Proiect PERMADET - depozit gaze petroliere luchefiate

8/16/2019 Proiect PERMADET - depozit gaze petroliere luchefiate

1/117

2016

Olaru Gabriela

Master: ERSM anul I

Proiect PERMADET – Depozit gaze petroliere

l ichefiate (GPL)


2/117

Structura

Prezentare generala

Conditii meteorologice relevante

Identificarea si descrierea zonelor unde se poate produce un accident major conform HG

804/2007

Identificarea si descrierea substantelor periculoase prezente pe amplasament

Analiza PHA

Scenarii de accidente tipice amplasamentului

Modelarea consecintelor utilizand programul ALOHA

Calcularea probabilitatii de deces Bibliografie

Anexa 1 Studiul de evaluare a impactului

Anexa 2 Fisa securitate

Anexa 3 Modalitate calcul probabilitate deces


3/117

Prezentare generala

SC ADE GAS OIL COMPANY SRL este situata in partea de sud-est a municipiului Caracal

in zona industriala, str. Vornicu Ureche nr. 7. Incinta amplasamentului are o suprafata totala de7771 m2, din care 865.27 m2 reprezinta suprafata construita:

1. cantar auto 60 m2

2.

statie pompe apa 10.24 m2 3. statie pompe transvazare 13.5 m2

4. rezervoare GPL 700.35 m2

5. rezervoare apa 54 m2

6. zid 4.2 m2 Obiectul de activitate consta in receptionarea si depoziatrea gazelor petroliere lichefiate (GPL)

si pe urma desfacerea lor catre terti consumatori, fiind utilizat ca si combustibil pentru uz

casnic, industrial si comercial. In acesta lucrare a fost analizata numai prima etapa din obiectul

de activitate, cea de descracare si depozitare a gazelor petroliere lichefiate, au fost elaboarate 2studii de evaluare a impactului: unul pentru depozitul de GPL (Anexa 1) si celalalt pentru

statia de imbuteliere si distributie. Astfel, activitatea analizata se imparte in doua faze:

1.

receptie GPL2. activitatea de depozitare in vederea desfacerii

3. livrare GPL

Zona din jurul amplasamentului este ocupata astfel:

EST: SNCFR

VEST: Teren Primarie, SC DOLCHIMEX SRL si zona locuita a orasului Caracal cu o

densitate de 481 locuitori/ km2 la o distanta de circa 300 m

SUD: SC DOLCHIMEX SRL

NORD: Teren Primarie

Conditii meteorologice relevante

Clima specifica zonei amplasamentului este temperat continentala, caracterizata prin ierni cutemperaturi scazute si veri cu temperaturi ridicate si secetoase. Directia predominanta avantului este de Vest-Est atigand o viteza medie lunara este de 2.5 m/s, exceptie lunile martie-

aprilie si mai cand se inregistreaza o valoare medie de 3.4 m/s.

Temperatura medie anuala are valoarea de 11.2° C, temperaturi negative se inregistreaza in

lunile decembrie-ianuarie - februarie. In tabelul 1 sunt prezentate valorile pentru temperatura medie lunara a aerului din perioada

1990-2000 (sursa: Monografia Caracal).

Precipiatiile atmosferice, predominant sub forma de ploaie, variaza astfel: in partea sud-estica

a judetului 500 mm, pana la 600 mm in localitatile din partea nordica. Luna cu cele mai multe precipitaii fiind, luna iunie.


4/117

In tabelul 2 sunt prezentate valorile pentru media precipiatiilor lunare din perioada 1990-2000

(sursa: Monografia Caracal).

Identificarea si descrierea zonelor unde se poate produce un accident major

conform HG 804/2007

Amplasamentul studiat, are drept obiect de activitate descarcarea/incarcarea gazelor petroliere

lichefiate din cisterne auto sau CF si depozitarea lor temporara in cele 6 rezervoare (V1, V2,V3 si V4 a cate 200 m3, V5 100 m3 si V5 90 m3), amplasarea depozitelor este prezentata in fig.

1.

Depozitul are o capacitate de depozitare de 435 tone produse petroliere lichefiate (grad deumplere a rezervoarelor 80%), depasind limita superioara de 200 tone prevazuta in Directiva

Seveso II si Seveso III, incadrand amplasamentul in unul cu risc major de producere a

accidentelor cu substante periculoase.

Fig. 1 Asezarea rezervoarelor de pe amplasament ( Sursa: Google Earth)


5/117

Activitatea depozitului presupune stocarea pe perioade scurte a gazelor petroliere lichefiate la

presiune proprie de vapori si desfacerea loc catre diversi consumatori, fara a suferi

transformari fizice si chimice, dupa cum reiese si din schema bloc (fig.2).

Intrucat gazele petroliere lichefiate sunt prezente in toata instalatia, fie pe perioada de

functionare cat si in cea stationara, zonele unde se poate produce un accident majorcorespunde cu sectiunile instalatiei:

1. depozit rezervoare GPL

2. rampa de incarcare – descarcare cisterne auto si CF3. statia de transvazare, incluzand pompele, compresoarele si trasele de conducte care

leaga rezervoarele cu rampa de descarcare, cat si coductele care leaga rezervoarele

intre ele.

Descrierea zonelor unde poate avea loc un accident major

1.

Depozitul de rezervoare GPLRezervoarele GPL sunt vase cilindirice sudate, confectionate din material compatibil (otel) cu

gazele petroliere lichefiate si rezistente la coroziune. Cele 6 rezervoare sunt amplasatesuprateran si sprijinite pe cate 2 picioare tip sa. Fiecare rezervoare are pfatforma betonata, iar

distanta dintre doua rezervoare este de 1.5 m.

Masurile de siguranta consta in:

Montarea supapei de siguranta pentru fiecare rezervoare, care se deschide atunci cand presiunea interioara atinge valoarea de 18 bari.

Fig. 2 Schema bloc a amplasamentului


6/117

Pornirea automata a sistemului de racire (amplasat subteran) prin stropierea cu apa a

rezervoarelor.

Rezervoarele sunt prevazute cu ziduri de protectie anti foc.Au fost montate 6 detectoare de gaz, cate unul pentru fiecare rezervor.

Cisternele si rezervoarele de GPL se leaga la centurile de impamantare pentru scurgerea

electricitatii statice.Rezervoarele sunt prevazute cu indicatori de nivel (maxim 80% si minim 10%) si supape pentru prelevarea probelor.

Fiecare rezervor este prevazut cu 2 valve legate in serie, deschiderea valvelor atunci cand are

loc transvazarea gazelor petroliere lichefiate se face astfel: prima data se deschide valva I pentru faza gazoasa de la cisterna si robinetul de la rezervor, iar apoi valva II. Schema

rezervorului este prezentata in fig. 3

Bilantul de materialeGPL stocat in rezervoare 80%

792 m3 = 435 tone

Capacitatea maxima de stocare a unui rezervor trebuie sa fie 80% din volumul total alrezervorului astfel pentru:

1. V1, V2, V3 si V4 =160 m3;

2. V5 = 80 m3 3. V6 = 72 m3

Fig. 3 Schema rezervorului (Sursa: Normativ de proiectare, executie si exploatare a

sistemelor de alimentare cu GPL indicative NP037 - 99


7/117

In exploatare se va mentine permanent in rezervor minim 10% GPL din capacitatea acestuia,

astfel pentru:

1. V1, V2, V3 si V4 = 20 m3;2. V5 = 10 m3

3. V6 = 9 m3

Depasirea gradului de umplete a unui rezervoare duce la suprapresiune in interiorul vasului, iardepozitarea a mai putin de 10% din volumul rezervorului duce la vidarea acestuia, conform Normativ de proiectare, executie si exploatare a sistemelor de alimentare cu GPL indicative

NP037 - 99.

2. Rampa de incarcare – descarcare GPL pentru cisterne auto si CFAprovizionarea depozitului se face periodic prin intermediul cisternelor auto sau prin cele

doua puncte pentru cisternele CF. Descarcarea GPL-ului din cisternele CF se face numai dupa

blocarea pe linie cu saboti si legarea la centura de impamantare a cisternelor. Transvazarea

produselor petroliere se face numai prin conductele care leaga rezervoarele cu punctele dedescarcare, alegand traseul cel mai scurt.

Transvazarea din cisterenele CF se face cu ajutorul pompei si a compresorului, amplasate in

apropierea platformei de descarcare, asigurand un debit de 35 m

3

/h si o presiune de refulare deaproximativ 15 bari.Transvazarea din rezervoare in cisternele auto sau CF in vederea

desfacerii catre terti consumatori se face cu compresorul.

3. Statia de transvazare

Traseele de conducte sunt formate din conducte de pompare si de egalizare din rezervoare incisterne si de conducte de descarcare si de egalizare din cisterne in rezervoare. Transvazarea

produselor petroliere lichefiate din cisterna auto sau CF se face cu autorul pompei si a

compresorului, care asigura un debit de 35 m3/h si o presiune de refulare de aproximativ 15 bar.Transvazarea produselor petroliere din rezervoarele stocatoare in cisternele CF sau auto se

face cu compresorul.

Traseele de distributie sunt realizate din conducte DN 80 mm pentru vehicularea GPL-ului si

leaga paltforma de descracare cu cele 6 rezervoare de stocare, acestea fiind traseele principale.De asemenea mai exista trasee de conducte secundare realizate din DN 50 mm si DN 80 mm

care permit interconectarea rezervoarelor intre ele.

