona centrala a orasului, cu acces usor din toate directiile.

Suprafata construita totala a cladirii este de 763,76 mp din care 375,84 mp la Corp A si 387,92 la Corp B. Ambulatoriul integrat de Specialitate al Spitalului Orăşenesc Jibou deserveşte total de aproximativ 67.000 de locuitori care provin din mediul rural, cele 15 comune arondate si din oraş, de aceea se impune ridicarea standardelor de calitate a serviciilor medicale si îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru personalul medical.

Cladirea care face obiectul prezentei documentaţii cuprinde functiunile corespunzătoare ambulatoriului, cabinetele medicale, laboratoarele si salile de tratamente, amplasate la parterul cladirii intr-o zona cu acces imediat si usor pentru pacienti.

In scopul cresterii calitatii serviciilor medicale si a respectarii normativelor in vigoare din domeniul sanatatii, beneficiarul va reabilita si moderniza cladirea ambulatoriului de specialitate.

Situatia existenta: Finalizata in anii 1900, cladirea a fost realizata cu materiale locale, cu o structura cu pereti portanti din zidarie de caramida plina si fundatii continui din zidarie de piatra sub acestea. Fundatiile au fost realizate din zidarie de piatra din surse locale (calcar) imbinata cu mortar pe baza de var si elevatii din zidarie de piatra sub zidurile portante. La constructiile anexe de la Corpul A fundatiile sunt directe ,rigide continui sub ziduri realizate din beton ciclopian si elevatii din beton simplu. Peretii portanti exteriori sunt din caramida presata arsa de tip rural, avand grosimea de 50 cm la exterior si interior de 37,5 cm sau 25 cm, iar la anexele si extinderea de la corpul B realizate in anii 1990, ziduri


22



din caramida GVP

cu grosimea de 30 cm la peretii exteriori , respectiv 25 cm la peretii interiori. Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida plina cu grosimea de 15 cm. Planseul peste parter este din grinzi de lemn de rasinoase, iar planseul peste demisol din bolti si arce de zidarie de caramida plina si umplutura intre grinzile de lemn. Sarpanta are structura realizata din lemn ecarisat de rasinoase tip macaz cu una , doua sau patru pante.

Elementele de finisaj sunt, pardoselile cu strat suport din beton si strat finit din ciment sclivisit pe scari, holuri de acces, pardoseli din mozaic in toate cabinetele de consultatie si salile de tratament , in farmacie pardoseli din covor PVC si gresie in toate grupurile sanitare ale ambulatoriului. Tencuieli driscuite si strop de ciment la peretii exteriori, tencuieli cu mortar de var la tavane pe sipci si trestie, tamplarie cu ferestre duble din rasinoase si foi de geam simple, usi exterioare din rasinoase vopsite cu vopsea in ulei, in doua canate si supralumina si intr-un canat la interior cu sau fara geam simplu. Zugravelile interioare si exterioare sunt realizate simple in culori de apa (spoieli), cu glet de ipsos la peretii interiori vopsit in ulei pe inaltimea de 1,50m si placaje din faianta in bai. Invelitoarea este din tigla ceramica solzi in patru ape pe cladirea de la strada a ambulatoriului si in doua ape la corpul A, respectiv intr-o apa la corpul B si anexele de la corpul A si B.

Alimentarea cu apa potabila, este realizata de la reteaua de apa a orasului. Canalizarea apelor menajere este racordata la reteaua de canalizare a orasului, canalizarea apelor pluviale este rezolvata prin rigole de suprafata si este canalizata la reteaua de canalizare pluviala a orasului.

Sistemul de incalzire este rezolvat prin intermediul centralei pe gaz, in toate corpurile de cladire. Instalatiile de incalzire interioare au fost schimbate, la fel si corpurile de incalzire cu radiatoare din otel. Realizarea apei calde menajere este rezolvata cu boilere electrice de mica capacitate 8,0 – 10,0l in cabinete.

Instalatiile electrice existente sunt vechi, realizate cu conductoare din aluminiu, cu sectiuni necorespunzatoare pentru consumatorii existenti.

Prin modernizarea acestui ambulatoriu se vizează în primul rând dezvoltarea unui sistem de prevenire şi tratare modern, performant, dotat cu echipamente si aparate moderne, usor accesibil tuturor categoriilor de persoane afectate, precum şi a unui sistem eficient de servicii ambulatorii conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 923/16.iulie 2004, care sa cuprinda toate specialitatile tratate in spitalul orasenesc Jibou. Situatia propusa: Lucrarile de constructii si instalatii care se realizeaza la acest obiectiv In vederea modernizarii cabinetelor se refera la: demolarea unor pereti interiori de compartimentare, obturarea sau crearea de goluri in vederea recompartimentarii spatiilor, schimbarea usilor si ferestrelor, inlocuirea pardoselilor din cabinete, sali de tratament si holuri, Sali de asteptare, schimbarea partiala a sarpantei sau a unor elemente a acesteia si invelitorii existente cu invelitoare din tigla ceramica, refacerea sistemului de iluminat,


23



sistemului

electronic si informatic, refacerea instalatiei de apa rece si canalizare menajera si pluviala, realizarea sistemului de incalzire pentru fostele anexe, refacerea grupurilor sanitare separate pentru bolnavi, copii si adulti, pentru personal si amenajarea a doua grupuri sociale pentru persoane cu disabilitatii, refacerea fatadelor, refacerea sistemului de alarmare in caz de incendiu si al hidrantilor interiori, realizarea rampelor de intrare pentru mame cu copii in carucior si persoane cu disabilitatii, refacerea trotuarului de protectie ambulatoriu, amenajarea de spatii verzi. Toate cabinetele, salile de tratamente si laboratoarele se vor reamenaja si redistribui in conformitate cu prevederile O.M.S. 914/2006. Dupa realizarea lucrarilor de modernizare si reabilitare, ambulatoriul va avea urmatoarele circuite si functiuni:

Fisierul pentru adulti este prevazut la parterul cladirii in Corpul A in apropierea gangului de acces in ambulatoriu cu o suprafata de 5,00 mp, cu un ghiseu pentru informatii si dirijarea pacientilor precum si fisierele pentru evidenta acestora. Acest punct de informare, indrumare si evidenta are intrarea de pe o terasa acoperita cu acces distinct din curtea interioara printr-o scara de acces sau o rampa pentru mame cu caruciorul sau persoane cu disabilitati. Din acest punct se poate ajunge la oricare dintre cabinetele de specialitate, fiecare avand scara de acces si rampa pentru persoane cu disabilitati.

