Proiect Practica Topografica

UNIVERSITATEA TEHNICA GH. ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SECTIA : C.C.I.A

PROIECT LA TOPOGRAFIE

Autorii proiectului: Ciobanu Andrei Gafita Mihaela Gherghel Andra Grigoras Nicoleta Nechita Emilia Paval Petronela Plesu Raluca An : III Grupa: 3303

-

2007-

2

Grupa 3303 , An III

Cuprinsul ProiectuluiI.) Prezentarea aparatelor utilizate in masuratorile topografice..........Pag . 3 1.) Teodolitul electronic.........................................................Pag .7 2.) Nivela automata............................................................... Pag .35 3.) Statia totala........................................................................Pag .43 4.) Planimetrul polar electronic..............................................Pag .49 II.) Proiect Practica Topografica .........................................................Pag. 55 A.) Lucrarea Nr. 1................................................................Pag. 61 1.) Ridicarea planimetrica a unei suprafete de teren prin metoda radierii planimetrice....................... Pag 61 2.) Redactarea planului la scara 1:500......................................Pag 72 B.) Lucrarea Nr. 2................................................................... Pag 75

1.) Studiul nivelei si a metodelor de nivelment geometric.....................................................................Pag 75 2.) Redactarea planului la scara 1:500.....................................Pag 83 III.) Lucrarea : Tema 7..........................................................................Pag 87 IV.) Lucrarea : Tema8..........................................................................Pag 93 V.) Lucrarea : Tema 9.....................................................................Pag 101

Proiect Practica Topografica

3

I.) PREZENTAREA APARATELOR UTILIZATE IN MASURATORILE TOPOGRAFICE

1.) 2.) 3.) 4.)

Teodolitul electronic Nivela automata Statia totala Planimetrul polar electronic

4

Grupa 3303 , An III

1.)TEODOLIT ELECTRONIC Seria DT


5

AplicatiiTeodolitul electronic seria DT are un sistem incremental optic de citire a unghiurilor cu ajutorul caruia se pot face masuratori digitale de unghiuri. Aparatul poate sa efectueze masuratori, sa faca calcule sa afiseze si sa memoreze date prin intermediul tehnologiilor IT incorporate. Poate sa afiseze rezultatele masuratorilor de unghi orizontal si vertical in acelasi timp. Mai mult unghiurile verticale pot sa fie masurate relativ la o directie oblica data. Teodolitul electronic seria DT poate fi utilizat in masuratori in triangulatia de ordin 4, masuratori pentru drumuri, cai ferate, poduri, canale de apa, mine, masuratori pentru constructii precum si la instalarea liniilor de echipamente industriale mari. Se poate folosi si in masuratori cadastrale, masuratori topografice precum si alte tipuri de masuratori in scopuri ingineresti.

IntroducereCutia instrumentului Vezi schita cutiei de mai jos. Vezi deasemenea si lista cu obiectele de inventar. 1. Instrumentul 2. Manualul 3. Instrumentele de corectare 4. Protectia la ploaie 5. Gel 6. Bateria

6

Grupa 3303 , An III

Fig.1. Schita cutiei

Compunere

Fig.2. Alcatuirea statiei totale


7

Fig.3.

Teodolitele electronice Seria DT pot fi utilizate in efectuarea masuratorilor topografice necesare realizarii diverselor lucrari precum intocmirea retelelor geodezice de gradul IV, urmarirea in exploatare a liniilor de cale ferata, poduri, constructii sau instalarea diverselor echipamente mari. Deasemenea pot fi utilizate si in lucrari de cadastru sau alte lucrari topografice ingineresti.

8

Grupa 3303 , An III

Model*

DT102 DT105C DT105 DT102C DT105D/105DM DT105S/105SM DT102C DT105DL/105DM DT105SL/105SM DT102 DT105C DT105 L L L L L L 45 mm 40 mm 30X Directa 120"

Telescop Puterea de marire Imaginea Campul de vedere Distanta minima de focusare Precizia unghiulara Sistem de citire Citirea minima Display

2 m / 1 m (selectabila)**

2"

5" Encoder incremental photoelectric

1" / 5" ambele fete NU DA NU NU

5" / 10" / 20" o singura fata NU

Compensato DA r vertical Domeniul de compensare Baterie Timp de lucru Temperatur a de lucru Greutate 3"

NU

3"

NU

NU

NU Baterii tip AA 20 ore

Acumulatori Ni-Mh 22 ore

- 20C +50C 4.8 kg 4.7 kg 4.5 kg


9

Panoul LCD Panoul LCD are doua linii de caractere. Linia de deasupra afiseaza unghiul vertical. Linia de jos afiseaza unghiul orizontal si indicatorul pentru baterie. Iata intelesul caracterelor afisate pe ecran: Hr: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens orar Hl: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens antiorar Vz: distanta zenitala V%: unghi vertical afisat in procente de grade. Tastatura operationalaTasta UNIT R/L OSET HOLD V/% Functia Pornit Oprit (apasati de doua ori) Iluminarea activa sau inactiva (timpul de apasare este mai scurt) Transfer intre 360 si 400 Selectati modul de masurare a unghiurilor orizontale (in sens orar/ in sens antiorar) Setare unghi orizontal la 00000 Retinerea unghiului orizontal masurat Selectarea zenit / unghi vertical

Pregatirea pentru masurarePunerea in statie a instrumentului (1) Instalarea trepiedului Ajustati picioarele trepiedului astfel incat inaltimea aparatului sa fie potrivita pentru efectuarea de masuratori. Slabiti surubul de blocare. (2) Instalarea instrumentului pe trepied Asezati instrumentul pe trepied si fixati-l de trepied prin surubul de centrare (fixare)

10

Grupa 3303 , An III

Orizontalizarea instrumentului (1) Orizontalizarea cu nivela circulara Prin rotirea suruburilor de orizontalizare A si B, puneti bula in centrul nivelei sferice (fig. 4). Rotiti surubul de orizontalizare C si puneti bula in centrul cercului (fig. 5).

Fig.4.

Fig.5.

(2) Orizontalizarea precisa cu nivela torica (cilindrica) Deblocati parghia de blocare a miscarii orizontale. Puneti nivela cilindrica paralela cu linia care uneste suruburile de orizontalizare A si B. Rotiti suruburile A si B, puneti bula in centrul nivelei torice (fig. 6).

Fig.6.

Fig.7.


11

Deblocati surubul de blocare a miscarii orizontale, rotiti nivela cilindrica cu 90 in jurul axei verticale. Prin rotirea surubului de orizontalizare C, puneti bula in centrul nicelei torice. (fig. 7) Repetati pasii de mai sus pana cand bula ramane in centrul nivelei torice in orice pozitie s-ar afla instrumentul. Centrarea Rotiti surubul de focusare al sistemului optic de centrare si focusati pe marca de pe pamant. Slabiti surubul de centrare al trepiedului. Priviti prin sistemul optic si miscati ambaza pe capul trepiedului pana cand marca de centrare coincide cu marca de pe pamant. Strangeti surubul de centrare. Repetati pasii de mai sus. Asigurati-va ca intersectia firelor reticulare coincide cu marca, atunci cand se roteste alidada instrumentului.

Fig.8. Focusarea si punctarea (1) Firele reticulare Punctati cu luneta pe cer sau pe o suprafata uniform iluminata, rasuciti surubul de reglare a claritatii imaginii pana cand firele reticulare sunt subtiri, clare si negre. Scala dioptrica indica in acest moment setarea corecta corespunzatoare ochiului observatorului.

12

Grupa 3303 , An III

Fig.9. (2) Focusarea imaginii tintei Slabiti parghiile de blocare a miscarii verticale si orizontale. Punctati pe o tinta cu ajutorul lunetei de punctare aproximativa. Strangeti suruburile de blocare a miscarii. Priviti prin luneta si rasuciti inelul de focusare pana cand se vede clar tinta. Puneti intersectia firelor reticulare pe tinta prin intermediul suruburilor de miscare fina in plan orizontal si vertical. Refaceti focusarea prin rasucirea inelului de focusare, pana cand imaginea este clara si fara paralaxa, adica nu trebuie sa existe miscari aparente intre firele reticulare si tinta daca observatorul isi plimba ochiul usor in ocularul lunetei. Daca exista o paralaxa , eliminati-o prin reglarea focusarii. Sagetile de pe inel indica directia de reglare a focusarii la infinit.


13

Studiul teodolitului clasicMsurarea unghiurilor se efectueaz cu ajutorul goniometrelor, cel mai utilizat n topografie fiind goniometrul numit teodolit. Lucrarea cuprinde o prezentare a acestuia, dup urmtoarele aspecte: 1. Prezentarea schemei de construcie a teodolitului i descrierea prilor componente. 2. Prezentarea axelor, a micrilor i a tipurilor constructive. 3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate, folosindu-se dispozitivele de citire, cu prezentarea schiei i a modului de executare a citirilor. Teodolitul este un aparat care folosete numai la msurarea valorilor unghiulare ale direciilor orizontale i a nclinrii acestora, cu precizie mare(2cc...10cc) i foarte mare(0,2cc...2cc). Este utilizat n lucrri geodezice (determinarea reelelor de triangulaie, ndesirea acestor reele, trasarea pe teren a proiectelor, etc.). n Romnia se utilizeaz n mod curent urmtoarele tipuri de teodolite: Zeiss-Jena Theo 010 i 010A, Wild T2, T3, i T4, Kern DKM3, MOM TE-B1, etc. Tahimetrul folosete la msurarea valorilor unghiulare ale direciilor orizontale i a nclinrii acestora cu o precizie mai mic(20cc...1c), dar i la msurarea indirect a distanelor, pe cale optic. Principalele tipuri de tahimetre utilizate n Romnia sunt: Zeiss-Jena Theo 030, 020, 020A, 120, 080, 080A, Wild T1A,Wild T16, MOM TE-D2, Freiberger, Meopta, etc. Clasificarea teodolitelor, dup modul de citire a gradaiilor: - teodolite de construcie clasic cercurile gradate sunt metalice; efectuarea citirilor se face cu ajutorul unor lupe sau microscoape fixate aproape de cercuri, pe vernier, microscop cu scri, microscop cu tambur, etc. - teodolite moderne cercurile gradate sunt din sticl, acoperite etan; citirea se face printr-un sistem optic, centralizat, n cmpul unui microscop, fixat pe lunet sau pe una din furcile alidadei. 1. Prezentarea schemei de construcie a teodolitului i descrierea prilor componente. Prile componente ale unui teodolit: Ambaza(1) prism triunghiular care se sprijin pe trei uruburi de calare. n partea de jos se afl dou plci una flexibil i una rigid; prin lcaul cu filet al plcii flexibile trece un urub-pomp, de fixare a ambazei pe trepied, iar pe placa rigid se sprijin aparatul prin intermediul uruburilor de calare.

14

Grupa 3303 , An III

9 5 6 7

14

O

O'4

11 10

D13

8

D'

3 2

12 1 15

V'Fig.1. Schema unui teodolit de construcie clasic.calare

Placa rigida Placa flexibila a b

Lacas pentru surub pompa

Fig.2. Ambaza: a-vedere de ansamblu; b-detaliu. Limbul(2) cerc orizontal gradat disc metalic al crui perimetru e argintat i divizat n grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticl, fixat pe un suport metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direciilor orizontale din punctele de staie; prin axul metalic se blocheaz micarea, cu urubul de blocare a micrii generale(12).