Traseele de distribuitie sunt formate din:1. conducte de pompare si de egalizare din rezervoare in cisterne

2. conducte de descarcare si de egalizare din cisterne in rezervoare. Conductele sunt

prevazute la capete cu furtunuri metalice pentru cuplare la cisterne.Simultan se pot efectua 7 operatii, dupa cum urmeaza:

1. Transvazarea GPL-ului dintr-un rezervor in altul

2. Transvazarea GPL-ului din rezervoare in cisterna auto

3. Transvazarea GPL-ului din rezervoare in cisterna CF4. Transvazarea GPL-ului din cisterne CF in rezervoare

5.

Transvazarea GPL-ului din cisterne auto in rezervoare

6. Transvazarea GPL-ului din cisterne CF in rezervoare

7. Transvazarea GPL-ului din cisterne CF in cisterne auto

Identificarea si descrierea substantelor periculoase prezente pe amplasament

Cu

pompa

Cu

compresorul


8/117

Conform HG 804/2007 care transpune in legislatia nationala Directivele Seveso II si III, pe

amplasamentul studiat sunt prezente substante chimice periculoase, reprezentate de gazele

petroliere lichefiate (GPL) prezentate in tabelul 3. Gazele petroliere se regasesc in Anexa 1 HG

804/2007 cu urmatoarele cantitati relevante: 50 tone (limita inferioara) si 200 tone (limita

superioara).

Tabelul 3 – Substante chimice periculoase prezente pe amplasament

Caracteristicile fizice, chimice si toxicologice ale substantelor periculoase

Datele de identificare a substantelor periculoase, conform fiselor de securitate se regasesc in

tabelul 4.

Tabelul 4 – Datele de identificare a substantelor periculoase

Gazele petroliere lichefiate contin propan si butan, caracteristicile fizice acestui amestec ,

precum si caracteristicile fizice a gazelor component sunt prezentate in tabelul 5.


9/117

Tabelul 5 – Caracteristicile fizice ale GPL

Caracteristici toxicologice si eco-toxicologice

GPL este stocat in rezervoare in stare gazoasa, la presiune proprie de vapori (2.1 atmosfere la

21.1° C conform fisei de securitate Anexa 2) fiind stabil. Gazele petroliere lichefiate devin toxiceatunci cand oxigenul este sub 18% din aer si apar primele simptome: ameteli, pierderea

echilibrului, inconstienta iar atunci cand oxigenul din aer scade sub 6-8% poate duce la deces.

Omul poate intra in contact cu gazele petroliere lichefiate fie prin inhalare sau prin contactul

GPL-ului lichid cu pilea provocand arsuri.

Efectele asupra mediului inconjurator


10/117

GPL-ul polueaza aerul, deoarece este alcatuit din compusi organici volatili (COV). Acesti

compusi reactioneaza cu oxizii de azot din atmosfera, iar in prezenta razelor solare formeaza

ozonul troposferic (ozonul daunator, ozonul care ne protejeaza de razele UV se gaseste in

stratosfera). Asupra apei si solului GPL-ul nu are efecte directe fiind un gaz.

Comportamentul fizic si chimic

Daca au loc scurgeri de GPL din rezervoare sau din traseele de conducte, acesta se va vaporiza

rapid, iar gazul rezultat se va dispersa in atmosfera.

Fiind gaze inflamabile, contactul cu o scanteie sau cu o sursa de foc se aprind usor si explodeaza.


11/117

Analiza PHA (Preliminary Hazard Analysis)

Instalatia analizata cuprinde utilaje si echipamente necesare pentru depozitarea GPL-ului

(amestec de propan si butan). Substanta periculoasa, datorita careia amplasamentul intra

sub incidenta HG 804/2007 sunt gazele petroliere lichefiate, astfel prezenta temporara sau

permanenta a acestuia pe amplasament duce la impartirea in doua zone: principala: zona rezervoarelor de stocare GPL si rampa de descarcare (atunci

cand se efectueaza operatia de descarcare sau incarcare)

secundara: pompe, conducte, supape de siguranta etc.

Instalaţia analizată este alcătuită din 6 rezervoare de depozitare a GPL-ului, avand o

capacitate totala de 990 m3, impartita astfel: V1, V2, V3 si V4 fiecare cu o capacitate de 200

m3, V5 100 m3 si V6 90 m

3. Rezevoarele au forma cilindrica amplasate pe orizontala si

sprijinite pe doi suporti tip sa, fiind amplsate in are liber pe platorme independente,

realizate din beton armat.

Volumul maxim util al depozitului este de 835 m3(80%).

Presiunea maximă de siguranţă este de 18 bari (la care se deschid supapele de siguranţă).Fiecare rezervor este prevazut cu 2 valve de siguranţă prin care se evacuează gazul în caz

de incendiu, astfel reducând presiunea interioară.

Parametri de operare:Temperatura de stocare: T = 23 oC

Volum rezervor: V = 990 m3

Volum maxim util: Vmax. = 841.5 m3

Diametru rezervor: D = 3.4 m

Presiune refulare: P = 15 bari

Instalatia poate fi separata in mai multe sectiuni si anume:

1. Rezervoare depozitare

2.

Transvazare GPL

3. Transportul rutier/feroviar

Analiza preliminata a hazardurilor (PHA) este o analiza calitativa, ce are drept scop

identificarea hazardurilor aferente fiecarei sectiuni a instalatiei (lista preliminara de

Descarcare GPL din cisterne auto sau

CF

Depozitare GPL in rezervoare

Incarcare GPL in cistern auto sau CF

Livrare catre beneficiari

Fig. 4 Schema de operatii a amplasamentului studiat


12/117

hazarduri PHL). Evaluarea calitativa a riscului presupune calculul nivelului de risc

(matricea riscului) ca produs intre nivelele de gravitate si cel de probabilitate a

evenimentului analizat.

Pentru realziarea PHA-ului s-a folosit urmatoarea numaratoare:

1. Rezervoare GPL

2.

Transvazare GPL3. Transportul rutier/feroviar

Tabelul 2 Lista preliminara de hazarduri (PHL)

Sectiuni Lista de hazarduri Potential de accident

major conform HG

804/2007

1.Rezevoare

depozitare

GPL

Rupere catastrofala DA

Incendiu exterior DA

Cedare suduri DA

Scurgeri de la valve DA

Corodarea rezervorului DA

Hazard natural DA

2.Transvazare

GPL

Scurgeri la cuplaj DA

Fisurare conducta DA

Scurgeri la pompa DA

Scurgeri la compresor DA

Detector nivel defect DA

3.Transportul

rutier/feroviar

Rasturnare cisterna auto sau CF DA

Explozie DA

Scurgeri DA


13/117

Tabelul 4 Evaluare PHA

Ins

tal

ati

a

Hazard Cauze Grav.

(1-5)

Prob

.

(1-5)

Risc

(1-

25)

Consecinte

imediate si

finale

Masuri de

prevenire existente

Recomandari pt.

Reducere risc

1.Rezervordepozitare

A.Rupere catastrofala

Suduridefecte

5 1 5 explozie Verificari periodice Inlocuirea

periodica a

rezervoarelor(recomandari din partea

producatorului)

Defect dematerial

5 2 10 explozie

Verificari periodice

B.Incendiu exterior Scurgere

de la altrezervor

4 2 8 Cresterea presiunii

interioare, urmatade explozie

Detectoare Perdele de apa

C.Cedare suduri Sudurinecorespu

nzatoare

4 1 4 Scurgere GPL detectoare Verificari

periodice

D.Scurgeri de la valva Garniturauzata

2 2 4 Deversare GPL si producere foc

detectoare Fiecare platforma

sa fie ingradita de

un sant colectorE.Corodarearezevorului

Uzuara 2 2 4 Deversaere GPL Detectoare si

mentenata periodicaF.Hazard natural Fenomene

naturale

4 1 4 Deversare GPL,

explozie

2.Tra

nsvaz G.Scurgeri la cuplaj Eroare

umana

2 3 6 Deversare propan Detectoare Verificarea

fiecarui cuplaj

efectuat cuGarnituri 2 3 6


14/117


15/117

Gravitatea si probabilitatea corespunzatoare fiecarui hazard au fost introduce in matricea

riscului pentru a determina nivelul de risc al amplasamentului studiat.

Matricea riscului

Nivelele de risc si actiunile necesare in caz de urgenta

Nivel

de risc

Definitie Actiuni ce trebuie intreprinse

1-3 Risc foarte scazut Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de

rutina4-6 Risc scazut

7-12 Risc moderat Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu

implicarea conducerii de la locurile de munca13-19 Risc ridicat Actiuni prompte, luate cat de repede permite

sistemul normal de management, cu implicarea

conducerii de varf

20-25 Risc extrem Fiind o situatie de urgenta, sunt necesare actiuni

imediate si se vor utiliza prioritar toate resursele

disponibile

Instalatia de depozitare a GPL-ului prezinta un risc ridicat, datorita substantei periculoase

depozitate si a cantitatii depozitate. Limita superioara de 200 tone, prevazuta in Directiva

Seveso III, a fost depasita cu mult, pe amplasament fiind depozitate 435 tone GPL (80%).Hazardul cu cele mai grave consecinte este ruperea catastrofala a rezevoarelor de GPL, insa cu

probabilitate mica de a se intampla.Hazardurile cu cea mai mare probabilitate, care pot avea loc ocazional au fost indentificate intimpul procesului de transvazare a GPL-ului din cisterna in rezervoare si invers, precum si

explozia cisterenelor auto sau CF in tipul transportului. Cauza acestor hazarduri sunt erorile

umane si uzura, care poate fi considerata tot o eroare umana datorata neatentiei operatorului.Hazardurile datorate scurgerilor de la rezervoare sunt diminuate datorita amplasarii a 6

detectoare de gaz, astfel fiecare rezervor este monitorizat de catre un senzor.