Pentru pacientii copii, fisierul este prevazut cu acces distinct din sala de asteptare de la Cabinetul de pediatrie, la care se ajunge pe un circuit separat de cel al adultilor. Accesul pacientilor la cabinetul de pediatrie se poate face printr-o scara existenta aproape de fisierul adultilor sau pe rampa pentru persoanele cu disabilitati si mame cu carucioare de copii.

Specialitatile medicale prevazute sa functioneze in unitatea reabilitata si distributia lor pe corpuri din curtea interioara, este urmatoarea:

CORP A - PARTER FISIER ADULTI S = 5,00 mp;

PEDIATRIE: Cabinet consultatii pediatrie S = 19,80 mp; Sala tratamente pediatrie S = 17,08 mp; Sala de asteptare pediatrie S = 5,00 mp; Fisier pediatrie S = 2,40 mp; OFTALMOLOGIE: Cabinet consultatii oftalmologie S = 17,88 mp; Sala tratamente oftalmologie S = 16,00 mp; Sala de asteptare oftalmologie S = 11,66 mp; ORL: Cabinet consultatii ORL S = 19,63 mp; Sala tratamente ORL S = 16,17 mp; GINECOLOGIE: Cabinet consultatii obstetrica-ginecologie S = 17,67 mp; Sala tratamente obstetrica-ginecologie S = 19,53 mp; Sala de asteptare obstetrica-ginecologie S = 5,77 mp;


24



CHIRURGIE:

Cabinet consultatii chirurgie S = 16,00 mp; Sala tratamente chirurgie S = 16,00 mp; Sala de asteptare chirurgie S = 11,38 mp; CORP B - PARTER RADIOLOGIE: Grafie S = 20,73 mp; Sas S = 5,94 mp; Masa de comanda S = 3,06 mp; R.X. S = 37,20 mp; Sala de asteptare S = 22,20 mp; Laboator foto S = 4,60 mp; Laborator S = 9,20 mp; M.R.F. S = 26,75 mp; Masa de comanda S = 8,06 mp; INTERNE: Cabinet consultatii interne S = 17,65 mp; Sala tratamente interne S = 16,37 mp; Sala de asteptare (comuna interne si recuperare, medicina fizica si balneologie ) S = 14,04 mp; Hol S = 4,40 mp; RECUPERARE,MEDICINA FIZICA SI BALNEOLOGIE : Cabinet consultatii rec., med. fizica si balneol. S = 16,00 mp; PNEUMOLOGIE : Cabinet consultatii pneumologie S = 17,17 mp; Sala tratamente pneumologie S = 17,90 mp; Sala de asteptare pneumologie S = 16,15 mp; DERMATOVENEROLOGIE:Cabinet consultatii dermatovenerologie S = 23,85mp; Sala tratamente dermatovenerologie S = 16,40 mp; Sala de asteptare dermatovenerologie S = 12,25 mp; Principalele caracteristici constructive ale obiectivului: - regim de inaltime…………………………….. Dpartial+P; - inaltimea utila existenta…………….3,80 m(3,30 m; 2,65 m); - inaltimea utila propusa……………..3,00 m(3,00 m; 3,00 m); - inaltimea maxima la streasina………….……….4,55 m; - inaltimea maxima la coama……………………....8,02 m; Corp A Sc = 375,84 mp Demisol Aria utila demisol = 29,20 mp Parter Aria utila parter = 294,93 mp Corp B Sc = 387,92 mp Demisol Aria utila demisol = 30,40 mp Parter Aria utila parter = 306,01 mp


