INTRODUCERE

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.

Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc

sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum

douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri

sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a

devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai

puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform Organizației Mondiale a

Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la

nivel internațional, cu o creștere de 1,9% față de anul 2007. Încasările internaționale din turism

au crescut în 2008 la 944 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o creștere în

termeni reali de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se

evidențiază și ca cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent

de 25 până la 30 din comerțul mondial în domeniul serviciilor.

Baza tehnico-materială a turismului, numită şi structura de primire turistice, cuprinde

totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte agroturismul pentru realizarea funcţiilor sale

economice şi sociale.

În cadrul bazei tehnico- materiale a turismului, capacităţile de cazare, de alimentaţie, de

agrement, prin numărul şi structura lor reflectă gradul de dotare şi dezvoltare agroturistică al

unităţii respective sau al zonei.

Situata intr-o splendida zona din imprejurimile Brasovului, orasul Rasnov, o oaza de

liniste si armonie cu ape ce izvorasc din Muntii Bucegi, dealuri, paduri si munti

impunatori;pensiunea Cristina Rasnov reprezinta alegerea potrivita, oferindu-va conditii ideale

pentru un sejur de neuitat.

Pensiunea Cristina este cladita pe suportul unei case sasesti autentice, ce pastreaza stilul

architectural al caselor din Rasnovul de odinioara.

3

CAPITOLUL I

CERCATĂRI PROPRII

1.1. Scopul cercatării şi obiectivele urmărite

Lucrarea are scopul de a pune în evidenţă turismul şi modalităţile de promovare şi

dezvoltare a acestuia. Se prezintă potenţialul turistic natural şi antropic al zonei Râşnov, din

judeţul Braşov, prin evidenţierea atracţiilor turistice, precum: Peştera Râşnoavei, Peştera Valea

Cetăţii, Cetatea Râşnov, Biserica Evanghelică Râşnov etc..

Principalele obiective turisitce au ca scop:

dezvoltarea turismului şi agroturismului în România şi în Râşnov;

crearea de noi finanţe, atât pentru bugetul local, cât şi pentru localnici prin

formarea de locuri de muncă în cadrul pensiunii;

evaluarea activităţii de marketing a pensiunii Cristina din Râşnov.

1.2. Delimitarea obiectivului cercetării

Potenţialul turistic natural şi antropic are o implicare directă asupra activităţii pensiunii

Cristina, deoarece turiştii vor sa viziteze atât împrejurimile din zonă, pentru a descoperi peisaje

deosebite, cât şi monumentele istorice, muzeele, mănăstirile din oraşul Râşnov, dar şi din

apropierea acestuia.

Pensiunea Cristina are ca obiectiv principal atragerea unui număr cât mai mare de turişti,

atât pentru a avea o activitate cât mai rentabilă, dar şi pentru creşterea potenţialului economic al

zonei.

Pensiunea asigură servicii de cazare, oportunităţi de odihnă şi de recreere, servicii de

petrecere a timpului liber şi, nu în ultimul rând evidenţiind şi obiectivele culturale şi tradiţiile

locale.

Motivul abordării acestei teme este acela de a promova imaginea pensiunii Cristina şi de a

observa avanatajele şi dezavantajele serviciilor prestate şi ce se poate îmbunătăţi în pensiune cât

şi în zonă.

1.3. Descrierea obiectivului cercetării

4

Proiectul este structurat pe cinci capitole şi cuprinde atât elemente de turism, cât şi de

maketing pentru promovarea pensiunii. Tot aici sunt descrise pensiunea şi zona turistică Râşnov.

Prin urmare, în primul capitol sunt evidenţiate aspectele teoretico- metodologice ale

cercetărilor din domeniu, privind dezvoltarea turismului şi valorificarea acestuia.

În al doilea capitol se prezintă noţiunile generale depsre turism, produsul turistic şi baza

tehnico- materială a acestuia.

Al treilea capitol evidenţiază zona turistcă Râşnov, atât cu elementele naturale, cât şi cele

antropice.

În cel de-al patrulea capitol este surprinsă activitatea pensiunii Cristina, evidenţiind piaţa

pe care aceasta activează.

Capitolul cinci prezintă analiza diagnostic a pensiunii, structura ei organizatorică şi

serviciile pe care aceasta le oferă turiştilor, dar şi modalităţile de promovare pe care pensiunea le

foloseşte pentru a atrage turişti.

1.4. Metoda de lucru utilizată

Pentru realizarea acestui proiect au fost folosite informaţii din literatura de specialitate, sistemul

legislativ naţional, site-uri de specialitate şi date statistice, dar şi informaţii din manualele din

domeniul turismului, din articole, din reviste, broşuri, etc.

5

CAPITOLUL II

Concepte şi caracteristici fundamentale ale turismului rural

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.

Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc

sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum

douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri

sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a

devenit o activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai

puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform Organizației Mondiale a

Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la

nivel internațional, cu o creștere de 1,9% față de anul 2007. Încasările internaționale din turism

au crescut în 2008 la 944 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o creștere în

termeni reali de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se

evidențiază și ca cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent

de 25 până la 30 din comerțul mondial în domeniul serviciilor.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate.

Traversată de apele Dunării, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoșii și

împăduriții Munți Carpați, Coasta Mării Negre și Delta Dunării, care este cea mai

mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele,

unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradiițiile. În România este o abundență

a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor.

Turismul rural a fost practicat în România multa vreme în mod neorganizat, rezultând din

necesitatea turistilor de a gasi un mod de cazare accesibil si cu un grad de confort mai ridicat

decât în cazul campingurilor sau cabanelor, în timpul vacantelor lor. Dupa 1989, s-a manifestat

nevoia unei organizari a acestor spatii de cazare, prin omologarea si clasificarea lor. Gama

serviciilor s-a îmbunatatit, s-a largit si, astfel, tot mai multi sateni si-au deschis casele pentru a

primi turisti. Primele forme ale turismului rural organizat au aparut în zona Rucar-Bran, ulterior

6

înfiintându-se si ANTREC. Dupa aparitia acestei organizatii, în fiecare judet au fost omologate

gospodarii si a aparut concurenta, bazata în special pe resursele naturale ale zonei, pe atractiile

oferite turistilor. Ca urmare a acestor transformari si a tendintei de modernizare si perfectionare a

activitatilor turistice rurale, turismul rural a ocupat si ocupa un loc important în oferta turistica

din tara noastra, reprezentând pentru multi dintre noi o alternativa atractiva în vederea petreceri

vacantelor si concediilor.

Pe parcursul ultimilor ani, au aparut si o serie de reglementari de ordin legislativ în ceea

ce priveste aceasta problema, si au fost editate o serie de lucrari ce trateaza conceptul de turism

rural si agroturism si satul românesc, unele dintre ele venind în sprijinul celor ce vor sa primeasca

turisti în gazda, având forma unui îndrumator.

Turismul rural reprezinta forma de turism concentrata pe destinatii în spatiul rural,

dispunând de o structura functionala de cazare si de alte servicii eterogene.

Definirea turismului, în sens larg, a determinat aparitia unor opinii diferite cu privire la

continutul si caracteristicile acestuia.

O alta definitie a fost data de Organizatia Mondiala a Turismului. Acesta defineste

turismul rural ca fiind "o forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si

condusa în spatiul rural de catre populatia locala, valorificând resursele turistice locale (naturale,

cultural-istorice, umane), precum si dotarile, structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele

agroturistice."

7

2.1. Conceptul de produs turistic rural

Plecandu-se de la continutul prezentat al conceptului general de produs, produsul turistic

se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii, capabil sa satisfaca nevoile de

turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plecare.

De retinut deci ca produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale, cat si din

servicii.

Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei

categorii de elemente:

• un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice,

arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta

o atractie pentru turisti, incitandu-i la voiaje;

• anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza

motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri,

restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.);

• unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si

cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie,

lucru nu tocmai usor de realizat. Pentru a crea asa ceva, acesta trebuie sa corespunda motivatiilor

turistului, care sunt extrem de eterogene.

Multitudinea componentelor care dau continut produsului turistic poate avea repercusiuni

asupra coerentei si integritatii sale.

Produsul turistic se reduce la tot ce aşteaptă consumatorii de la o călătorie turistică şi este

influenţat de creativitatea celor care-l concep. Cu toate că un produs turistic are aceeaşi esenţă,

valoarea sa va fi diferită pentru diversele categorii de consumatori. De multe ori, unicitatea

produselor turistice este conferită de elementele tangibile din structura produsului. Important de

reţinut este că produsul în sine nu creează satisfacţii, ci atributele care îl compun şi avantajele

8

oferite consumatorului sunt cele care conturează produsul. În cazul unui produs hotelier, turistul

este interesat, în primul rând, de gama de servicii de care va beneficia şi nu de capacitatea de

cazare oferită de acesta.

În marketingul turistic, un aspect important care face produsul turistic tangibil îl reprezintă

„marca”. Aceasta accentuează calităţile specifice ale produsului şi creează o impresie favorabilă

asupra produsului. Ea reprezintă şi un element de diferenţiere a produsului turistic pe piaţă şi de

atragere a segmentului-ţintă de consumatori.

În structura unui produs turistic există atât bunuri materiale cât şi servicii care pot fi grupate

în cel puţin patru tipuri de bază : de transport, de cazare, de restaurare, de agrement.

Produsul turistic este analizat mai ales prin intermediul prestaţiilor, al serviciilor realizate

cu ajutorul elementelor materiale din structura sa.

„Produsul turistic poate fi definit ca un amalgam de elemente tangibile şi intangibile

concentrate într-o activitate specifică”1. El cuprinde şi combină atractivitatea unei destinaţii date,

facilităţile şi căile de acces pe care turistul le cumpără ca o combinaţie de activităţi şi

aranjamente.

„Ansamblul de servicii şi de facilităţi care se materializează în ambianţa specifică a

factorilor naturali şi artificiali de atracţie şi a amenajărilor turistice create care reprezintă

elemente componente ale ofertei turistice şi pot exercita o forţă pozitivă de atracţie asupra

turiştilor desemnează produsul turistic” 2.

Produsul turistic este un produs complex pe care, de cele mai multe ori în cazul turismului

individual, consumatorul îl concepe singur. Acesta este achiziţionat sub formă de promisiune şi

consumat ulterior, de aceea cercetarea produsului turistic cu caracteristicile sale particulare şi cu

componentele sale reprezintă un obiectiv fundamental pentru firma de turism.

Elementele fundamentale care compun produsul turistic sunt:

elemente de atracţie (climă, peisaje, elemente culturale, istorice). Elementele naturale

de atracţie turistică sunt foarte diverse: de exemplu, elementele naturale sunt strâns legate de cele

climaterice, atracţiile istorico-artistice sunt legate de manifestări culturale şi folclorice.

complexul de infrastructură.

echipamente de primire reprezentate de structuri hoteliere şi extrahoteliere.

echipamente complementare destinate sportului, recreerii.

1 A.J. Burkart, S. Madlik – The Management of Tourism, William Heimman Ltd. London, 1975, p. 1382 O. Snak – Op. cit., p. 374

9

Cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât oferta de produse turistice este mai

diversificată.

În afara acestor componente obligatorii ale produsului turistic, componente de natură

economică, un factor important care creează valoare produsului turistic este factorul uman.

Factorul uman are importanţă deosebită în domeniul turistic întrucât acesta se află în

contact permanent cu consumatorii de servicii turistice. Esenţiale sunt performanţele

profesionale, nivelul educaţiei civice şi culturale, disponibilitatea, ospitalitatea care este

considerată o componentă însemnată în cadrul activităţii turistice.

D.J. Jeffries a identificat 6 grupe de elemente componente ale produsului turistic, astfel:

mijlocul de transport de la locul de plecare până la locul de destinaţie;

mijlocul de transport utilizat pe loc la destinaţie;

modalitatea de cazare;

durata sejurului;

itinerariul călătoriei analizat prin intermediul legăturilor unde au fost realizate

serviciile;

importanţa mobilităţii.

Alte clasificări au fost stabilite fie în funcţie de resursele turistice, fie în funcţie de motivele

călătoriei.

Krippendorf separă în acest mod patru tipuri de elemente:

Elemente naturale: climat, peisaj, topografie, faună şi floră, situarea geografică.

Activităţi umane: limbă, mentalitate, ospitalitate, folclor, cultură.

Infrastructură generală: transporturi şi comunicaţii, electricitate, cursuri de apă.

Echipament turistic: cazare, locuri de divertisment, comerţul cu suveniruri.

Piérre Defert face o clasificare pornind de la noţiunea de resursă, adică de la elementele

naturale, activităţile umane sau produsele activităţii care pot motiva o deplasare astfel:

hidro – ansamblul resurselor în care apa sub toate formele sale constituie baza: mări,

lacuri, râuri, gheizere, lacuri glaciare, câmpuri de zăpadă;

fito – toate formele morfologiei geografice terestre;

antropo – toate aspectele omului, curiozitatea omului, aspectele cele mai diverse ale

civilizaţiei;

lito – tot ceea ce omul a construit, a creat.

10

Aceste clasificări sunt importante prin faptul că pot fi analizate elementele care compun

produsul turistic, deşi există o ambiguitate în căutarea elementelor care compun produsul turistic

întrucât inventarierea resurselor turistice se face în principal pentru evaluarea lor în scopul

dezvoltării.

OMT realizează una din cele mai complete clasificări a resurselor:

patrimoniul natural;

patrimoniul energetic;

patrimoniul uman împărţit pe date etnografice, condiţii de viaţă, opinii şi mentalitatea

populaţiei referitoare la fenomenul turistic şi date culturale;

aspectele instituţionale, politice, juridice şi administrative;

aspecte sociale, în particular structura socială a ţării, participarea populaţiei la

democraţia naţională, împărţirea timpului între muncă şi timp liber, concediile plătite, nivelul şi

obiceiurile în materie de educaţie, sănătate, timp liber;

bunurile şi serviciile, transporturile şi echipamentele: infrastructura specifică timpului

liber;

În general, în analiza şi definirea produsului turistic se porneşte de la următoarele categorii

de elemente:

factori naturali: aşezare geografică, relief, peisaj, vegetaţie, faună, climă

factori specifici activităţii umane: economia, limba, cultura, politica, mentalităţile,

obiceiurile;

infrastructura generală: reţeaua de transporturi şi comunicaţii, reţeaua de apă şi

canalizare, de electricitate, mijloace de telecomunicaţii;

infrastructura turistică specifică.

Uneori, produsul turistic este identificat cu oferta turistică, deşi este evident faptul că oferta

turistică poate genera mai multe produse turistice.

Produsul turistic presupune anumite particularităţi care-l deosebesc fundamental de

produsul în sens general:

produsul turistic este unic, fiecare produs reprezintă un caz singular determinat de

varietatea de structură a resurselor turistice;

produsul turistic nu poate fi stocat, transportat pentru că el se consumă la sursă

implicând deplasarea consumatorului, imprimându-i şi caracterul de produs perisabil;

11

produsul turistic este foarte complex şi se caracterizează prin diversitate, nu se poate

standardiza pentru că el trebuie să satisfacă o gamă diversă de consumatori care au multiple

motivaţii turistice;

produsul turistic este neelastic (nu se poate modifica imediat şi foarte uşor);

comercializarea produsului turistic presupune achiziţionarea imaginii acestuia,

achiziţionarea de informaţii în legătură cu structura şi particularităţile elementelor ce-l compun;

durata de montaj a unui produs turistic depinde de capacitatea firmei de turism de a-l

furniza clienţilor, dar, în acelaşi timp, depinde şi de client, de cererea turistică.