15

60

50

40

30

20

10

0

350

10 320 3 340 330

300

0 29

a

b

Fig.3. Limbul: a-limb de metal; b-limb de sticl i modulul de fixare pe suportul metalic. Alidada(3) cercul alidad disc metalic, concentric cu limbul, susinut de axul plin ce intr n axul gol al limbului; pe disc sunt fixate dou verniere sau alte dispozitive de citire, la acestea citirile fcndu-se cu ajutorul unor lupe sau microscoape(10); se poate bloca micarea alidadei n plan orizontal cu urubul de blocare a micrii nregistratoare(13). Furcile de susinere a lunetei(4) dou piese metalice fixate cu un capt de alidad, celelalte capete sprijinind dispozitivul de susinere a axei de rotaie a lunetei n plan vertical; pe una din furci se afl urubul de blocare a micrii lunetei(14), iar pe cealalt este fixat o nivel toric, numit nivel zenital(9), aceasta orizontaliznd indicii zero de la eclimetru. Luneta topografic(7) dispozitiv optic ce servete la vizarea de la distan a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosit i la msurarea distanelor pe cale optic; luneta este compus din: tubul obiectiv(a), tubul ocular(b), reticulul(c), lentila de focusare interioar(d), manonul de focusare(e), ctare(f).

f b dFig.4. Lunet topografic. Tubul obiectiv este format dintr-un sistem de lentile acromatice, iar tubul ocular, din dou lentile dispuse cu concaviatea una spre alta, asigurnd o mrire puternic, sau cu concaviatea spre obiectiv, dnd o imagine clar i mai luminoas.

c

16

Grupa 3303 , An III

M

Ob

l

n' n m

Oc

f2 Fig.5. Formarea imaginii n lunet.

m'

La formarea imaginii n lunet, imaginea format de obiectiv, mn, va fi real, micorat i invers. Prin ocular, imaginea privit, mn, va fi virtual, i mai mare ca imaginea mn, i invers fa de obiectul observat de la distan mare, MN. Lentila de focusare Lf, mpreun cu obiectivul formeaz un teleobiectiv; prin deplasarea lentilei de focusare se schimb distana focal a teleobiectivului, permind modificarea acesteia astfel ca imaginea obiectului vizat s fie clar, n planul reticulului. Luneta este numit astronomic dac imaginea observat este rsturnat, i terestr, dac are imagine dreapt. Reticulul lunetei este format dintr-o plac de sticl pe care sunt gravate, foarte fin, dou linii perpendiculare, numite fire reticulare, a caror intersecie materializeaz axa de vizare. Placa este prins ntr-o montur metalic fixat n interiorul tubului obiectivului prin patru uruburi. La tahimetre mai apar dou linii scurte paralele i echidistante fa de firul reticular orizontal, trasate pe placa de sticl, numite fire stadimetrice, acestea folosind la msurarea pe cale optic.1 S1 S2 1 r

S4

S4

Fig.6. Reticulul lunetei. Observarea clar a reticulului depinde de dioptriile operatorului (pe montura tubului ocular sunt gravate valorile dioptriilor).


17

Axa vizare V

h

h V

Fig.7. Planurile firelor reticulare i tipuri de reticule. Fixarea claritii firelor reticulare se face o singur dat, la nceputul msurtorii, iar fixarea claritii imaginii obiectelor vizate se face de fiecare dat aducndu-se imaginea obiectului n planul firelor reticulare. Lentila topografic analitic are n interior nc o lentil biconvex fix, numit lentil analitic, montat ntre obiectiv i lentila de focusare. La aparatele noi funcia lentilei analitice este nlocuit prin teleobiectiv.ocular obiectiv O2 r a lentila analatica O1

lentila focusare

Fig.8. Lunet topografic analitic. Caracteristicile tehnice ale lunetei sunt: puterea de mrire,cmpul de vizare, puterea de separare, luminozitatea i precizia de vizare. Eclimetrul(5) cercul vertical gradat este realizat din acelai material i gradat n acelai sistem ca i limbul; este fixat pe axa orizontal a aparatului, formnd un plan perpendicular pe planul orizontal; eclimetrul este protejat de un disc(6), asemntor cu alidada; la extremitile diametrului orizontal al discului fix se gsesc dou ferestruici prin care se fac citirile, cu lupe sau microscoape(11); din citire rezult un unghi format de direcia axei de vizare cu orizontala, sau cu verticala locului.

18V 0 N 50 10

Grupa 3303 , An III

N

2 h'

20 0

M 11 1

h

i230 0

Cv

i1

3 Cv

3 4 1 r0

4 2 5

6 V

7

V

10

Fig.9. Eclimetrul.

Fig.10. Compensatorul cu pendul.

Citirile pe eclimetru se fac n dreptul indicilor zero, i1 i i2, aezai n planul orizontal hh. La msurarea unghiului vertical, eclimetrul este mobil, iar indicii zero sunt fici. Indicii zero se afl pe un bra purttor(3), iar aducerea lor n planul orizontal hh se realizeaz cu ajutorul nivelei torice zenitale, (5), i a urubului de calare fin, (7). Alte elemente: lunet(1), eclimetru(2), furc(4), arc de presiune(6). La teodolitele moderne stabilizarea indicelui zero de citire pe eclimetru se face cu ajutorul unui compensator. La acesta, din punctul de oscilaie M a pendulului este prins o plac(1) ce poart prismele deviatoare (2) i (3); n acelai timp se deplaseaz i obiectivul(4) al microscopului; reticulul microscopului de citire este proiectat de prismele deviatoare (2) i (3) i obiectivul (4) peste diviziunile cercului vertical. Nivelele de calare(8) dispozitive ce servesc la verticalizarea i orizontalizarea unor drepte sau planuri. Nivela toric este format dintr-o fiol de sticl umplut complet cu eter sau alcool i nchis ermetic i fixat ntr-o montur metalic; la partea de sus se formeaz o bul de vapori; nivela fiind situat pe alidad, poziia centrat a bulei indic orizontalizarea acesteia. Nivele sferic alctuit dintr-o fiol n form de cilindru, nchis la partea superioar printr-o calot sferic; n fiola umplut cu lichid volatil se formeaz o bul de form circular; este utilizat tot pentru orizontalizarea alidadei i limbului.D' D D'

Fig.11. Nivela toric i nivela sferic. Nivela toric cu coinciden nu are repere i nici diviziuni pe fiol; se utilizeaz un sistem de prisme aezat deasupra nivelei; precizia de calare


19

este de 5...10 ori mai mare dect la nivela toric obinuit. Este folosit ca nivel zenital, la orizontalizarea indicilor zero de la eclimetru.

Fig.12. Nivela toric cu coinciden: - sistemul de prisme; - nivela decalat; - nivela calat. Principalele anexe ale teodolitului. Trepiedul este un dispozitiv suport, de aezare a teodolitului n punctul de staie. Este compus din msua trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul urubului pomp i picioarele de susinere, confecionate din lemn i terminate cu saboi de metal. Fig.13. Trepied telescopic. Firul cu plumb greutate cu vrful de form conic, suspendat de un fir; este legat la urubul pomp, servind la operaia de centrare a aparatului. Baston de centrare are aceeai utilizare ca i firul cu plumb; este format din dou tuburi metalice; bastonul fiind gradat, se poate citi nlimea de la born pn la msua aparatului. Dispozitiv de centrare optic este fixat la ambaz, sau ncorporat n aparat; este compus dintr-o lunet i o prism ce reflect razele de lumin ce trec prin lunet sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5mm.

Dispozitiv de centrare optica

Fig.14. Dispozitiv de centrare optic: - fixat la ambaz; - fixat n corpul teodolitului.

20

Grupa 3303 , An III

Busola se monteaz pe furca aparatului opus eclimetrului, folosind la msurri direct pe teren a orientrilor. Declinatorul compus dintr-un ac magnetic aezat ntr-un tub, sau ntr-o cutie paralelipipedic; realizeaz dirijarea lunetei pe direcia meridianului magnetic.

2. Prezentarea axelor, micrilor i a tipurilor constructive. Axele constructive ale teodolitului:L V

O D

O' D'

L' V'

Fig.15. Axele teodolitului. a. Axa principal sau vertical(V-V) este axa ce trece prin centrul limbului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete aparatul n plan orizontal; se confund cu verticala punctului topografic de staie. b. Axa secundar sau orizontal(O-O) trece prin centrul eclimetrului i este perpendicular pe acesta; n jurul acestei axe se rotete luneta mpreun cu eclimetrul n plan vertical. c. Axa de vizare a lunetei(L-L) trece prin centrul optic al obiectivului i intersecia firelor reticulare. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cele trei axe: - (V-V) (O-O); - (L-L) (O-O); - (V-V) (O-O) (L-L) = {M}. La teodolit, fiecare nivel toric sau sferic are o ax sau directrice (D-D), care prin calarea nivelei va avea poziie orizontal. Micrile teodolitului:


21

a. Micarea n plan orizontal micarea aparatului n jurul axei principale: - micarea general limbul se rotete odat cu alidada i indicii de citire; - micarea nregistratoare limbul rmne fix i se rotete doar alidada cu indicii de citire. b. Micarea n plan vertical micarea lunetei mpreun cu eclimetrul n jurul axei secundare. Clasificarea teodolitelor: a. Teodolite simple limbul este fixat de ambaz; au numai micare nregistratoare; b. Teodolite repetitoare au micare general i micare nregistratoare; au precizie mai mic, caracteristic tahimetrelor; c. Teodolite reiteratoare au numai micare nregistratoare; caracteristic de precizie i nalt precizie. 3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate folosindu-se dispozitivele de citire, cu prezentarea schiei i a modului de executare a citirilor. Estimarea precis a unghiului de pe cercul gradat se face cu ajutorul dispozitivelor de citire; acestea pot fi mecanice(vernierul) sau optice(microscopul cu reper, microscopul cu scri, cu coinciden); ele sunt formate din partea optic (lup, microscop) i dispozitivul de citire propriuzis(vernier, scri). nainte de efectuarea citirilor pe cercurile gradate se stabilesc urmtoarele: - felul gradaiei cercului(sexazecimal sau centezimal); - sensul de nscriere a gradelor pe cerc; - valoarea celei mai mici diviziuni de pe cerc (D); - precizia de citire: p=D/n=(cea mai mic diviziune)/(numrul diviziunilor); Citirea pe cercul gradat: C=PI=PII. - PI citire direct pe cerc; - PII citirea prin estimare. La teodolitele moderne citirea gradaiilor se face centralizat, cu ajutorul unui microscop; razele de lumin sunt dirijate printr-un sistem optic (oglinzi, lentile, prisme) pn la cercurile gradate, i aduc imaginile diviziunilor cercurilor n cmpul microscopului.

22Eclimetru

Grupa 3303 , An III

Microscop Limb

Fig.16. Schema optic a teodolitului Zeiss Theo 030. Dispozitive de citire ntlnite la teodolite: a. Microscopul cu reper. Se ntlnete la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 120, 080, 080A; pe o plac de sticl, n cmpul microscopului, este gravat un reper; n cmpul microscopului apar imaginile diviziunilor cercurilor gradate, limb(Hz) i eclimetru(V); se identific sistemul de gradaie centezimal, sensul de nscriere de la stnga la dreapta i cea mai mic diviziune de 10c.

207 208 209

Fig.17. Microscopul cu reper. Citirea pe limb (Hz): - se citesc gradele din stnga reperului(208g), se numr diviziunile ntregi pn la reper i se nmulesc cu 10c: PI=208g20c; - se estimeaz fraciunea de diviziune pn la reper: PII=3c; - citirea total: C=PI+PII=208g20c+3c=208g23c. Citirea pe eclimetru (V): C=PI+PII=220g00c+7c=220g07c.

379 380 381 391 392 393

V

219 220 221


23

b. Microscopul cu scri. Este ntlnit la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 030, Theo 020, Theo 020A, Wild T16; n cmpul microscopului, pe o plac de sticl apar imaginile a dou scrie, divizate n 100 de pri( pentru sistemul centezimal); imaginile scriei se proiecteaz peste o diviziune a cercului gradat; precizia aparatului va fi: p=D/n=100c/100=1c. Citirea pe cerc: - pe limb (Hz): C=PI+PII=372g00c+8c=372g08c; - pe eclimetru (V): C=PI+PII=291g00c+86c=291g86c.V

292

291

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

372Hz

371

Fig.18. Microscopul cu scri.

c. Micrometru optic cu coinciden. Este ntlnit la teodolitele de precizie Wild T2, Zeiss-Jena Theo 010, MOM TE-N1; imaginile diviziunilor se deplaseaz cu ajutorul unui sistem de prisme n form de plac; imaginile cercurilor gradate apar separat n cmpul microscopului; aici apar dou ferestre: fereastra F1, pentru diviziunile diametral opuse ale cercului gradat, i fereastra F2, pentru diviziunile micrometrului optic, n aceste ferestre aprnd un reper fix n raport cu care se fac citirile; iniial, diviziunile cercului gradat din F1 nu sunt n coinciden; pentru aducerea acestor diviziuni n coinciden este folosit urubul micrometric(tamburul).