Consecinte

Nese

mnifi

cative

Minore Modera

te

Major

e

Catast

rofice

1 2 3 4 5

Probabilitate

Improbabil 1 1 2 2I 3N 3 4 1C1F 4K

5

Izolat 2 2 4 1D 1E 6 2H 3L 8 1B3M

10 1A

Ocazional 3 3 6 2G 2J 9 12 15Probabil 4 4 8 12 16 20

Frecvent 5 5 10 15 20 25


16/117

Scenarii de accidente tipice specifice amplasamentului

Datorita cantitatilor de GPL depozitate dar si a proprietatilor fizico-chimice periculoase

pentru mediul inconjurator si om exista mai multe scenarii tipice care pot avea loc:

-

Incendiile produse de emisiile de gaze sau arderea produsului ramas neconsumat inurma unei explozii. Incendiile pot fi de 3 tipuri: pool fire, flash fire si jet fire.

-

Exploziile presupun ardere rapida si violenta a amestecurilor si transformarea lor in

alte substante, in general gazoase. Rezervoarele si restul instalatiei de pe amplasament

fiind amplasate in aer liber, este exclusa producerea unei explozii de tip VCE (vapor

cloud explosion). Insa explozia de tip BLEVE (boiling liquid expanding vapor

explosion) este tipica la rezervoarele/cisternele cu GPL atunci cand apar fisuri.

- Scurgeri si emisii de GPL se pot produce in intreaga instalatie datorita neetansitatilor,

fisurilor sau manipularea necorespunzatoare. Instalatia nefiind amplasata in aer liber

acumularea acestora este putin probabila, iar efectele sunt minore.

Modelarea consecintelor utiliziand programul ALOHA (Areal Locations of

Hazardous Atmospheres)

Evaluarea consecintelor pentru scenriul cu cea mai mare probabilitate de a se produce consta

in estimarea suprafetei afectate si a consecintelor datorate radiatiei termice (gardul de

mortalitate), fara a preciza probabilitatea de producer.

Dintre scenariile prezentate mai sus, exploziile de tip BLEVE au cea mai mare probabilitate

de a se produce fiind specifice gazelor petroliere lichefiate. Au fost realizate simulari pentru 3

rezervoare cu volume de stocare diferite (V1=200 m3, V2=100 m3 si V3=90m3 si pentru

cisterna auto 46 m3 si cisterna CF 75.9 m3. De asemenea a fost realizata si simularea pentru

explozia intregului depozit de GPL cu un volum total de 990 m 3, scenariu cu probabilitatea

cea mica de a se produce.

Exploziile de tip BLEVE (,,boiling liquid expanding vapor explosion’’- explozie prin

expansiunea vaporilor unui lichid in fierbere) este tipica pentru lichidele aflate la o

temperatura superioara celei de fierbere cum este cazul gazelor lichefiate GPL in cazul

ruperii rezervorului.

Exploziile de tip BLEVE sunt declansare de doua mecanisme:

- Spargerea rezervorului de GPL datorita uzurii (coroziunea metalului sau

incompatibilitatea cu gazele petroliere lichefiate) sau din cauza suprasolicitarii

mecanice

- Al doilea mecanism presupune existenta unui incendiu exterior pe instalatie, datorita

incalzirii va creste presiunea interioara din rezervor, care va duce la explozie si la

distrugerea rezervorului.

Pentru cele 6 scenarii a fost calculata radiatia termica echivalenta corespunzatoare valorilor

de prag exprimate ca energie radianta (kJ/m2) dupa formula:


17/117

W= E/ T

Unde:

W= caldura radianta echivalenta in kJ/m2

E= energia radianta in kJ/m2, valorile reprezinta radiatia termica variabila si au fost preluate

din ,,Ghid rapoarte securitate” pagina 40:

Zona 1 – 350 kJ/m2 incluzand fire ball. Moralitate ridicata si arsuri de gradul III

Zona 2 – 200 kJ/m2 Inceput de letalitate si arsuri de gradul II

Zona 3 – 125 kJ/m2 leziuni ireversibile

t = durata fire ball, in secunde calculate in urma modelarii exploziei si care variaza pentru

fiecare simulare in functie de cantitatea de GPL implicata in explozie.

Tabelul 6 – Valorile pentru caldura radianta echivalenta

Sectiune Capacitate

[m3]

T

[s]

Energia radianta [kJ/m2]

Zona1

350

Zona 2

200

Zona 3

125

1. Rezervor

GPL

200* 15 23 13.3 8.33

100 13 26.92 15.38 9.61

90 12 29.16 16.66 10.41

2. Depozit

GPL990 23 15.21 8.69 5.43

3. Cisterna

auto46 11 31.8 18.18 11.36

4. Cisterna CF 75.9 12 29.16 16.66 10.41

* Deoarece pe amplasament exista 4 depozite cu V= 200 m3 valorile energiei radiante

si simualrea realizata se aplica pentru oricare dintre ele, deoarece au aceleasi

caracteristici.

Exploziile de tip BLEVE nu sunt influentate de conditiile meteorologice (exceptie scenariul

in care pe perioada verii, temperaturile ridicate determica cresterea presiunii interioare din

rezervor). Pentru simulari s-au introdus urmatoarele date:

Substanta: Propan

Temperatura ambianta: 23° C


18/117

Fara inversiuni termice

Umiditate relativa: 50%

Viteza vantului: 5m/s

Nebulozitate 0

Clasa stabilitate D

Tip rezervor: cilindru orizontal

Grad de umplere: 80%

Presiune deschidere supape 18 bari


19/117

1.Rezevor GPL 200 m3

In cazul unei explozii a rezervorului cu o capacitate de depozitare 200 m3, diametrul mingii

de foc va fi de 250 m, iar durata arderii va fi de 15 secunde. Suprafata afectata se intinde

pana la 608 m, fiind impartita astfel:

Zona 1 cu mortalitate ridicata se intinde pana 350 m (raza mingii de foc)

Zona 2 cu inceput de letalitate pana la 479 m

Zona 3 leziuni ireversibile pana la 608 m

Localizarea pe harta a zonelor afectate


20/117

2.Rezervor GPL 100 m3









21/117

3.Rezervor GPL 90 m3

In cazul unei explozii a rezervorului cu o capacitate de depozitare 90 m3, diametrul mingii de

foc va fi de 191 m, iar durata arderii va fi de 12 secunde. Suprafata afectata se intinde pana la

440 m, fiind impartita astfel:






22/117

4..Parc depozite GPL 990 m3









23/117

5.Cisterna auto 46 m3 stationata pe rampa incarcare/descarcare

In cazul unei explozii a rezervorului cu o capacitate de depozitare 46 m3, diametrul mingii de

foc va fi de 153 m, iar durata arderii va fi de 10 secunde. Suprafata afectata se intinde pana la

326 m, fiind impartita astfel:






24/117

6.Cisterna CF 75.9 m3 stationata pe rampa de incarcare/descarcare

In cazul unei explozii a rezervorului cu o capacitate de depozitare 75.9 m3, diametrul mingii



Zona 1 cu mortalitate ridicata se intinde pana 229 m ( incluzand raza mingii de foc)





25/117

Calcularea probabilitatii

Cea mai importanta consecinta a unei explozii de tip BLEVE si in general a unui accident

este decesul oamenilor, desigur urmata de pagubelele materiale si financiare. Asa cum reiese

din simulari, aria afectata de explozie poate fi impartita in 3 zone in functie de valorile

radiatiei termice si distanta de la locul producerii (zona 1, zona 2 si zona 3), astfel

probabilitatea de deces este diferita pentru cele 3 zone si scade cu cat ne indepartam de locul

producerii exploziei de tip BLEVE. In tabelul 7 sunt prezentate valorile pentru probabilitatea

de desces aferenta fiecarei zone a exploziei pentru cele 6 simulari realizate. Asa cum reiese

din tabel (Anexa 3 contine tabele cu calcularea probabilitatii pentru fiecare scenariu)

probabilitatea de deces cea mai mare corespunde zonei I si scade treaptat pana la sub 1% in

zona III.

Tabelul 6 Valorile probabilitati de deces

Sectiune Probabilitate deces %

Zona I Zona II Zona III

1. Parc rezervoare 990 m3 99-28 16-0.6 >1

2. Rezervor GPL 200 m3 99-48 19-0.1 >1

3.

Rezervor GPL 100 m3 99-61 20-0.3 >1

4.