2.3. Consideraţii generale privind conţinutul şi structura bazei tehnico

material a turismului rural

Baza tehnico-materială a turismului, numită şi structura de primire turistice, cuprinde

totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte agroturismul pentru realizarea funcţiilor sale

economice şi sociale.

În cadrul bazei tehnico- materiale a turismului, capacităţile de cazare, de alimentaţie, de

agrement, prin numărul şi structura lor reflectă gradul de dotare şi dezvoltare agroturistică al

unităţii respective sau al zonei.

Baza tehnico- materială a ofertei agroturistice prezintă o serie de particularităţi faţă de

baza tehnico- materială a altor activităţi de producţie. Astfel, între baza tehnico- materială şi

sursele naturale agroturistice trebuie să existe o corespondenţă atât pe plan calitativ structural, cât

şi pe plan cantitativ, ca volum al dotărilor.

Ordonanţa Guvernului nr. 282/2013 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de

turism în România, defineşte structura de primire turistică ca orice construcţie şi amenajare

destinată cazării turiştilor, servirii mesei pentru turişti, agrementului, transportului special

destinat turiştilor, tratamentului balnear, împreună cu serviciile aferente.

Omologarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, precum şi a traseelor turistice

montane se face de către Autoritatea Naţională pentru Turism împreuna cu consiliile judeţene pe

raza cărora se află acestea, conform procedurilor elaborate de Autoritatea Naţională pentru

Turism şi aprobate prin hotărârea Guvernului."

12

În România, există circa 13.000 de localităţi care conturează, prin structura lor,

dimensiunea spaţiului rural, acestea fiind numite, din punct de vedere administrativ şi economic

sate, cătune şi crânguri. În cadrul acestor aşezări, echipamentele de primire pot fi echipamente

tradiţionale sau moderne, ele putând asigura găzduirea turiştilor şi servirea mesei.

Ele funcţionează în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, totodată acestea

fiind special amenajate pentru prestarea de servicii agroturistice.

Baza tehnico- materială a turismului cuprinde mai multe componente, dintre care

principala este reprezentată de structura turistică de cazare. Pe lângă aceasta, în componenţa bazei

tehnico- materiale intră şi structurile turistice de alimentaţie publică, structurile de tratament,

structurile de agrement şi cele de transport.

Astfel, cazarea agroturistică, prin numărul său important de locuri şi prin structura

acestora, constituie un puternic sprijin pentru întreaga activitate agroturistică din ţara noastră.

Calitatea serviciilor de cazare depind de existenţa unei baze tehnico- materiale adecvate:

hoteluri propriu- zise, moteluri, vile, hanuri, case de odihnă, cabane, popasuri turistice etc., ele

fiind obligate să deţină dotările corespunzătoare, pentru a oferi turiştilor condtiţiilor optime.

Structurile turistice de alimentaţie publică

Unităţile sezoniere de alimentaţie publică reprezintă un procent ridicat (20,5%), ceea ce

corespunde nevoilor turismului nostru puternic marcat de sezonalitate. A fost dezvoltată o reţea

de unităţi cu specific reprezentative ce oferă preparate culinare tradiţionale, într-un cadru plăcut,

cu elemente de cultură, arhitectură, decoraţiuni interioare şi exterioare, ceea ce conferă

alimentaţiei publice noi valente, o mai mare atractivitate, toate acestea pentru a satisface cât mai

bine nevoile turistului.

Structurile de tratament constau în staţiunile balneare integrate în baza de cazare.

Principalele staţiuni sunt: Băile Felix, Băile Herculane, Călimăneşti, Căciulata, Slănic Moldova,

Băile Tuşnad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata, Euforie Nord, Mangalia, Neptun şi altele. Acestea

dispuneau în 1995 de 38 de baze de tratament la care se efectuau zilnic aproape 95.000 de

proceduri.

13

Structurile de agrement cuprind o gamă de mijloace şi dotări destinate să asigure

posibilităţi cât mai largi şi diversificate pentru petrecerea timpului liber de către turişti. Această

componentă poate cuprinde:

- mijloace destinate distracţiilor : săli de jocuri, parcuri de distracţie etc.;

- mijloace de agreement sportive : terenuri de sport, centre de călărie, sporturi nautice,

locuri pentru pescuit etc.;

Baza tehnico- materială a transpoturilor cuprinde mijloacele de transport puse la

dispoziţia turiştilor. Ele sunt alcătuite din mijloacele rutiere, cum ar fi autocare, microbuze,

automobile, din mijloace aeriene şi în foarte mică măsură din cele navale.Tot din cadrul bazei

tehnico- materiale specific turistice fac parte şi mijloacele de transport pe cablu, ele fiind folosite

pentru continuarea călătoriei la altitudini înalte, spre destinaţii de vacanţă sau ca mijloace de

agrement.

Din cauza cererii slabe pentru turismul de sporturi de iarnă, ţara noastră dispune doar de

64 de instalaţii de transport pe cablu.

CAPITOLUL III

STUDIUL POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI RÂŞNOV

În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale,

conomice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o

anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de

turism. (G Erdeli, 1996).

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse

turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.

14

Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu

baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală

(efectivă) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la

delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.

Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul

natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi

modificările acestora din urmă.

Relieful reprezintă un element de atracţie turistică de sine stătător, reprezentat prin tip

(vulcanic, carstic, glaciar), trepte şi atitudini, toate acestea realizând cadrul propice practicării

drumeţiilor şi alpinismului, cât şi de petrecere a vacanţelor.

Clima este reprezentată de tipul şi volumul precipitaţiilor, mărimea temperaturilor înregistrate,

perioadele cu soare etc.; creează condiţii propice schierii, curelor heliomarine ş.a.

Reţeaua de ape, reprezentată de apele curgătoare şi cele stătătoare, ape minerale şi termale,

creează cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine, sporturi nautice etc.

Vegetaţia prin bogăţia şi diversitatea speciilor, existenţa speciilor florale rare, dă

posibilitatea practicării unor forme particulare ale turismului: cercetare ştiinţifică, vizitarea

rezervaţiilor naturale.

Fauna, sub aspect turistic, prezintă importanţă prin valoarea sa cinegetică şi estetică.

Potenţialul turistic antropic cuprinde creaţiile omului de-a lungul timpului, concretizate în

elemente de cultură, istorie, artă şi civilizaţie, care prin caracteristicile lor atrag grupurile de

turişti. 

Structura potenţialului antropic cuprinde elementele: 

• vestigii arheologice şi monumente de artă (cetăţi, castele, statui, biserici);

• etnografie şi folclor (obiceiuri şi tradiţii, port popular, muzică şi dansuri populare ş.a.);

• instituţii şi evenimente cultural-artistice (muzee, case memoriale, târguri şi expoziţii);

• realizări tehnico-economice şi ştiinţifice contemporane (porturi, poduri şi viaducte, baraje şi

lacuri de acumulare);

• aşezări umane (oraşe, sate turistice).

15

Oraşul Râşnov(Fig.1.) este a treia staţiune de interes naţional din judeţul Braşov după

Poiana Braşov şi Predeal. Oraşul a obţinut acest statut pe baza îndeplinirii unor criterii obligatorii

de atestare printre care amplasarea într-un cadru natural fără poluare, existenţa utilităţilor urban-

utilitare, existenţa serviciilor de informare şi promovare turistică, precum şi îndeplinirea unor

criterii suplimentare de atestare a staţiunii turistice, cum ar fi existenţa unor săli de spectacole,

cinematograf, parcuri, amenajări pentru practicarea sporturilor, centre de informare turistică,

organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive.