25



In urma

breviarului de calcul pentru evaluarea termica a cladirii Ambulatoriului intocmit de auditorul energetic atestat ing. Groza Othilia si a Raportului de expertiza tehnica nr. 179/2009, intocmit de expertul tehnic ing. Haraszy Gabor autorizat MTCT nr.06770, rezulta ca starea generala a corpului de cladire luata in ansamblu este buna dar este necesară rezolvarea aspectelor legate consolidari partiale ale elementelor de constructii care nu afecteaza starea generala a structurii si care au aparut datorita lipsei de intretinere si reparare a cladirii si rezolvarea problemelor cauzate de pierderile de energie termică, datorită faptului că ferestrele şi uşile clădirii nu mai izolează corespunzător, problemelor aparute datorita instalatiei electrice veche care nu mai corespunde necesitatilor, astfel ca, se impun o serie de solutii pentru reabilitarea elementelor structurale, nestructurale si de instalatii. Inlocuirea ferestrelor existente cu ferestre termoizolante cu cercevele din PVC , cu min. doua foi de geam cu distantanta de min. 12 mm si cu suprafata tratata LowE. Fixarea timplariei exterioare va fi facuta cu dibluri din lemn si spuma poliuretanica, iar etansarea va fi realizata cu garnituri de etansare pentru izolare si pentru protectia conturului tamplariei exterioare din fasii termoizolatoare de polistiren expandat de 4 cm grosime dispuse pe glafurile exterioare, orizontale si verticale ale ferestrelor. La inlocuirea usilor de la intrare in cladire cu usi din PVC si geam termopan vor fi prevazute dispozitive de inchidere automata, iar usile interioare se vor realiza din panouri de tamplarie PVC pline. Realizarea termoizolatiei cu polistiren cu grosimea de 10 cm la peretii exteriori ai intregului corp de cladire, pe toata fatada. La executia termosistemului se vor respecta: calitatea materialelor de izolatii, grosimea materialelor termoizolatoare atat pentru peretii exteriori cat si pentru soclu – polistiren expandat cu grosimea de 10cm, in special in zonele de punti termice pentru continuitatea straturilor termoizolante; se va realiza izolatia cu vata minerala vrac, la planseul cu grinzi din lemn, izolatia buiandrugilor de la golurile de demisol si parter; realizarea tencuielilor exterioare cu tencuiala nobila decorativa peste stratul de termoizolatie din polistiren, plasa de fibra si glet, conform specificatiilor din caietul de sarcini. Stratul suport trebuie sa aiba indepartat finisajul existent daca suprafata lui nu este rigida si stabila. Verificarea aderentei stratului de tencuiala de stratul de rezistenta (zidarie sau beton) se poate face prin ciocanire. Acolo unde sunetul nu este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente si la refacerea ei. Stratul suport nu trebuie sa prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adancimea mai mare de 10 mm). In caz contrar, tencuiala se va inlatura si se va reface. Abaterile de la planeitate ale stratului suport trebuie sa fie de max. 10 mm (masurati pe toate directiile sub dreptarul de 2 m lungime). Diferentele de planeitate mai mici de 10 mm pot fi preluate prin stratul de mortar adeziv pentru lipirea placilor termoizolante. Pentru defectele de planeitate mai mari de 10 mm, dupa caz, se polizeaza bavurile sau se umplu intrandurile cu mortar de tencuiala.


26



Stratul

termoizolant este realizat din placi termoizolante din polistiren expandat ignifugat. Stratul termoizolant este aplicat pe suprafata exterioara a peretelui prin lipire si prin fixare mecanica suplimentara, prin intermediul diblurilor rozeta. Lipirea placilor de polistiren presupune aplicarea mortarului adeziv pe spatele placilor, sub forma unui cordon perimetral de cca. 5 cm latime si cca. 2 cm grosime (amplasat la cca. 2 cm de margine) completat cu 3-5 ploturi, relativ circulare, amplasate la distanta egala pe linia mediana a placii. Fixarea diblurilor rozeta se va face numai dupa uscarea mortarului de lipire a placilor termoizolante (minimum 24 de ore de la aplicarea placilor termoizolante care urmeaza a fi fixate mecanic), amplasarea lor (cca. 4 dibluri/m2) dar fiecare placa termoizolanta debitata, in functie de marime, trebuie sa fie fixata mecanic cu cel putin un diblu. Locasurile pentru plantarea diblurilor rozeta se executa cu o masina rotopercutanta prevazuta cu un burghiu avand diametrul de 8 mm si lungimea necesara pentru ca mandrina masinii sa produca pe suprafata placii termoizolante din polistiren o amprenta cu adancimea de cca. 3 - 4 mm, fixarea in diblurile rozeta, a cuielor din PVC se va face prin batere cu un ciocan (avand masa de cca. 1-1,5 kg). Stratul de protectie a polistirenului se realizeaza din mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla. Pe lungimea muchiilor verticale iesinde ce apar la intersectiile diferitelor planuri de fatada se realizeaza o intarire locala cu un profil special de colt. Gletuirea se prelungeste putin peste marginile plasei, astfel incat sa se realizeze o racordare plana cu suprafata stratului de polistiren. Stratul de glet, care are rol de fixare a tencuielii decorative de stratul de protectie a termoizolatiei. Dupa uscarea stratului de mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla (minimum 3 zile de la aplicare), cu o zi inainte de aplicarea stratului de tencuiala decorativa, se aplica (cu o rola sau bidinea) un strat nediluat de grund, pe o suprafata ce poate fi acoperita in ziua urmatoare cu tencuiala decorativa. Grosimea stratului de tencuiala este de 2-3 mm (pentru mortarul cu granulatie 0-1 mm) respectiv 3-4 mm (pentru mortarul cu granulatie 0-2 mm). Pentru aplicarea mortarului decorativ se recomanda ca suprafata fatadei sa fie impartita in zone (eventual delimitate cu banda autoadeziva) care sa poata fi acoperite in regim de lucru continuu, cu o cantitate de mortar corespunzatoare. Acest lucru este valabil si in cazul in care fatada are zone care urmeaza sa fie finisata in culori diferite. Pentru obtinerea unei nuante uniforme este recomandabil ca tencuiala decorativa aplicata pe o fatada sa fie realizata din acelasi lot de material. In timpul lucrarilor, tencuiala proaspata trebuie sa fie protejata impotriva precipitatiilor sau a insoririi puternice. Inlocuirea în totalitate a invelitorii cu tigla ceramica profilata deoarece invelitoarea existenta este foarte degradata, împreuna cu sipcile din lemn de brad pe care se reazema si care nu mai corespund ca rezistenta. In vederea recompartimentarii spaţiilor existente conform cerintelor Normei 695 din 15.08.2006 privind structura functionala a compartimentelor si serviciilor din spital, se prevad obturari de goluri prin zidirea acestora cu blocuri ceramice si mortar de var-ciment cu