24

Grupa 3303 , An III

F1 14 150 1 1 1

F2 149 0 1 2

F16 6 7 7

F28 9 0 1 2

Fig.19. Citirea pe cerc la teodolitul Zeiss Theo 010: - nainte de coinciden; - dup coinciden. Precizia de citire: - p = Theo 010 - p=

D2 20c 2 1000 cc = = = 2cc , la n 10 10 5 500

D 2 20c 2 1000 cc = = = 2cc , la Wild T2 n 100 5 500

Citirea pe cerc: 1. - se utilizeaz reperul din fereastra F1; se iau gradele din stnga reperului(14g), la care se nsumeaz intervalele ntregi (i jumtile de intervale, dac este cazul) pn la reper(1,5), nmulite cu valoarea unui interval(20c); PI=14g30c; - n F2, cifra din stnga reprezint unitile de minute(6 c), cea din dreapta reprezint zecile de secunde(90cc), iar unitile de secund sunt date de numrul de diviziuni pn la reper(3,5), nmulite cu precizia(2cc); PII=6c97cc; - cifra final: C=PI+PII=14g30c+6c97cc=14g36c97cc. 2. - se numr intervalele de la gradul de sus(14g), pn la corespondentul lui de jos(214g), i se nmulesc cu 10c; PI=14g30c; - pentru PII i C se urmresc aceeai pai ca la primul mod de determinare. La teodolitul de precizie Wild T2, diferene n modul de efectuare a citirii pe cercul gradat apar la poziionarea ferestrelor F1 i F2; la teodolite de precizie mai noi(Zeiss-Jena Theo 010A, Theo 010B) se utilizeaz un sistem semidigitalizat.

214

214

215

7


25

178

179 0 2 2 2 60 70 80

131

12

13 14

15 16 17 18 19

Fig.20. Citirea pe cerc la Wild T2

Teodolitul cu cercuri duble i micrometru optic modele ntlnite: Kern DKM-1, DKM-2, DKM-3; au pentru limb i pentru eclimetru cte dou cercuri concentrice solidare; n cmpul microscopului apar trei ferestre: dou ale cercurilor i una a micrometrului; se acioneaz urubul micrometric pn cnd firul reper este ncadrat de cea mai apropiat pereche de diviziuni; se citesc direct gradele i zecile de minute pn la fir (PI=184g40c), iar minutele, zecile de secunde i secundele, la micrometru, ca la Theo 010 (PII=7c39cc); citirea total: C=PI+PII=184g40c+7c39cc=184g47c39cc.92 93 94 V9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

184

6

7

Fig.22. Citirea pe cerc la Kern DKM-1

i pentru acest tip de teodolite s-au construit sisteme de citire semidigitalizat (Kern DKM-2A).

331 13220 21

332

Fig.21. Citirea semidigitalizat la Theo 010B

V H 185 H 3459 8 9 8 7 4 6 5 4 4 4 3 4 2 1 0

30 40 50 60

Fig.23. Citirea semidigitalizat la Kern DKM-2A

26

Grupa 3303 , An III

Alte tipuri de teodolite sunt teodolitele cu nregistrare fotografic a gradaiilor, teodolitele cu gradaie codificat, teodolitele cu nregistrare pe band perforat a valorilor unghiulare. Teodolitul tahimetru Zeiss-Jena Theo 020A Este un teodolit de precizie mic, folosit n msurrile topografice si pe antier, permind att msurarea unghiurilor, ct i msurarea optic a distanelor. Citirile pe cercurile gradate se fac centralizat, n cmpul unui microscop fixat pe lunet. Acest microscop cu scri are precizia de 1c. Elemente componente: (1) lunet cu puterea de mrire M=25X; (2) dispozitiv de centrare optic; (3) i (4) uruburi de micare fin a lunetei i alidadei; (5) prghia ce dirijeaz micarea general i micarea nregistratoare a aparatului; (6) prghie pentru blocarea alidadei; (7) prghie pentru blocarea lunetei; (8) microscop fixat pe lunet, n cmpul cruia se aduc imaginile cercurilor gradate ; (9) colimator optic pentru vizarea aproximativ; (10) suport de fixare a busolei sau declinatorului.

9 8 7 6 5

1

2 3 4

Fig.24. Teodolitul tahimetru Zeiss Theo 020A. Pe alidad se fixeaz o nivel sferic, pentru calarea aproximativ, i o nivel toric pentru calarea propriu-zis a aparatului.


27

Teodolitul Zeiss-Jena Theo 010 Este un teodolit de precizie, folosit n msurrile efectuate n scopul realizrii reelei de triangulaie geodezic, de ndesire a reelei deja realizate, de trasare pe teren a proiectelor construciilor mari. Citirea pe cercurile gradate se face centralizat, n cmpul unui microscop fixat pe lunet; n cmpul acestui microscop apare fie imaginea cercului orizontal, fie imaginea cercului vertical, schimbarea fcndu-se cu ajutorul unui buton exterior. Este utilizat micrometrul optic cu coinciden, cu precizia de 2cc.

19 13 17 9 18 3 1 12 8

15 14

6 16 7

11 4

10 5 2

Fig.25. Teodolitul de precizie Zeiss-Jena Theo 010. Elemente componente: (1) plac rigid; (2) plac flexibil; (3) urub de calare; (4) prghie de blocare a micrii n plan orizontal; (5) urub de micare fin n plan orizontal; (6) prghie de blocare a lunetei; (7) urub de micare fin a lunetei n plan vertical; (8) buton de schimbare a imaginilor cercurilor n microscop; (9) urub de rectificare a cercului vertical; (10) dispozitivul centrrii optice; (11) nivela sferic; (12) ocular; (13) obiectiv; (14) microscop pentru citiri pe cercurile gradate; (15) sistemul de ctare optic; (16) tamburul micrometrului; (17) oglind;

28

Grupa 3303 , An III

(18) urubul reiterator; (19) prisma de observare a nivelei zenitale. La unele teodolite recent construite exist un sistem digitalizat de citire. Verificarea i rectificarea teodolitului. Erorile de msurare apar la teodolite din cauza unor imperfeciuni de construcie sau din dereglarea unor pri componente. Eliminarea influenei acestor erori se poate face fie adoptnd o metod corespunztoare de lucru, fie prin operaia de rectificare. La aparatele moderne efectul erorilor din imperfeciuni de construcie este neglijabil. a. Eroarea de neverticalitate a axei principale a teodolitului. Verticalitatea axei principale a teodolitului se realizeaz prin calarea nivelei torice, fixat pe alidad. Aceast nivel, datorit manipulrii necorespunztoare, se poate deregla, astfel nct axa principal nu va mai fi vertical.3 r B PozII A A PozI B d 2 c b

A PozIII B 1

Fig.26. Verificarea i rectificarea nivelei torice. a punerea n eviden a dereglrii; b dereglarea nivelei; c eliminarea jumtii de dereglare din urubul 3 de calare; d eliminarea celeilalte jumti de dereglare din urubul r de rectificare. Punerea n eviden a erorii produs de dereglarea nivelei torice: se aduce alidada n plan orizontal i nivela toric n poziia I, paralel cu direcia uruburilor de calare 1 i 2; se acioneaz cele dou uruburi pn cnd bula nivelei este adus ntre repere; se rotete alidada cu 100g, aducndu-se nivela n poziia II; se acioneaz urubul de calare 3, pn cnd bula nivelei este adus ntre repere; se rotete alidada cu 200g, aducndu-se n poziia III; dac bula se afl ntre repere, atunci nivela este reglat; n caz contrar se face operaia de rectificare. Operaia de rectificare a nivelei torice se face prin eliminarea unei jumti din deplasarea bulei din urubul de calare 3 i prin eliminarea


29

celeilalte jumti din deplasarea bulei prin acionarea urubului r de rectificare. n practic, punerea n eviden a dereglrii i rectificarea ei se face de 2..3 ori. b. Eroarea de colimaie. Este produs de neperpendicularitatea axei de vizare, L-L, pe axa secundar, O-O, a teodolitului, ca urmare a dereglrii reticulului. Punerea n eviden a erorii de colimaie se face prin vizarea unui semnal aflat la o distan de cca. 100m de aparat, cu ambele poziii ale lunetei. Dac axele sunt perpendiculare, diferena ntre citirile efectuate este de 200g. n caz contrar: - n poziia I a lunetei - reticulul este dereglat din r n r1; - citire pe limb: CI=C-c=23g10c ; C - citirea just ; c - eroarea de colimaie; - n poziia II a lunetei - reticulul este dereglat din r n r2; - citirea pe limb: CII=C+200+c=223g18c; - citirea just: C=[CI+(CII-200g)]/2=23g14c ; - mrimea unghiular a erorii de colimaie: c=[(CII-200g)-CI]/2=4c.L' L'

O

100

g

O'

O

100

g

O'

r 1 Lc 22 23

rOc.

Reticul

r

r2 Lc limb

limb

CI

C

24 a

222

C

223

CII

224 b

Fig.27. Eroarea de colimaie. a vizarea cu poziia I a lunetei; b vizarea cu poziia II a lunetei. Rectificarea teodolitului de eroarea de colimaie se introduce citirea medie pe limb cu ajutorul urubului de micare fin a micrii nregistratoare;n poziia II citirea corect pe limb va fi: CII corect= CII eronatc=223g18c-4c=223g14c; se aduce intersecia firelor reticulare peste semnalul

30

Grupa 3303 , An III

vizat; astfel i citirea pe limb va fi cea just: C=223g14c, i semnalul se va afla la intersecia firelor reticulare.

limb 221 222 224

limb 221

223

222

C

223

224

a

C

b

Fig.28. Rectificarea erorii de colimaie. a introducerea citirii medii; b deplasarea reticulului peste imaginea semnalului vizat. Dac rectificarea teodolitului nu este posibil, atunci valoarea just este considerat media valorilor msurtorilor obinute cu ambele poziii ale lunetei. c. Eroarea de indice. Este eroarea produs de neorizontalitatea indicelui zero de la dispozitivul de citire pe eclimetru, ca urmare a dereglrii nivelei zenitale; nu mai exist paralelism ntre directricea nivelei zenitale i linia indicelui zero; unghiurile verticale sunt msurate eronat n raport cu indicele zero, nclinat fa de orizontal cu unghiul ; constatarea erorii se face prin vizarea unui semnal, cu firul reticular sau nivelar; dac suma celor dou citiri este de 200g pentru unghiuri de nclinare, sau de 400g pentru unghiuri zenitale, nu exist eroare de indice; n caz contrar, se face rectificarea teodolitului. - poziia I: S=32g43c; I=S+=32g43c+ ; - poziia II: D=167g45c; II=200g-D-=167g45c-; media: =(I+II)/2=(S++200g-D-)/2=[S+(200gg c g c g c D)]/2=(32 43 +32 55 )/2=32 49 . Eroarea de indice se poate elimina lund ca valoare definitiv media valorilor msurate. - eroarea de indice: =(II-I)/2=(32g55c-32g43c)/2=6c.


31

Fig.29. Eroarea de indice. a vizarea cu poziia I a lunetei; b vizarea cu poziia II a lunetei. Rectificarea teodolitului se introduce la eclimetru valoarea unghiului vertical mediu; citirea corect pe eclimetru va fi: Dcorect=Deronat+ g c c g c =167 45 +6 =167 51 ; prin aceast operaie se deregleaz nivela zenital; se aduce bula nivelei din nou ntre repere; punerea n eviden i rectificarea erorii de indice se face de 2...3 ori; la teodolitele moderne orizontalizarea indicelui zero de la eclimetru se face cu un compensator cu pendul.

32

Grupa 3303 , An III

2.) NIVELA AUTOMATA

Structura generala


33

1. Ambaza 2. Cerc orizontal 3. Marca de referinta a cercului orizontal 4. Ocular 5. Moleta ocularului 6. Luneta de vizare aproximativa 7. Obiectiv 8. Surub de focusare 9. Surub pentru miscarea orizontala 10. Surub de orizontalizare 11. Prisma pentru observarea bulei 12. Bula circulara

Utilizare Instalati trepiedul si si fixati nivela pe trepied cu surubul de fixare (fig.1). Ajustati picioarele trepiedului pana cand capul trepiedului este orizontalizat aproximativ. Orizontalizati aparatul, prin centrarea bulei din nivela circulara, cu ajutorul suruburilor de orizontalizare (fig.2).

34

Grupa 3303 , An III

Punctarea si focusarea Punctati cu luneta spre un fundal mai luminos sau vizati o foaie alba de hartie pusa in fata obiectivului. Actionati moleta ocularului pana cand firele reticulare se vad clar si au culoarea neagra. Vizati cu luneta pe stadie. Actionati surubul de focusare pana cand imaginea este clara. Actionati surubul de miscare orizontala pana cand firul reticular vertical se afla pe centrul stadiei. Efectuarea masuratorii Masurarea inaltimilor Cititi indicatia de pe stadie in locul in care firul reticular orizontal din mijloc intersecteaza stadia. La stadiile metrice, se aproximeaza cam 1mm. Citirea inaltimii din figura 3 este 3.456m


35

Masurarea distantelor Cititi indicatiile de pe stadie in locul in care firul reticular de sus si cel de jos intersecteaza stadia. Faceti diferenta dintre cele doua citiri si inmultiti cu 100 si veti obtine distanta de la instrument la stadie. In figura 3 aceste citiri sunt 3.601m si 3.309m. deci distanta este (3.601-3.309)x100=29.2m. Masurarea unghiurilor Vizati un punct A cu firul vertical si faceti citirea pe cercul orizontal (fig 4). Vizati punctul B si faceti citirea . Unghiul AOB va fi =-.