Fig.1. Harta traseului turistic către Râşnov

16

3.1. Potentialul turistic natural al zonei Râşnov

Relieful oraşului Râşnov

Situat în centrul țării, în partea superioară a Țării Bârsei, la poalele masivului Postăvaru,

la mică distanță de Munții Bucegi și Piatra Craiului și la capătul Nordic al culoarului (trecătorii)

Rucăr, Bran și Cheia Predeal, orașul Râșnov pastrează de peste veacuri același iz istoric al unui

burg prosper.

Râșnovul se găsește la o altitudine medie de 676 m deasupra nivelului mării, la intersecția

meridianului de 25°27´ longitudine estică cu paralela 45°35´ latitudine nordică. În cadrul

județului, orașul are o poziție sud – estică, fiind poziționat de-a lungul drumului național DN 73

aflându-se la circa 15 km de municipiul Brașov, 12 km de orașul Predeal, 9 km de stațiunea

turistică Poiana Brașov.

Oraşul Râşnov este al 5-lea oraş din cadrul zonei Ţara Bârsei, iar ca mărime în cadrul

judeţului ocupă locul 6 cu un număr de 16483 locuitori faţă de cel al municipiului Braşov. Prin

distanţe şi poziţia sa în teritoriu, Râşnovul, se află în raza de influenţă directă a municipiului

Braşov.

.Masivul Bucegi(Fig.2.) se desfăşoară pe dreapta văii superioare a Prahovei, alcătuind,

prin complexitatea formelor lui orografice şi frumuseţea inedită a peisajului, una din cele mai

reprezentative individualităţi geografice şi turistice din lanţul Carpaţilor Româneşti.

17

Fig.2. Aspectul Masivului Bucegi

Munţii Bucegi sunt alcătuiţi din două ramuri principale, în formă de potcoavă care închid

între ele bazinul superior al Ialomiţei. Din Vf. Omu, cel mai înalt punct, pornesc două culmi din

care se mai desprind şi alte ramuri secundare. În anul 1936, Munţii Bucegi au fost propuşi pentru

protejare, însă initiative s-a concretizat abia în anul 1990.

Parcul Natural Bucegi adăposteşte şi alte rezervaţii naturale, printer care: Abruptul

Bucsoiului, Valea Mălăieşti şi Valea Gaura. Aici s-au retras populaţiile de capre negre din masiv.

Având o altitudine de 2500, Munţii Bucegi oferă condiţii de viaţă pentru o flora variată,

dar şi o fauna foarte bogată cuprinzând peste 3500 de specii de animale, de la rotifer la mamifere.

Printre speciile rotifer, amintim: Adineta Barbata, Elosa Morallii, Encentrum Scundersiac,

Lophosoma, speciile genului Habrotracha. Alte specii: capra neagră, râsul, cocoşul de munte, etc.

Un alt punct de atracţie din oraş este Pestera Râşnoavei (fig. 3). Aceasta este localizată în

munţii Postăvarul, având două intrări şi o lungime de 380 metri. Peştera are un decor

impresionant, însă în unele zone accesul este îngreunat de pereţii înguşti.

18

Fig. 3. Peştera Râşoavei.

Peştera Valea Cetăţii a fost descoperită acum circa 60 de ani (aproximativ 1949, când în

urma unei explozii hidraulice, datorită sedimentelor accumulate şi a intrării foarte înguste, a fost

desfundată intrarea în peşteră, de unde şi denumirea de Fundata. (fig.4)

Fig.4. Peştera Valea Cetăţii.19

Aceasta este situate la 3km de Râşnov, pe şoseaua Valea Cetăţii spre Poiana Braşov.

Peştera are o lungime de 958m şi este amplasată la o altitudine de 825m. Sala principal are o

înălţime de 20m şi o suprafaţă de 2500m2 , de aici desprizându-se galerii secundare mai mici.

Galeriile peşterii sunt umplute cu apă, coroziunea lărgind spaţiile.

Fiind o atracţie turistică de interes general cu un peisaj subteran fantastic, ce

impresionează prin stalactite şi stalacmite ce au o înălţime de 2m, peştera a primit, în anul 2000,

titlu de „zonă naturală protejată de interes naţional şi monument al naturii”.

El ocupă o suprafaţă de cca.300 kmp şi se delimitează:

- la est, cu Valea Prahovei

- la nord, cu Depresiunea Bârsei şi Coridorul Bran

- la vest, cu valea Moieciului

- la sud, cu porţiunea inferioară a văii Izvorului Dorului şi cu Valea Ialomicioarei.

În cuprinsul acestor hotare masivul este constituit din:

• ansamblul de spinări înalte, ce se desprind radiar din punctul culminant şi principalul

nod alpin al Bucegilor, vârful Omul (2507 m) alcătuind Culmile Nordice;

• arcul de culmi în formă de U (Culmile Sudice), care coboară paralel şi de ambele părţi

ale Văii Ialomiţei;

• culmile interioare, în a căror alcătuire intră spinările scurte;

Hidrografia

Oraşul este strabătut de pârâul Ghimbăşel format din unirea a două ramuri: Ghinbăşelul

Mare, care izvorăşte din versantul Nordic al Bucegilor şi Ghimbăşelul Mic, ce izvorăşte din

versantul mic al muntelui Postăvarul.

20

Clima

Aflat în Depresiunea Braşov, care este o zonă de interferenţă a influenţelor climatice

estice şi vestice, oraşul Râşnov este expus maselor de aer continental, dar totodată este simţită şi

influenţa maselor de aer oceanic.

Precipităţiile din zonă depăşesc 700mm/an. Îngheţurile timpurii (în medie în prima parte a

lunii octombrie) şi cele târzii (sfâşitul lui aprilie şi începutul lui mai) se resimnt direct în

eşalonarea muncilor agricole.

Zona Râşnov, din punct de vedere geomorphologic este împărţită în trei zone cu

caracteristici definite:

- zona muntoasă, în partea estică a oraşului ce se caracterizează prin pante abrupte pe un

relief calcaros, terenul fiind constituit dintr-o rocă relativ dură (stâncă) acoperită de un strat

subţire de sol vegetal şi o pătură de alterare;

- zona de proluviu, delimitată spre vest de pârâul Ghimbăşel, terenul fiind constituit din

material deluvial argilos-nisipos cu grosime de 4-5m şi cu intercalaţii de material grosier

aluvionar;

- zona de coluviu, este o zona neuniformă în care alterează straturile cu caracter aluvionar

cu diferite dimensiuni ale particolelor.

Fauna

În zona Râşnov întâlnim specii ca: ursul, porcul mistreţ, veveriţa, căprioara, cerbul, jderul,

râsul, cocoşul de munte.

De asemenea în această zonă trăiesc şi specii de origine alpină, precum: capra neagră,

brumărită, etc.

Reptilele precum vipera comună, şopârla de munte, şopârla de camp, trăiesc şi ele în

această regiune.

Dintre păsări întâlnim: mierla de piatră, cinteza alpină, zaganul, cocoşul de munte,

ciocănitoarea, piţigoiul de munte.

Flora21

Speciile de arboret ce populează pădurile din zona Râşnov sunt molidul, bradul, fagul,

paltinul, teiul, alunul, etc.

Dintre arbuşti fructiferi, amintim: zmeurul şi murul, păducelul şi măceşul.

Prin văile pădurilor se gasesc şi specii precum: cimbrişorul, drăgaica, margaretele, coada

şoricelului, măcrişul, coada calului.

