Proiect Organiz Si Realiz Activ de Cons

8/9/2019 Proiect Organiz Si Realiz Activ de Cons

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-organiz-si-realiz-activ-de-cons 1/66

1

CAPITOLUL 1SPECIFICUL ACTIVITATII DE CONSILIERE

1.1 Activitati in Cabinetul/Centrul de Asistenta Psihopedagogica

Consilierea educaional reprezint procesul de orientare - învare - care se adreseaz subiecilor educaionali (elevi, studeni, aduli care inva), ca i partenerilor educaionali ai acestora (prini,

profesori, angajatori) cu scopul abilitrii acestora cu cele mai eficiente metode, tehnici i procedee degestionare i rezolvare a problemelor lor educaionale. Problema educaional este o situaie educaionaldificil pentru subiectul care se adreseaz consilierului, avind caracteristici cognitive, afective, volitive,conducînd spre blocajul comportamental. Ca urmare, el se adreseaz unui specialist - consilieruleducaional, care s-l ajute s rezolve aceast situaie dificil.

Domeniul de aciune al consilierii este normalitatea psihic, al interveniei de criz este atîtnormalitatea, cît i situaiile - limit, iar al psihoterapiei este în mod preponderent patologicul in sensulsu cel mai larg, dar nu boala.

Consilierea vizeaz în mod special eul contient, intervenia de criz, eul contient i tulburat, psihoterapia vizeaz eul incontient în relaie cu cel contient.

Consilierea urmrete s restabileasc echilibrul cu mediul, ca i intervenia de criz în mod preponderent, psihoterapia urmrete s restabileasc echilibrul intern, cu sine.

Psihoterapia poate fi considerat un ansamblu de metode bine definite în funcie de coala creiaaparine, intervenia de criz se bazeaz pe metode i procedee de urgen, iar consilierea reprezint osintez de metode.

Consilierea este de durat medie, intervenia de criz de durat scurt, psihoterapia poate fi dedurat scurt, medie sau lung.

Dei par a fi bine delimitate ca domenii, psihoterapia i consilierea se inatalnesc în ceea ce senumeste Äzona de dificultate existenial a persoanei", în care se pun probleme de adaptare la situaiilevieii de tip relaional-extern sau probleme de echilibru psihologic intern.

Activitatile care se desfasoara in Cabinetul/Centrul de Asistenta Psihopedagogica sunt:1. Dup vîrsta la care se instaleaz dificultatea:- copilria (ex.: probleme cu grupurile de joac)

izolarea, copiii btui, hiperactivitatea;- adolescena (ex.: probleme cu dragostea) lipsa relaiilor de prietenie, dragoste, grupuri de delincveni, prostituie juvenil;- tinereea (ex.: probleme de cuplu) relaii maritale tîrzii, precoce, divor, dezorganizarea familiei, relaii extraconjugale;- maturitatea (ex.: familie, profesiune) cstorii multiple, instabilitatea locului de munc, omaj, schimbarea profesiei;- btrîneea (ex.: izolare, dezrdcinare) decesul persoanelor apropiate (so, copii), probleme de sntate, depresie nervoas specific

vîrstei.2. Dup sexul clienilor care solicit consilierea:- de tip oedipian

relaii sexuale precoce, tîrzii, nefireti, prostituie;- identificare cu sexul propriu alegerea unui partener heterosexual sau homosexual i consecinele ei psihologice;- homosexualitate acceptarea cuplurilor de homosexuali;- transsexualitate schimbarea sexului, consecine personale i sociale;- de cuplu.3. Dup relaia rezultate-satisfacie- colaritatea (mic, mijlocie, mare) dozarea efortului colar;



2

orientarea colar ± interese ± profesiune; orientarea profesional, performane; relaia structur de personalitate ± profesiune ± salariu i familie;- hobby-uri pasiuni extraprofesionale i raportul lor cu profesiunea i familia.4. Dup starea de sntate- boli frecvente consecinele psihologice ale imbolnvirilor frecvente;

- boli grave consecinele psihologice ale bolilor grave;- boli incurabile consecinele psihologice ale bolilor incurabile.5. Relaii sociale:- timiditate;- delincven;- viol;- crim.Dup gradul de gravitate, problemele cu un nivel relativ redus al gravitii fac de asemenea

obiectul consilierii.Copii:

- educaie, colarizare, orientare profesional;- probleme de educaie sexual;- copii brutalizai, btui, bolnavi;- adpost pentru tineri;- asistena de protutel.Familie:- planning familial;- educaie parental;- probleme familiale, reintegrare profesional;- asistena familiei i a adulilor.Probleme specifice feminine:- sntatea femeii;- comportamentul alimentar (slbire, obezitate);- psihologie i chirurgie estetic;- viol, femei btute;- primirea i reintegrarea prostituatelor;- tulburri de menopauz;- problema femeilor singure.Probleme sexuale i de cuplu:- educaie sexual;- homosexualitatea masculin i feminin;- frigiditate, impoten;- consultaie conjugal;