Rezervor GPL 90 m3 99-45 11-1 >1

5. Cisterna CF 75.9 m3 99-30 3 >1

6. Cisterna auto 46 m3 99-30 3 >1

Bibliografie

Raport de securitate Ade Gas Oil

Raport de securitate City Gas SRL

Fisa de securitate

HG 804/2007

Directiva Seveso II

Directiva Seveso III

www.adegas.ro

http://www.adegas.ro/http://www.adegas.ro/http://www.adegas.ro/


26/117

RAPORT DE SECURITATEDEPOZIT STOCARE GPL - SC ADE GAS OIL COMPANY SRL

Str. Vornicu Ureche, nr. 7, CARACAL, OLT


27/117


28/117

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

3

IV.1. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea

producerii acestora ............................................................................................................. 44

IV.2. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore

identificate .......................................................................................................................... 52

IV.2.1. Evaluarea calitativa a riscurilor de accidente majore ................................ 52

IV.2.2. Evaluarea cantitativa a riscurilor de incendiu/explozie pentru scenariile

relevante ......................................................................................................................... 55

IV.3. Descrierea parametrilor tehnici si a echipajului utilizat pentru securitatea

instalatiilor .......................................................................................................................... 66

V. Măsuri de protecţie şi de intervenţie pentru limitarea consecinţelor unui accident . 68

V.1. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru limitarea

consecinţelor accidentelor majore ...................................................................................... 68

V.2. Organizarea alertei şi a intervenţiei; ................................................................. 71

V.2.1. Alarmarea .................................................................................................. 71

V.3.Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern şi extern ................................. 78


29/117


4

I. Informații asupra sistemului de management și asupra

organizării amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelormajore

I.1. Politica de prevenire a accidentelor majore

Politica de prevenire a accidentelor majore a SC AdeGas Oil Company SRL

constituie un angajament de asigurare continua a siguranței în operarea instalațiilor și

a echipamentelor, de reducere a riscurilor de incidente și accidente generate dedepozitarea și manipularea substanțelor periculoase aflate pe amplasament.

I .1.1. Obiectiv ele pentru prev enireași contro lu l accidentelor majore

Pentru prevenirea si controlul accidentelor majore, SC AdeGas Oil Company

SRL și-a propus următoarele obiective:

informarea autoritarilor competente și a populaţiei în caz de eliminări

accidentale de poluanţi în mediu sau de accident major în conformitate culegislația î n vigoare;

diminuarea riscului de accidente majore prin gestiunea optima a substanțelor

periculoase utilizate in societate;

respectarea normelor în vigoare privind lucrul cu gaze petroliere lichefiate,

transport și depozitare;

verificarea viabilității masurilor de intervenție î n caz de incendiu;

pregătirea și desfășurarea exercițiilor de alarmare proprii;

îmbunătățirea pregătirii profesionale pentru eliminarea exploatării

necorespunzătoare a instalațiilor ;

executarea la timp și cu promptitudine a operațiilor de verificare și reparații;

asigurarea unei intervenții prompte î n cazul apariției unei situații de pericol;

optimizarea activității de concepere și aplicare a masurilor specifice pentru


30/117


5

gestionarea situațiilor de urgenta;

fundamentarea și standardizarea planurilor de analiza și acoperire a riscurilor;

I .1.2. Princ ipii s i criteri i c are stau la b aza implementării PRAM

La baza implementării PRAM stau următoarele principii și criterii:

respectarea și continua conformare cu cerințele legale și cu alte cerințe

aplicabile la care societatea subscrie, referitor la aspectele de prevenire a

accidentelor majore;

controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care suntimplicate substanțe periculoase, în scopul prevenirii acestor categorii de

accidente și al limitării consecințelor lor asupra securității și sănătății populaţiei,

precum și asupra calității mediului.

prevenirea producerii unor accidente majore prin crearea unei culturi

organizaționale și conștientizarea întregului personal referitor la riscurile

activității lor și a consecințelor unui potențial accident major asupra salariaților ,

populației și a mediului;

asigurarea unei transparențe totale și a accesului la politica, obiectivele şi

realizările în domeniul accidentelor majore î n care sunt implicate substanțe

periculoase pentru reprezentanții tuturor parților interesate (proprietari, clienți,

furnizori, angajați, societate civila);

I .1.3. Angajamente asum ate pentru at ingerea obiect ivelor

Pentru realizarea obiectivelor propuse în scopul prevenirii și controlul

accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, SC AdeGas Oil

Company SRL se angajează:

Angajament Termen Responsabil Buget anual

Instruirea personalului lunar Buzatu Constantin 2500 lei

Realizarea de audituri incrucisate cu

responsabilii celorlalte depozite aleanual Buzatu Constantin 3000 lei


31/117


6

grupului conform grilei anexate

Realizare de exercitii de simulare ainterventiei in caz de accident major

anual Buzatu Constantin 3000 lei

Verificarea permanenta a sistemelor

de alertare si interventieperiodic Buzatu Constantin 5000 lei

Aplicarea prezentei politici este responsabilitatea tuturor angajaților societarii.

Managementul va asigura resursele necesare adoptării masurilor de siguranța și

pentru investiții în echipamente, monitorizând prin audituri periodice performantele

obținute.

I.2. Sistemul de management al securității

Sistemul de management al securității la nivelul SC AdeGas Oil Company

SRL face parte din sistemul de management general și include structura

organizatorica, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele pentru

determinarea și punerea în aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore.

I .2.1. Organizare si perso nal

I.2.1.1. Organigrama

Societatea are 6 angajati, cu un regim de lucru in 3 schimburi, 2 angajati/schimb.

Din punct de vedere al protecției civile, SC AdeGas Oil Company SRL este

organizata astfel (se atașează Decizia de înființare a Celulei de Urgenta nr. 2/21.08.2012 si

Decizia numire responsabil cu managementul securității nr. 1/21.08.2012):


32/117


7

Organigrama la nivel de protectie civila


33/117


8

I.2.1.2. Organizarea celulei de urgenta

I.2.1.2.1. Structura si componenta celulei de urgenta

Nr.Crt.

Functia administrativa Functia in celulaNr. memb

1 Director executiv Presedinte celula de urgenta 1

2 Inspector Resurse umane Secretar 1

3 RSVTI Cadru tehnic PSI/Responsabil Managementul Securitatii 1

I.2.1.2.2. Atribuții celulei de urgenta si ale membrilor

ATRIBUTII SPECIFICE CELULEI DE URGENTA:

A. În perioada din afara situaţiilor de urgenţă

- identifică şi monitorizează sursele potenţiale ce pot genera situaţii de urgenţă;

- propune necesarul de dotare în vederea gestionarii situaţiilor de urgenţă;

- informează autorităţile cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă (ISU, APM,

GNM) privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă; - informează salariaţii asupra surselor de risc ce pot genera situaţii de urgenţă;

- coordonează pregătirea salariaţilor privind prevenirea, protecţia şi intervenţia în

situaţii de urgenţă şi dezastre;

- solicită fondurile necesare pentru realizarea dotărilor şi desfăşurarea activităţilor de

management al situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor;

- se întruneşte semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea

preşedintelui CU pentru analizarea modului de îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor deprevenire, protecţie şi intervenţie;

- îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege şi de autorităţile cu

responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă.


34/117


9

B. În timpul situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor

- informează şi notifică autorităţile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă privind

producerea unei situaţii de urgenţă (avarie/incident sau accident) în conformitate cu

HG 804/2007 art. 15 şi Anexa nr. 6, precum şi Ordinul MAPAM 1084/2003 Anexa 2;

- analizează informaţiile primare despre situaţia de urgenţă apărută şi evoluţia

probabilă a acesteia;

- declară starea de alertă la nivelul amplasamentului;

- pune în aplicare măsurile prevăzute în planurile de urgenţă;

- evaluează situaţiile de urgenţa produse, impactul acestora, stabileşte măsurile şi

acţiunile specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor;

- dispune constituirea unui grup operativ care să se deplaseze în zona afectată pentru

informare şi luar ea deciziilor, precum şi pentru conducerea nemijlocită a acţiunilor de

intervenţie;

- dispune înştiinţarea-alarmarea autorităţilor, instituţiilor publice, operatorilor

economici şi populaţiei din zonele ce pot fi afectate;

- dispune alarmarea salariaţilor din zonele ce pot fi afectate;

- informează şi notifică autorităţile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă asupraevoluţiei evenimentelor prin înştiinţări şi notificări succesive;

- asigură informarea populaţiei despre evoluţia şi efectele situaţiei, acţiunile întreprinse

pentru limitarea acestora şi măsurile ce se impun în continuare;

- stabileşte măsurile ele urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale ale societăţii;

- asigură în caz de necesitate evacuarea parţială sau totală a salariaţilor şi bunurilor din

zonele afectate;

- îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege şi de autorităţile curesponsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă.

C. În perioada post urgenţă sau post dezastru

- desemnează colectivul pentru conducerea acţiunilor de refacere şi reabilitare a

zonelor afectate;

- organizează echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea

efectelor şi pagubelor produse;


35/117


10

- analizează cauzele producerii situaţiei de urgenţă, stabileşte măsuri de prevenire şi

limitare pe viitor a unor evenimente similare şi propune reactualizarea planurilor pentru

situaţii de urgenţe atunci când este cazul;

- îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege şi de autorităţile cu

responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă.