27



respectarea

tehnologiei de executie data de proiectant prin caietul de sarcini si planse cu detalii de executie , realizarea de pereti din gipscarton pe structura metalica si izolatie din vata minerala. Pentru asigurarea fluxurilor si a circuitelor conform prevederile O.M.S. 914/2006 si a Normativul NP 051/2001 - pentru persoanele cu disabilitati si a Normativului NP 063/2002 privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor, s-a impus realizarea unor rampe de acces in cladire, a persoanelor cu disabilitati si a mamelor cu carucioare. Refacerea integrala a instalatiei electrice cu conductoare de cupru, montate in tuburi PVC sub tencuiala si echiparea cu corpuri de iluminat si prize s-a impus pentru respectarea normativelor in vigoare. Este necesara si refacerea iluminatului de siguranta la ambele nivele, a iluminatului exterior de incinta care se va realiza cu corpuri de iluminat amplasate deasupra intrarilor principale. Lucrarile de tencuieli interioare cuprind si lucrarile de reparatii pe langa tamplarie, golurile si santurile ramase dupa inlocuirea instalatiilor din cladire executindu-se si in acest caz finisajele in stil asemanator cu peretii alaturati. Se vor reface total zugravelile, in vederea satisfacerii conditiilor de exploatare impuse de normele sanitare in vigoare. Toate suprafetele peretilor si tavanelor se vor curati in prealabil de straturile mai vechi de zugraveala si se vor gletui cu glet special grosier si fin, dupa caz, se vor slefui pina la obtinerea unor suprafete netede si uniforme. Pentru fixarea corespunzatoare a straturilor de glet si vopsea peretii se vor folosi in mod obligatoriu cu amorse. Refacerea placajelor si pardoselilor din grupurile sanitare se face prin placarea peretilor cu faianta glazurata, fara rosturi pana la 1,50 m si placarea pardoselilor cu gresie antiderapanta. Mobilarea bailor se va realiza cu obiecte sanitare din portelan sanitar, iar in baile pentru persoanele cu disabilitati mobilarea se va face in conformitate cu cerintele Normativul NP 051/2001-pentru persoanele cu disabilitati. Pentru refacerea pardoselilor din holuri, sali de asteptare, cabinete, sali de tratament si laboratoare, se va proceda la pregatirea corespunzatoare a stratului suport si realizarea noii pardoseli din tarket, conform tehnologiei specifice. Tarket-ul este o pardoseala din PVC antifungic, bun izolator fonic, tratat ignifug, antistatic, anti bacterian si cu tratament polyuretanic de suprafata pentru intretinerea aspectului si garantarea durabilitatii pana la 10 ani, in conditiile de montaj si exploatare emise de producator si puse in opera de echipele de montaj specializate.Este rezistent la trafic intens si extrem intr-o gama larga de culori si modele (culorile si modelele se vor alege de catre beneficiar). Specificatiile tehnice ale produsului: compact, intarit printr-o retea de fibra de sticla, contine particule compacte, colorate in grosimea stratului de uzura care este tratat cu tratament anti-murdarie ce faciliteaza intretinerea si elimina utilizarea emulsiilor acrilice pentru metalizare. Toate materialele sunt tratate bacteriostatic si fungistatic. Are o grosime totala de 2mm/3mm, greutate 2600g-mp/3100g-mp, latime rulouri 2,00m. Stratul de baza pentru tarket va ramane stratul de mozaic existent, peste care se va turna o sapa autonivelanta, conform detaliilor de pardoseli din plansa R12. Pentru respectarea normelor de igiena impuse in


28



ambulatorii,

aceasta pardosea se ridica pe conturul peretilor pe o inaltime de ~10cm realizandu-se o scafa fara rosturi, care se poate intretine usor fara posibilitatea depunerilor de praf si murdarie in acele zone. La realizarea pardoselilor se va avea in vedere sa se evite creerea unor praguri sau denivelari la trecerile de la o incapere la alta sau in interiorul acestora. Utilitatile sunt asigurate in cladire, dar este necesar sa fie refacute. Refacerea integrala a instalatiilor de apa, instalatiei de canalizare, instalatiei termice si a instalatiei electrice si echiparea cu corpuri de iluminat si prize conform normativelor, realizarea iluminatul de siguranta de evacuare. Iluminatul exterior de incinta se va realiza cu corpuri de iluminat amplasate deasupra intrarilor principale. Intocmit, Arh. Zebacinschi Corneliu MEMORIU DE REZISTENTA

Conform prevederilor standardului STAS 11100/1-93 terenul din amplasament se incadreaza in macrozona de intensitate seismica de gradul VI. Potrivit normativului P 100-92 terenul din ampl asament se incadreaza in zona F, valoarea coeficientului Ks = 0.08, perioada de colt Ts = 0,7 sec. In conformitate cu prevederile HG 766/97, anexa 3, aceasta constructie cu regim de inaltime D+P+E se incadreaza in categoria de importanta « A « , Clasa de importanta I, in conformitate cu predereile Normativului P100-92, tabelul 5.1., zona seismica este F. B. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE

Finalizata in anii 1900, cladirea a fost realizata cu materiale locale, cu o structura cu pereti portanti din zidarie de caramida plina si fundatii continui din zidarie de piatra sub acestea. Fundatiile au fost realizate din zidarie de piatra din surse locale (calcar) imbinata cu mortar pe baza de var si elevatii din zidarie de piatra sub zidurile portante. La constructiile anexe de la Corpul A fundatiile sunt directe ,rigide continui sub ziduri realizate din beton ciclopian si elevatii din beton simplu. Peretii portanti exteriori sunt din caramida presata arsa de tip rural, avand grosimea de 50 cm la exterior si interior de 37,5 cm sau 25 cm, iar la anexele si extinderea de la corpul B realizate in anii 1990, ziduri din caramida GVP cu grosimea de 30 cm la peretii exteriori , respectiv 25 cm la peretii interiori. Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida plina cu grosimea de 15 cm. Planseul peste parter este din grinzi de lemn de rasinoase, iar planseul peste demisol din bolti si arce de zidarie de caramida plina si umplutura intre grinzile de lemn. Sarpanta are structura realizata din lemn ecarisat de rasinoase tip macaz cu una , doua sau patru pante.