- cstorii mixte, imigrani;- separare i divor;- cupluri separate i probleme educative.Vîrsta a treia:- singurtate;- involuie fizic i psihic;- decesul partenerului de via;- coborîrea statutului socio-profesional;- pensionarea.Probleme profesionale:- integrarea în activitate;



3

- probleme psihologice i sociale;- organizarea timpului liber;- orientare, formare, readaptare;- educaie permanent.Sntate - boal:- educaia pentru sntate i medicina preventiv (SIDA, toxicomanie, alcool, droguri, tutun,

medicamente);- probleme legate de spitalizare i urmrile acesteia;

- pregtire i supraveghere psihologic a interveniilor medicale i stomatologice;- susinere în bolile cronice i terminale i în legtur cu consecinele acestora i reintegrare profesional;

- ex-pacieni psihiatrici, probleme familiale i reintegrare.Asadar, consilierea educationala se adreseaza problemelor de adaptare-integrare ale persoanei la

realitatile vietii sale, cu scopul stabilirii unui acord cu acestea si al rezolvarii situatiilor critice.

1.2 Activitati desfasurate in cadrul Ariei Curriculare Consiliere si Orientare

Experiena acelor ri care au introdus în curriculum ore speciale de Consiliere i Orientareconfirm faptul c derularea acestora sporete motivaia academic a elevilor în urma contientizriiimpactului pentru viaa lor social i profesional a calitii i nivelului studiilor efectuate. Acest fapt are

o ridicat valoare pentru maturizarea reaciei copiilor cu privire la viitoarea carier, la consolidarea unor comportamente realiste, practice ale activitii colare sau extracolare, la dezvoltarea unor atitudiniactive in procesul pregtirii pentru viitoarele roluri sociale.

Ceea ce contribuie maximal la dezvoltarea metodelor, tehnicilor, instrumentelor, cercetrii idezvoltrilor teoretice ale consilierii i orientrii colare i profesionale este practica acesteia în coli dediferite niveluri.

Consilierea i Orientare va continua s fie un vector important în procesul de educaie i formare profesional atâta timp cât obiectivele sale vor fi concordante cu dezvoltarea individului în plan psihologic i socio-profesional.

Consilierea i Orientarea desfaurat în coli vizeaz urmtoarele aspecte: furnizarea, din timp, a informaiilor pertinente necesare lurii deciziei de ctre elevi cu privire

la viitorul lor traseu educativ i de formare profesional, acordarea de sprijin elevilor care au probleme de învare, personale, de adaptare social sau de

comportament, cooptarea prinilor i profesorilor in procesul de facilitare a alegerilor colar-profesionale ale

elevilor, în cunoaterea lumii muncii i în obinerea sprijinului comunitii i intreprinztorilor, asigurarea resurselor personale - la elevii din clasele terminale - care s-i fac api s treac din

mediul colar în cel al muncii, iniiindu-i, totodat, în tehnicile de cutare a unui loc de munc.Ca rspuns la reforma în curs a educaiei i formrii profesionale, Consilierea i Orientarea trebuie

s intreprind un proces de (re)adaptare, (re)conceptualizare i (re)organizare instituional.Consilierea i Orientarea este un domeniu egal cu celelalte arii ale procesului de educare i

formare profesional, care se organizeaz în conformitate cu un program comprehensiv, precis orientatctre finaliti care servesc, în mod direct individul i, indirect, interesele societii.

Preocuparea pentru derularea de activiti de Consiliere i Orientare în coal nu excludeinfiinarea i existena de Servicii (Centre, Cabinete, Laboratoare ) de consiliere i orientare colar i profesional externe instituiei educative, pentru c i acestea pot sprijini eficient toate categoriile de beneficiari cu un plus de concretee, dat fiind legtura lor mai direct cu piaa forei de munc.

Introducerea ariei curriculare Consiliere i Orientare rspunde unor cerine sociale i economicenoi i presupune desfurarea de activiti sistematice intr-o succesiune secvenial, în clas.

Activitatea consilierului colar, în condiiile unei înelegeri depline a menirii sale i buneicomunicri cu conducerea unitii de învmânt, poate conferi colii o eficien extern ridicat i un

prestigiu dorit de întreaga echip de cadre didactice.Acest lucru se poate realiza, pentru c direciile de aciune ale consilierilor colari sunt

concordante cu inteniile prinilor i copiilor prin:



4

asigurarea unei educaii i formri profesionale de calitate, continuarea studiilor în niveluri i trepte superioare, angajarea cât mai rapid în munc i în posturi pentru care acetia sunt pregtii, le-au dorit i le

pot aduce satisfacie.Având în vedere tradiiile i specificul practicii orientrii colare i profesionale din ara noastr i

noul context creat de introducerea ariei curriculare Consiliere i Orientare la nivelul învmântului preuniversitar, activitatea din acest domeniu poate fi definit astfel:

orientarea colar i profesional este o activitate sistematic, de natur educativ, desfurat

în coal în mod gradul i realizat, fie în cadrul unor ore special destinate acestui lucru (Consiliere iOrientare) sau prin alte discipline colare i activiti extracolare, consilierea carierei este o activitate continu, care se adreseaz unui individ în orice moment al

lanului de evenimente i situaii ale carierei sale i care-1 pun în faa unor decizii, alegeri, opiuni etc., activitatea de consiliere, informare i orientare a carierei are obiective i finaliti profund

umaniste i morale, menite s valorizeze la un nivel maxim resursele umane, prin prevenirea eecurilor personale i atingerea de performane ridicate, benefice individului i societii,

din motive etice, dar i pentru încurajarea dezvoltrii simului responsabilitii personale,consilierea i orientarea va stimula permanent asumarea lurii deciziei de ctre individ i nu impunerea,din exterior, a unei alternative poate chiar împotriva aspiraiilor sale.

