Proiect Salam

7/24/2019 Proiect Salam

1/33

Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti

PROIECT LAPROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMINTELOR

DE HIDROCARBURI FLUIDE

Student:Georgescu Gheorghe Adrian

Anul: IVGrupa:5

Ploiesti - 2015


2/33

CUPRINS PARTEA 1

INTRODUCERE

CAPITOLUL.I

MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI11 !A"#A S#"U$#U"A%A & $U I'()A#* + A 'A$A,A#U%UI12 .I/A"*A %I,I#*I II#IA%* A $(#A$#U%UI #I#*I-APA1 I#"(U$*"*A S*$#IUI%(" G*(%(GI$*1 *#*",IA"*A G"(SI,II * S#"A# *.*$#IV SA#U"A# $U .%UI*15 $A%$U%U% A"I*I '(*I P"(U$#IV*13 $A%$U%U% G"(SI,II ,*II A S#"A#U%UI I '(A P"(U$#IVA CAP.II. PROPRIETATILE MEDIULUI POROS21 $A%$U%U% ,A"I,I%(" ,*II A%* PA"A,*#"I%(" .I'I$I $A"A$#*"IS#I$I$(%*$#("U%UI

211 P("('I#A#*A - 4212 P*",*A)I%I#A#*A 621 SA#U"A#IA I APA I"*U$#I)I%A21 $(*.I$I*#U% * $(,P"*SI)I%I#A#* A% "($II215 $A%$U%U% V(%U,U%UI )"U# A% "*'*"V("U%UI213 $A%$U%U% V(%U,U%UI * P("I A% "*'*"V("U%UI CAP.III. PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID1 P"(P"I*#A#I%* #I#*IU"I%("11 S(%U)I%I#A#*A GA'*%(" I #I#*I "A#IA * S(%U#I*12 .A$#("U% * V(%U, A% #I#*IU%UI

1 VAS$('I#A#*A IA,I$A A #I#*IU%UI1 $(*.I$*#U% * $(,P"*SI)I%I#A#* A #I#*IU%UI2 P"(P"I*#A#I%* AP*%(" * 'A$A,A#21 S(%U)I%I#A#*A GA'*%(" I APA * 'A$A,A#22 VAS$('I#A#*A IA,I$A A AP*I * 'A$A,A#2 $(*.I$I*#U% * $(,P"*SI)I%I#A#* A% AP*I ,I*"A%I'A#* CAP.IV. STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DEEXPLOATARE1 A,P%ASA"*A S(*%(" P* 'A$A,I#* * #I#*I #IP )AA %IIA"A $UA$VI.*" A$#IV


3/33

INTRODUCERE

Petrolul7 in po8da unor previziuni7 a ra4as principala sursa de

energie si cea 4ai i4portanta sursa de 4aterii pri4e pentru industriapetrochi4ica si va 4ai ra4ane pro9a9il o perioada inse4nata de ti4p si deacu4 incolo ori se stie resursele de petrol ale #errei nu sunt inepuiza9ileescoperirea de noi zaca4inte petroliere nu va putea co4pensa 4ulta vre4erit4ul epuizarii resurselor cunoscute in prezent de altel in "o4ania productiade hidrocar9uri ;uid este de cativa ani 9uni in declin Pe de alta parte actorii de e


4/33

CAPITOLUL .I.

MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI.

'aca4antul de hidrocar9uri ;uide este un siste4 8zico-chi4ic

alcatuit dintr-un 4ediu solid poros-per4ea9il si un 4ediu ;uid or4at dinsiste4ele de hidrocar9uri si apele de zaca4ant Un zaca4ant de hidrocar9uri ;uide ocupa un volu4 9ine deter4inatin scoarta terestra *l este deli4itat in acoperis si culcus de stratei4per4ea9ile7 iar lateral de accidente tectonice si>sau litologice In general7 zaca4intele de hidrocar9uri ;uide sunt alcatuite din 2zone distincte7 zona saturata cu hidrocar9uri nu4ita zona productiva si o zonasaturata 100? cu apa-acvierul adiacent care poate lipsi in anu4ite cazuri In vederea e


5/33

In natura nu intotdeauna zaca4intele se incadreaza perect in unadin cele doua or4e geo4etrice de 9aza 4entionate7 in aceasta situatie seva apro