ATRIBUTIILE MEMRILOR CELULEI DE URGENTA:

A. Seful celulei de urgenta

- organizeaza, conduce si raspunde de intreaga activitate a celulei de urgenta.- stabileste organigrama de protectie civila, in baza prevederilor legislatiei care

reglementeaza activitatea de protectie civila in Romania si prin solicitarea consultantei

tehnice a specialistilor din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „MATEI

BASARAB” al jud. OLT;

- verifica periodic modul de indeplinire, de catre toti membrii celulei de urgenta, a

obligatiilor ce le revin si a modului de indeplinire a sarcinilor stabilite;

- verifica intocmirea planului cu principalele activitati de protectie civila, planificarea si

evidenta pregatirii de protectie civila si aproba planul prin decizie interna;

- aproba tematicile si graficele de pregatire ale celulei de urgenta, a formatiilor din serviciul

de urgenta privat si a intregului personal incadrat in munca;

- prevede fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila;

- emite dispozitii scrise individual pentru membrii celulei de urgenta si dispozitie scrisa

colectiva pentru echipele ce constituie serviciul de urgenta privat, verificand aducerea

acestora la cunostinta personalului incadrat, conform structurii de incadrare;

- organizeaza si controleaza activitatea de protectie civila ce o desfasoara membrii celulei

de urgenta si personalul de serviciu pe timpul reviziilor, reparatiilor, punerii in functiune a

unor mijloace tehnice, pe timpul situatiilor speciale, in zilele de sarbatori legale, dupa

terminarea programului de lucru si in situatii de urgente civile;

- verifica modul de executare a pregatirii (teoretice si practice) de protectie civila, corelata

cu specificul activitatii, conducand exercitiile si aplicatiile de protectie civila planificate;


36/117


11

- verifica indeplinirea tuturor masurilor stabilite in vederea anuntarii unitatilor firmelor

invecinate si a populatiei din vecinatati asupra tipurilor de risc specifice unitatii si a

modalitatii de instiintare/ alarmare a acestora in situatia producerii unei urgente civile;

- incheie protocoale, conventii, planuri de cooperare cu organismele ce au reponsabilitati

si posibilitati in managementul situatiilor de urgenta si care pot fi solicitate in situatia

producerii unei urgente civile. Sa permita accesul acestora pe amplasament, in scop de

recunoastere, instruire sau antrenare si sa asigure participarea serviciului propriu de

urgenta privat la exercitiile si aplicatiile de interventie organizate la nivelul judetului de

catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „MATEI BASARAB” al jud. OLT;

- in situatia producerii unei urgente civile, la propunerile membrilor celulei de urgenta –

decide modul de interventie si conduce aceasta activitate, stabilind masuri pentru

restabilirea capacitatii de actiune a serviciului de urgenta privat;

- conduce sedintele celulei de urgenta, respectand metodologia de lucru;

- participa la sedintele pentru care este convocat de catre Inspectoratul pentru Situatii de

Urgenta „MATEI BASARAB” al jud. OLT, luand masuri, impreuna cu membrii celulei de

urgenta, pentru realizarea cerintelor stabilite de inspectorat si a celor stabilite cu prilejul

efectuarii controalelor;- indeplineste toate prevederile din Legea nr. 481/2008 privind protectia civila in Romania,

si modificata cu OUG 70/2009 si din celelalte acte normative care reglementeaza

activitatea de protectie civila, precum si prevederile ordinelor si dispozitiilor primite de la

ministerul de resort;

- ordona executarea si altor activitati considerate necesare pentru prevenirea producerii

unor situatii de urgenta civila pe amplasament, pentru o interventie rapida si eficienta in

situatia producerii unui dezastru, avand in vedere reducerea pierderilor de vieti omenestisi protectia factorilor de mediu;

- stabileste o persoana care va redacta documentele de protectie civila si care va tine si

evidenta acestora pe suport magnetic;

B. Secretarul Celulei de Urgenta

- gestionează documentele Celulei de Urgenţă;

- asigură convocarea Celulei de Urgenţă şi transmiterea ordinii de zi, membrilor acesteia;


37/117


12

- pregăteşte materialele pentru şedinţele Celulei de Urgenţă şi le distribuie membrilor

acesteia;

- asigură desfăşurarea lucrărilor şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor Celulei

de Urgenţă, inclusiv întocmirea procesului-verbal;

- urmăreşte redactarea deciziilor adoptate de către Celula de Urgenţă, precum şi a

dispoziţiilor de punere în aplicare a acestora, pe care le prezintă spre apr obare;

- asigură multiplicarea documentelor emise de către Celula de Urgenţă şi transmiterea lor

la autorităţi;

- întocmeşte informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii deciziilor

adoptate de Celula de Urgenţă;

- urmăreşte realizarea suportului logistic al locului de desfăşurare a şedinţelor Celulei de

Urgenţă;

- îndeplineşte alte sarcini stabilite de preşedintele Celulei de Urgenţă.

C. Responsabilul cu managementul securitatii

- asigura identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a

sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, echipamente de munca simediul de munca;

- intocmeste si actualizeaza planul de prevenire si protectie;

- elaboreaza instructiuni proprii pentru aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate

in munca;

- propune responsabilitatile ce le revin lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in

munca si care vor fi aprobate de angajator prin fisa postului;

- verifica cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul deprevenire si protectie, precum si a responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si

sanatatii in munca;

- intocmeste necesarul de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a

lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

- elaboreaza tematici pentru toate fazele de instruire si stabileste periodicitatea instruirilor

in functie de locul de munca;


38/117


13

- asigura informarea si instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si

verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;

- elaboreaza programul de instruire si testare la nivelul organizatiei;

- intocmeste planul de actiune in caz de pericol grav si iminent si instruieste lucratorii cu

privire la aplicarea lui;

- stabileste zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, precum

si tipul de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor legale;

- tine evidenta meseriilor si profesiilor prevazute de legislatia specifica pentru care este

necesara autorizarea exercitarii lor;

- tine evidenta posturilor de lucru care necesita examine madicale suplimentare;

- tine evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina a muncii,

necesita testarea aptitudinilor si/sau controlul psihologic periodic;

- monitorizeaza functionarea sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de

masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru

controlul noxelor in mediul de munca;

- verifica starea de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de

urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;- informeaza angajatorul, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor

efectuate la locul de munca si propune masuri de prevenire si protectie;

- urmareste ca intretinerea, manipularea si depozitarea echipamentelor individuale de

protectie, precum si inlocuirea lor sa se faca in mod adecvat si la termenele stabilite;

- tine evidenta echipamentelor de munca si urmareste ca verificarile periodice si, daca

este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de

persoane competente;- identifica echipamentele individuale de protectie necesare si intocmeste necesarul de

dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie;

- participa la comunicarea si cercetarea evenimentelor;

- intocmeste: Registrul unic de evidenta a accidentelor de munca; Regustrul unic de

evidenta a accidentelor usoare; Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce

au ca urmare incapacitatea de munca mai mare de 3 zile de lucru;


39/117


14

- elaboreaza rapoartele privind accidentele de munca suferite de lucratori, in conformitate

cu prevederile legale;

- urmareste realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor

de control si al cercetarii evenimentelor;

- colaboreaza cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire

si protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si

protectie;

- propune sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in

domeniul securitatii si sanatatii in munca;

- propune clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de

prestări de servicii cu alți angajatori, inclusiv la cele încheiate cu angajatori străini;

- întocmește necesarul de mijloace materiale pentru desfășurarea activităților de prevenire

si protecție.

I.2.1.3. Atribuțiile Serviciului Privat pentru Situații de Urgenta

Membrii echipelor de intervenţie în caz de avarie/accident în care sunt implicate

substanţe periculoase vor fi disponibili pe amplasament şi vor acţiona conform instrucţiunilordate de către Comandantul incidentului, în situaţii care implică: scurgeri de substanţe

periculoase incendii-explozii şi dezastre naturale. Aceştia vor fi instruiţi în ce priveşte

intervenţia în situaţii de urgenţă.

Serviciul Privat pentru situaţii de Urgenţă acţionează cu formaţiile de intervenţie şi are

următoarele atribuţii principale:

a) Punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de situaţii de urgenţă,poluărilor accidentale şi dezastrelor (inundaţii, alunecări de teren, cutremur, etc.);

b) Informarea şi instruirea privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi măsurilor de

situaţii de urgenţă, poluărilor accidentale şi acţiunii la dezastre;

c) Verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziţiilor, instrucţiunilor şi

măsurilor care privesc apărarea împotriva incendiilor, poluări accidentale şi dezastrelor;


40/117


15

d) Execută acţiuni de intervenţie pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea

primului ajutor, protecţia persoanelor şi a bunurilor periclitate de incendii, poluări accidentale

şi dezastre;

e) Acordă ajutor, în condiţiile legii, persoanelor a căror viaţă este pusă în pericol în caz

de incendiu-explozie, poluări accidentale şi dezastre;

f) Desfăşoară activităţi de pregătire de specialitate, de cunoaştere a sectorului de

competenţă şi a instalaţiilor a legislaţiei şi normativelor în vigoare, în care scop:

- organizează studierea de către personalul din componenţă a sectorului de

competenţă şi a instalaţiilor, specificul tehnologiilor utilizate şi caracteristicile substanţelor

periculoase utilizate în procesele de fabricaţie;

- organizează studierea şi dezbaterea cu personalul component a riscurilor şi cauzelor

potenţiale de incendiu, poluări accidentale şi dezastre specifice societăţii şi instalaţiilor

componente, a măsurilor de prevenire şi înlăturare a acestora precum şi a legislaţiei

aferente.

g) Asigură realizarea demonstraţiilor şi exerciţiilor practice, privind utilizarea corectă şi

eficientă a mijloacelor de intervenţie.

h) Asigură supravegherea lucrărilor şi operaţiilor cu pericol de incendiu - explozie saupoluări accidentale;

i) Elaborează documentele de organizare, desfăşurarea şi control a activităţii pentru

situaţii de urgenţă;

j) Execută şi alte măsuri specifice stabilite de Conducerea societăţii.