Daca ne referim la valorificarea potenialului specific al fiecrei- discipline-colare in beneficiulConsilierii i Orientrii, avem în vedere:

oferirea de informaii despre ariile profesionale unde cunotinele materiei predate suntnecesare, folosite i dezvoltate,

informarea cu privire la aplicaiile practice ale cunotinelor transmise prin lecii, raportarea permanent a cunotinelor transmise la realitate: oameni care le-au descoperit i

aplicat, locuri, rezultate practice obinute etc. furnizarea de informaii despre coli profesionale, licee, faculti unde se pot aprofunda, pune în

valoare sau dezvolta cunotinele din anumite domenii, informarea cu privire la coninutul activitilor de baz din anumite sectoare de activitate

uman, stimularea interesului pentru disciplina predat, evidenierea valorii pluri-funcionale a cunotinelor dintr-un domeniu tiinific, a aplicabilitii

cunotinelor transmise în diferite alte domenii profesionale.Coninutul disciplinelor colare trebuie i poate constitui un mijloc indirect de Consiliere i

Orientare, pentru c acestea au în subsidiar, un potenial adecvat sprijinirii actului conturrii unei opiunia elevului pentru o anumit carier.

Abordarea sistematic a ariei curriculare Consiliere i Orientare trebuie s urmreasc realizarea - prin elevi - a anumitor obiective, în urmtoarele domenii:

1. Autocunoaterea, autoevaluarea: s-i dezvolte i s-i interiorizeze deprinderile de (auto)cunoatere a caracteristicilor i

abilitilor personale, s probeze înelegerea relaiei dintre calitile i aptitudinile personale i locurile de munc în

diferite domenii de activitate, s se poat descrie în funcie de anumite criterii,

s fie capabili s se descrie în termeni pozitivi i s-i poat recunoate anumite aspecte maislabe, nedezvoltate sau neexersate înc, s-i exprime i motiveze aspiraiile profesionale, atraciile, alegerile, interesele, s-i contientizeze potenialul de agresivitate, violen, conflict, s i-l explice i s încerce sa-l

controleze, s exprime, în planul caracteristicilor majore, asemnrile i deosebirile dintre biei - fete,

brbai - femei, tineri - btrâni, români - alte etnii, s aib explicaii pentru viaa lor psihoafectiv, respingeri, stereotipuri, s contientizeze i s motiveze / explice imaginea celorlali despre ei, s poat s-i explice unele insuccese,



5

s fie capabili s se autoevalueze sub diferite aspecte, s-i recunoasc i indrepte punctele maislabe, s i le pun în valoare pe cele forte,

s tie în ce const starea de sntate fizic, psihic, emoional i cum s o pstreze astfel.2. Îndeplinirea diferitelor roluri în via: s poat demonstra prin exemple personale în ce const rolul de elev, precum i s i-l asume pe

deplin, s-i contureze o imagine clar cu privire la propria-i carier, s poat anticipa diferite momente ale devenirii lor,

s poat explica i exemplifica legtura între învarea diferitelor discipline din coal, idiferite profesii, cât i exercitarea cu succes a acestora, s cunoasc elementele de baz ale mediului socio-cultural i economic în care triesc, s se proiecteze având responsabiliti i îndeplinind diferite poziii sociale, s tie s descrie

diferite alte roluri pe care le-ar putea avea: studeni, absolveni, membri ai familiei, prini, angajai,membri în diferite grupuri,

s poat exemplifica / demonstra contientizarea diferitelor stereotipuri cu privire la munc, s poat argumenta anumite afirmaii de genul Äfiecare e cel mai bun la ceva anume", s se poat imagina, sub aspectele lor principale, în viitorul rol profesional spre care tind, s cunoasc i s exemplifice responsabilitile i drepturile care le vor avea ca angajai, s poat anticipa, ce se va întâmpla cu ei, cu colegii, cu profesiile, cu familiile lor, cu ara /

localitatea etc., peste 5 / 10 / 20 de ani.