6/33

CALCULUL ADANCIMILOR IZOBATICE

Sonda

u4ar

$(#* A)S(%U#*

*$(#* I'()A#I$*

h!a !c !t>a !a !c !t>a

BC1 1230 10B - D5 1135 1212 - B

BC2 123C 111 - 12D 11D 11C2 -

B20 105 15 13 200 1205 125 123 0

10C 100 1 11B 1C5 1225 125D 122

20 4EE1C 44

/ 4EE1 44

1 44 F 1711 4

!aF!a-*

!cF!c-*

!t>aF!t>a-*

hF !c-!a

So"d# $%1&

!aF !a * F 1230-D5F11354!cF !c * F 10B-D5F12124!t>aF !t>a * F 0h F !c !aF 10B-1230FB4So"d# $%'&!aF !a * F 123C-12DF11D4


7/33

!cF !c * F 111-12DF11C24!t>aF !t>a * F 0h F !c !aF 111-123CF4So"d# $'&!aF !a * F 103-200F12034

!cF !c * F 15-200F1254!t>aF !t>a * F 13-200F1234h F !c !aF 15-105F04So"d# 1%&!aF !a * F 105-1C5F12204!cF !c * F 1-1C5F125D4!t>aF !t>a * F 11B-1C5F124h F !c !aF 1-100F4

Unde:!a cotele in acoperis a9solute 4asurate pe diagra8i@

!a - cotele in acoperis izo9ate@!c cotele in culcus a9solute 4asurate pe diagra8i@!c - cotele in culcus izo9atic!t>a cotele li4ita titei>apa a9solute 4asurate pe diagra8i@!t>a - cotele li4ita titei>apa izo9atice* elevatiile sondelor respectiveupa deter4inarea acestor valor s-au acut interpolarile din care au rezultatharta cu izo9ate a zaca4antului & ane


8/33

1.* INTOCMIREA SECTIUNILOR GEOLOGICE

Seciunile geologice sunt reprezentHri n plan vertical a stratelorgeologice $ele 4ai adecvate sunt seciunile transversale 7 deoarece oerH oi4agine 4ult 4ai realistH asupra nclinHrii stratului decJt seciunilelongitudinale7 in plus aceasta evideniazH li4itele hidrocar9uri>apH Ki>sauiei>gaze Ln cazul de aH s-au ntoc4it pe 9aza hHrii structurale & ane


9/33

4HsoarH atJt dupH cur9a de potenial standart & PS + cJt Ki dupH cea de

rezistivitate & + 7 apoi se ace 4edia

So"d# $%1 So"d#$%'

S,!#, -e -e/Ps

a 1C 22 209 - --e&20So"d# $'So"d# 1%

upa deter4inarea grosi4iieective acestea se vor reprezenta pesectiunile geologice

1.0 CALCULUL ARIEI ZONEIPRODUCTIVE

Aria zonei productive se deter4ina 4asurand pe harta cu izo9ate& ane


10/33

A1782=11342

2 25=59325m2

A2782=52225

2 25=146250m2

A# BC2F A1MA2 F 59325+146250=205575m

So"d# 1%

A1108=1409

2 25=15750m2

A2108=14052

2 25=91000m2

AT108=A1+A2=15750+91000=106750m2

So"d# $'

A1720=23360

2 25=174750m2

A2720=14349

2 25=88325m2

AT720=A1+A2=174750+86325=263075m2

So"d#$%1

A1781=15470

2 25=13475m2

A2781=13366

2 25=109725m2

AT781=123200

A!# 2o"e 3!odu,4e&

Ap=AT782+AT108+AT720+AT781=205575+106750+263075+109725=685125m2

Ap=685125 m2


11/33

hmedz=i=1

n

hiAi

i=1

n

Ai

=20557540+10675019+26307512+12320020

205575+106750+263075+123200 =

15582107

654762 =22,71m

hmedz=22,71m

1.5 CALCULUL GROSIMI MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA Pentru deter4inarea grosi4ii 4edii a stratului in zona productiva seoloseste relatia:

hz=i=1

n

hiAi

i=1

n

Ai

=(h1A1 )+(h2A 2 )+ (h3A3 )+(h 4A 4 )

A1+A2+A3+A 4

hz=69.20m

CAPITOLUL.II.