3.2. Repere administrative şi cultural tradiţionale cu valenţe turistice

din zona Râşnov

Ferma montana (Fig.5.)de cai s-a nascut dintr-o pasiune profunda si de nestavilit pentru

cai, a caror numar a crescut de la an la an, ajungandu-se la aproximativ 50 de "membri de

familie".

Fig.5. Aspectul cailor din ferma montană din Râşnov

Ferma detine cai pentru agrement, lipitani si metisii lor, ponei, arabi si metisii

acestora,intr-o paleta variata de culori. Cu acestia va puteti aventura la excursii in grup-calare pe

teren variat din Cheile Rasnoavei, se fac plimbari cu atelaje, cu sania, cursuri de echitatie pentru

incepatori, iar calul tau va avea la dispozitie adapost, nutreturi, antrenament si toate cele

trebuincioase in absenta ta. 

22

Tot aici vei obtine consiliere pentru achizitionarea unui cal. Cat unii savureaza senzatiile

aflarii in sa, ceilalti prieteni se pot bucura in foisor de platourile traditionale, gustari aduse de la

stana autorizata unde se gasesc produse bio licentiate.

Centrul de echitatie Diana din Rasnov este unul dintre cele mai importante obiective

turistice din Bran Moeciu, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Fig. 6. Aspectul turnului Gotic

"Turnul Gotic" (Fig.6.) este o denumire conventionala pentru turnul situat in coltul de

nord-est al curtinei Cetatii de Sus. Turnul gotic se pare ca este cel mai vechi turn din cetate, fiind

si cel mai bine pozitionat, permitand o vizibilitate perfecta catre seul Tarii Barsei.

Prin indiciile recuperate de sapaturile arheologice, turnul pare a fi locul destinat gazduirii

comandantului sau stapanului cetatii, elemente arhitecturale conturand imaginea unui donjon.

Turnul a fost construit în sec. XIV, inaintea Turnului Armelor si a Turnului Bathory si a

fost reamenajat in secolul al XVII-lea, dupa cutremurul din 1580, prin umplerea parterului si

ridicarea unei constructii noi de la nivelul fostului etaj II. 

În turn s-a păstrat un ancadrament gotic de uşă, cu muchie tesita, lucrare singulara

deocamdata in cetate, alaturi de alte detalii de amenajare interioara (nisa de sedere, scara de acces

la etaj, urme de lambriuri, podele ingrijite).

23

Fig.7. Aspectul primului turn al cetăţii

Primul turn (Fig.7. )de poarta al Cetatii de Sus a fost amplasat la intalnirea acesteia cu

Cetatea de Jos. A fost ridicat pana cel tarziu in prima jumatate a secolului al XV-lea.

Prin masivitate, bolta semicirculara transversala pe axa de circulatie, numarul etajelor,

materialele de constructie, Turnul Armelor este asemanator Turnului Bathory.

Turnul Armelor a fost etajat la sfarsitul secolului al XV-lea, in aceeasi perioada cu Turnul

Bathory si a detinut o hersa (gratar ridicator) si o capcana "gura de lup", atent amenajata.

Fig.8. Barbacana Mare din Cetatea Rasnov

24

Barbacana (Fig.8.) este o amenajare defensiva in fata intrarii principale a unei cetati, oras sau

biserica fortificata, constand dintr-un spatiu de obicei semicircular si neacoperit, delimitat de

ziduri prevazute cu drum de straja, ferestre de tragere si guri de aruncare.

Barbacana cetatii Rasnov a fost construita in sec. al XVI-lea, in fata accesului aferent

Turnului Armelor, punctul cel mai vulnerabil al Cetatii de Sus. Prin pozitia barbacanei, aparatorii

controlau usor Cetatea de Jos, care fusese partial demolata si nivelata. Decizia constructiei

barbacanei in fata Turnului Armelor a fost insa si una care a tinut de prestigiul proprietarilor. 

Asemenea dotari militare pentru poti au avut indeosebi orasele (Alba Iulia, Brasov, Sebes) si

foarte rar targurile (Prejmer).

Fig.9. Turnul cu muchie în ax

Este numit si "Turnul cu muchie in ax".(Fig.9.) A fost ridicat in secolul al XVI-lea pe

panta prapastioasa a laturii de est a Cetatii de sus, pe trei nivele. 

În exterior, a fost construit cu inchidere triunghiulara in ax, menita sa ricoseze ghiulelele

trase direct. Turnul a fost renovat in anul 1679, conform unei inscriptii prezente pe fata dinspre

gradina cetatii, fiind decorat cu implanturi de figuri din ceramica. 

25

Fig.10. Turnul Bathory

Tehnica de construcţie a Turnului Bathory (Fig.10) din Râşnov, armarea colturilor si a

deschiderilor mai mari, indica posibiliatatea datarii acestuia in prima jumatate a sec. XV, in

perioada regelui Sigismund de Luxemburg.

 Stilistic, turnul se inscrie in randul fortificatiilor medievale construite inainte de aparitia

artileriei. 

La începutul sec. XVI, turnul a fost inaltat cu un al treilea nivel de aparare. Lipsa gurilor

de tragere necesare artileriei usoare conduce la presupunerea ca suprainaltarea trebuia sa ofere o

vizibilitate sporita arcasilor aflati in galeria turnului si ca masura a fost luata cel tarziu la

inceputul secolului XVI, inaintea aparitie artileriei usoare. 

Turnul a fost abandonat dupa asediul din 1612, cand ghiulele trase de turnurile armatei

principelui Gabriel Bathory l-au daramat partial. 

În anul 2001, in zona ruinelor turnului a fost descoperit un tezaur de 419 monede de

argint.

26

Fig.11. Castrul roman Cumidava

Castrul roman Cumidava (Fig.11) se gaseste la 4 km de orasul Rasnov, pe o terasa

mijlocie a raului Barsa. Existenta lui a fost atestata in anul 1856, in urma unor cercetari facute de

catre M. J. Ackner.

Ridicat din piatra, castrul se intinde pe o suprafata de 2 ha, fiind singurul de acest gen din

Romania. Cercetarile arheologice si toponimul confirma ca pe acest teritoriu a existat candva o

asezare dacica numita Cumidava, in interiorul castrului descoperindu-se o inscriptie din anii 222-

235.

Castrul a fost pentru prima data cercetat sistematic in anul 1939, de catre Mihail Macrea, cand un

grup de arheologi au descoperit o lespede dedicata imparatesei Iulia Mamaea. Pe lespede se poate

citi "Cumidava". 

27

Fig.12. Cetatea Râşnov

Marea invazie a tătarilor din 1241, când Țara Bârsei a fost pustiită, precum și invaziile

care au urmat, au determinat pe locuitoriiRâșnovului să se gândească la construirea unui sistem

de apărare cât mai puternic. Așa se explică necesitatea construirii cetății țărănești a Râșnovului în

care populația a fost silită de nenumărate ori să se refugieze istoria cetății fiind în mare măsură

istoria însăși a orașului. Cetatea Râșnov(Fig.12. ) a fost construită prin efortul colectiv al

locuitorilor din această așezare ajutați de cei din comunele învecinate, Cristian și Vulcan într-o

perioadă când principala ocupație a acestora era agricultura, din care s-a și numit„cetate

țărănească”. Prima mențiune documentară despre cetatea țărănească a Râșnovului datează din

anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut, în

afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de laBrașov și de Cetatea Râșnov, care fiind puternic

fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor.

28

CAPITOLUL IV

STUDIUL BAZEI TEHNICO-MATERIALE DIN ZONA RÂŞNOV

Oferta turistică a zonei Râşnov este complexă, aceasta dispunând de 98 de unităţi turistice

cu o capacitate de cazare care poate fi utilizată în toate anotimpurile, şi anume: 37 de hoteluri, 3

cabane, o casă de vacanţă, 8 vile turistice, 3 complexuri turistice, 8 case rustice, 26 de pensiuni

rurale şi 12 pensiuni agroturistice.