3. Integrarea socio-profesional i planificarea carierei: s poat descrie, având în vedere elementele eseniale, activitile profesionale ale fiecrui

membru al familiilor lor, s poat enumera ce Äprimete" i ce Äofer" fiecare angajat la locul su de munc, s cunoasc i s demonstreze c pot pune în practic tehnicile de cutare a unui loc de munc, s poat enumera i exemplifica sursele posibile de satisfacie ale diferitelor persoane de

diferite profesii în coal, familie, la locul de munc, în timpul liber, s enumere posibilele rute colare de educaie i formare profesional, s identifice un numr reprezentativ de uniti colare unde ar putea s se înscrie, s cunoasc finalitile profesionale ale diferitelor rute de formare.4. Asumarea responsabilitii, decizie, implicare, aciune: s fie capabili s identifice situaiile problematice ivite, s le gseasc soluii i s le rezolve, s fie capabili s aleag acele module opionale de educaie i formare profesional care le sunt

potrivite sau rspund intereselor lor, s fie capabili s-i asume responsabiliti, sarcini, obligaii, îndatoriri fa de familie, coal,

comunitate, ei înii, s îneleag, respecte i s propun noi reguli, s poat descrie i exemplifica prin propria persoan valorile, atitudinile, motivaiile, prioritile

care duc la anumite alegeri /decizii cu privire la carier, s identifice în propria via decizii ale altora i ale lor i care vor avea efecte asupra carierei, s poat exemplifica, pentru diferite situaii de via, ce decizii alternative ar putea avea, s fac alegeri corelate cu resursele interne personale, cu realitile sociale i economice, s identifice un numr reprezentativ de firme, uniti economice unde ar putea s lucreze,

s se autoorganizeze în viaa personal, s-i imagineze modul de reacie pe care-1 vor avea, cu maxim probabilitate, în situaiiexcepionale,

s tie de unde i cum s obin informaiile necesare lurii deciziilor importante ptr. viaa lor, s se imagineze în locul celor cu care s-au certat, au avut conflicte, neînelegeri, s fie capabili de iniiativ i s îi asume responsabiliti, s fie capabili s se automotiveze, s-i propun obiective, s fie api s-i organizeze i foloseasc eficient timpul liber, s fie capabili s-i identifice i dezvolte hobby-urile, s poat s-i formuleze câteva obiective de termen scurt, mediu i lung i s anticipeze paii

pentru a le îndeplini.



6

5. Comunicarea: s discute inteligibil, eficient cu semenii, s emit opinii, s argumenteze, s contrazic justificat, s completeze, accentueze, nuaneze

intr-o discuie, s-i exprime opiniile cu privire la utilitatea colii, educaiei, formrii profesionale, a diferitelor

profesii sau locuri de munc, s posede capacitatea de a asculta pe alii, de a inelege mesajele lor i a le exprima pe ale lor, s poat s demareze, s menin i s dezvolte relaii de comunicare, sprijin reciproc,

cooperare cu familia lor, colegii, alte persoane, s comunice eficient în diferite situaii, s întrebe, s cear lmuriri, explicaii, s verbalizeze observaiile proprii.Detalierea acestor competene pe clase i niveluri de studii revine fiecrui consilier colar.Justificarea derulrii Programele de Consiliere i Orientare, se bazeaz pe faptul c locurile de

munc în viitor: evolueaz în sensul sporirii complexitii sarcinilor ce trebuie indeplinite, presupun exercitarea deprinderilor, abilitilor, aptitudinilor i cunotinelor din ce în ce mai

bogate, cer frecvent adoptarea deciziilor în mod individual, pun accent pe aptitudinile de comunicare eficient,

implic iniiativ, motivaie, flexibilitate.Pentru punerea în practic a unor astfel de programe de Consiliere i Orientare sunt necesare:- planificarea activitilor i experienelor care vor fi desfurate i exersate cu elevii,- orientarea progresiv spre finaliti practice, rezultate observabile, comportamente evaluabile,- cunoaterea precis a aspiraiilor i nevoilor elevilor cu privire la viitoarea lor carier,- cunoaterea dinamicii locale a pieei forei de munc i a dezvoltrii generale economice i

sociale,- asigurarea unui personal calificat i a resurselor materiale necesare punerii în aplicare a acestor

programe,- focalizarea pe un scop major: facilitarea tranziiei elevilor dinspre coal spre munc, pregtirea

pentru învarea continu, achiziionarea de competene profesionale la standarde inalte care s lemaximizeze angajabilitatea etc.

Prevederile referitoare la aria curricular Consiliere i Orientare din Curriculum-ul Naional denivel preuniversitar:

ÄAria curricular Consiliere i Orientare reprezint un domeniu nou în planul de învmânt. Încadrul acestei arii vor continua s existe, pe de-o parte, întâlnirile profesorului diriginte cu clasa.Tematica acestora este stabilit de ctre diriginte, în acord cu programa orientativ a ME.N. si cusituaiile concrete din practica colar. Aceste intâlniri pot avea loc cu întregul efectiv de elevi al claseisau doar cu o parte dintre acestia.