- cooperează cu Serviciile Private pentru Situaţii de Urgenţă organizate în unităţile

limitrofe;

- cooperează cu structurile de prevenire şi intervenţie din cadrul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Matei Basarab" al Judeţului Olt;

- cooperează cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt şi Comisariatul Judeţean Olt al

Gărzii Naţionale de Mediu.

I.2.1.4. Atribuţiile dispecerului de serviciu

- primeşte, consemnează şi transmite corect şi complet anunţurile de incendiu

recepţionate, verifică după caz, veridicitatea acestora;


41/117


42/117


17

I .2.2. Identif icarea si evaluarea peric olelo r majore

I.2.3. Con trol ul op eration al

Politica de prevenire a accidentelor majore are in vedere un sistem operational

organizat care implica tot personalul societatii, fiecare salariat avand atributii bine stabilite in

schema de organizare a acesteia.

Sistemul de management integrat este alcatuit din 2 proceduri generale, 10 de

proceduri operationale si 6 de proceduri de lucru (se anexeaza lista procedurilor ).Prin sistemul de Management integrat al calitatii, securitatii, sanatatii in munca si de

protectia mediului, implementat exista proceduri operationale in care se stipuleaza criteriile

de operare, control si inregistrarile de la fiecare loc de munca.

Controlul operational include controlul proceselor si inregistrarile care pot fi efectuate,

in functie de procesul desfasurat.


43/117


18

Societatea are in vedere mentinerea sub control a activitatilor din depozit, a

echipamentelor si utilajelor, materiilor prime si auxiliare, salariatilor si mediului de lucru, fara

sa neglijeze aspectele de mediu.

In depozit se asigura efectuarea controlului activitatilor desfasurate si influenta

directa asupra calitatii si a mediului inconjurator. Se realizeaza prin :

elaborarea si tinerea la zi a documentatiilor tehnice care cuprind: cartile tehnice ale

utilajelor sub presiune si a utilajelor dinamice, procedurile de procesare, descarcare/

incarcare, de receptie si de livrare a GPL , instructiuni de lucru, rampa CF si rampa auto,

asigurarea conditiilor tehnice si organizatorice adecvate si specifice depozitului ;

urmarirea factorilor de mediu pe timpul opririlor / pornirilor, al reparatiilor curente si

programate;

supravegherea aspectelor de securitate a muncii si de mediu;

activitati pentru prevenirea poluarilor accidentale majore;

In scopul supravegherii si mentinerii sub control a activitatilor se intreprind masuri

pentru :

monitorizarea securitatii utilajelor si instalatiilor

monitorizarea factorilor de mediu;

Activitatea desfasurata in instalatiile depozitului comporta urmatoarele faze:

- transport si depozitare GPL in instalatii

- activitatea de depozitare GPL in vederea desfacerii

Pentru desfasurarea activitatii de depozitare GPL in siguranta, rezervorul stocator este

prevazut cu o linie de egalizare a fazei gazoase din cisterna CF sau autocisterna care arerolul de a echilibra presiunea de vapori. Vasul mai este prevazut pentru siguranta cu 2

supape de siguranta, care la depasirea presiunii de reglare debuseaza in atmosfera. In cazul

in care apar defectiuni in instalatie vasul este prevazut cu un DIR (dispozitiv de inchidere

rapida).

Pentru determinarea capacitatii minime si maxime a incarcarii vasului, acesta este

echipat cu un indicator de nivel. Depasirea nivelului maxim de incarcare de 85 % a capacitatii


44/117


45/117


20

- se interzice neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice impotriva

supracurentului

- se interzice fumatul pe teritoriul depozitului

- se interzice lasarea in functiune, nesupravegherea echipamentelor electrice si

electronice

- se interzice scurgeri de substante inflamabile

- se interzice defectiuni tehnice de exploatare

I .2.4. Managementu l pentru mod ernizare

Managementul pentru modernizare are în vedere planificarea si controlul tuturor

schimbarilor la nivelul conducerii, angajatilor, instalatiilor, proceselor tehnologice si a

parametrilor de operare, a materialelor si materiilor prime utilizate, a echipamentelor tehnice

de masura si control precum si a celor de protectie, a regulamentului de exploatare si a

instructiunilor de lucru, software si, acolo unde este cazul, a schimbarilor determinate de

circumstante externe care sunt capabile sa afecteze controlul riscului la accident major. Se

au în vedere schimbarile permanente, temporare sau urgente.

Principiile aplicate pentru implementare sistemului de management pentru

modernizare adoptat constau în:

- identificarea si definirea schimbarilor propuse cu retinerea si documentarea

aprofundata a celor ce constituie o modificare semnificativa;

- alocarea responsabilitatilor pentru initierea schimbarilor si autorizare (functie de

specificul si domeniul vizat de schimbarea propusa);

- evaluarea si prioritizarea implicatiilor pentru mediu si siguranta ale schimbarilor

propuse (cu eventuala colaborare a specialistilor din afara societatii);

- definirea si documentarea masurilor de control a impactului modificarilor propuse

asupra mediului si sigurantei;

- aprobarea, alocarea resurselor necesare si apoi implementarea lor, cu efectuarea

verificarilor post implementare.


46/117


21

În procesul de initiere a schimbarilor este implicat tot personalul societatii,

documentarea este realizata de personalul tehnic de specialitate în colaborare cu specialisti

externi, aprobarea si alocarea resurselor este atributia conducerii executive.

Principiile managementului pentru modernizare enuntate mai sus se aplica inclusiv

schimbarilor efectuate în timpul proiectarii si constructiei noilor instalatii, procese sau facilitatii

de stocare.

Problemele de siguranta în exploatare sunt luate în considerare din primele stagii ale

proiectarii, pentru a garanta ca modificarile sunt proiectate, instalate si testate corespunzator

pentru a evita riscul unui accident major si pentru a limita consecintele în cazul producerii

unui astfel de accident, pe baza unei analize serioase a riscului.

Instructiunile de exploatare în conditii de siguranta sunt completate periodic si ori de

ori câte ori se considera necesar prin implicarea întregului personal.

I .2.5. Planif icarea pen tru s ituati i d e urg enta

Toate planurile în domeniul situaţiilor urgenţă sunt integrate într -un sistem unitar şi

coerent de abordare a managementului de control al riscului producerii unor accidente

majore. Obiectivele stabilite sunt specifice, măsurabile şi pot fi realizate operativ. Se are î nvedere de asemenea necesitatea de revizuire periodică (ori de câte ori este necesar), ţinând

cont de:

- avansarea cunoştinţelor tehnice;

- cunoştinţe acumulate ca rezultat al eventualelor incidente şi accidente produse pe

amplasament sau în afara acestuia;

- lecţii învăţate în perioada de implementare a planurilor de urgenţă;

-schimbări semnificative;

- comportamentul uman ca răspuns la situaţiile de criză.

Se realizează inspecţia periodică a resurselor, echipamentelor şi sistemelor de

intervenţie în caz de urgenţă astfel încât să fie în bună stare de funcţionare în orice moment.

Prin definirea clară a responsabilităţilor şi verificarea periodică a îndeplinirii acestora

succesiv la toate nivelurile de execuţie şi decizie, se va asigura dezvoltarea, menţinerea şi

îmbunătăţirea sistemul de management al siguranţei.


47/117


22

Planurile pentru situaţii de urgenţă vor avea în vedere identificarea sistematică a

consecinţelor oricărui accident major ce poate apărea, care sunt formulate în scris şi conţin:

- descrierea modului în care este organizată intervenţia la o situaţie de urgenţă;

- modul de furnizare a evidenţelor privind luarea măsurilor necesare la momentul

oportun;

- posibilele urgenţe ce pot apărea, în toate scenariile de producerea a unor accidente;

- modul de coordonare şi comunicare în timpul unei intervenţii la o situaţie de urgenţă;

- aranjamentele făcute cu alte societăţi sau instituţii pentru asigurarea resurselor

necesare intervenţiei în caz de urgenţă dacă sistemele de intervenţie proprii nu sunt

suficiente;

- descrierea resurselor interne şi externe care pot fi mobilizate pentru a limita

consecinţele unui accident major pentru oameni şi mediu;

- modul de asigurare cu suficient personal, într-o perioadă de timp rezonabilă, pentru a

conduce şi acţiona în cadrul planului de urgenţă internă;

- asigurarea echipamentului necesar pentru intervenţie, corespunzător scopului,

disponibil în orice moment şi în perfectă stare de funcţionare; - asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare şi prelevare de probe î n

momentul producerii unui accident major;

- modul de mobilizare a serviciilor de urgenţă medicală necesare în cazul răspunsului

la o situaţie de urgenţă.