Acestor structuri de cazare li se adaugă şi baza materială pentru servicii turitice care

constă în unităţile de alimentaţie publică care sunt în număr de 11 în zona Râşnov. Unele dintre

ele se află chiar în incinta hotelurilor şi pensiunilor din localitate.

În Râşnov se pot practica şi activităţi de agrement turistic, cum sunt:

- călărie la centrele de echitaţie Diana si Panicel;

- zbor cu parapanta;

- zbor cu motoparapanta;

- tur cu racheta de zăpadă;

- tir cu puşca, tir cu arcul;

- jocuri outdoor;

- mountain bike;

- căţărare şi rapel pe stâncă;

- paintball;

- plimbări cu ATV- ul;

- tur cu elicopterul;

- alpinism;

- escaladă panou;

- drumeţie montană;

- bungee-jumping;

- închiriere echipament schi şi snowboard adulţi şi copii;

- transport Râşnov - Poiana Braşov. Etc.

29

4.1. Studiul privind evoluţia structurilor de cazare şi a unităţilor de

alimentaţie pentru turişti din zona Râşnov, în perioada 2012- 2014

Tabel 1. Numărul structurilor de cazare din localitatea Râşnov

Structuri de primire Număr structuri Număr locuri de cazare

Pensiuni rurale 26 512

Pensiuni agroturistice 12 112

Total 38 624

Sursa: prelucrare informaţii de către autor de pe www.turistinfo.ro

Tabel 2. Numărul unităţilor de alimentaţie din Râşnov

Unităţi de alimentaţie Număr restaurante Nr. locuri

11 1227

Sursa: prelucrare informaţii de către autor de pe www.turistinfo.ro

În tabelele de mai sus sunt relatate statisticile privind numărul structurilor de cazare, respectiv

numărul unităţilor de alimentaţie din Râşnov.

unitati de cazare unitati de alimentatie

38 11

624

1227

nr unitati nr locuri Column1

Din graficul de mai sus se poate observa că în localitatea Râşnov există 38 de unităţi de

cazare, având 624 de locuri în total şi 11 unităţi de alimentaţie, însumând 1227 de locuri.

30

Tabel. 3. Evoluţia numărului de unităţi de cazare turistică pe structure de cazare în

perioada 2010-2014

Unităţi de cazareAnii

2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri 37 37 42 52 50

Hoteluri pentru tineret - 4 3 4 4

Hanuri şi moteluri 5 6 11 11 9

Vile rustice 35 43 46 51 42

Cabane 20 20 13 17 13

Pensiuni turistice urbane 46 82 107 135 137

Pensiuni turistice rurale 78 104 155 193 200

Pensiuni agroturistice 122 107 - - -

Campinguri 2 2 2 2 2

Tabere de elevi şi Preşcolari 3 3 1 1 1

Total 370 431 403 489 471

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2012.

Din datele din tabel se observă că numărul unităţilor de cazare este în continuă creştere. În

cei 5 ani ai studiului, numărul hotelurilor cresc cu 13 unităţi, vilele rustice cresc cu 7 unităţi,

numărul camping-urilor este constant, fiind doar 2 unităţi pe intreaga perioadă a studiului, iar

taberele de elevi şi preşcolari se reduc de la 3 la o unitate.

Tabel. 4. Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Anii

Capacitate de cazare

Sosiri

(nr.)

Înnoptări

(nr.)

Indicii de

utilizare a

capacităţii în

funcţiune

(%)

Existenţă

(locuri)

În funcţiune

(locuri zile)

2010 9611 3649945 328282 830661 22,6

2011 11380 3900501 421765 960836 24,6

2012 12037 4219468 448147 1000318 23,7

31

2013 13883 4527316 484044 1054922 23,3

2014 12634 4704712 556815 1191469 25,3

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2012.

Se constată o evoluţie descendentă a numărului de locuri de cazare ca şi în cazul

numărului de sosiri şi înnoptări.

4.2. Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

Tabel.5. 4.2.1. Sosiri ale turiştilor în judeţul Braşov în perioada 2010-2014

An 2010 2011 2012 2013 2014

Total 328282 421765 448147 484044 556815

Români 251070 329511 359259 401307 452586

Străini 77212 92254 88888 82737 104229

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2012.

Se observă că numărul de sosiri creşte de la an la an, ceea ce ne face să credem că

Braşovul este un judeţ preferat pentru călătoriile turiştilor.

Tabel. 6. 4.2.2. Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiune de

cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire, în anul 2012

Tipul structurii de primire Total înnoptări Români Străini

Hoteluri 709472 533458 176014

Hoteluri pentru tineret 34242 26783 7459

Hanuri şi moteluri 39301 35428 3873

Vile turistice 81201 73804 7397

Cabane 26216 25178 1038

Pensiuni turistice urbane 182671 144525 38146

32

Pensiuni turistice rurale 99728 92585 7143

Pensiuni agroturistice - - -

Campinguri - - -

Tabere de elevi şi

preşcolari5760 5879 -119

Total 1191469 947783 243686

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2012.

Numărul turiştilor creşte în anul 2012 în comparaţie cu anii anteriori, iar numărul de

înnoptări creşte si el.

4.2.3. Durata medie a sejurului

Tabel.7. Sejurul mediu înregistrat în judeţ în perioada 2010-2014

Anii Sejurul mediu (zile)

2010 2,53

2011 2,27

2012 2,23

2013 2,17

2014 2,13

Sursa: -date prelucrate după Anuarul Statistic al judeţului Braşov, 2012.

Se observă că durata sejurului este mică, deşi judeţul prezintă numeroase atracţii şi

resurse turistice. Sejurul mediu preferat de turişti în anii 2010-2014 este de 2,2 zile/turist, ceea ce

ne arată că Braşovul nu reprezintă o zonă supraaglomerată în acesti ani.

33

Evoluţia sejurului mediu în judeţul Braşov, în perioada 2010-2014

1.9

2

2.1

2.2

2.3

2.4

2.5

2.6

2010

2011

2012

2013

2014

Se înregistrează o scădere a sejurului mediu pentru anii 2010-2014. Începând cu anul

2010, sejurul mediu începe să scadă de la 2,27 zile/turist la 2,13 zile/turist în anul 2014. Acest

studiu arată că turiştii işi petrec mai puţine zile în judeţul Braşov decât în alţi ani.

Tabel. 8. 4.2.4. Densitatea circulaţiei turistice

Anii

Densitatea turistică în

raport cu populația (turist /

locuitor)

Densitatea turistică în

raport cu suprafața (turist /

km2)

2011 0,70 78,6

2012 0,75 83,5

2013 0,81 90,2

2014 0,93 103,8

Sursa: Anuarul statistic al județului Brașov, 2012.

34

Creșterea, relative mică, a densității turistice în raport cu populația se poate datora

creșterii numărului de turiști sosiți în județ.

CAPITOLUL V

ANALIZA DIAGNOSTIC A PENSIUNII CRISTINA

Diagnosticul reprezintă un process de planificare care pune în valoare capacitatea

consultantului de a evalua potenţialul de schimbare al beneficiarului şi de a prefigure şi allege

soluţii fezabile în contextual organizaţie-client.

Aceasta asigură o viziune glosală asupra organizaţiei în mediul economico-social,

endogen şi exogen şi este cu atât mai utilă în firmele româneşti, în perspectiva integrării în UE.

Aceasta analizează atât simptomele favorabile cât şi cele nefavorabile ale întreprinderii,

propunându-şi evaluarea potenţialului firmei şi vizând activităţile strategice ale acesteia, având ca

obiectiv selectarea unor factori care să influenţeze întreprinderea şi ramura de activitate în care ea

evoluează.