Pe de alt parte, aria curricular Consiliere i Orientare reprezint cadrul organizat de întâlnireîntre elevi si profesorii-consilieri, desemnai de Consiliul de administraie al scolii. Coninutul arieicurriculare poate fi urmtorul:

a) consiliere în probleme legate de tehnici de învare eficient;

b) consiliere i orientare scolar;c) consiliere în situaii de rmânere în urm la învtur a unor elevi;d) consiliere si orientare scolar pentru elevii performani;e) consiliere în chestiuni legate de viaa personal;f) consiliere de specialitate, relative la predarea/învarea disciplinelor scolare.Decizia privind coninutul orelor de Consiliere Orientare aparine Consiliului de administraie al

scolii. În învmântul primar, orele opionale de Consiliere si Orientare sunt susinute de învtori, care pot lucra in echip cu psihologi, pedagogi sau ali profesori - consilieri ai scolii. In invmântulgimnazial, în colile în care funcioneaz psihopedagogi scolari, orele de Consiliere i Orientare vor fisusinute cu precdere de ctre acetia, fie individual, fie în echip cu ali profesori desemnai de ctreConsiliul de administraie al colii.



7

Aceast arie curricular pune accent pe urmtoarele aspecte: facilitarea participrii la viaa social a clasei, scolii comunitii locale; dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului scolar; familiarizarea cu fisele de post ale unor familii ocupaionale; formarea atitudinilor de acceptare a schimbrilor din mediul social, economic, cultural i politic

în care absolventul isi va desfsura activitatea; participarea motivat la iniierea si la derularea propriului traseu de invare."

Noua arie curricular îi ofer consilierului, dirigintelui sau profesorului statutul de:

animator de proiecte i planuri ale dezvoltrii personale, promotor de activiti noi în cadrul colar sau extracolar factor activ în achiziionarea standardelor de educaie formare profesional, care s-1 fac pe

elev competitiv pe piaa forei de munc, mentor în dezvoltarea capacitii de comunicare eficient în situaii reale, formator în activitatea orientat spre dezvoltarea de atitudini noi i pozitive fa de viaa

comunitar, stimulator al conduitelor participative la viaa social, factor activ în dezvoltarea autonomiei personale a elevilor prin promovarea unui stil personal de

prezentare i relaionare, formator în conturarea unei imagini de sine pozitive orientate spre aciune, reuit profesional,

succes social,

factor activ în promovarea responsabilitii, toleranei, flexibilitii comportamentale, formator în dezvoltarea stilului exploratoriu fa de mediul inconjurtor, mentor în cunoaterea i înelegerea funcionrii mecanismelor sociale, a echilibrului i

interdependenei factorilor de mediu.Aplicarea unui model de Consiliere i Orientare cu privire la dezvoltarea carierei, presupune

aducerea individului în centrul preocuprilor directe ale activitii consilierului simultan cu focalizareaateniei pe urmtoarele direcii:

dezvoltarea personal i social a individului:- autocunoaterea general,

- autoevaluarea potenialului intelectual,- inelegerea identitii sinelui, ca parte i intreg,

dezvoltarea în planul educaiei i formrii profesionale:- înelegerea lumii educaiei, a rolului i finalitii acesteia,- identificarea motivelor care dinamizeaz activitatea de invare i dezvoltare intelectual,

dezvoltarea în planul carierei:- înelegerea proceselor economice i sociale care îi sunt accesibile: familie, economie,

profesie, salariu, proprietate, bani, bunuri materiale i culturale etc.,- înelegerea ambianei sociale i economice în care triete,- contientizarea valorii personale pe piaa forei de munc,- diversitatea coninutului muncii,- timp liber, activiti comunitare, via personal, familie etc.

Informarea despre posibilele rutele colare care pot fi urmate de orice elev care a absolvit unanumit nivel de învmânt, trebuie s cuprind: denumirea colii, adresa, numrul de telefon i fax,

eventual adresa E-mail; persoanele de contact; tipurile de coli existente în diferite zone sau medii; profilurile de pregtire; condiiile de admitere; condiiile de colarizare; dotri speciale ale colii; calitatea pregtirii; modalitile de a ajunge la sediul colii.

Aceste informaii trebuie oferite într-o form sistematizat, dup anumite criterii i, la cerere, înmod neutru, cu avantajele i dezavantajele fiecrei uniti (de exemplu: este situat la mare distan decas, dar are dotri deosebite: cmin, ateliere etc.; este situat în mediul rural, dar cu condiii foarte bunede învare i rate înâlte de plasare / integrare a forei de munc tinere etc).

Principalele mijloace utilizate in orientarea colara i profesionala, modernizate, actualizate iintegrate în noile coninuturi ale invmântului sunt:

vizitarea altor coli, universiti, întreprinderi i instituii în scopul cunoaterii, informrii,orientrii,



8

efectuarea de exerciii de autocunoatere i interevaluare desfurate în clas, discutarea preocuprilor de timp liber, a hobby-urilor, pasiunilor personale, prezentarea profesiilor prinilor, invitarea in coal de personaliti, oameni de diferite profesii i prezentarea activitii lor, analizarea diferitelor lucrri, cri, articole, emisiuni de radio i televiziune, filme documentare,

ziare specializate în reportaje economice i despre munc, a ziarelor de reclam i a rubricilor de anunurietc. care au coninuturi ajuttoare Consilierii i Orientrii,

încurajarea participrii elevilor la cercurile de specialitate organizate în coal i/sau în afara

acesteia, invitarea de directori de c. profesionale, de licee, rectori din instituiile de invmânt superior, organizarea de întâlniri cu foti elevi ai colii i care au realizri profesionale remarcabile, simularea în clas a diferitelor contexte de via i profesionale, organizarea de intâlniri comune elevi, prini, profesori pe teme de Consiliere i Orientare.Pentru ca actul alegerii colar-profesionale s se justifice în fapt, elevului trebuie s i se ofere

cunotine, informaii, date despre mai multe profesii, domenii de activitate, meserii, poziii sociale etc.Astfel, el va fi pus într-o situaie real de alegere între diferite alternative, selectare, comparare i, înconsecin, va fi pe deplin liber s opteze.