29



Invelitoarea

este din tigla ceramica solzi in patru ape pe cladirea de la strada a ambulatoriului si in doua ape la corpul A, respectiv intr-o apa cu doua pante la corpul B si cu o panta la anexele de la corpul A si B.

Elementele de finisaj sunt, pardoselile cu strat suport din beton si strat finit din ciment sclivisit pe scari, holuri de acces, pardoseli din mozaic in toate cabinetele de consultatie si salile de tratament , in farmacie pardoseli din covor PVC si gresie in toate grupurile sanitare ale ambulatoriului. Tencuieli driscuite si strop de ciment la peretii exteriori, tencuieli cu mortar de var la tavane pe sipci si trestie, tamplarie cu ferestre duble din rasinoase si foi de geam simple, usi exterioare din rasinoase vopsite cu vopsea in ulei, in doua canate si supralumina si intr-un canat la interior cu sau fara geam simplu. Zugravelile interioare si exterioare sunt realizate simple in culori de apa (spoieli), cu glet de ipsos la peretii interiori vopsit in ulei pe inaltimea de 1,50m si placaje din faianta in bai. Obiectivul general al proiectului urmareste creşterea calităţii serviciilor medicale furnizate în cadrul Ambulatorului de specialitate al Spitalul orasenesc Jibou. Acesta se poate atinge numai prin respectarea cerintelelor cuprinse in normativele sanitare in vigoarere, cerinte care impun respectarea suprafetelor utile minime pentru cabinete si sali de tratamente (min. 16,00 mp) fapt ce impune reabilitarea, modernizarea si dotarea acestora. Cresterea suprafetelor se poate face numai prin restructurarea spatiilor pe orizontala, deoarece nu exista teren liber . In urma Raportului de expertiza tehnica nr. 186/2009, intocmit de expertul tehnic ing. Haraszy Gabor autorizat MTCT nr.06770, rezulta ca starea generala a corpului de cladire luata in ansamblu este buna. Degradarile esentiale care au aparut in cladire sunt datorate in special lipsei de intretinere si reparatii a cladirii. Interventiile, respectiv modificarile care sunt necesare si se pot realiza in cladire, se refera la:

Consolidarea fundatiilor prin camasuirea acestora cu beton armat si plase sudate pe fetele exterioare de-a lungul axului D,19 si A. Camasuirea se va executa pe fata exterioara a fundatiei cu beton armat C16/20, grosimea camasuirii va fi de 20 cm, armata cu plase sudate Ø8/100- Ø8/100 mm fixate cu agrafe Ø6 OB 37. Camasuirea se va lega la partea superioara a fundatiei printr-o carcasa de cel putin 20x20cm armata cu 4Ø20 bare din otel-beton PC 52. Camasuirea se va face pe tronsoane de cate 1,50m, conform plansei R02, sapatura se va face numai manual, cu grija pentru a nu deteriora fundatia existenta, se armeaza conform detaliului R03. Este interzisa utilizarea armaturilor care nu au certificat de calitate, si nu se incadreaza in cerintele ST 009-2005 si NE 012-1999.

Consolidarea prin subzidire la fundatiile din axele J-M si 10-18 insemna prevederea unei fundatii suplimentare sub nivelul fundatiei existente. A fost aleasa aceasta solutie, deoarece adancimea fundatiilor in aceasta zona nu depaseste adancimea de inghet si sunt realizate din beton simplu. Aceasta subzidire se va realiza prin sapaturi alternative cu lungimea de 2,00m la baza fundatiilor de-a lungul perimetrului structurii si sub peretii interiori portanti conform detaliilor de fundatii R04. Fiecare bloc nou se toarna din beton C16/20, iar


30



carcasa de

armatura realizata din bare de otel-beton PC 52, Ø12/15 cm, legate cu etrieri Ø8 se continua in blocurile turnate ulterior, care vor completa spatiile dintre primele. Dupa intarire, spatiul dintre fundatia noua si cea veche se va umple cu mortar de ciment de mare rezistenta . In decursul desfasurarii lucrarilor de subzidire, trebuie cerute aprobarile necesare pentru orice reparatii ale conductelor intalnite, daca se constata defectiuni. Dupa terminarea lucrarilor de subzidire, se lasa o perioada pentru consolidarea structurii dupa care se efectueaza finisajele si alte reparatii cosmetice. In toate cazurile, sapatura trebuie sa ramana deschisa cat mai putin posibil, deoarece solul se deterioreaza atunci cand este expus. Baza sapaturii oricarei subzidiri trebuie verificata cu atentie pentru a se asigura ca terenul este sanatos, nivelat si uscat inainte de inceperea turnarii betonului. Cladirile mai vechi, construite in general inainte de 1930, cu structura din zidarie de caramida, nu aveau nici o hidroizolatie impotriva umiditatii provenite din teren, cu exceptia capacitatii materialelor componente ale zidariei respective (piatra si mortar) de a se opune patrunderii umezelii. Ca urmare, cele mai frecvente deteriorari produse de igrasie se intalnesc tocmai la aceasta categorie de cladiri, in special acolo unde colectarea si indepartarea apelor din precipitatii nu a fost facuta corect. In cazul nostru, in axul A, peretele exterior este afectat de igrasie tocmai datorita acestor cauze, burlane si jgheaburi defecte. Pentru diminuarea efectelor acestor degradari ale cladirii vor fi luate masuri de executarea trotuarelor in jurul cladirii, astfel incat sa limiteze suprafata de infiltrare a apei si rezolvarea problemelor cu colectarea si evacuarea apelor meteorice care sa le indeparteze in mod eficient de langa pereti si fundatii. Intre axele J-K si 10-16 , s-a decis executarea de fundaţii noi alcătuite din beton simplu C8/10 ancorate în terenul bun de fundare , elevaţii din beton armat C 16/20 prevăzute cu centuri inferioare şi superioare din otel-beton PC 52 6Ø12/20 cm, legate cu etrieri Ø6/20cm conform detaliului R05. Este necesar pentru a asigura continuitatea să fie cămăşuite fundaţiile pereţilor interiori din axele 4, 5, 6, 7 sir E-F. Pentru asigurarea legaturii dintre structura noua si cea veche, se vor realiza la fiecare intersectie de pereti sâmburi din beton armat si la colţuri şi centuri din beton armat la partea superioară . Deasemeni pereţii interiori din axele 11, 14, 16 intre axele K-M vor fi cămăşuiţi pe ambele părţi, pentru a putea asigura continuitatea cu noua structură.