Verificarea si rectificarea Nivela circulara

36

Grupa 3303 , An III

Centrati bula folosind suruburile de orizontalizare, apoi rotiti instrumentul cu 180. Bula ar trebui sa ramana centrata (fig 5). Daca bula se misca din centrul nivelei, atunci trebuie facuta rectificarea acesteia. (fig 6).

Actionati suruburile de orizontalizare pentru a aduce bula cu jumatate din distanta cater centru (fig 7). Utilizand surubelnita (indicata in figura), actionati suruburile de rectificare a nivelei astfel incat bula sa ajunga in centrul nivelei (fig 8).


37

Verificarea orizontalitatii liniei de observare Linia de observare (vizare) trebuie sa fie orizontala si sa nu iasa din toleranta de 3mm pentru ca masuratorile sa poata fi considerate precise. Puneti instrumentul in statie la jumatatea distantei dintre doua stadii si orizontalizati-l (fig 9). Cele doua stadii se afla la o distanta de 30 pana la 50m una de alta. Centrati bula. Faceti citirea pe stadia A. De exemplu 1.924m. faceti citirea pe stadia B, de exemplu 1.712m, H=AB=+ 0.212m. astfel B este mai inalt fata de A cu 0.212m.

Mutati nivela si instalati-o la proximativ 1m fata de punctul A. Stim ca B este cu 0.212 mai inalt decat A. In acest caz, citirea pentru B tebuie sa fie cu 0.212 mai mica decat cea a lui A. Citirea pe stadie in A este, de exemplu 1.696m -0.212m Atunci, citirea in B terbuie sa fie 1.484m. faceti citirea in B. Daca citirea se incadreaza in 1.484m 3mm, linia de vizare este orizontala.

38

Grupa 3303 , An III

Daca nu se incadreaza, atunci faceti rectificarea astfel:

Desurubati moleta ocularului. Actionati surubul de rectificare (fig 11) pana cand firul reticular din mijloc da citirea ceruta de 1.484m pe stadia B. Puneti la loc moleta ocularului, dar nu strangeti prea tare.

Mentenanta instrumentului Pentru a proteja toate piesele aparatului si pentru a evita scaderea preciziei, aparatul trebuie sa fie manipulat cu atentie. 1. Dupa operatiile la teren, instrumentul trebuie curatat si pastrat in cutie. 2. Utilizati pensule moi si hartie pentru lentile pentru a curata partea optica a aparatului. Nu atingeti lentilele cu mana.


39

3. Daca instrumentul nu functioneaza cum trebuie, va trebui verificat si reparat de catre tehnicieni instruiti in acest sens, sau de catre fabricant. 4. instrumentul trebuie pastat in conditii de umiditate scazuta, si curatenie.

40

Grupa 3303 , An III

3.) STATIA TOTALA


41

1. CARACTERISTICI 1 Funcii complete Staiile totale South NTS-350 dispun de programe de msurare complete cu funcii pentru nregistrarea datelor i setarea parametrilor, putnd fi utilizate att n construcii ct i n msurtorile topografice de precizie 2 Utilizare uoar Utilizarea staiilor totale NTS-350 este foarte simpl, fiind uor de nvat.Tastele sunt foarte uor de utilizat. 3 Gestiune puternic a memoriei Instrumentul este dotat cu un program de gestiune a memoriei care permite nregistrarea coordonatelor i msurtorilor a 3400 de puncte sau doar coordonatele a 10000 de puncte. Putei efectua operaii de adugare,tergere, modificare i transferul datelor. 4 Colectarea automat a datelor Prin intermediul software-ului de colectare automat a datelor, putei nregistra msurtorile i coordonatele automat, transfernd aceste date ntre instrument i computer pentru a realiza planul digital al zonei msurate. 5 Dispozitiv de msurare a distanei uor i puternic Aspectul exterior i structura interioar a noului model de staie total a fost realizat astfel nct s aib un design plcut i uor de utilizat. Astfel dispozitivul EDM este acum mai mic, mai uor i mai puternic.. 6 Programe speciale pentru msurtori n afara programelor principale de msurare (unghiuri, distane, calculul coordonatelor), instrumentul este prevzut cu programe speciale de msurare precum REM determinarea cotelor inaccesibile, Angle Offset, MLM, Staking-out trasarea coordonatelor i unghiurilor, Setarea unei staii noi i alte programe necesare realizrii unor lucrri topografice profesionale. 2. PREGTIRE 2.1 Precauii 1. Niciodat nu focusai telescopul direct spre soare fr filtrul solar. 2. Niciodat nu pstrai instrumentul la temperaturi joase sau nalte, sau nul supunei la schimbri brute de temperatur. 3.Cnd nu utilizai instrumentul pstrai n cutia sa. 4.Dac este o diferen prea mare ntre temperatura din zona de lucru i birou, pstrai instrumentul n cutie pn cnd ajunge la temperatura mediul nconjurtor.

42

Grupa 3303 , An III

5. Dac nu utilizai instrumentul o perioad mai lung de timp, scoatei bateria i depozitai-o separat. Bateria trebuie ncrcat dup neutilizarea ei peste o lun de zile: 6. Transportai instrumentul doar n cutia de transport.. 7. Asigurai-v c nu scpai instrumentul n momentul montrii sau demontrii acestuia de pe trepied. 8. tergei prile optice doar cu o crp moale din bumbac curat! 9.tergei instrumentul cu o crp umed cnd nu-l mai utilizai. Dac este udat de precipitaii, tergei-l nainte de a-l aeza n cutia de transport. 10. nainte de utilizare, verificai bateria i setrile instrumentului pentru a fi siguri c utilizai parametrii coreci. 11. Nu lsai un nespecialist s repare instrumentul sau s-l dezasambleze chiar dac instrumentul nu lucreaz corect.


43

44

Grupa 3303 , An III

Sistemul Prism i reflector Cnd dorii s efectuai o msurtoare, trebuie s utilizai un sistem de prism cu reflector n punctul de msurat. Instrumentul vine cu un sistem de prism simpl i cu un sistem de trei prisme care pot montate pe un trepied sau pe un jalon. n figura de mai jos sunt prezentate tipurile de sistem de prisme.


45

46

Grupa 3303 , An III

4.) Planimetrul Polar Electronic


47

Planimetrul Polar Electronic

48

Grupa 3303 , An III

Este compus din: - un bra polar, cu un capt fixat de greutatea polar i cellalt de dispozitivul de nregistrare; - un bra urmritor, fixat de dispozitivul de nregistrare; la captul opus acest bra prezint o lup cu indice pentru urmrirea conturului suprafeelor; - un dispozitiv electronic de setare a aparatului i nregistrare a msurtorilor; - o greutate polar, care trebuie s rmn nemicat pe toat durata unei msurtori. Modul de lucru este acelai ca i la planimetrul mecanic cu deosebirea c n cazul planimetrului digital scara hrii pe care se fac msurtorile se tasteaz la aparat, iar ariile suprafeelor conturate se citesc pe ecran, direct n unitatea de msur specificat n prealabil de utilizator (km2, m2, cm2, acri, ft2, in2). Msurarea suprafetelor Pe hrile topografice la scar mare se poate face prin urmtoarele metode: - numrarea ochiurilor reelei caroiajului rectangular (sferturile i jumtile de ochiuri se apreciaz); - trasarea conturului suprafeei de msurat pe o hrtie milimetric i apoi numrarea centimetrilor i milimetrilor ptrai; - procedeul cntririi; - procedeul mecanic, cu planimetrul polar. Dintre acestea vom folosi metoda planimetrrii. Rezultatele ei depind foarte mult de tipul aparatului. Precizia este mult mai mare la planimetrul digital dect la cel mecanic. Planimetrul este un instrument construit pentru determinarea ariilor pe planuri topografice la scar foarte mare. Totui, planimetrele pot fi folosite i pentru determinarea ariilor pe hri la scar mare, nmulindu-se rezultatul obinut cu ptratul raportului dintre scri. De exemplu, dac am reglat planimetrul pentru scara 1:1 000 i dorim s determinm o suprafa pe o hart la scara 1:50 000, va trebui s nmulim rezultatul obinut cu 502 (adic ptratul raportului scrilor: 50 000 / 1 000 = 50). Modul de lucru cu planimetrul. Cruciorul planimetrului se fixeaz pe braul trasor, n dreptul diviziunii care corespunde scrii planului pe care se lucreaz .Greutatea polar se fixeaz ntr-un punct de pe plan, care se alege n aa fel, nct stiletul braului trasor


49

s poat descrie cu uurin conturul figurii, fr ca braele planimetrului s fac ntre ele unghiuri prea mari sau prea mici. n cazul suprafeelor mici polul se plaseaz n afara lor, n timp ce la suprafeele mari n interior. Suprafeele mari se i pot descompune n altele mai mici i apoi planimetra cu polul n afar. Planimetrul fiind fixat se duce stiletul n unul din punctele conturului, se noteaz citirea la dispozitivul de nregistrare, dup care se ncepe, n sensul acelor de ceasornic, conturarea suprafeei de planimetrat. Stiletul trebuie condus cu foarte mult atenie, n aa fel nct vrful lui s urmeze n mod riguros linia de contur, pn ce revine la punctul de plecare, cnd se face o nou citire la dispozitivul de nregistrare. Diferena dintre ultima i prima citire reprezint numrul generator, care nmulit cu 3 numrul constant, corespunztor scrii planului (notat n tabelul planimetrului) ne d aria suprafeei conturate de stiletul braului trasor. Dac, nainte de nceperea conturrii suprafeei aducem dispozitivul de nregistrare la valoarea zero, atunci ultima citire ne va da numrul generator. Numrul generator este format ntotdeauna din patru cifre: - prima cifr (miile de uniti), se citete pe nregistratorul de ture (disc); - urmtoarele dou cifre (sutele i zecile de uniti) se citesc pe ruleta nregistratoare pn la valoarea zero a vernierului; - ultima cifr (unitile) se citete pe vernier. n fig. 3 numrul generator este 5720. Planimetrarea unei suprafee se face de cel puin dou ori. Dac ntre cele dou planimetrri exist o diferen prea mare, se va face o a treia planimetrare. Media dintre cele dou rezultate mai apropiate d numrul generator definitiv. n cazul cnd nu se cunoate constanta planimetrului pentru o anumit scar i nici poziia cruciorului pe braul trasor pentru acea scar, etalonarea aparatului la scara dat, pentru planimetrarea cu polul n exterior, se face astfel: - se alege o suprafa de pe hart a crei arie este cunoscut (la hrile topografice la scara 1:50 000 i 1:25 000 un ptrat de caroiaj reprezint n teren o suprafa de 1 km2); - se planimetreaz de 5-6 ori aceast suprafa, din media citirilor rezultnd numrul generator, care reprezint de fapt 1 km2 pe harta respectiv; - toate suprafeele care vor fi planimetrate pe harta respectiv vor rezulta din mprirea numerelor generatoare la numrul generator de un km2 (1).

50

Grupa 3303 , An III

II.)