T eme posibil a fi abordate în cadrul orelor de Consiliere i Orientare, adaptând coninutulnivelului clasei. Acestea pot fi:

dezvoltarea capacitii de autocunoatere i autoevaluarea realist a potenialului propriu,

cristalizarea unei imagini de sine pozitive, sporirea responsabilitii personale fa de sine, alii, societate, creterea capacitii decizionale, pstrarea echilibrului în situaii de succes i eec, creterea rezistenei la frustrare, marginalizare temporar, critic, cunoaterea clar a calitilor personale i punctelor slabe, asumarea de obiective realiste, realizabile, capacitatea de autoanaliz a erorilor, greelilor, eecurilor, asumarea riscurilor, stpânirea situaiilor de incertitudine, anticiparea consecinelor, individul i resursele sale în plan psihologic, fizic, socio-cultural, comunicarea eficient, argumentarea, convingerea, contraargumentarea, ascultare activ, metode, tehnici i mijloace de învare; ergonomia muncii intelectuale, autodocumentarea i prelucrarea informaiilor, explorarea posibilitilor de educaie si formare profesional, prevenirea i diminuarea eecului colar, servicii externe colii de Consilierea i Orientarea, Consilierea i Orientarea ptr. persoanele i grupurile dezavantajate socio-cultural i economic, Consilierea i Orientarea pentru persoanele handicapate, autodidaxie / invarea continu, valoarea / utilitatea personal i social a educaiei i formrii profesionale, elemente de cultur profesional, planificarea dezvoltrii carierei,

protecia mediului, protecia muncii, etica muncii i vieii sociale, adoptarea unei atitudini active i pozitive cu privire la cariera personal, societate, piaa muncii, locurile de munc, asistena i protecia social, tehnici de cutare a unui loc de munc, orientare, reorientare profesional, alegerea carierei, educaia participrii la viaa social a comunitii, educaia pentru utilizarea instituiilor publice, exercitarea drepturilor personale, aprare / intervenie în caz de calamitti naturale sau dezastre,



9

cunoasterea, respectarea beneficierea de prevederile incluse în legislaia domeniului, gestionarea eficient a timpului, educaia pentru sntate, protecia fa de poluare, tutun, alcool, droguri, autoguvernarea economic, educaia pentru viaa în grup, autonomie în rezolvarea / evitarea conflictelor, elaborarea de soluii alternative in diferite situaii de via, familia, prietenii, comunitatea, societatea, piaa muncii, timpul liber etc.,

În abordarea noii arii curriculare Consiliere i Orientare identificm urmtoarele dificulti:- la nivelul clasei, particularitile psihologice i de vârsta, centrele de interes ale elevilor,- mediul de reziden,- mediul socio-economic i cultural al familiei,- instituiile care acord asisten i sunt furnizoare de educaie i de formare,- anumite stri de handicap,- trsturi particulare de personalitate contra-productive dezvoltrii carierei,- neans,- atitudini potrivnice sau nefavorabile ale colegilor, familiei, profesorului, altor aduli.Exist riscul abordrii de ctre profesori a acestei arii curriculare cu aceleai metode utilizate la

alte discipline. Va trebui s se in cont c acest domeniu este centrat, într-o mare msur, pe activiti,cunotine i aplicaii practice. Este posibil ca elevii, neprevenii asupra obiectivelor Consilierii i

Orientrii, s aib aceleai ateptri ca pentru celelalte discipline; de aceea, va fi necesar ca acest domenius fie axat pe aspecte practice, pe utilitatea informaiilor i activitilor desfurate.

Este important ca în cadrul acestor ore, ambiana, tipul de relaii în clas i modul de comunicares fie informal, natural, apropriat de cel utilizat în situaii reale. Totodat, fr a abandona sistematic

planificarea pe care i-a fcut-o, profesorul nu va trebui s ezite s dezvolte, cu spontaneitate icreativitate, anumite subiecte i teme propuse de elevi, s dezbat situaiile intlnite de acetia în viaacotidian, pentru c astfel de situaii sunt cele care îi preocup, le trezete atenia i le ofer o soluie, carezultat al unei participri colective la gsirea rspunsului.

1.3 Consilierea individuala ± de grup: luarea deciziei cu privire la educatie si cariera,relationare elev-parinte si elev-profesor

Consilierea individualConsilierul colar trebuie s-i asume acest rol i obligaie profesional, prin ceea ce numim

Äconsiliere individual", s contribuie maximal la cristalizarea la elevi a unei imagini de sine realiste si pozitive, puternice si generatoare de energie i resurse pentru aciune, s-i fac api pentru adaptare iintegrare socio-profesional reuit, care s le confere prestigiu, justificat mândrie de sine, satisfacie isucces social prin performanele obinute. Inceputul acestui proces ia în considerare construcia,reconstrucia sau Äconsolidarea" imaginii de sine a tânrului.