Refacerea si consolidarea peretilor in corpul A de cladire dintre axele J-M si 10-18 care au avut destinatia de anexe - depozite, peretii sunt intr-o stare pronuntata de degradare datorita lipsei de intretinere a invelitorii, de aceea se propune demolarea si refacerea lor. Peretele din axul M se va reface cu zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale cu grosimea de 30 cm. La realizarea pereţilor de zidarie structurali sau de compartimentare, succesiunea operaţiilor tehnologice este următoarea:

– trasarea pozitiei peretelui pe elementele de contur ale structurii de rezistenţă si pe placa de planseu, cu trasarea golurilor de usi prevazute in proiect;


31



– trasarea

- marcarea poziţiei pentru bolţuri; – executarea găurilor şi introducerea sau impuşcarea bolţurilor; – aplicarea la partea inferioară a peretelui a unei folii hidroizolatoare;

- pentru executarea zidariei se vor folosi numai corpuri întregi şi corpuri ½ din sortimentul producătorului; în mod exceptional se pot accepta corpuri ½ rezultate prin tăierea corpului întreg cu mijloace mecanice (cu flexul). Se interzice folosirea corpurilor ½ rezultate prin spargere cu ciocanul. Nu sunt admise completări ale zidariei, în plan şi în elevatie, cu caramizi cu alte dimensiuni (lungimi, lăţimi sau înălţimea de referinţă). Nu sunt admise completări ale zidăriei în plan cu fracţiuni de bloc cu lungimi diferite de ½ bloc, rezultate prin tăiere sau prin spargere. Rosturile orizontale realizate cu mortare de uz curent trebuie să aibă grosimea de 12 mm cu abateri de ± 2 mm. Aceasta grosime poate fi marita in cazurile in care este necesara armarea zidariei cu bare de otel in rosturile orizontale, in functie de diametrele barelor rezultate din calcule.

− solutia cu rosturi mai groase, va fi indicata de proiectant in proiectul de executie daca se prevede un procent ridicat de armare orizontala care se realizeaza cu bare de diametru relativ mare (Φ 10-12 PC52);

− - rosturile dintre rânduri trebuie să fie orizontale, cu excepţia cazurilor când proiectantul specifică alfel în proiect. - in funcţie de tipul de bloc rosturile verticale pot fi umplute parţial sau integral cu mortar astfel încât sa asigure realizarea rezistenţelor zidăriei comunicate de producator. - mortarele utilizate pentru zidăria cu blocuri ceramice cu goluri verticale sunt definite ca mortare de uz curent. Mortarele de zidărie de uz curent trebuie să fie conforme cerinţelor instrucţiunilor tehnice C 17-82. Marcile minime de mortar ce se vor utiliza pentru pereţii de zidărie cu blocuri ceramice cu goluri verticale vor fi pentru pereţii structurali: M50 pentru zidărie executată cu corpuri cu rezistenţa la compresiune > C100;

Pentru peretii ramasi in stare acceptabila, se propune rigidizarea prin camasuire cu plasa sudata si torcretare cu M100 si legarea lor cu o centura din beton armat monolit C16/20 armata cu carcase din PC 52 Ø12, legate cu etrieri Ø8/15 cm, conform planselor R 08 si R 14; Prin realizarea centurii de beton, se va ridica nivelul inaltimii utile a acestui corp de cladire de la 2,65m la 3,00m.

Refacerea intregii sarpante se va rezolva prin inlocuirea elementelor degradate ale sarpantei: capriori, sipci si a elementelor de invelitoare tigle, coame, jgheaburi, burlane, dolii si pazii conform planurilor pentru dispunerea elementelor sarpantei R15, R16, R17 si planselor de detalii de sarpanta R18 si R19;

In corpul A de cladire dintre axele J-M si 10-18 se va inlocui total sarpanta si planseul cu grinzi din lemn, conform planselor R15 si R16. Acestea se vor realiza din elemente ecarisate din lemn de rasinoase, cu sectiunile date in detaliile de sarpanta R18 si R19. La


32



celelalte corpuri

de cladire se va face numai o inlocuirea partiala a grinzilor din planseul de lemn acolo unde acestea sunt deteriorate si completarea elementelor planseului in zonele degradate conform plansei R15, completarea podinelor din scandura.

In vederea micsorarii consumurilor energetice cu accent pe reabilitarea energetica a cladirii, se prevede realizarea izolatiei termice cu vata minerala vrac intre elementele planseului din lemn la toata cladirea si refacerea tavanelor in zonele deteriorate.

Toate elementele structurale realizate din lemn atat la planseul din lemn cat si la sarpanta vor fi tratate cu solutii intumescente si anitseptice.

Invelitoarea se va Inlocui integral cu tigla ceramica si se vor repara si inlocui partial jgheaburile si burlanele deteriorate.