PROPRIETATILE MEDIULUI POROS

'.1 CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICICARACTERISTICI COLECTORULUI Pentru deter4inarea 4ari4ilor 4edii a para4etrilor 8zici aicolectorului & porozitate7 per4ea9ilitate7 saturatia in apa reducti9ila7coe8cent de co4presi9ilitate al rocii+ se vor olosi datele din carote dinta9elul 1Pe 9aza diagra8ilor geo8zice & ane


12/33

4edie ponderata cu grosi4ea punctului & ha , hb , hc + aca intr-un pachet

ave4 4ai 4ulte carote se ace 4edia arit4etica a para4etrului 8zicrespectiv

Valoarea 4edie pe zaca4ant se calculeaza ca 4edie arit4etica ,odul de lucru este vala9il atat pentru deter4inarea porozitatii catsi a per4ea9ilitati si a saturatiei in apa ireducti9ila

'.1.1 POROZITATEA 6 7 Porozitatea este proprietatea rocii de a rezenta spatii li9ere nu4itepori sau 8suri Acest para4etru 4asoara capacitatea rocii de a in4agazina;uide In pro9le4e de proiectare se lucreaza cu doua tipuri de porozitati@

Porpzitatea eectiva & mef + de8nite ca raportul dintre volu4ul de pori

si volu4ul 9rut al siste4ului roca-pori

Porozitatea dina4ica & md + utilizata in pro9le4ele de dislocuire a

titeiului de catre alt ;uid Acesta se poate de8ni ca produsul dintreporozitatea eectiva si un coe8cent al utilizarii spatiului de pori & + 7care ia in consideratie aptul ca in conditii reale de zaca4ant agentulde dislocuire nu NspalaO co4plet titeiul din spatiul poros

$unoasterea porozitatii eective este necesara in calculele deevaluare a resurselor de hidrocar9uri7 la sta9ilirea capacitate energetice azaca4antului %a alegerea 4etodei de intensi8care sau in9unatatire arecuperarii7 orozitate se poate deter4ina prin 4edote 8zice & 4asuratori pecarote + si prin 4etode geo8zice & din cur9ele de rezistivitate +

POROZITATEA PE SONDA

ms=i=1

n

mihi

i=1

n

hi

unde: - 4i porozitatea 4asurata din carote - hi grosi4ea pachetului de roca & a797cetc +

So"d# 1%

ms108=19,83,5+19,514

17 =20,1

So"d# $%'

ms 782=19,623+15,813

36 =18,2


13/33

So"d# $%1

ms781=18,518,5

19 =18

So"d# $'

ms 720=201111

=20

POROZITATE MEDIE PE ZACAMANT

Mmedz=i=1

n

msiAi

i=1

n

Ai

Unde: - 4s porozitatea pe sonda - Ai aria supraetei din =urul sondei

Mmedz=20,182125+18,2272775+18133450+20+166412

272775+82125+166412+133450 =

9813749,5

654762 =18,8

'.1.' PERMEABILITATEA 6 8Per4ea9ilitatea poate 8 de8nita in general ca proprietatea unui

4ediu ce per4ite curgerea ;uidelor prin el In proiectarea e


14/33

$a si in cazul porozitatii deter4inarea se va ace in vazul de at ape9aza deter4inarilor din carote

PERMEABILITATEA PARALELA PE SONDA

Ks=i=1n

K ihi

i=1

n

hi

Unde: - K - per4ea9ilitatea paralela pe sonda@

- !i grosi4ea pachetului de roca & a797cEetc+

So"d# 1%

Ks108=6933,5+60114

17

=637,6mD

So"d# $%'

Ks782=57423+3,213

36 =367,8mD

So"d# $%1

Ks781=520,618,5

19 =506,9mD

So"d#$'

Ks720=

483,51111 =483,5mD

PERMEABILITATEA PERPENDICULARA PE SONDA

K s=i=1

n

hi

i=1

nhi

Ki

So"d# 1%

K s108= 17

3,5

484+ 14

403

=405.7mD

So"d# $%'