PROIECT PRACTICA TOPOGRAFICA


51

APLICAREA PE TEREN A PROIECTULUI DE EXECUTIE A UNEI CLADIRI I. Lucrari in faza pregatitoare :

1.Extragerea coordonatelor rectangulare plane de sprijin pentru trasarea cladirii si a controlului tasarii; 2.Determinarea prin metoda grafica a coordonatelor rectangulare a colturilor cladirii proiectate; 3.Extragerea cotelor reperelor la nivelment de traseu si control din inventarul de coordinate a zonei respective ; 4.Stabilirea cotei zero a cladirii proiectate; 5.Calculul unghiurilor orizontale de trasare in plan sip e vericala colturilor cladirii; II. Faza de teren

Trasarea pe teren a colturilor cladirii prin metoda coordonatelor polare . Trasarea pe teren a cotei 0 a cladirii prin metoda orizontului instrumentului de nivelment. Dosarul va cuprinde : Piese scrise: - memoriu descriptiv al lucrarilor de teren si de birou - inventarul de coordonare al punctelor de trasare si control - calculul si inregistrarea datelor din teren in ordinea executarii lor Piese desenate: - schitele de amplasament ale cladirii proiectului a proiectului - planul de trasare la scara 1:500

52

Grupa 3303 , An III

RIDICAREA PLANIMETRICA A UNUI CVARTAL PRIN METODA DRUMUIRII PLANIMETRICE COMBINATA CU METODA RADIERII I Lucrari pregatitoare : 1.Procurarea copiilor de pe planurile topografice existente; 2.Obtinerea inventarului de coordonare ale punctelor retelei de sprijin; 3.Intocmirea proiectului tehnic al ridicarii; 4.Pregatirea instrumentelor si aparatelor topografice; II Faza de teren 1.Stabilirea conditiilor tehnice de executie pe teren a drumuirii tahimetrice; 2.Recunoasterea terenului si stabilirea traseelor drumuirii; 3.Alegerea si pichetarea punctelor de statie; 4.Intocmirea schitei generale a traseului; 5.Masurarea orientarii directiei de referinta a drumuirii tahimerice; 6.Masurarea unghiurilor orizontale dintre laturile drumuirii; 7.Masurarea unghiurilor zenitale dintre punctele drumuirii; 8.Masurarea lungimii laturilor pe cale optica; 9.Intocmirea schitei generale a determinarii topografice; 10.Ridicarea determinarii topografice prin metoda radierii cu o singura pozitie a lunetei; III . Faza de birou : 1.Compensarea unghiurilor orizontale in turul de orizont 2.Calculul lungimii medii a laturilor drumuirii; 3.Stabilirea erorii de inchidere pe unghiuri orizontale si compensarea acestora; 4.Transmiterea directiilor de referinta laturilor drumuirii; 5.Reducerea distantelor inclinate a laturilor drumuirii la orizont; 6.Calculul coordonatelor relative; 7.Calculul coordonatelor rectangulare absolute; 8.Calculul cotelor relative; 9.Stabilirea erorii de inchidere; 10.Calculul cotelor absolute; 11.Intocmirea si redactarea planului de situatie la scara de 1:500


53

RIDICAREA NIVELITICA A UNEI SUPRAFETE DE TEREN PRIN METODA RADIEREI DE NIVELMENT GEOMETRIC I. Faza de teren 1.Recunoasterea terenului; 2.Alegerea si pichetarea punctelor de statie; 3.Intocmirea schitelor si a detaliilor planimetrice; 4.Asezarea aparatului in punctual de statie; 5.Efectuarea operatiilor si inregistrarea datelor in caietul de teren: -citiri pe mira -citiri ale unghiurilor orizontale II Faza de birou 1.Calculul coordonatelor polare; 2.Calculul cotelor punctelor radiate prin procedeul planului de viza 3.Intocmirea planului de situatie prin procedeul planului de viza; Dosarul va cuprinde : Piese scrise : - descrierea modului de lucru pe teren - tabelul cu elemente masurate si calculate Piese desenate: - schita detaliilor altimetrice a suprafetei - planul de situatie cotat la scara 1:500;

54

Grupa 3303 , An III

RIDICAREA NIVELITICA A UNEI CAII DE COMUNICATII PRIN METODA DRUMUIRII DE NIVELMENT GEOMETRIC COMBINATA CU METODA PROFILELOR TRANSVERSALE I Faza de teren

1 Trasarea retelei de sprijin a ridicarii de nivelment geometric ; 2 Recunoasterea traseului si stabilirea drumuirii de nivelment geometric ; 3 Alegerea si pichetarea punctelor de drumuire ; 4 Intocmirea schitei generale a traseului drumuirii ; 5 Executarea masuratorilor de nivelment geometric de mijloc ; 6 Verificarea masuratorilor de nivelment geometric de mijloc si trecerea lor in caietul de teren ; 7 Intocmirea schitei partiale a profilelor transversale ; 8 Executia masuratorilor de nivelment geometric de mijloc cu un singur orizont pa axul profilelor transversale ; 9 Verificarea masuratorilor de nivelment geometric de mijloc pe axul profilelor transversale si inscrierea in caietul de teren ; II Faza de birou 1 Calculul lungimii medii ale punctelor ; 2 Calculul lungimilor medii ale nivelurilor ; 3 Calculul diferentelor de nivel provizorii dintre punctele drumirii ; 4 Compensarea erorilor de inchidere pe diferente de nivel definitive; 5 Calculul cotelor absolute ale punctelor ; 6 Intocmirea profilului longitudinal al traseului drumirii de nivelment geometric ; 7 Intocmirea profilului transversal printr-un punct al drumirii; Dosarul va cuprinde : Piese scrise : memoriu descriptiv al executiei lucrarilor de teren si birou ; tabele de teren si de calcul ; Piese desenate : - schita generala a traseului drumuirii ; - profilul transversal intr-un punct al drumuirii ; - profilul longitudinal al traseului drumuirii ;


55

A.) LUCRAREA NR 1

1.) RIDICAREA PLANIMETRICA A UNEI SUPRAFETE DE TEREN PRIN METODA RADIERII PLANIMETRICE

56

Grupa 3303 , An III

I LUCRARI IN FAZA DE TEREN Metoda radierii tahimetrice , ca metoda fundamentala de ridicare in plan a unei suprafete de teren se aplica in cazul suprafetelor mici de teren pentru a caror ridicare este necesara o singura statie 1)Recunoasterea terenului Prin recunoasterea terenului se realizeaza delimitarea perimetrului suprafetei de teren care urmeaza a fi ridicata si se identifica toate punctele caracteristice, atat din punct de vedere perimetric cat si nivelitic din interiorul perimetrului 2) Alegerea si pichetarea punctului de statie In functie de marimea suprafetei de teren care urmeaza a fi ridicata se alege punctul de statie aproximativ in mijlocul acestei suprafete astfel incat toate punctele caracteristice sa poata fii observate . Punctul de statie se marcheaza printr-un tarus de lemn sau cu un bulon metalic. 3) Intocmirea schitei detaliilor planimetrice Schita detaliilor planimetrice se va intocmi astfel incat sa poata fi marcate si numerotate cat mai clar detaliile si punctele caracteristice. 4)Asezarea teodolitului in punctul de statie Pentru executarea masuratorilor , se aseaza instrumentul in pozitia corecta de lucru efectuandu-se urmatoarele operatii : a) asezarea trepiedului deasupra punctului de statie cu platforma cat mai orizontala , in functie de configuratia terenului ; b) asezarea aparatului pe masa trepiedului cu ajutorul surubului pompa ; c) prinderea firului de plumb ; d) centrarea aparatului pe verticala a punctului matematic cu ajutorul firului cu plumb ; e) calarea aparatului ; f) masurarea inaltimii aparatului ; g)punerea la punct a lunetei prin realizarea calitatii firelor reticulare si vederii in perspectiva. Pentru masurarea unghiurilor orizontale se va viza la baza mirei , iar pentru masurarea unghiurilor verticale se va viza la inaltimea aparatului. II . LUCRARI IN FAZA DE BIROU


57

Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical masurat pe teren. In cazul cand distanta inclinata, s-a masurat pe calea directa , cu ajutorul unei rulete sau panglici , reducerea la orizont se face cu una din relatiile : d0=di* sin Z sau d0=di*cos Cu ajutorul coordonatelor polare , orientarea directiei , AB si distanta redusa la orizont , d0 , se calculeaza coordonatele relative , x si y, cu formulele : X AB = d0* cosAB si YAB = d0*sinAB Coordonatele rectangulare plane (coordonatele absolute ) ale punctului B vor fi exprimate de relatiile : X B = X A + X AB si YB = YA + YAB Pentru determinarea pozitiei spatiale a punctului , mai este necesara si pozitia lui verticala. Cota absoluta sau altitudinea a unui punct este distanta pe verticala , exprimata in metri , cuprinsa intre suprafata de nivel zero si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat . Diferenta de nivel dintre doua puncte este distanta pe verticala , exprimata in metri , dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte . Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte determinate pe baza elementelor masurate pe teren cu una din relatiile : Z AB =di*cosZ=d0*ctgZ sau Z AB =di*sin=d0*tg Se stabileste marimea cotei absolute a punctului B , in raport cu cota absoluta a punctului A , cu formula : Z B = Z A + Z AB unde diferenta de nivel va avea semnul + sau - , in functie de marimea unghiului vertical , AB . Se cunosc coordonatele rectangulare ale punctului 101 : X 71 =5000.00 m Y71 =5000.00 m

58

Grupa 3303 , An III

Calculul unghiului orizontal :

71 = C71 = 346.1540 101 = C101 C71 = 393.1580 346.1540 = 47.004 102 = C102 C71 = (400 + 112.9906 ) 346.1540 = 166.8366 103 = C103 C71 = (400 + 119.0932 ) 346.1540 = 172.9392 104 = C104 C71 = (400 + 124.2630 ) 346.1540 = 178.1090 105 = C105 C71 = (400 + 135.5112) 346.1540 = 189.3572 106 = C106 C71 = (400 + 139.5254 ) 346.1540 = 193.3714 107 = C107 C71 = (400 + 142.5174) 346.1540 = 196.3634 108 = C108 C71 = (400 + 323.2736 ) 346.1540 = 377.1196 109 = C109 C71 = (400 + 298.2572 ) 346.1540 = 352.1032 110 = C110 C71 = (400 + 319.2038) 346.1540 = 373.0498 111 = C111 C71 = (400 + 323.0080) 346.1540 = 376.8540 112 = C112 C71 = (400 + 202.3822 ) 346.1540 = 256.2282 113 = C113 C71 = (400 + 198.9822) 346.1540 = 252.8282 114 = C114 C71 = (400 + 309.2172) 346.1540 = 363.0632 115 = C115 C71 = (400 + 151.4350 ) 346.1540 = 205.2810 116 = C116 C71 = (400 + 156.7956 ) 346.1540 = 210.6416 117 = C117 C71 = (400 + 166.0894 ) 346.1540 = 219.9354 118 = C118 C71 = (400 + 173.2220 ) 346.1540 = 227.0680 119 = C119 C71 = (400 + 162.0326 ) 346.1540 = 215.8786 120 = C120 C71 = (400 + 283.3804 ) 346.1540 = 337.2264 121 = C121 C71 = (400 + 283.1936 ) 346.1540 = 337.0396 122 = C122 C71 = (400 + 381.2126) 346.1540 = 35.0586 123 = C123 C71 = (400 + 118.9908) 346.1540 = 172.8368 124 = C124 C71 = (400 + 120.4864 ) 346.1540 = 174.3324 125 = C125 C71 = (400 + 125.8912 ) 346.1540 = 179.7372

Calculul orientarii :


59

71 = 127.50 101 = 71 + 101 = 127.50 + 47.004 = 174.504 102 = 71 + 102 = 127.50 + 166.8366 = 294.3366 103 = 71 + 103 = 127.50 + 172.9392 = 301.4392 104 = 71 + 104 = 127.50 + 178.109 = 305.6090 105 = 71 + 105 = 127.50 + 189.3572 = 316.8572 106 = 71 + 106 = 127.50 + 193.3714 = 320.8714 107 = 71 + 107 = 127.50 + 196.3634 = 323.8634 108 = 71 + 108 = 127.50 + 377.1196 = 104.6196 109 = 71 + 109 = 127.50 + 352.1030 = 79.6032 110 = 71 + 110 = 127.50 + 373.0498 = 100.5498 111 = 71 = 111 = 127.50 + 376.854 = 104.3540 112 = 71 + 112 = 127.50 + 256.2282 = 383.7282 113 = 71 + 113 = 127.50 + 252.8282 = 380.3282 114 = 71 + 114 = 127.50 + 363.0632 = 90.5632 115 = 71 + 115 = 127.50 + 205.2810 = 332.7810 116 = 71 + 116 = 127.50 + 210.6416 = 338.1416 117 = 71 + 117 = 127.50 + 219.9354 = 347.4354 118 = 71 + 118 = 127.50 + 227.0680 = 354.5680 119 = 71 + 119 = 127.50 + 215.8786 = 343.3786 120 = 71 + 120 = 127.50 + 337.2264 = 64.7264 121 = 71 = 111 = 127.50 + 337.0396 = 64.5396 122 = 71 + 122 = 127.50 + 35.0586 = 162.5586 123 = 71 + 123 = 127.50 + 172.8386 = 300.3368 124 = 71 + 124 = 127.50 + 174.3342 = 301.8324 125 = 71 + 125 = 127.50 + 179.7372 = 307.2372

Calculul coordonatelor relative:

60

Grupa 3303 , An III

x101 x102 x103 x104 x105 x106 x107 x108 x109 x110 x111 x112 x113 x114 x115 x116 x117 x118 x119 x120 x121 x122 x123 x124 x125