Pentru marirea suprafetelor la cabinetele de specialitate, sali de tratamente precum și a salilor de asteptare, pentru crearea de grupuri sanitare noi si modernizarea celor existente in conformitate cu cerintele Normei 695/15.08.2006 privind structura functionala a compartimentelor si serviciilor din ambulatoriu, se vor realiza modificari structurale conform plansei anexate R02. Astfel, se vor crea goluri in peretii existenti, se vor realiza pereti de compartimentare noi si se vor obtura golurile existente care nu mai sunt necesare. Crearea de goluri noi - pentru consolidarea golurilor executate in zidaria existenta, se va executa un cadru metalic realizat din profile laminate L100x100x5, sudate la partea inferioara pe o placuta metalica de baza de 540x200x10mm, prinsa de placa de planseu din beton armat cu suruburi autoblocante M12-440mm, ancorate chimic in beton, iar la partea superioara cu o grinda din profile laminate 2U220 care reazema pe zidarie pe o lungime de 25 cm de-o parte si de alta si este sudata de cele doua profile verticale, formand un cadru rigid pentru consolidarea peretelui de zidarie si pentru fixarea tamplariei din PVC, conform planselor de detaliu R09, R10, R11. La golurile create in zidaria noua, se realizeaza buiandrugi monoliti din beton armat C16/20 si armatura din bare de otel beton 6Ø 16 si etrieri Ø8/15 cm, cu lungimea astfel incat sa depaseasca latimea golului de ambele parti cu cel putin 25 cm.

Peretii de compartimentare se vor realiza din placi de gipscarton pe o structura de rezistenta din profile de aluminiu. S-a ales aceasta solutie pentru calitatile de climatizare, de reglare a umiditatii atmosferice a interioarelor, pentru rolul de bariera protectoare impotriva incendiilor, asigura o izolare termica optima, sunt fonoizolante, sunt rezistente si ofera solutii de executie rapide, economice si de calitate.

Pereţii despărţitori uşori cu schelet simplu sau dublu şi plăci din ipsos carton sunt pereţi interiori despărţitori neportanţi care se montează pe şantier. Funcţiunile de rezistenţă şi fizica construcţiilor rezultă din conlucrarea scheletului din profile de tablă de oţel cu placarea din plăci de ipsos carton şi straturile izolatoare pozate funcţie de necesităţi. Suplimentar pot suporta şi încărcările obiectelor agăţate.

Construcţia pereţilor – Operaţia de montaj începe cu măsurarea şi trasarea pe planşeul portant al axelor pereţilor, a schelelor autoportante, a uşilor şi a altor deschideri.


33



După aceasta,

operaţiunea se continuă pe pereţi sau tavane. Fixarea de suprafeţele suport a profilelor de contur. La tavan şi la pardoseli se utilizează profile de contur tip UW, iar la racordurile laterale ale pereţilor se folosesc profile de schelet tip CW. Înainte de începerea montării pe aceste profile se lipesc benzi de etanşare sau se ataşează alte materiale de etanşare adecvate.Planşeele de rezistenţă, care prezintă denivelări mari vor fi egalizate înaintea montării profilelor. Se introduc profilele CW în profilele de contur. Profilele verticale ale scheletului trebuie să pătrundă cel puţin 15 mm. şi trebuie să prezinte la partea superioară o toleranţă de circa 1cm. Se începe montarea plăcilor din ipsos carton pe una din feţele peretelui. Prima placă din ipsos carton se pozează parţial pe schelet şi se fixează cu ajutorul nivelei cu bulă de aer. În continuare placa este fixată de scheletul suport cu ajutorul şuruburilor cu montaj rapid în aşa fel încît să nu existe tensionări. Următoarele plăci se montează în acelaşi mod. Distanţa de la scheletul de susţinere la elementele de completare din zona de capăt a peretelui nu trebuie să depăşească 62,5 cm., iar în cazul realizării izolaţiei acustice, această distanţă nu trebuie să fie mai mică de 50 cm.

După montarea instalaţiilor, în spaţiul gol din perete se va aşeza, îndesa şi asigura contra alunecării, stratul de vată minerală necesar.Grosimea normală a izolaţiei nu trebuie să fie mai mare ca spaţiul gol din perete. În continuare se plachează a doua faţă a peretelui.Îmbinările plăcilor sunt deplasate faţă de poziţia îmbinărilor de pe partea opusă. La pereţii înalţi unde la îmbinarea plăcilor sunt necesare profile orizontale acestea vor fi decalate, în caz contrar reducându-se stabilitatea peretelui. Dacă se montează uşi este

necesară montarea de profile suplimentare de o parte şi de alta a uşii. Aceste profile se montează pe întreaga înălţime a pereţilor şi se fixează foarte strâns de profilul de contur UW inferior şi superior.Prin pătrunderea unul într-altul profilele CW pot suporta o greutate de 25 kg. a canatului uşii la o înălţime de 2,80 pentru începere precum şi greutăţi ale canatului de uşă până la 60 kg.

Se prevede realizarea unui tavan fals din placi de gipscarton pe structura din profile metalice la toate incaperile cladirii care au inaltimea de 3,30m, respectiv 3,80m, la o inaltime utila de 3,00m pentru reducerea consumului energetic si marirea confortului termic.

Tavanele realizate cu placi de gips carton se fixează cu şuruburi cu montaj rapid, TN35, pe un schelet metalic, având rigle portante montate la o distanţă de 500 mm. şi rigle de montaj cu interax de 400 mm.Placile se dispun transversal faţă de riglele de montaj. Îmbinarea muchiilor vizibile se decalează cu cel putin 400 mm., apoi se dispun pe rigle şi se rostuiesc muchiile vizibile.

Tot pentru scaderea consumurilor energetice cu accent pe reabilitarea termica a cladirii se va realiza izolatia termica la peretii exteriori cu polistiren expandat cu grosimea de 10,00cm conform recomandarilor auditorului energetic si apoi realizarea tencuielii exterioare decorative, cu pastrarea elementelor ornamentale de fatada, specifice cladirilor


34



vechi din zona

centrala a orasului si inlocuirea tâmplăriei de lemn existente cu tamplarie din PVC si geam termopan la ferestre și uși exterioare. Pentru asigurarea unei mai bune etanseitati, a cresterii izolatiei termice a cladirii se propune schimbarea ușilor interioare pentru asigurarea izolatiei fonice in incaperi.