K s782= 36

23

400+ 13

263

=339,6mD


15/33

So"d# $%1

K s781= 19

18,5

415,3

=426,5mD

So"d# $'K s720=

11

11

393,2

=393,2mD

PERMEABILITATEA MEDIE PE SONDA

Kmeds=K s+K s

2

So"d# 1%

Kmeds108=

637,6+405,72 =521,6mD

So"d#$%'

Kmeds782=367,8+339,6

2 =353,7 mD

So"d#$%1

Kmeds781=506,9+426,5

2 =466,25mD

So"d# $'

Kmeds720=483,5+393,2

2 =438,35mD

PERMEABILITATEA MEDIE PE ZACAMANT

kmedz=i=1

n

kmedsAi

i=1

n

Ai

Unde: - 64eds per4ea9ilitatea 4edie pe sonda

- 64edz per4ea9ilitatea 4edie pe zaca4antKmedz=

52182125+353,7272775+466,25133450+438,35166412272775+82125+166412+133450

=274435405.2

654762 =419,1m


16/33

'.1.* SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA 6 S#

In pori rocii colectoare pot 8 prezente ur4atoarele ;uide: apa7 titeisi gaze7 prin ur4are 7 se poate vor9i de o saturatie in apa7 o saturatie in titeisi o saturatie in gaz u4eric saturatia se e


17/33

Sais 720=22,711

11 =22,7

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA MEDIE PE ZACAMANT

Saimedz=i=1

n

SaisAi

i=1

n

Ai

Unde: - Sais saturatia ireducti9ila pe sonda - Ai aria supraetei in =urul sondei

Saimedz=87,782125+65272775+72,5133450+22,7166412

6272775+82125+166412+133450 =

38385414.9

6554762 =58,62

'.1.+ COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCI ;r

$oe8centul de co4presi9ilitate este para4etrul prin inter4ediulcaruia se ePa in cazulrocilor plastice &nisipuri+Pentru rocile elastoplastice &gresi7 calcare +se poate utiliza diagra4 din 8g2pentru deter4inarea coe8centului de co4presi9ilitate al porilor &10-10Pa-1+


18/33

iagra4 pentru esti4area coe de co4pres al porilor pt gresii si calcare

p se citeste din diagra4 din 8g2r=1,310

10Pa

1

p=r

m=

1,31010

0,188 =6,91010Pa1

'.1.0 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI

Vb=Aphz F1BDD00 4

Unde:V9 volu4ul 9rut al zonei productive@Ap aria productive@!z grosi4ea 4edie a zaca4antului in zona productiei

'.1.5 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI "oca colectoare are proprietati de a prezenta pori si 8surieter4inarea volu4ului de pori al rocii rezervorului este a9solut necesarapentru evaluarea in continuare a resursei geologice de gaze Pentrudeter4inarea acestui volu4 se va olosi ur4atoarea or4ula:Vp=VhMmedz

Unde:Vp volu4ul de porii ai rocii@V9 volu4ul 9rut al zonei productive@,4edz porozitatea 4edie in zona porductiva


19/33

'.1.$ CALCULUL REZERVEI DE TITEI

N=Aph zMmedz(1Sai )1

bt0[m3]

F 35B3227B071CC&1-075C32+

1

1,194 F 101105B72 4

Unde: rezerva de titei@Ap aria productive@V9 volu4ul 9rut al zonei productive@hz grosi4ea 4edie a zaca4antului@,4edz porozitatea 4edie pe zaca4ant@Sai saturatia in apa interstitial pe zaca4ant@9t0 actorul de volu4 al titeiului la presiunea initiala@P0F110P

satFD0

'.1.% CALCULUL REZERVEI DE GAZEM=Nr 0Nm3

,F101105B72B5F B5C2D0375 4

Unde: rezerva de titei@r0 ratia de solutie la presiunea initiala@

PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID

*.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR

*.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI ; RATIA DE SOLUTIE !9

"atia de solutie se de8neste ca 8nd cantitatea de gaze in 4>4

dizolvata intr-un 4 de titei in conditii de zaca4antSe citeste din diagra4 din ane


20/33

.actorul de volu4 al titeiului este adi4ensional supraunitar7 valoarelui depinzand de 4ari4ea ratiei de solutie in sensul ca un titei cu ratia desolutie 4are avea si un actor de volu4 4are in diagra4a din aneaF122#zF&!t>aM*4ed+grad#M#4aF&125M1372+070M10F 51 Q$Unde:

Ht/alimitaieiap!