= d 0 101 * cos 101 = 6.2 * cos174.504 = 5.709 = d 0 102 * cos 102 = 13.8 * cos 294.336 = 1.226 = d 0 103 * cos 103 = 18.2 * cos 301.4392 = 0.125 = d 0 104 * cos 104 = 24.9 * cos 305.609 = 2.191 = d 0 105 * cos 105 = 42.2 * cos 316.8572 = 11.044 = d 0 106 * cos 106 = 17.2 * cos 320.8714 = 5.538 = d 0 107 * cos 107 = 16.3 * cos 323.8634 = 5.968 = d 0 108 * cos 108 = 16.8 * cos104.6196 = 1.218 = d 0 109 * cos 109 = 20 * cos 79.6032 = 6.298 = d 0 110 * cos 110 = 6.8 * cos100.5498 = 0.058 = d 0 111 * cos 111 = 10.6 * cos104.354 = 0.724 = d 0 112 * cos 112 = 16.8 * cos 383.7282 = 1.987 = d 0 113 * cos 113 = 2.1 * cos 380.3282 = 2 = d 0 114 * cos 114 = 3.1 * cos 90.5632 = 0.458 = d 0 115 * cos 115 = 39 * cos 332.781 = 19.206 = d 0 116 * cos 116 = 29.1 * cos 338.1416 = 16.410 = d 0 117 * cos 117 = 31.2 * cos 347.4354 = 21.155 = d 0 118 * cos 118 = 27.8 * cos 354.568 = 21.016 = d 0 119 * cos 119 = 25.4 * cos 343.3786 = 15.999 = d 0 120 * cos 120 = 16.2 * cos 64.7264 = 8.524 = d 0 121 * cos 121 = 20.9 * cos 64.5396 = 11.049 = d 0 122 * cos 122 = 6.1 * cos162.5586 = 5.075 = d 0 123 * cos 123 = 14.5 * cos 300.3368 = 0.077 = d 0 124 * cos 124 = 17.7 * cos 301.8324 = 0.509 = d 0 125 * cos 125 = 26.8 * cos 307.2372 = 3.040


61

y101 y102 y103 y104 y105 y106 y107 y108 y109 y110 y111 y112 y113 y114 y115 y116 y117 y118 y119 y120 y121 y122 y123 y124 y125

= d 0 101 * sin 101 = 6.2 * sin 174.504 = 2.417 = d 0 102 * sin 102 = 13.8 * sin 294.336 = 13.745 = d 0 103 * sin 103 = 18.2 * sin 301.4392 = 18.199 = d 0 104 * sin 104 = 24.9 * sin 305.609 = 24.803 = d 0 105 * sin 105 = 42.2 * sin 316.8572 = 40.729 = d 0 106 * sin 106 = 17.2 * sin 320.8714 = 16.284 = d 0 107 * sin 107 = 16.3 * sin 323.8634 = 15.168 = d 0 108 * sin 108 = 16.8 * sin 104.6196 = 16.756 = d 0 109 * sin 109 = 20 * sin 79.6032 = 18.982 = d 0 110 * sin 110 = 6.8 * sin 100.5498 = 6.799 = d 0 111 * sin 111 = 10.6 * sin 104.354 = 10.575 = d 0 112 * sin 112 = 16.8 * sin 383.7282 = 0.228 = d 0 113 * sin 113 = 2.1 * sin 380.3282 = 0.639 = d 0 114 * sin 114 = 3.1 * sin 90.5632 = 3.066 = d 0 115 * sin 115 = 39 * sin 332.781 = 33.943 = d 0 116 * sin 116 = 29.1 * sin 338.1416 = 24.032 = d 0 117 * sin 117 = 31.2 * sin 347.4354 = 22.9323 = d 0 118 * sin 118 = 27.8 * sin 354.568 = 18.198 = d 0 119 * sin 119 = 25.4 * sin 343.3786 = 19.728 = d 0 120 * sin 120 = 16.2 * sin 64.7264 = 13.776 = d 0 121 * sin 121 = 20.9 * sin 64.5396 = 17.773 = d 0 122 * sin 122 = 6.1 * sin 162.5586 = 3.384 = d 0 123 * sin 123 = 14.5 * sin 300.3368 = 14.500 = d 0 124 * sin 124 = 17.7 * sin 301.8324 = 17.693 = d 0 125 * sin 125 = 26.8 * sin 307.2372 = 26.627

62

Grupa 3303 , An III

Calculul coordonatelor absolute: x101 = x71 + x101 = 5000 + 5.709 = 5005.709 x102 = x71 + x102 = 5000 1.226 = 4998.774 x103 = x71 + x103 = 5000 + 0.125 = 5000.125 x104 = x71 + x104 = 5000 + 2.181 = 5002.191 x105 = x71 + x105 = 5000 + 11.044 = 5011.044 x106 = x71 + x106 = 5000 + 5.038 = 5005.038 x107 = x71 + x107 = 5000 + 5.968 = 5005.968 x108 = x71 + x108 = 5000 1.218 = 4998.782 x109 = x71 + x109 = 5000 + 6.298 = 5006.298 x110 = x71 + x110 = 5000 0.058 = 4999.942 x111 = x71 + x111 = 5000 0.724 = 4999.276 x112 = x71 + x112 = 5000 + 1.987 = 5001.987 x113 = x71 + x113 = 5000 + 2 = 5002 x114 = x71 + x114 = 5000 + 0.458 = 5000.458 x115 = x71 + x115 = 5000 + 19.206 = 5019.206 x116 = x71 + x116 = 5000 + 16.410 = 5016.410 x117 = x71 + x117 = 5000 + 21.155 = 5021.155 x118 = x71 + x118 = 5000 + 21.016 = 5021.016 x119 = x71 + x119 = 5000 + 15.999 = 5015.999 x120 = x71 + x120 = 5000 + 8.524 = 5008.524 x121 = x71 + x121 = 5000 + 11.049 = 5011.049 x122 = x71 + x122 = 5000 5.075 = 4994.925 x123 = x71 + x123 = 5000 + 0.077 = 5000.077 x124 = x71 + x124 = 5000 + 0.509 = 5000.509 x125 = x71 + x125 = 5000 + 3.040 = 5003.040


63

y101 = y71 + y101 = 5000 + 2.417 = 5002.417 y102 = y71 + y102 = 5000 13.475 = 4986 .255 y103 = y71 + y103 = 5000 18.199 = 4981.801 y104 = y71 + y104 = 5000 24.803 = 4975 .197 y105 = y71 + y105 = 5000 40.729 = 4959 .271 y106 = y71 + y106 = 5000 16.284 = 4983 .716 y107 = y71 + y107 = 5000 15.168 = 4984.832 y108 = y71 + y108 = 5000 + 16.765 = 5016.756 y109 = y71 + y109 = 5000 + 18.982 = 5018.982 y110 = y71 + y110 = 5000 + 6.799 = 5006 .799 y111 = y71 + y111 = 5000 + 10.575 = 5010.575 y112 = y71 + y112 = 5000 0.228 = 4999 .772 y113 = y71 + y113 = 5000 0.639 = 4999 .361 y114 = y71 + y114 = 5000 + 3.066 = 5003.066 y115 = y71 + y115 = 5000 33.943 = 4966.057 y116 = y71 + y116 = 5000 24.032 = 4975 .968 y117 = y71 + y117 = 5000 22.9323 = 4977 .0677 y118 = y71 + y118 = 5000 18.198 = 4981 .802 y119 = y71 + y119 = 5000 19.728 = 4980 .272 y120 = y71 + y120 = 5000 + 13.776 = 5013.776 y121 = y71 + y121 = 5000 + 17.773 = 5017.773 y122 = y71 + y122 = 5000 + 3.384 = 5003.384 y123 = y71 + y123 = 5000 14.500 = 4985.5 y124 = y71 + y124 = 5000 17.693 = 4982 .307 y125 = y71 + y125 = 5000 26.627 = 4973 .373

64

Grupa 3303 , An III

Tabel 1:Punct statie 1 Punct vizat 2 71 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 Citiri pe mira

L13 1,365 1,408 1,400 1,383 1,334 1,424 1,637 1,629 1,620 1,602 1,480 1,466 1,678 1,653 1,597 1,449 1,492 1,538 1,530 1,564 1,467 1,752 1,501 1,450 1,428 1,378

L24 1,474 1,470 1,530 1,565 1,583 1,846 1,809 1,792 1,788 1,802 1,548 1,572 1,698 1,674 1,628 1,839 1,783 1,850 1,808 1,818 1,629 1,961 1,562 1,595 1,605 1,646

L05 1,420 1,439 1,468 1,474 1,459 1,636 1,722 1,710 1,705 1,702 1,513 1,520 1,682 1,664 1,612 1,644 1,640 1,692 1,668 1,692 1,548 1,852 1,532 1,522 1,516 1,512

Diferenta citirilor

L2 L1

Constanta aparatului K=100 7 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Distanta orizontala

D0

S

6 0,109 0,062 0,138 0,182 0,249 0,422 0,172 0,163 0,168 0,200 0,068 0,106 0,020 0,021 0,031 0,390 0,291 0,310 0,278 0,254 0,162 0,209 0,061 0,145 0,177 0,268

8 10,9 6,2 13,8 18,2 24,9 42,2 17,2 16,3 16,8 20 6,8 10,6 2 2,1 3,1 3,9 29,1 31,2 27,8 25,4 16,2 20,9 6,1 14,5 17,7 26,8


65

Tabel 2:Pct. stat ie Pct . viz at Citiri unghiuri orizontale Poz. I Po z. CiI II Unghi orizonta l Orienta ri Coordinate relative Coordinate absolute

x

y8

X

Y

CiII1 2 71 10 1 10 2 10 3 10 4 10 5 10 6 10 7 10 8 10 9 11 0 11 1 11 2 11 3 11 4 11 5 11 6 11 3 4 346,1 540 393,1 580 112,9 906 119,0 632 124,2 630 135,5 112 139,5 254 142,5 174 323,2 736 298,2 572 319,2 038 323,0 080 202,3 822 198,9 822 309,2 172 151,4 350 156,7 956 166,0 5 6

7

9

10

346.1540127.50 47.004 174.504 5.709 2.417 5005.7095002.417

166.8366 294.3366 1.226 13.745 4998.7744986.255 172.9392 301.4392 0.125 18.199 5000.125 4981.801 178.1090 305.6090 2.191 24.803 5002.191 4975.197 189.3572 316.857211.044 40.729 5011.044 4959.271 193.3714 320.87145.538 16.284 5005.038 4983.716 196.3634 323.86345.968 15.168 5005.968 4984.832 377.1196104.6196 1.218 16.756 352.1032 79.6032 6.298 18.982 373.0498100.5498 0.058 6.799 376.8540104.3540 0.724 10.575 256.2282383.72821.987 0.228 252.8282380.3282 2 0.639 4998.7825016.756 5006.2985018.982 4999.9425006.799 4999.2765010.575 5001.987 4999.772 5002 4999.361

S

363.063290.5632 0.458 3.066

5000.4585003.066

205.2810332.781019.206 33.943 5019.206 4966.057 210.6416338.141616.410 24.032 5016.410 4975.968 219.9354347.4354 21.155 22.93235021.155 4977.0677

66 7 11 8 11 9 12 0 12 1 12 2 12 3 12 4 12 5 894 173,2 220 162,0 326 283,3 804 283,1 936 381,2 126 118,9 908 120,4 864 125,8 912

Grupa 3303 , An III

227.0680354.5680 21.016 18.198 5021.016 4981.802 215.8786343.378615.999 19.728 5015.999 4980.272 337.2264 64.7264 8.524 13.776 337.0396 64.5396 11.049 17.773 35.0586 162.5586 5.075 3.384 5008.524 5013.776 5011.049 5017.773 4994.9255003.384

172.8368 300.3368 0.077 14.500 5000.077 4985.5 174.3324 301.8324 0.509 17.693 5000.509 4982.307 179.7372 307.2372 3.040 26.627 5003.040 4973.373

2.)