Copiii i elevii în coal inva de timpuriu ce este dezaprobabil, ins, în mod nesistematic ce estede dorit, acceptat i ateptat de la ei. Prinii i profesorii se concentreaz pe comportamentele negativeale copiilor, blameaz, dezaprob, critic, pedepsesc i trec uor cu vederea peste ceea ce li se pareÄnormal", adic acele comportamente pozitive, acte de spontaneitate remarcabile etc. i nu le întresc nici

cu un zâmbet, un cuvânt de laud, o remarc pozitiv, o privire aprobatoare. Procesul constituirii imaginiide sine este cantonat în aceste tipuri de reacii externe copilului i pe care le au adulii i persoanele cusemnificaie pentru ei.

În cadrul consilierii individuale accentul cade pe problemele personale ale elevului, pedificultatile sau eecurile sale în încercarea de a se adapta la cerinele familiei, colii, societii. De multeori, acesta gsete rspunsuri adaptative reuite, dar uneori nu, ajungând la devieri comportamentale dediferite niveluri de gravitate. In aceste situaii, procesul Äreinvestirii" cu semnificaie i valoare a sinelui inormelor sociale, devine subiect de (re)negociere, (re)acceptare etc. declanându-se fenomenul(re)construciei identitare i a dilurii progresive a sentimentului de alienare.

Copiii pot ajunge în asemenea situaii de inadaptare datorit: lipsei de comunicare a prinilor cu ei,



10

divergenei sistematice, cronice de opinii dintre prini i copii, impunerii de ctre familie de exigene nejustificate i nerezonabile, accenturii voite a dependenei materiale a copiilor fa de veniturile familiei, prelungirii duratei colaritii, intrrii voluntare sau accidentale a copilului in grupuri delincvente, cu tulburri de

comportament, utilizrii de substane toxico-dependente: alcool, tutun, droguri, adaptrii deficitare sau inadaptrii la schimbrile culturale i economice rapide, petrecute în

societate, care-i Ädevine", astfel, strin, ostil, de neineles i de neacceptat, dificultii personale de afirmare social a autonomiei, de asumare a responsabilitii iindependenei.

Imaginea adulilor despre tineri este un ablon vehiculat de secole. Inaintea erei noastre, Socratesafirma: Ätinerii din ziua de astzi iubesc luxul, nu mai arat respect fa de cei în vârst etc...". Fenomenulamintit se datoreaz procesului natural de Änegare" a predecesorilor, ca fapt de evoluie, schimbare icreativitate social, de reajustare i îmbogire a normelor i valorilor cu noi accepiuni, dar consideratede aduli ca fiind perene sau inviolabile. Tinerii au fost primii care au iniiat aciuni de aprare a mediuluiimpotriva polurii, au protestat impotriva rzboiului, înclcrii drepturilor omului, inarmrii nucleare,mondializrii economiei, violenei i exploatrii.

Patsula i Conger consider c demersul procesului de consiliere individual este urmtorul: precizarea scopului interviului / întrevederii / edinelor de consiliere,

iniierea unei relaii de colaborare continu i respect mutual, asigurarea implicrii clientului pentru obinerea unor rezultate la care s adere i s se simt

coparticipant, asistarea clientului în analiza i clarificarea problemelor sale, asistarea clientului în evaluarea problemelor, obstacolelor, barierelor i constrângerilor -

obiective sau subiective - pe care acesta la resimte, a importanei i influenei acestora, sprijinirea clientului în (auto)evaluarea i Äinterpretarea" rezultatelor i analiza compatibilitii

acestora cu obiectivele personale cu privire la carier, sprijinirea clientului în formularea de planuri alternative asupra carierei i analiza implicaiilor

diferitelor decizii, transformarea concluziilor intrevederii in pai ai unui plan realist de aciune.Unele chestiuni Ädescoperite" în cadrul consilierii în grup, problemele speciale, suplimentare sau

particulare ale unor indivizi, trebuie s fac obiectul unei consilieri individuale ulterioare. In acest cadru,implicarea participanilor la actul schimbului de informaii este mai profund i detaliat, iar soluiileoferite in favoarea clientului sunt mai punctiform direcionate. Intensitatea i profunzimea schimbului deinformaii in cadrul dialogului dintre consilier i beneficiar sporesc treptat de la o edin la alta.

ÄIntalnirea" consilier - client are multe din caracteristicile unei consultaii terapeutice. Pentruasigurarea succesului actului orientrii, calitile i caracteristicile personale ale consilierului suntdecisive. Printre cele mai des invocate trsturi ale unui bun consilier gsim:

capacitatea de a dezvolta rapid o bun relaie cu clientul, aptitudini verbale bine exersate, atitudine deschis fa de client, empatie, cldur i naturalee, spontaneitate, ascuit spirit de observaie, reacie rapid la tririle i nevoile emoionale ale

clientului, capacitatea de a gsi soluii adecvate situaiilor i sfaturi raionale, cu mare for de persuasiunei susinere afectiv.