Principalul obiectiv al diagnosticului este cercetarea caracteristicilor esenţiale ale

structurii şi ale funcţiilor şi identificarea surselor de competitivitate.

Diagnosticul nu doar cercetează şi analizează faptele şi responsabilităţilor, ci identifică şi

cauzele şi măsurile care conduc la reglarea şi îmbunătăţirea situaţiei economice. Diagnosticul

unei firme poate fi declanşat şi atât când acesta nu se află în dificultate, dar şi când situaţia ei

economico-financiară este normal, urmărindu-se îmbunătăţirea acesteia.

Analiza diagnostic reprezintă o cercetare largă a aspectelor economice, tehnice,

sociologice, juridice şi manageriale, ea evaluând atât punctele forte cât şi cele slabe ale activităţii

interne şi externe a firmei precum şi cauzele care le-au generat.

Analiza diagnostic vizează structura şi funcţionarea întreprinderii ca system global şi

stabileşte un program de măsuri pentru toate activităţile, inclusive sistemul managerial al

acesteia.

35

Ca atare, aceste două elemente nu pot fi separate, deoarece diagnosticul nu se poate

realiza fără analiză, iar aceasta fără diagnostic.

5.1. Prezentarea agentului economic

S.C. CRISTINA S.R.L. este o societate cu răspundere limitată, înfiinţată în data de 28

iulie 2010, cu sediul în Râşnov, judeţul Braşov, având codul unic de înregistrare RO5253576 şi

numărul în Registrul Comerţului J14/34/2010.

Activitatea societăţii se desfăşoară conform legislaţiei române în vigoare şi cu prevederile

statului societăţii.

Atuul pensiunii noastre este amplasarea la doar 200m de drumul care urca spre Poiana

Brasov şi de centrul oraşului Râşnov, dar, în acelaşi timp, şi localizarea acesteia la poalele pădurii

şi a Cetăţii Râşnov. (Fig.13.)

Fig.13. Aspectul hărţii unde este amplasată pensiunea Cristina

36

Pensiunea dispune de o infrastructură bogată, având acces la reţeaua de apă potabilă din

ţară, la energie electrică şi la canalizare, evacuarea apelor menajere făcându-se prin record cu

tubulatură de 100m din PVC 32-100mm, montate pe ghene de instalaţii.

Clădirea este încălzită cu ajutorul unei centrale termice automatizată, prevăzută cu camera

de ardere cu tiraj forţat pe gaz natural.

Tot cu ajutorul centralei este încălzită şi apa menajeră. Aceasta este amplasată în încăpere

separată.

5.2. Structura organizatorică

Recepţioner Cameristă Paznic Personal întreţinere

Pensiunea „Cristina” dispune la momentul de faţă de un contabil care se ocupă de partea

financiară a pensiunii şi de asemenea de salariile celorlalţi angajaţi.

Pentru iniţierea şi supreavegherea angajaţilor, pensiunea este condusă de un administrator,

care lucrează 24 de ore cu 24 de ore libere.

Pentru curăţenia camerelor în general, atât în interior cât şi în exterior, pensiunea are

angajate trei cameriste care lucrează simultan câte 12 ore pe zi.

Tot la pensiune se găsesc şi doi paznici care asigură atât bunurile pensiunii, cât şi a

turiştilor, astfel aceştia simţindu-se în siguranţă pe toată perioada sejurului.

Pentru orice defecţiune, atât sanitară, electrică, este angajată şi o firmă de întreţinere care

stă la dispoziţie pentru orice urgenţă.

37

Manager

Contabil Administrator

Tot personalul este sub atenta îndrumare a managerului, care este, de asemenea, şi

patronul pensiunii. Personalul angajat este din localitate, astfel pensiunea contribuind şi la

ajutorul local prin oferirea de locuri de muncă.

5.3. Managementul pensiunii

Pensiunea „Cristina” promovează turismul din Râşnov şi implicit ajută la dezvoltarea

acestuia. Pentru a putea atrage un număr cât mai mare de turişti, pensiunea foloseşte anumite

strategii, precum cele de:

- preţ;

- distribuţie;

- promovare a serviciilor oferite.

Cele de preţ se referă, în special, la tarifele de cazare, care variază în funţie de sezon.

Acestea sunt stabilite pe camera/zi şi sunt exprimate în RON.

Pensiunea „Cristina” adoptă strategia de preţ prin faptul că prezintă tarife diferite pentru

unul şi acelaşi produs, în funcţie de criteria diferite, precum:

38

- tipul de cameră, adică turiştii vor plăti mai mult pentru o cameră de lux cu pat

matrimonial faţă de una simplă cu pat matrimonial;

- modul de rezervare, care poate fi făcut direct de catre turişti, sosind la pensiune, ceea ce

îl va costa mai mult sau prin agenţiile de turism sau online de pe site-ul pensiunii, astfel aceştia

beneficiind de o reducere de 15% din partea firmei;

- în sezon, tarifele fiind mai mici în extra sezon şi mai mari în timpul acestuia sau de

sărbători.

O altă strategie este cea de distribuţie care poate fi direct, atunci când managerul se ocupă

în mod direct de client, promovându-şi astfel interesele şi indirectă atunci când consumatorii

apelează la o agenţie de turism pentru a le organiza voiajul.

Strategia de promovare a pensiunii oferă informaţii turiştilor asupra ofertelor, serviciilor

turistice pe care le adoptă pensiunea.

5.4. Prezentarea produselor şi serviciilor oferite

Pensiunea Cristina (Fig. 14) este clasificată ca având 3 stele – certificat de clasificare nr.

16185/2011, iar ca serviciu de bază asigură camere de închiriat pentru turişti.

Fig.14. Aspectul pensiunii Cristina din Râşnov

39

Situata intr-o splendida zona din imprejurimile Brasovului, orasul Rasnov, o oaza de

liniste si armonie cu ape ce izvorasc din Muntii Bucegi, dealuri, paduri si munti

impunatori;pensiunea Cristina Rasnov reprezinta alegerea potrivita, oferindu-va conditii ideale

pentru un sejur de neuitat.

Pensiunea Cristina este cladita pe suportul unei case sasesti autentice, ce pastreaza stilul

architectural al caselor din Rasnovul de odinioara si va pune la dispozite un numar de 18 locuri

de cazare repartizate in 7 camere si un apartament.(Fig.15.16.) Fiecare camera a fost in asa fel

construita si amenajata incat sa ofere confortul si relaxarea de care oaspetele are asa mare nevoie;

fiecare camera are propriul grup sanitar precum si televizor color LCD full HD si nu in ultimul

rand, acces nelimitat la internet. Apartamentul cu un spatiu generos, ofera 4 locuri de cazare in 2

camere si un living; si acesta dispune de un grup sanitar propriu, ca restul camerelor, si un

televizor color LCD full HD.

Fig. 15. Aspectul dormitoarelor din pensiunea Cristina

Fig. 16. Aspectul dormitoarelor din pensiune

40

Sala de mese a pensiunii(Fig.17.) este una primitoare care imbina in mod armonios si

elegant tehnologia moderna audio & vizuala(spatiul transformandu-se intr-un loc ideal pentru

serbarea diferitelor aniversari)cu elemente traditionale ce se umbresc la lumina focului de

semineu care aduc aminte de faptul ca va gasiti la poalele Cetatii Rasnov.