INTOCMIREA PLANULUI DE SITUATIE LA SCARA 1:500


N V117 118 115 116 119

E S121

105 120 107 106 125 112 104 103 102 71 101 122 124 123 113 S 114 110

109

111

108

67

68

Grupa 3303 , An III

B.) LUCRAREA NR 2 1.) RIDICAREA NIVELITICA A UNEI CAI DE COMUNICATII PRIN METODA DRUMLTIRII DE NIVELMENT GEOMETRIC

I. LUCRARI IN FAZA DE TEREN 1) Trasarea reelei de sprijin a ridicrilor de nivelment geometric


69

2) Recunoaterea terenului si stabilirea traseului drumuirii de nivelment geometric; 3) Alegerea si pichetarea punctelor de drumuire; 4) ntocmirea schiei generale a traseului drumuirii; 5) Executarea msurtorilor de nivelment geometric de mijloc pe traseul drumuirii cu doua orizonturi; 6) Verificarea msurtorilor de nivelment geometric si nscrierea lor in caietul de teren; 7) ntocmirea schielor profirelor transversale; 8) Executarea msurtorilor de nivelment geometric de mijloc cu un singur orizont pe axul pofilelor transversale; 9) Verificarea msurtorilor de nivelment geometric de mijloc pe pofilele transversale si nscrierea lor in caietul de teren; II. LUCRARI IN FAZA DE BIROU 1) Calcularea lungimilor medii ale portelor; 2) Calculul lungimii nivelelor; 3) Calculul deferentelor de nivel provizorii dintre punctele drumuirii, 4) Stabilirea erorii de nchidere pe diferene de nivel provizorii; 5) Compensarea erorii de nchidere pe diferenele de nivel provizorii si calcularea diferenelor de nivel; 6) Calcularea cotelor absolute ale punctelor de drumuire; 7) Calcularea cotelor absolute ale punctelor de pe profilul transversal; 8) ntocmirea profilului longitudinal al traseului drumuirii de nivelment geometric; 9) Intocmirea profilului transversal intr-un punct al drumuirii; Dosarul va cuprinde: E. Piese scrise: 1) Memoriu descriptiv al executrii lucrrilor de teren si de birou; 2) Tabelul cu elementele msurate si calculate; 3) Calcule prezentate si nregistrarea in ordinea execuiei lor; F. Piese desenate: 1) Schita generala a traseului drumuirii si al profirelor transversale; 2) Profilul transversal intr-un punct al drumuirii;

70

Grupa 3303 , An III

I.

LUCRARI IN FAZA DE TEREN

In vederea amenajrii unei cai de comunicatii se cere sa se efectueze ridicarea nivelitica a unui tronson, care sa cuprind o lungime de aproximativ 300 m si un profil transversal. In succesiunea operaiilor vom respecta: - traseul drumuirii se va desfura de-a lungul liniilor care au panta cea mai redusa. - lungimea portelor va fi de maxim 40 m. - lungimea nivelelor va fi de maxim 80 m - la executarea drumuirii se vor folosi 2 orizonturi ale instrumentului. 1) Recunoaterea terenului Prin recunoaterea terenului se realizeaz delimitarea perimetrului suprafeei de teren care urmeaz a fi ridicata si se identifica toate punctele caracteristice , att din punct de vedere perimetric, cat si nivelitic din interiorul perimetrului. 2) Alegerea si pichetarea punctelor de staie In funcie de mrimea suprafeei de teren care urmeaz a fi ridicata se alege punctul de statie aproximativ in mijlocul distantei dintre punctele de drumuire. Punctul de staie se marcheaz printr-un tarus de lemn sau cu un bulon metalic. 3) ntocmirea schiei generale a traseului drumuirii Schia detaliilor planimetrice se va ntocmi astfel incat sa poat fi marcate si numerotate cat mai clar detaliile si punctele caracteristice, Punctele de detaliu se vor numerota de la stnga la dreapta incepand de la R1, 101,102 ,R2.

4) Asezarea nivelei in punctul de statie


71

Pentru executarea msurtorilor, se aseaza instrumentul in poziie corecta de lucru, efectundu-se urmtoarele operaii: a) aezarea trepiedului deasupra punctului de staie cu platforma cat mai orizontala, in funcie de configuraia terenului; b) aezarea aparatului pe masuta trepiedului cu ajutorului urubului pompa; c) prinderea firului cu plumb; d) centrarea aparatului pe verticala punctului matematic cu ajutorul firului cu plumb e) calarea aparatului; f) msurarea inaltimii aparatului; g) punerea la punct a lunetei prin realizarea calitii firelor reticulare si vederii in perspectiva.

II.

LUCRARI IN FAZA DE BIROU

Operaiile in faza de birou constau in calcularea lungimii medii a porteelor, calcularea lungimii nivelelor, calculul diferenelor de nivel si compensarea acestora si calculul cotelor absolute ale punctelor de drumuire. Distanta de la aparat la mira se numete portee iar distanta dintre mire nivel. Cota punctului B se poate calcula in raport cu cota cunoscuta a punctului A in 2 feluri: a) cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele 2 puncte, data de diferena citirilor la firul nivelelor ZAB= Cota punctului va fi egala cu cota cunoscuta a punctului A, la care se adauga algebric diferena de nivel dintre puncte:

ZB=ZA+ ZAB b) cu ajutorul planului de viza Se calculeaz cota planului de viza, aducndu-se la cota cunoscuta a punctului A, citirea pe mira la firul nivelelor din acest punct. ZPV=ZA+

72

Grupa 3303 , An III

Cota punctului B va fi egala cu cota planului de viza din care se scade citirea pe mira din punctul B a crui cota trebuie determinata ZB= ZPVn continuare, se calculeaz lungimile porteelor in funcie de constanta stadimetrica (K=100) a aparatului si de citirile pe mira la firele stadimetrice (LI, L2) =K* ( =K* ( )=100*( )=100*( ) )

Deoarece s-a staionat cu aparatul pe aliniament, lungimea nivelului se obine prin nsumarea lungimii porteelor

Eroarea de nchidere pe diferena de nivel cunoscuta este diferena algebrica dintre sumele diferenelor de nivel, msurate la 2 orizonturi. Aceasta eroare trebuie sa se ncadreze in toleranta data de instruciunile tehnice pentru fiecare ordin de nivelment sau gen de lucrri. fz=-0.5mm Corecia va fi egala si de semn contrar cu eroarea. Mai intai se calculeaz corecia unitara si apoi, corectiile ce revin fiecrei diferente de nivel


73

Diferentele de nivel compensate se obtin prin nsumarea algebrica a diferenelor de nivel provizorii cu coreciile pariale, rezultnd

Ca verificare a compensrii trebuie ca

Cotele punctelor de drumuire se calculeaz folosindu-se cota reperului de sprijin iniial, ZRi, la care se adaug algebric, succesiv si cumulat, diferentele de nivel compensate. j=R1,101,102,R2 si i=1..3 Calculul cotelor punctelor de pe profilele transversale Punctele de pe profilele transversale sunt puncte caracteristice din punct de vedere nivelitic, adic punctele unde se produce o schimbare de panta a terenului. Pe baza cotelor acestor puncte, si a cotelor punctelor de drumuire, se face reprezentarea reliefului terenului pe planul topografic. Cotele punctelor de pe profile se calculeaz in raport cu cota planului de viza din statia din care au fost msurate.

Cotele punctelor de pe profil se calculeaz sczndu-se din cota planului de viza, citirile pe mira in fiecare punct:

Tabelul 1:

74 Pct de statie Pct. vizat Distanta intre puncte Citiri L1 pe mira L0 L2

Grupa 3303 , An III Diferente de nivel

Cote

Proiect Practica Topografica 1 2 RNC 501 502 503 S1 504 505 506 201 507 508 509 510 511 512 513 514 202 515 516 517 3 17,5 8,6 9,7 11,5 8,2 7,6 7,3 8,3 7,0 6,5 6,1 9,4 8,9 8,5 8,4 8 8,1 7,7 5,6 7,4 4 0,41 0,56 3 0,505 0,511 0.571 0,67 7 0,81 2 0,48 8 0,92 8 1,09 1,20 1 0,545 0,655 0,79 9 0,94 0 1,07 1,46 9 1,259 1,32 0 1,42 6 5 0,49 8 0,60 6 0,554 0,569 0,61 2 0,715 0,84 9 0,53 0 0,96 3 1,12 3 1,31 0,592 0,71 0 0,84 2 0,98 2 1,11 1 1,512 1,29 8 1,34 9 1,46 4 6 0,585 0,64 9 0,60 2 0,62 6 0,65 4 0,75 3 0,885 0,571 0,99 8 1,155 1,26 2 0,63 9 0,75 4 0,88 4 1,02 4 1,150 1,55 1,33 6 1,37 6 1,500 7 0 62 17 3 40 38,5 28 45 38 36 35,5 10 9 7,3 6 3,5 242,8 1,3 35,3 -0,5 8 -0,108 0,052 -0,015 -0,043 -0,103 -0,134 0,319 -0,433 -0,16 -0,108 0,639 -0,118 -0,132 -0,140 -0,129 -0,401 0,214 -0,051 -0,115

75 9 45 44,892 44,944 44,929 44,886 44,783 44,649 44,968 44,535 44,375 44,267 44,906 44,788 44,656 44,516 44,387 43,986 44.2 44,149 44,034

76

Grupa 3303 , An III

Tabelul 2:Pct de statie 1 Pct. vizat 2 202 701 702 703 704 705 706 203 707 708 709 710 711 712 713 RND Distanta intre puncte 3 12.2 13.1 12.8 12.3 11.9 11.5 11.1 12.2 10.8 11.9 11.5 11.4 10.6 10 9.7 20.7 Citiri L1 4 0.573 0.565 0.665 0.794 0.918 1.035 1.169 1.328 1.287 0.637 0.77 0.91 1.025 1.175 1.3 1.37 pe mira L0 5 0.634 0.63 0.729 0.855 0.978 1.092 1.225 1.459 1.341 0.697 0.828 0.967 1.08 1.223 1.35 1.474 L2 6 0.695 0696 0.793 0.917 1.037 1.15 1.28 1.52 1.395 0.756 0.885 1.024 1.131 1.275 1.397 1.577 7 0 -12 -12.8 -10.4 -14 -15 -16 200 18 1.5 6 7 5.3 5.2 -0.5 183 Diferente de nivel 8 0.004 -0.099 -0.126 -0.123 -0.114 -0.133 -0.234 0.118 0.644 -0.131 -0.139 -0.113 -0.143 -0.127 -0.124 Cote 9 43.986 43.99 43.891 43.765 43.642 43.528 43.395 43.161 43.279 43.923 43.792 43.653 43.54 43.397 43.27 43.146

S2


77

2.)

INTOCMIREA PLANULUI DE SITUATIE LA SCARA 1:500

Schita :

78

Grupa 3303 , An III


79

Fig: Profil transversal

80

Grupa 3303 , An III

Fig : Profil Longitudinal


81

Lucrarea numrul 7 Redactarea planurilor topografice i calculul suprafeelor

Redactarea planurilor topografice i calculul suprafeelor Scopul principal al msurrilor topografice l constituie redactarea planurilor topografice i de situaie, necesare n diferite domenii ale economiei naionale, la proiectarea i execuia lucrrilor de construcii hidrotehnice, construcii civile, industriale i agricole, ci de comunicaii i lucrri de art. Prin lucrrile de redactare a planului se finalizeaz procesul tehnologic al unei ridicri topografice. n vederea organizrii antierului de construcii hidrotehnice este necesar redactarea planului de situaie i calculul suprafeei de teren aferente. n redactarea planului de situaie se folosesc coordonatele rectangulare plane ale punctelor de sprijin, de drumuire i de radiere. Lucrarea cuprinde: 1. Redactarea planului de situaie la scara 1:1.000. 2. Calculul suprafeei delimitat de conturul poligonal al drumuirii prin metoda grafic, din dou mpriri n figuri geometrice simple, cu verificarea celor dou determinri i stabilirea mrimii definitive. 3. Calculul suprafeei prin metoda analitic. Din punct de vedere topografic, suprafaa de teren calculat reprezint suprafaa cuprins de limitele terenului respectiv, proiectat pe un plan orizontal, fr a se ine seama de relieful terenului. Cnd planul topografic se ntocmete la scri mai mari de 1:2.500, respectiv 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200, etc., acesta poart denumirea de plan de situaie. 1. Redactarea planului de situaie la scara 1:1.000. Redactarea planurilor topografice se poate face prin metode exacte, folosindu-se coordonate rectangulare plane, prin metode aproximative, folosindu-se coordonate polare, sau, n mod curent, prin metode combinate, folosindu-se att coordonate rectangulare ct i coordonate polare. Paii redactrii:

82

Grupa 3303 , An III

a. Faza pregtitoare. Se ntocmete inventarul de coordonate ale punctelor ce urmeaz a se raporta, se alege mrimea scrii i se fixeaz sistemul axelor de coordonate. Planurile topografice la scri mai mici de 1:2.500 se ntocmesc n proiecie stereografic 1970. Redactarea planurilor de situaie, corespunznd planurilor la scri mai mari de 1:2.500, se face pe hrtie milimetric, pe care se traseaz formatul i axele de coordonate, dar pe care nu se mai traseaz cadrul geografic. Instrumentele care se folosesc la redactarea planurilor sunt urmtoarele: coordonatograful rectangular, coordonatograful polar, raportorul, rigla gradat, echerul de desen i compasul. Coordonatograful rectangular este compus din dou rigle gradate, perpendiculare ntre ele: una fix, reprezentnd axa absciselor, i alta mobil, reprezentnd axa ordonatelor. Pe ambele rigle sunt montate lupe i verniere. Are o precizie de 0,01mm. Coordonatograful polar este alctuit dintr-un semicerc gradat i o rigl gradat. Pe rigla gradat se gsesc dou verniere, unul circular fix, pentru estimarea gradaiilor pe cerc, i unul liniar mobil, pentru estimarea lungimilor pe rigl. Are o precizie de 1c pentru unghiuri i de 0,1mm pentru distane. Raportoarele sunt cercuri sau semicercuri din material plastic, gradate n ambele sensuri n sistem sexazecimal sau centezimal. Riglele servesc la trasarea liniilor sau la msurarea distanelor. Sunt confecionate din metal, lemn, sau plastic, cu lungimi de 20, 30, 50, sau 100cm. Echerele de desen sunt confecionate din lemn sau plastic i sunt gradate pe una din laturi; servesc la construirea perpendicularelor i paralelelor. Compasul sau distanierul servete la aplicarea sau la transportarea unei lungimi pe hart. Ca origine a sistemului rectangular de axe se aleg nite valori rotunde, xo i yo, mai mici dect cea mai mic abscis i respectiv, cea mai mic ordonat, ntlnite n inventarul de coordonate. Xo=5600m Yo=7400m Prin trasarea caroiajului, se iau pe cele dou axe, la scar, puncte din 50, 100, 200, 500 sau 1000m, n funcie de scara planului. Fiind o scar mare, 1:1.000, aceste puncte se iau din 50 n 50m. b. Raportarea punctelor.