Se va reamenaja intrarea principală în ambulatoriu si curtea interioara prin realizarea de pante usoare care sa asigure accesul persoanelor cu disabilitati locomotorii in ambele corpuri de cladire, la toate specialitatile ambulatoriului conform planului de situatie anexat. Pentru realizarea accesului la cabinetele si laboratoarele de la nivelul terenului amenajat la exterior (cota variabila) la cota parterului ±0,00, se prevede realizarea unor rampe de scara si a unor rampe de acces pentru persoanele cu disabilitati sau mame cu caruciorul, conform planului A03. Scara si rampa se vor realiza din beton armat si respecta dimensionarea elementelor scarii Htreapta=15,00cm, ltreapta=30cm si pentru latimea de rampa si panta admisa de Normativul NP 051/2001-pentru persoanele cu disabilitati si a Normativului NP 063/2002 privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor. Pentru rezolvarea accesibilitatii din exterior la Cabinetul de pediatrie unde este necesar accesul separat de cel al pacientilor adulti, se prevede realizarea unei rampe de scara si a unei rampe de acces pentru persoanele cu disabilitati sau mame cu caruciorul, de la nivelul terenului amenajat, cota -1,40, la cota parterului ±0,00. Scara si rampa se vor realiza din beton armat si presupun respectarea elementelor de dimensionare atat pentru scara Htreapta=15,00cm, ltreapta=30cm, cat si pentru latimea de rampa si panta admisa de Normativul NP 051/2001-pentru persoanele cu disabilitati si a Normativului NP 063/2002 privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor. Toate rampele care se vor executa vor fi protejate pe ambele laturi de balustrade de protectie din inox Inlocuirea timplariei existente cu timplarie PVC din profile pentacamerale cu geam termopan Low – E s-a realizat prin indepartarea ferestrelor si usilor existente si montarea celor noi in golurile din zidarie ramase astfel libere, sau nou create. La impartirea structurii ferestrelor in ochiuri fixe si mobile s-a avut in vedere ca sa se asigure posibilitatile de curatire corespunzatoare. Fixarea, etansarea si izolarea termica a noii timplarii in golurile elementelor de constructie s-a facut cu mijloace adecvate (profile de fixare, dibluri si respectiv spuma) iar ferestrele se vor prevedea in mod obligator cu pervazuri exterioare pentru protejarea peretilor exteriori, care se vor monta numai dupa realizarea termoizolatiei exterioare si a tencuielii exterioare.Portiunile de perete afectate in urma montajului timplariei se vor repara si finisa in mod asemanator cu peretii adiacenti cu luarea unor masuri suplimentare de intarire a colturilor prin coltare de aluminiu in vederea cresterii durabilitatii lucrarilor si a calitatii executiei lucrarilor. Lucrarile de reparatii ale golurilor si santurilor ramase dupa inlocuirea instalatiilor din cladire se vor executa cu acelasi tip de finisajele cu peretii alaturati. Toate suprafetele peretilor si tavanelor se vor curati in prealabil de straturile mai vechi de zugraveala si se vor


35



gletui cu glet

special grosier sau fin, dupa caz, dupa care se vor slefui pina la obtinerea unor suprafete netede si uniforme. Pentru fixarea corespunzatoare a straturilor de glet si vopsea peretii se vor amorsa in mod obligatoriu cu amorse de corespunzatoare straturilor respective. Intocmit, Ing. CRISTEA ELVIRA

2.4. LUCRARI DE AMENAJAREA TERENULUI

Lucrarile care se executa pentru amenajarea terenului in cadrul incintei Ambulatoriului din cadrul Spitalului orasenesc Jibou, sunt lucrarile de reabilitare a trotuarelor de protectiei, lucrari care implica:

- desfacerea stratului de beton degradat si a bordurilor de beton care au ramas si nu corespund ca pozitie si cota;

- lucrarile de refacere a betonului de la suprafata trotuarelor, care s-a deteriorat din cauza apelor din precipitatii ce nu au fost canalizate corespunzator;

− lucrarile de sapaturi pe marginile aleii, pentru fixarea bordurilor si realizarea rigolelor de suprafata asfel incat sa se realizeze scugerea gravitationala a apelor din precipitatii, cu canalizare catre caminul de racord la reteaua de canalizare pluviala din zona a orasului.


36



2.5.LUCRA

RI DE AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Suprafetele ce urmeaza a fi amenajate ca spatii verzi vor fi pregatite in prealabil si supuse urmatoarelor operatiuni: - trasarea zonelor ce vor fi amenajate ca spatii verzi prin masurare, pichetare si incadrare cu sfoara sau sarma; - degajarea terenului de corpuri straine, strangerea diferitelor materiale de pe teren si saparea cu sapa la 5-10 cm adancime pentru indepartarea stratului vegetal; - pregatirea manuala a solului prin saparea cu cazmaua pentru priza cu stratul fertil si nivelarea acestuia; - ameliorarea solului prin asternerea de pamant vegetal, nisip si ingrasamant organic in strat de 10 cm grosime; - plantarea puietilor de arbusti si arbori ornamentali, prin saparea de gropi asternerea pe fundul gropii a amestecului de ameliorare, asezarea arbustului si acoperirea gropii cu pamant – udarea puietilor plantati; - fertilizarea, ierbicidarea, greblarea si nivelarea terenului in vederea inierbarii cu gazon; - semanarea cu gazon si udarea terenului periodic. Intocmit, Ing. CRISTEA ELVIRA

Proiect Tehnic Ambulatoriu Jibou[1]

Documents

Transcript of Proiect Tehnic Ambulatoriu Jibou[1]