Planurile pentru situaţii de urgenţă vor fi verificate periodic prin exerciţii proprii şi

comune cu echipele de intervenţie din cadrul ISU „Matei Basarab” al judetului Olt pe bazaunei planificări stabilite de comun acord.

I .2.6. Mon itor izarea perfo rmantei

Eficacitatea masurilor luate este cercetata prin intermediul unei evaluari sistematice a

evenimentelor care trebuie raportate conform HG 804/2007, precum si a evenimentelor

relevante, care pot conduce la incidente.


48/117


23

Se iau in considerare nu numai incidentele survenite in propria organizatie, ci si cele

survenite in alte organizatii, utilizand proceduri similare (literatura de specialitate si

comunicare in cercuri de specialitate).

Cu ajutorul statisticilor anuale ale responsabililor cu siguranta muncii este efectuata o

inregistrare sistematica a accidentelor de munca, precum si a altor evenimente, care puteau

conduce la accidente.

Se efectueaza o inregistrare a dereglarilor activitatii normale, care pot conduce la

pericole diverse, si pentru vecinatate, sau din care se pot dobandi cunostinte pentru

promovarea sigurantei activitatii. Indicatiile privind dereglarile, care trebuie semnalate sunt

stabilite printr-o instructiune de lucru.

Spravegherea activitatilor

Pasii de lucru, care trebuie efectuati pentru toate activitatile referitoare la siguranta

(punere in functiune, scoatere din functiune, actvitati de umplere, activitati de golire) sunt

stabiliti in instructiunile de functionare. In manualul de activitate sunt cuprinse si instructiuni

privind siguranta, care trebuie urmate in cazul unor abateri intr-o activitate.

Instructiunile de lucru sunt prezente atat la fata locului, in punctele de lucru, cat si in

biroul de coordonare a activitatilor In punctele de gestionare instructiunile de lucru seafiseaza la vedere, fiind protejate de intemperii si, daca este necesar, in mai multe limbi

(pentru soferi straini). In cadrul instruirilor, indicatiile de lucru sunt aduse la cunostinta

angajatilor, contra semnatura.

Conformitatea starii instalatiilor este supravegheata prin control regulat, prin

intermediul unor instalatii de siguranta. Abaterile de la conformitate se documenteaza si

evalueaza.

Se efectuaeaza zilnic un control vizual al depozitului si al echipamentelor de sigutantarelevante ale acestuia. Efectuarea controlului zilnic este de asemenea reglementat in

manualul functionarii, prin enumerarea parametrilor, care trebuie verificati.

In afara perioadelor de functionare nu este necesara prezenta permanenta a unei

persoane la instalatie, deoarece in acest caz nu se deruleaza procese, care conduc la

modificarea stadiului fizic. Alarmele esentiale, care prezinta situatii periculoase (atentionare

depasire limita de gaze, prin intermediul senzorilor de gaz, declansarea alarmei de


49/117


24

incendiu/fum) sunt transferate catre cabina dispecerului, in care se afla permanent o

persoana.

Zona de desfasurare a activitatilor depozitului este ingradit, iar accesul in aceasta

zona este interzis in afara orelor de activitate. La intrare este verificata autorizatia fiecarei

persoane de a intra in obiectiv prin controlul legitimatiei de angajat sau a legitimatiei de

vizitator. De asemenea, si intrarea autovehiculelor este supravegheata. Accesul la spatiile de

depozitare este permis numai persoanelor autorizate.

Se realizeaza o monitorizare activa în relatie cu activitatea de control a riscurilor

incluzând:

- inspectia sistematica a instalatiilor, echipamentelor, instrumentelor si sistemelor de

control care sunt importante pentru controlul operational continuu si efectiv, în relatie cu

prevenirea accidentelor majore;

- observarea sistematica si directa a muncii si comportamentului angajatilor pentru

evaluarea conformarii cu acele proceduri si reguli de siguranta care sunt importante pentru

controlul accidentelor majore;

- examinarea periodica a documentelor de înregistrare a rezultatelor monitorizariioperationale si de mediu pentru a verifica daca standardele de siguranta sunt respectate;

- verificarea de catre manageri a calitatii activitatii de monitorizare derulata de

personalul din subordine.

Se realizeaza si o monitorizare reactiva a performantei care ofera oportunitatea de a

învata din greseli si astfel va conduce la îmbunatatiri în siguranta. Pentru aceasta vor fi

înregistrate, cunoscute, raportate si utilizate în procesul de îmbunatatire a sigurantei

urmatoarele aspecte:- accidentele majore ce vor avea eventual loc;

- orice incidente relevante si cazuri de îmbolnaviri;

- orice evenimente semnificative care conduc la o agresare a mediului;

- alte incidente (inclusiv comportamente individuale cu potential pentru agresarea

mediului si în special cele cu potential de accident major);

- slabiciuni si omisiuni în sistemul de control al riscului care sunt importante pentru

prevenirea accidentelor majore.


50/117


25

În evaluarea si valorificarea rezultatelor monitorizarii reactive se va tine cont de locul

de aparitie, natura si cauza evenimentului, potentiale consecinte, gravitatea acestora si

costurile induse, iar concluziile vor avea în vedere evolutia performantelor (îmbunatatire sau

înrautatire) si stabilirea masurilor corective necesare a fi eventual luate.

Monitorizarea culturii pentru siguranta implementata în cadrul societatii este o parte

importanta a procesului de monitorizare a performantei de siguranta.

Aceasta consta în evaluarea comportamentului indivizilor de la toate nivelele ierarhice

din cadrul societatii, privind modul de control, comunicare, cooperare precum si a

competentelor personalului implicat în managementul sigurantei.

Investigarea esecurilor identificate prin monitorizarea activa si reactiva a performantei

de siguranta va consta în:

- evaluarea preliminara pentru identificarea riscurilor imediate si actiunea prompta în

aceste cazuri;

- determinarea cauzelor directe si a aspectelor de management legate de acestea;

- decizia conducerii societatii privind aprofundarea investigatiilor, nivelul de detaliere si

natura acestora (bazate mai ales pe consideratii potentiale decât pe actualul rezultat) precum

si a responsabilitatilor de realizare.La investigarea esecurilor vor fi luate în considerare toate aspectele relevante inclusiv

factorul uman iar rezultatele se vor concretiza sub forma unui raport scris care se prezinta

conducerii executive care dispune actiunea corectiva necesara îmbunatatirii performantei de

siguranta.

I .2.7. Audi t si r evizuire

Auditul are ca scop să stabilească dacă organizarea, procesele şi procedurile realizate în conformitate cu conceptele stabilite prin politica de prevenire şi cu SMI, respectă

prevederile legale şi prevederile interne ale societăţii. Rezultatele acestui aud it sunt folosite

pentru stabilirea modalităţilor de îmbunătăţire a componentelor SMI şi implementarea acestor

modificări.

Un management al securităţii eficient presupune şi o evaluare periodică, sistematică,

a politicii de prevenire a accidentelor majore. Această evaluare se realizează prin

monitorizare internă continuă (inclusiv prin controlul operaţional şi monitorizarea factorilor de


51/117


26

mediu) dar şi prin evaluări periodice realizate de auditori independenţi (inclusiv prin

inspecţiile instituţiilor de stat abilitate).

Anual, obiectivul este supus unui audit intern in cadrul grupului, in urma caruia se

intocmeste rapoart de audit si planuri de actiune care vor avea in vedere imbunatatirea

continua.

De asemenea, obiectivul va fi supus unui adudit extern, odata la 2 ani, care va fi

realizat de catre auditori independenţi, autorizaţi legal şi care au făcut dovada experienţei şi

competenţei iar pentru realizarea auditului, societatea alocă toate resursele materiale şi

personalul necesar, ţinând cont de necesităţile de expertiză, independenţa operaţională şi

suport tehnic.

Raportarea rezultatelor auditului se va face în scris şi va conţine procedurile,

standardele şi referinţele utilizate, metodologia de lucru, investigaţiile şi măsurătorile

efectuate, concluziile şi recomandările.

Rapoartele de audit vor fi supuse analizei de către personalul tehnic al societăţii, iar

rezultatele auditului sunt folosite în procesul de revizuire a politicii şi strategiei de prevenire a

accidentelor majore şi de control a riscului.

II. Prezentarea mediului in care se afla amplasamentul

II.1. Descriererea amplasamentului si a mediului

SC ADE GAS OIL COMPANY SRL CARACAL este situat în parte de sud-est a

municipiului Caracal în zona industrială, str. Vornicu Ureche nr.7 (plan de incadrare in zona

anexat)

Accesul în unitate se face din strada Vornicu Ureche pe un drum intern .