*4ed elevaia 4edie

grad# F 070 Q$ gradientul de te4peraturH#4aF 10Q$ te4peratura 4edie anualH

#z F 51 Q$

P 9t rs R

9ar - - cP

P0 171D BB 27

Psat 1720 BB 272

Pa9F209ar

10705 11 71


21/33

*.1.+ COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI ; >, *lasticitatea se e


22/33

btab=1,053

btsat=1,20

b tb tabb

tsatb

tab

= ppabp

satp

ab

= bt1,053

1,20

1,053

= p20162

20

bt=1,201P1,74

9+Pentru deter4inarea legii de variaie a vJscozitHii:#tab=3,1

#tsat=2,2

#t#tsat# tab#tsat

= psatp

psatpab=

# t2,2

3,12,2=

162p16220

#t=3,2270,006P

c+Pentru deter4inarea legii de variaie a raiei de soluie:rsa9F11rssatFBB

r sr sabrssatrsab

= ppabpsatpab

= r s11

7711=

p2016220

rs=

*.' PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT*.'.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT Solu9ilitatea gazelor in apa din zaca4ant este 4ult 4ai redusadecat in titei dar nu este de negli=at Solu9ilitatea gazelor in apa 4ineralizata de zaca4ant se calculeazacu relatia:

$%=$(1

&'1000

)

Unde:G solu9ilitatea gazelor &rs+ in apa distilata in 4>47 pentru a caruideter4inare se poate utiliza diagra4 din 8gura 1/ 4ineralizatia &salinitatea+ apei in 4gecv>l deter4inata prin analiza dela9orator corectia salinitati cu te4perature7 pentru care se poate olosi diagra4 din8gura 2/s10CF 21127CBM17DMCC71CM250173DMD7DM73F5017D3 4gech>l


23/33

/sBC1F22CB75MD710MCB73M2B057M1273BM3700F5C702 4gech>lF005

.ig1

.ig2 $orectia salinitatii cu te4peratura


24/33

P=P0+Psat

2

P=182+162

2 =172 172105Pa

GF2751 4>4

$108=2,51(15031,960,053

10000 )=2,44m3N/m3

$ IsBC1

2,51(15448,020,053

10000 )=2,43m3N/m3

GIF$ % s108+$ % s 781

2 F2,44+2,43

2 F 27

*.'.' VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT ; =# VJscozitatea dina4icH a apei de zHcH4ant este un para4etrusensi9il n special la variaia structurii *a scade cu creKterea te4peraturii KicreKte cu creKterea concentraiei n sHruri Pentru deter4inarea vJscozitHii dina4ice a apei de zHcH4Jnt vo4deter4ina:

SALINITATEA PE SONDA 6 ?

i=1

n

(i=i=1

n

'i=) m* /l

So"d# 1%10C F C5D27M3117M10B27CMCCB127MBB7M23372F15275 4g>l

So"d# $%1BC1F 5230D720M3DD3700M10373MD5D700M30D700M33700 F 5B5BC4g>l

F(108+(108

2 F 0150575C

1l apH1010000 4g 0150575C 4g sHruri>l apH sHratH 100 4g?F 2D7C?Pentru

#zacF 51Q$.actorul de volu4 al apei F1Se citeste din diagra4a din 8gura valoare vascozitatii dina4ice a apei dezaca4antRaF172C10-s>42


25/33

.ig Variatia vascozitatii dina4ice a apei cu te4perature si salinitatea

*.'.* COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE ;>I# $o4presi9ilitatea apei este in;uentata de presiune7 dete4peratura7 de concentratia in electroliti & 4ineralizatie + si de prezentagazelor in solutie

$oe8centul a variaza cu te4peratura7 cu presiunea si cu gradul

de saturatie al apei 4ineralizate cu gaze

$oe8centul de co4presi9ilitate al apei 4ineralizate de zaca4ant cugaze in solutie se poate calcula cu relatia:

a+=a(1+0,05$ +)

Unde:a coe8centul de co4presi9ilitate al apei distillate ara gaze in solutiea se citeste din diagra4a din 8gura


26/33

GIeste solu9ilitatea gazelor &ratia de solutie+ in apa 4ineralizata dezaca4ant

a=4,291010 m2 /N ,

a+=4,29(1+0.052,43)=4,81010m2/N ,


27/33

CAPITOLUL.IV.

STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE

A4plasarea rationala a sondelor este acea a4plasarea care asiguraproductia 4a


28/33

.ig 1 A4plasarea sondelor de ea culcus la ulti4ul sir de sonde6F nu4arul total de siruria1F distant de la !t>a la pri4ul sir de sondea6F distant de la pri4ul sir la al doilea sir de sonde Se reco4anda o distant opti4a intre siruri de 150-200 4 u4arulde sir va 8 in unctie de lungi4ea zonei respective %p istant dintre sirurileinter4ediare&27 6-1+ este aceiasi egala cu a - si rezulta din relatia de 4aisus istanta de la ulti4ul contur titei>apa pe culcus la pri4ul sir se alege4ai 4are decat d7 avand in vedere ca pri4ul sir este inundat 4ai repededecat celelalte "ezulta ca distanta dintre penulti4ul sir & 6-1+ si ulti4ul sir

&6+ va 8 ak1 4ai 4ica decat a

S-a constatat din practica e


29/33

Aceste distante de la culcusul titei>apa pe culcus la pri4ul sir desonde de e


30/33

.ig 2 iagra4a pentru deter4inarea distantei dintre sonde

$unoscand dia4etrul coloanei de e


31/33

Valori pentru deter4inarea razei reduse a sondei

l

d 07C 07D 170 171 172 172n 20 25 0 5 0 5

rrs 070D 0715C 07B1 07355 07DB3 17135

#e9elul EEE

$alculul razei reduse a sondei se ace pe 9eza datelor din ta9elulde 4ai sus si cu a=utorul relatiei propuse de Sciurov- "elatia de calcul a razei reduse

lnrrs= lnrs( 425

( l+1.5 )nd+0.6)

Unde :rs raza sondei dupa sapa7 in c4rrs raza redusa a sondeil lungi4ea canalului peroraturilor realizate in strat in c4n nu4arul de peroraturi pe 4etro liniar de coloanad dia4etrul peroraturilor in c4

lnrrs1=lnrs(

425

(4.7+1.5 )200,8 +0.6) F -72

rrs 1=e3,24=0,039

lnrrs 2=lnrs( 425

(4.7+1.5 )250,9+0.6) F -17C

rrs 2=e1.84=0,158

lnrrs3=lnrs( 425(4.7+1.5 )301+0.6) F -07DD0

rrs 3=e0,990=0,371

lnrrs 4=lnrs( 425

(4.7+1.5 )35,1,1+0.6) F -0722


32/33

rrs 4=e0,442=0.228

lnrrs5=lnrs( 425

(4.7+1.5 )401,2+0.6) F -0702

rrs 5=e0,024=0.976

lnrrs 6=lnrs( 425

(4.7+1.5 )451,2+0.6) F -0715

rrs 5=e153=1,165

Se alege valoarea cea 4ai 4are pentru rs respective co49inatia opti4arrsF17135 c4Pentru deter4inarea nu4arului de sonde pe 8ecare sir se citeste din aceasidiagra4 &2+ valoarea e


33/33

u4arul de sonde pe pri4ul sir se calculeaza cu relatia:ns1=0.88ns

ns1=0.8816=14,08=Se admite14

u4arul de sonde de pe penulti4ul sir se calculeaza cu relatia:ns2=1.36ns

ns2=1.3616=21,46=Se admite21

Se recalculeaza se4idistanta intre sonde pe sirul 1E

1= s1

2ns1=2467

214=88,10m=88,10.5=17,62mm

Se recalculeaza se4idistanta intre sonde pe sirul 2:,2=

s2

2ns2=

2450

214=55,68m=55,68.5=11,36mm

a1 a2 ns1 ns2 21 2,2 1 2

4 4 - - 4 4 4 4

1D725

1B57B5

1 21 1B372

1173

CC710

5573C

Proiect Salam

Documents

Transcript of Proiect Salam