Fig.17. Aspectul sălii de mese

Pentru a va deconecta cu totul de stresul de zi cu zi va oferim acces nelimitat la sala de

jocuri(Fig.18.) ce cuprinde:masa de billiard, masa de ping-pong, masa de fotbal, darts, table, sah

etc. Sau puteti opta pentru o sedinta de masaj de relaxare. Ca alternativa va invitam sa va

petreceti timpul la unul din cele 3 foisoare(Fig.19.) amplasate in curtea pensiunii, unul fiind

amplasat sub padure, pe o pozitie mai inalta in comparatie cu restul orasului de unde se pot

admira atat Muntii Bucegi, Muntii Piatra Craiului, Magura Codlei, orasul precum si restul

imprejurimilor. Tot aici, puteti admira unele din cele mai frumoase rasarituri si apusuri ale

soarelui, in prezenta puternicului miros de aer proaspat de padure.

41

Fig.18. Aspectul sălii de jocuri

Fig. 19. Aspectul foişorului

Vă punem la dispozitie 24/24h o bucatarie complet utilata ce cuprinde:aragaz, frigider,

congelator, cuptor cu micro-unde, cuptor, cafetiera, vesela, tacamuri, pahare etc. Unde va puteti

pregatii singuri cafeaua sau mancarea.

Daca doriti să serviti masa in incinta pensiunii noastre va putem recomanda o firma de

catering cu care puteti stabilii meniul preferat contra unei sume rezonabile.

Rafinamentul decorului, calitatea dotarilor, amenajarea interioara, profesionalismul si

amabilitatea gazdelor, serviciile impecabile sunt motive suficiente pentru a deveni clientul nostru

pentru totdeauna.

42

Curtea pensiunii(Fig.20) este una incapatoare permitand parcarea masinilor in incinta

acesteia pentru a evita evenimentele neplacute;aici veti descoperi si susurul cursului unui raulet

ce strabate curtea si se varsa intr-un mic laculet.

Fig. 20. Aspectul curţii din spatele pensiunii

Pentru a simti din plin atmosfera montana am amenajat special pentru acei dintre

dumneavoastra si un gratar unde va puteti pregati singuri, dupa propriul gust carnea si preparatele

din carne;si nu in ultimul rand, pentru ca si copii sa se simta bine, am dedicat un colt al curtii

special pentru ei unde sunt amplasate:leagane, balansoare si un topogan.

Pentru cei ce vin in interes de serviciu le punem la dispozitie o sala de conferinte cu o

capacitate de aproximativ 30-35 de locuri precum si mijloace moderne audio&vizuale necesare

pentru dezbaterea problemelor.

Si pentru acei dintre dumneavoastra care vor sa-si incheie ziua intr-un ambient mai rustic

am amenajat o crama traditionala unde se poate servi un pahar de tuica sau de vin fiert productie

proprie.

5.5. Estimarea principalilor indicatori economico- financiari

Principalii indicatori economico- financiari care sunt evidenţiaţi de societate sunt:

veniturile, cheltuielile şi cifra de afaceri .

Veniturile totale ale pensiunii Cristina sunt compuse din: venituri din cazare şi venituri

din prestari servicii.

43

Tabel 10. Veniturile pensiunii Cristina

Anii Venituri totale Venituri cazare Venituri din

prestari servicii

2010 11.564 6223 21.898

2011 26.539 15.025 58.346

2012 42.510 242.765 86.567

2013 56.533 342.345 125.300

Se observă un număr mai ridicat la veniturile din cazare faţă de cele din prestări servcii,

astfel veniturile totale crescând tot mai mult la fiecare an. Aste se datorează, în primul rând

fluxului tot mai mare de turişti.

Cheltuielile reprezintă consumul de bani, bunuri materiale, de munca etc. pentru

satisfacerea necesităţilor de producţie sau individuale.

Tabel 11.  Cheltuieli totale ale pensiunii Cristina

Anii Cheltuieli totale Cheltuieli cazare Cheltuieli din prestari

servicii

201

0

210.522 21.178 83.698

201

1

222.457 2.543 93.000

201

2

257.034 27.867 111.022

201

3

278.689 30.864 120.656

Cheltuielile totale au avut o creştere continuă, la fel si cele de cazare şi cele de prestări

servicii, cu toate că ponderea lor este mai scăzută.

44

Cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor din activitatea comercială într-o

perioadă determinate.

Tabel 12. Cifra de afaceri

Anii Cifra de

afaceri

Modificare absoluta Indicele dinamicii Ritmul mediu de

crestere

Baza fixa

∆n/1

Baza in lant

∆n/n-1

Baza fixa

In/1

Baza in

lant In/n-1

Baza fixa

Rn/1

Baza in

lant Rn/n-1

2010 711.825     0     -    1    - 0 -

2011 5.201.256 1.467.45

4

1.489.469 1,4 1,4 4 4

2012 6.967.303 231.568 1.757.120 1,9 1,3 9 3

2013 7.157.231 54.310 310.725 2 1 11 1,5

Se observă o creştere continuă a cifrei de afaceri în perioada 2010- 2013.

Rata rentabilităţii

   Se face analiza posibilităţilor pensiunii de a realiza profit, calculând:

        Rata rentabilităţii comerciale= profitul brut/ cifra de afaceri* 100

        Rata rentabilităţii financiare= profitul net/ capital propriu *100

Tabel 13. Rata rentabilităţii

Anii Profit

brut

Cifra de

afaceri

Profit net Capital

propriu

Rata

rentabilitatii

comerciale

Rata rentabilitatii

financiare

2010 65.012 70.291 4.792 1.156.232 17,51 14,10

2011 85.810 521.782 72.858 159.900 16,67 15,43

2012 432.500 678.589 65.856 2.179.871 62,04 25,48

2013 570.845 726.610 438.950 2.590.854 78,49 36,59

45

Se observă o creştere bruscă a ratei rentabilităţii datorită numarului de turişti care creşte

de la an la an.

5.6. Modalităţi şi mijloace de promovare a pensiunii Cristina

Pensiunea Cristina doreşte să atragă un număr cât mai mare de turişti, de accea foloseşte

următoaele modalităţi de promovare:

pagina de internet: www.pensiuneageorgescu.ro ;

prin intermediul agenţiilor partenere;

pliante de informare;

un panou ce va fi amplasat la intrarea în pensiune;

participarea la târguri de turism şi prezenţa în cataloage de profil;

cadouri personalizate oferite clienţilor la sosire sau la plecare din unitate;

anunţuri publicitare radio;

pliante, broşuri distribuite prin punctul de informare de la recepţie, precum şi prin

agenţii de turism din oraşele din apropiere;

cărţi de vizită;

sunt înregistrate sugestiile turiştilor cazaţi într- un caiet de sugestii, care este

analizat periodic, preluându- se toate datele utile.

46

BIBLIOGRAFIE

1. Gabriel S. , Managementul operaţiunilor de turism, Editura C.H. Beck, Colecţia

Turism, Mai 2005;

2. Monica N. , Geografia şi economia turismului, Editura Pro Universitaria, Colecţia

Cursuri Universitare, Mai 2011;

3. Octavian L. O. , Turismul fenomen economic social specific epocii contemporane,

Editura Pro Universitaria, Martie 2011;

4. Oscar S. , Economia turismului şi agroturismului, Editura Pro Universitaria,

Bucureşti 2001;

5. Puiu N. , Tratat de turism rural, Editura C.H. Beck, Colecţia Turism, Octombrie

2010.

SURSE ELECTRONICE

www.scribd.com

www.referate.ro

www.regielive.ro

www.insse.ro

47

CONCLUZII

1. Prin promovarea activităţii de turism din zona Vatra Dornei, se va estima o dezvoltare a

acesteia;

2. Prin înfiinţarea unei pensiuni se vor crea noi resurse financiare pentru bugetul local;

3. Potenţialul turistic natural şi antropic din zonă este favorabil dezvoltării, atât turismului,

cât şi pensiunii;

4. Serviciile de calitate ale pensiunii Casa Ioana atrag un număr cât mai mare de turişti,

observându- se o creştere a datelor statistice din anul 2011 până în anul 2014.

48

ANEXE

49