- Incinta amplasamentului are o suprafaţ a totală de 7771 m patrati, din care :

-Suprafaţa construită – 865,27 mp;

- Cabină operator: Acabină operator = 22,50 m2 având următoarele destinații: Cabină operator - S

= 12,22 m2 ; Grup sanitar - S = 2,99 m2 ; Depozit - S = 2,99 m2 ;


52/117


27

- Cântar auto: 60,0mp; Staţie pompe apa: 10,24mp; Stație pompe transvazare: 13,5mp,

Rezervoare GPL: 700,53mp; Rezervoare apă: 54,0 mp; Zid antifoc: 4,2mp;

Zona din jurul amplasamentului este ocupat ă astfel:

- Est : SNCFR

- Vest : Teren Primarie, SC Dolchimex SRL si zona locuita a orasului Caracal cu o densitate de

481 locuitori/km2 la o distanta de circa 300 m;

- Sud : SC Dolchimex SRL

- Nord : Teren Primarie

Amplasamentul se află la cca. 1000 m nord-est faţă de DN 6 Caracal – Bucureşti

Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt:

- 44°06’55”latitudine nordică;

- 24°21’58” longitudine estică.

Cadru Natural

Clima

Caracteristicile principale ale zonei amplasamentului, sunt specifice Câmpiei

Romanaţului. Clima este temperat-continentală, influenţată de vânturile reci din nord-est care

determina ierni grele şi veri uscate. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 11,2° C însud şi 9,8° C în nord. Media anuală a precipitaţiilor este de 500 mm, cu valori mai scăzute în

sud şi mai ridicate în nord. Din datele plurianuale se constată că a căzut o medie anuală de

precipitaţii de 517 l/mp.

Direcţiile predominante ale vântului sunt Vest şi Est, având frecvente de apariţie

24,4% şi respective 18,6%, direcţia Nord-Est are o frecvenţă de 9,3%, iar direcţiile Nord şi

Sud au frecvenţa mica 1,2% respective 1,5%. Viteza medie lunară este de circa 2,5 m/s cu


53/117


28

variaţie anuala, valorile cele mai mari se înregistrează în lunile martie, aprilie şi mai de

3,4m/s.

Temperatura medie anuală este de + 11,5° C, maximele se regăsesc în iulie. Numărul

mediu al zilelor cu temperatura mai mică de 0° C este relativ mic aproximativ 8% din an, iar

al celor cu temperaturi mai mari de 25° C este de 3 2%.

Numărul zilelor cu temperatura maximă mai mică de 0° C este relativ mic, aproximativ

8% dintr-un an, iar al celor cu temperaturi mai mari de 25° C este de 32% zile dintr-un an.

Umiditatea relativă medie este de 72% cu valori mai ridicate în lunile ianuarie şi

noiembrie 85%, februarie 80% şi decembrie 87%.

Geologie, hidrologie

Caracteristicile principale ale zonei în care se află amplasamentul sunt specifice

Câmpiei Romanaţului.

Solurile în zona amplasamentului se încadrează î n general în categoria

cernoziomurilor carbonatice care s-au format pe loess sau depozite loessoide, având textura

la suprafaţă predominant mijlocie caracteristice zonei de terasă.

Reţeaua hidrografică a zonei este formată din râul Olt şi afluentul său râul Gologancare străbate oraşul Caracal de la nord la sud.

Datorită amenajărilor hidrotehnice existente pe cele două cursuri de apă, pericolul de

inundaţii datorat creşterii nivelului apei râurilor este unul foarte scăzut.

Amplasamentul face parte din Câmpia Română şi este situat pe terasa înaltă a râului

Olt, pe malul drept. Structura terenului de fundare este alcătuită din:

- 0,0 ÷ 0,4 m – umpluturi din pietriş;

- 0,4 ÷ 0,8 m – sol vegetal argilos de culoare neagră; - 0,8 ÷ 4,6 m – argilă prăfoasă macroporică loessoidă cu carbonaţi de culoare gălbuie;

- 4,6 ÷7,0 m – argilă prăfoasă nisipoasă macroporică, loessidă cu carbonaţi de culoare

gălbuie.

Nivelul pânzei de apă freatică este interceptat la ~ 15 m cu fluctuaţii sezoniere de ±1

m.


54/117


29

Conform studiului geotehnic presiunea conveţională de calcul, în condiţiile cele mai

defavorabile, este de 160 kPa la fundarea directă, respectiv 200 kPa la fundarea pe pernă de

balast. Adâncimea de îngheţ este de 80 - 90 cm.

Conform P100/1-2006, amplasamentul se găseşte într-o zonă de hazard seismic cu

următoarele caracteristici: perioada de colţ Tc = 1 sec; acceleraţia orizontală a terenului ag =

0,16 g; clasa de importanţă pentru expunere la cutremur = IV cu g =0,80.

Pe harta zonării seismice a teritoriului României (Stas 11100/1-91), unde sunt redate

intensităţile seismice exprimate în grade de intensitate MSK (între 6 şi 9 grade), municipiul

Caracal este situat în zona caracterizată de intensităţi seismice probabile de 7°1 risc seismic

mediu (un cutremur de 7°1 MSK la minim 50 de ani).

Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităţilor pe scara MSK conform

SR 11100-1:93 „Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României”.


55/117


30

II. 2. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament

care ar putea prezenta pericol de accident major

Instalaţia existentă in cadrul amplasamentului SC ADE GAS OIL COMPANY SRL

CARACAL este un ansamblu de utilaje şi echipamente, pentru depozitarea GPL-ului.

Ca urmare se poate considera că întreaga activitate desfăşurată pe amplasamentul

face parte din o singură instalaţie. Pe baza datelor din documentaţia tehnică, s-au identificat

secţiunile relevante pentru securitate.

Principalele zone funcţionale ale unităţii care ar putea constitui zone critice din punct

de vedere a riscului de producere a unui accident major sunt acele zone în care sunt

prezente permanent sau temporar substanţe periculoase, astfel:

- Zona Rezervoarelor de stocare GPL

- Rampele de descărcare cisterne şi autocisterne (în timpul prezenţei acestora la

rampă);

- Zona aferentă pompelor, traseelor de conducte.

II.3. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major

Organizarea incintei Depozitului GPL urmăreşte dispunerea distinctivă a activităţilor în

funcţie de pericolul de explozie pe care îl reprezintă asigurând deplină funcţionalitate. Zonele

cu pericol de explozie şi extinderile acestora se stabilesc pentru condiţii normale de

funcţionare a elementelor componente ale instalaţiei. La stabilirea acestor zone nu sunt luate

în considerare avariile imprevizibile datorate nerespectării condiţiilor tehnologice şi

funcţionale, a modificărilor la instalaţii fără respectarea prevederilor legale, precum şi a

situaţiilor excepţionale (calamităţi, catastrofe etc.).

Zonarea mediilor cu pericol de explozie din instalaţia de GPL (anexata) şi conform

normativ NP 037/1999, conţine:

- zona „ 0” - zonă cu pericol până la 1000 h/an şi cuprinde: interiorul rezervoarelor de

stocare GPL; interiorul cisternei pe timpul încărcării/descărcării;


56/117


31

- zona „1” – zonă cu pericol de la 10 la 100 h/an şi cuprinde: zona din jurul supapelor de

siguranţă (sferă cu raza de 3,0 m); zona din jurul punctelor de încărcare/descărcare

din cisterne auto sau CF (sferă cu raza de 3,0 m);

- zona „2” - zonă cu pericol de la 1 la 10 h/an şi cuprinde: zona din jurul punctelor de

încărcare/ descărcare din cisterne auto sau CF (sferă cu raza de 4,5 m); zona din jurul

rezervoarelor (sferă cu raza de 4,5 m). Pe înălţime, zona „2” se întinde până la cca. +

4,5 m măsurată de la generatoarea superioară a rezervorului sau alt echipament.

- zona „2” extinsă – extinderea zonei cu 1,5 m pe toate direcţiile pentru zonele 0-2.

III. Descrierea instalatiei

III.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale

Etapele procesului tehnologic de depozitare GPL sunt urmatoarele:

- Aprovizionarea statiei cu GPL prin transport feroviar si auto;

- Depozitare GPL;

- Livrare GPL in cisterne auto si cisterne CF;

- Transvazare GPL.

Depozitul va fi aprovizionat cu GPL prin descarcarea din cisterne CF sau autocisterne

in cele 6 vase stocatoare de GPL. Amplasamentul dispune de o linie ferata pentru o

capacitate de descarcare a 2 vagoane si un cantar CA pentru cantarirea cisternelor auto

(pline si goale).

La platforma de descarcare CF sunt pozitionate 2 posturi de descarcare prin

racordarea cisternelor CF (dupa ce au fost blocate pe linie cu saboti si legate la centura de

impamantare). Transvazarea produselor petroliere se face prin intermediul conductelor ce fac

legatura intre vasele stocatoare si punctele de descarcare.

Transvazarea produselor petroliere lichefiate din cisternele CF in vasele stocatoare,

se realizeaza cu ajutorul pompei si compresorului, amplasate in imediata apropiere a

rezervoarelor, care asigura un debit de 35 mc/h in conditiile de lucru si o presiune de refulare

de aprox. 15 bar.


57/117


32

Din vasele stocatoare, produsele petroliere lichefiate sunt transvazate cu ajutorul

compresorului in cisterne auto sau CF.

Proprietatile impuse prin standarde pentru GPL auto sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr.crt Proprietati Standard Carburant A - Butan

Carburant B -

Propan

1 Compozitie:

hidrocarburi C3

hidrocarburi C4

hidrocarburi


58/117


33

vizitare, racorduri tehnologice pentru conectare la insta

Proiect PERMADET - depozit gaze petroliere luchefiate

Documents

Transcript of Proiect PERMADET - depozit gaze petroliere luchefiate