83

Operaia de raportare pe plan a punctelor determinate prin coordonate rectangulare (puncte de triangulaie, de drumuire i de radiere, cnd reprezint detalii permanente i stabile) se efectueaz dup realizarea caroiajului, n raport cu colul de sud-vest al caroului n care se afl. Verificarea raportrii punctelor prin coordonate rectangulare se face prin msurarea grafic a distanelor dintre puncte i compararea cu valorile corespunztoare din calcule. Dac diferenele dintre cele dou nu depesc eroarea grafic de raportare, nseamn c punctele au fost corect raportate. Raportarea punctelor determinate prin coordonate polare (puncte de radiere) se face cu ajutorul raportorului i a riglei gradate, din punctele de triangulaie sau de drumuire, n raport cu direciile fa de care au fost determinate (laturile din urm ale drumuirii). c. Unirea punctelor. Dup raportarea punctelor reelei de sprijin (de triangulaie i de drumuire) i a punctelor caracteristice (de radiere), se face unirea acestora din urm, conform schielor fcute pe teren n timpul msurrilor, obinndu-se forma detaliilor planimetrice. Se obine reprezentarea a dou laturi ale unei cldiri, prin unirea punctelor 501, 502 i 503; al patrulea col se obine prin ducerea perpendicularelor prin punctele 501 i 503 la cele dou laturi. d. Cartografierea planului. n cazul planurilor de situaie redactate pe hrtie milimetric, originalul rmne n creion. Pe el este trecut numerotarea punctelor i toponimia. La sfrit se scrie i titlul planului, regiunea cuprins, scara, anul ridicrii i numele operatorului. 2. Calculul suprafeei delimitat de conturul poligonal al drumuirii prin metoda grafic, din dou mpriri n figuri geometrice simple, cu verificarea celor dou determinri i stabilirea mrimii definitive. Deoarece suprafaa este delimitat de un contur rectiliniu, calculul grafic se face descompunnd suprafaa n figuri geometrice simple, cum ar fi triunghiurile. Se are n vedere ca numrul figurilor obinute s fie ct mai redus. Se msoar n milimetri bazele i nlimile acestor triunghiuri.Denumirea suprafeei S1 S2 Schia cu suprafee pariale

Baza(mm) 339,5 339,5

nlimea(mm) 96 142

Suprafaa(mm2) 16296 24104,5

84 S3 277,5 85 11793,75

Grupa 3303 , An III

Supr. n mm2 (pe plan) Supr. n m2 (pe teren)

52194,25 52194,25S1 43 h1 b1 h2 S2 b2

Tabel.2. Calculul grafic din prima mprire.

3 h3 Pentru obinerea suprafeei n metri ptrai, se nmulete Ssuprafaa 202 calculat pe plan cu numitorul scrii la ptrat, rezultnd: 2 S I ( m2 ) = S I ( mm2 ) N

Aceast metod este avantajoas n cazul planurilor redactate la scri fr coresponden rapid ntre distanele de pe plan i cele de pe teren: 1:500, 1:2000, etc. Pentru control se face o nou mprire a poligonului n figuri geometrice, diferit de prima.Denumirea suprafeei S1 S2 S3 S4 Baza mare (mm) 245,5 198 198 181,5 Baza mic (mm) 181,5 nlimea (mm) 131 51 135,5 59 Suprafaa (mm2) 16080,25S2

Schia cu suprafee pariale

504943 S1 203 S3

25711,125 5354,25 52194,625 52194,625S4

Supr. n mm2 (pe plan) Supr. n m2 (pe teren)

202

Tabel.3. Calculul grafic din a doua mprire. S II ( m2 ) = S II ( mm2 ) N 2 = Se verific dac valoarea absolut a diferenei dintre mrimile celor dou determinri se ncadreaz n tolerana prescris de instruciunile tehnice. S I S II (1 400 ) S I ,


85

Se calculeaz media aritmetic a celor dou determinri: S = ( S I + S II ) 2 3. Calculul suprafeei prin metoda analitic. Se aplic atunci cnd se cunosc coordonatele rectangulare ale vrfurilor poligonului. Asigur precizia cea mai mare i nu necesit existena planului topografic. Relaia de calcul: 2 S = xi ( yi +1 yi 1 ) .i =1 n

2 S = x ( y1 i + i + x203 ( y202Pct. Real 43 201 202 203 204i =1

5

y ) i1 x +( 204

43

x( = y 203

204

y

y ) 201

x ( 201

+ 43 y

)m

202

y

(

202 x

201

y+ )

203

y

+

204 y)

104450, 7417 2 = ) y 43

Coord. Rectangulare X Y 5803,62 5654,43 5654,64 5778,45 5887,74 7406,29 7496,35 7686,97 7744,7243

Schia i valorile obinute

203

202

7571,96

+2S=104450,741; +S=52225,37m2 -2S=-104450,741; -S=52225,37m2

Tabel.4. Calculul analitic al suprafeei. Pentru verificare se folosete relaia suprafeei negative. 2 S = y ( +1 i ix + y203 ( x202i =1 5 i1

x)

43

y = 204 ( x

x ) 201

( 201 y =

+x ) 43

202

x

(

202

y

201

)x+

203

x

+

204 x)

y+( 204

x203

) x43

ntre cele dou mrimi rezultate nu apare nici o diferen. Lucrarea numrul 8 Studiul instrumentelor i a metodelor de nivelment geometric

86

Grupa 3303 , An III

Studiul instrumentelor i a metodelor de nivelment geometric Problema de baz n msurrile nivelitice o reprezint determinarea diferenelor de nivel, funcie de care se pot calcula cotele punctelor i reprezenta relieful terenului. Nivelmentul geometric folosete vize orizontale. Diferena de nivel se obine n funcie de nlimile unei vize orizontale, realizat cu ajutorul nivelei, deasupra celor dou puncte, nlimi care se msoar pe mire inute vertical. Pentru determinarea poziiei pe vertical a punctelor este necesar cunoaterea instrumentelor i a metodelor de nivelment geometric. Lucrarea cuprinde: 1. Descrierea nivelelor, scheme de construcie, pri componente, axe, micri. 2. Descrierea mirelor de nivelment. 3. Aezarea nivelului n punctul de staie i efectuarea citirilor pe mire. 4. Determinarea cotei unui punct, B, n raport cu cota cunoscut a unui punct, A, prin nivelment geometric de mijloc. 1. Descrierea nivelelor, scheme de construcie, pri componente, axe, micri. Nivelele se clasific n dou mari grupe: nivele fr lunet i nivele cu lunet. Nivelele fr lunet fac parte din categoria instrumentelor simple, care nu se folosesc n scopuri pur topografice, ci la rezolvarea diferitelor probleme n cadrul antierelor de construcii. n aceast categorie se cuprind: nivelul cu tub de cauciuc i nivela zidarului i scndura. Nivelele cu lunet realizeaz ct mai riguros orizontalizarea axei de vizare a lunetei. Aceast orizontalizare se efectueaz fie cu ajutorul nivelei torice, fie automat, cu ajutorul compensatorului optic. A. Nivelele cu lunet i nivel toric, numite i nivele clasice, din punct de vedere constructiv, se clasific n dou tipuri de baz: nivele fr urub de fin calare i nivele cu urub de fin calare. a. Nivelul fr urub de fin calare. Se caracterizeaz prin aceea c suportul, luneta i nivela toric formeaz un corp comun, avnd o poziie fix una fa de alta. Se compune din urmtoarele elemente: (1) luneta cu axa de vizare L-L; (2) nivela toric pentru orizontalizarea axei de vizare a lunetei, avnd axa D-D, numit i directrice; (3) ambaza, care susine ntregul instrument;


87

(4) uruburile de calare; (5) urub sau prghie de blocare.

Fig.1. Nivel fr urub de fin calare. Din aceast categorie, folosite din ce n ce mai rar, fac parte nivelele de tip Egault, NT, NG, Zeiss Ni 060, Wild NK 01. determinarea diferenelor de nivel se face cu o eroare medie ptratic de 10...20mm/km. b. Nivelul cu urub de fin calare. Luneta i nivela toric formeaz un corp comun, fiind prinse de suportul aparatului prin intermediul unei traverse articulat la un capt, iar la cellalt capt avnd un urub de fin calare, care permite nclinarea fin a lunetei i nivelei torice. Se compune din urmtoarele elemente: (1) luneta; (2) nivela toric; (3) ambaza; (4) uruburile de calare; (5) urub sau prghie de blocare; (6) articulaie ; (7) urub de fin calare.

Fig.2. Nivel cu urub de fin calare. Unele tipuri de nivele au i cerc orizontal gradat, existena acestuia permind determinarea concomitent a poziiei pe vertical i a poziiei n plan

88

Grupa 3303 , An III

a punctelor. Orizontalizarea axei se face cu ajutorul nivelei torice obinuite sau cu coincidena.

Fig.3. Dispozitivul optic al nivelei cu coinciden. Din aceast categorie, folosit pe scar tot mai larg, fac parte nivelele de tip mai vechi Reiss, Gamma, NA1, Zeiss Ni 4 i nivelele mai noi, de precizie Zeiss Ni 030, MOM-35E, Kern GK 23, Wild N10 i de nalt precizie Zeiss Ni 004, Wild N3. Axele nivelului sunt: - axa vertical (principal), V-V; este axa ce trece prin centrul aparatului, ocupnd poziia vertical; - axa sau directricea nivelei torice, D-D; este tangenta la tor, la mijlocul acestuia, ocupnd poziia orizontal; - axa de vizare a lunetei, L-L; este linia ce unete centrul optic al obiectivului cu intersecia firelor reticulare. Condiia principal la un nivel o reprezint paralelismul dintre directrice i axa de vizare. Micrile nivelului sunt: - micarea ntregului aparat n plan orizontal, n jurul axei verticale VV; pentru aceast micare aparatul are att urub sau prghie de blocare, ct i urub de micare fin (micrometric); - micarea fin, limitat, n plan vertical, doar a lunetei i nivelei torice, numai la nivelele cu urub de fin calare; - micarea (rotirea) lunetei n jurul axei sale sau schimbarea cap la cap, numai la nivelele fr urub de fin calare i care au luneta mobil. Nivelul Zeiss-jena Ni 030. Este un nivel cu urub de fin calare i micrometru optic cu plac cu fee plan-paralele i tambur gradat, acesta fiind detaabil. Imaginea bulei, realizat prin sistemul optic cu coinciden, se urmrete printr-un vizor aezat lateral fa de ocularul lunetei. Nivelul are i cerc orizontal gradat. Nivelul Zeiss-jena Ni 004. Este un nivel cu urub de fin calare i micrometru optic ncorporat n lunet. Observarea bulei se face prin sistemul cu


89

c

Proiect Practica Topografica

Documents

Transcript of Proiect Practica Topografica