Inventarierea tuturor resurselor unui individ este primul punct de la care se pleac în Äconstruirea"sfatului cu privire la cariera clienilor. Acest proces presupune: analiza rutei colar-profesionale aclientului i evaluarea general a competenelor, cunotinelor, aptitudinilor i deprinderilor profesionale;rezult, în final, un Äportret" complex i dominant pozitiv al individului, care, poate începe demersurilesale de (re)integrare pe piaa forei de munc.

(Re)investirea individului cu capacitatea de a-i prezenta aptitudinile, cunotinele icompetenelor intr-o lumin pozitiv, orientat spre aciune motivat, îi (re)d acestuia încrederea, îi(re)întrete contururile imaginii de sine, devenind convingtor i interesant pentru angajatori. Inventarul



11

posibilelor competene ale unui individ se vor regsi in unul sau mai multe din aspectele urmtoare: a executa / produce, a comunica / negocia, a organiza / decide / conduce, a înva / cerceta / consilia / crea, a controla / inspecta / analiza, a administra / gestiona / monitoriza etc.Este evident faptul c aciunile specifice de consiliere i orientare colar i profesional nu

creeaz locuri de munc pentru beneficiari, ci doar îi ajut pe acetia s le gseasc, s se adapteze lacerinele angajatorilor i s fac din cariera lor un prilej de satisfacie personal, cât i un inijloc de a-iasigura o existen decent. Trebuie reamintit faptul c prelungirea duratei studiilor nu este nicidecum unobstacol în calea sporirii anselor unei persoane de a se angaja, ci dimpotriv.

Un individ este cu adevrat liber în alegerile sale cu privire la carier, numai dac el are abilitateas sesizeze alternativele care exist i s-i autoevalueze calitile i meritele personale ce 1-ar putea facecompatibil cu aceste locuri de munc.

Consilierea individual se aseamn cu psihoterapia, dar activitile cu scop terapeutic sunt totalabsente. In acest context al consilierii individuale, nu se dau doar informaii, instruciuni i recomandri

puternic personalizate; procesul consilierii este i prilejul unei relaii interpersonale relativ structurate, deinvare, de transfer de experien de la un Ämentor la un discipol", este procesul dezvoltrii individuluisub aspectele utile siei, dar i societii.

Din aceast perspectiv, obiectivele principalele ale consilierii individuale - cu finaliti cevizeaz alegerea carierei - sunt:

modificarea comportamentelor cu privire la carier: se pornete de la faptul c dac o persoanare unele dificulti în alegerea unei profesii sau în gsirea unei slujbe, ceva in comportamentul su nuÄfuncioneaz" adecvat cu modelele culturale dominante vehiculate i cu imaginea angajatorilor despretrsturile solicitanilor locurilor de munc. Astfel, se demareaz o identificare a comportamentelor tipiceale persoanei, se evalueaz eficiena i impactul acestora în situaii concrete i, dac se dovedete necesar i se accept de individ, se propun altele, considerate, dezirabile i aductoare de succes. Invareatehnicilor conditionrii operante de ctre persoanele semnificative pentru tânr sau adult (consilier,

psiholog, profesor) este relativ simpl, cerând consecven i exactitate în acordarea Ärecompenselor".Sursele dificultilor personale pot fi de natur fizic, social, de conduit, limbaj, de pregtire

profesional etc. Prinii i profesorii utilizeaz frecvent tehnici de intrire a comportamentelor dezirabile,nu cu destul consecven ins, prin oferirea de mici cadouri copiilor când Ämerit": bomboane,imbriare, jucrii, pentru dulciuri sau ingheat, bilete la spectacole, excursii etc.

stimularea capacitii de a aciona raional: se pornete de la premisa confirmata, c fiinauman are posibilitatea de a gândi logic, analiza, evalua i a lua decizii în consecin. Procesul presupune

parcurgerea câtorva pai distinci:- analiza experienelor trite care sunt sursa unei suferine, decepii, regrete, frustrri, stri de

anxietate,- evidenierea imaginii sau credinei pe care o are persoana respectiv despre cauzele acestor triri

cu efecte negative în plan emoional,- punerea în lumin a consecinelor acestor situaii de disconfort personal, a dificultii de

relaionare normal cu alii,

- Ädemolarea" imaginii sau credinei persoanei, cu argumente logice, raionale sau emoionale,- Änegocierea" unui nou mod de a aciona în situaii similare celor care au declanat starearespectiv.

stimularea capacitii de a aciona în consens cu realitatea i mediul înconjurtor social imaterial: se urmrete ca dup cunoaterea cauzelor i inaintea demarrii Ätratamentului", s se ajung lacomportamente adaptative circumstanelor variabile ale vieii reale.

centrarea actului consilierii pe problemele clientului: urmrete ca beneficiarul s fac obiectulateniei i respectului consilierului sau psihologului colar, s i se stimuleze resursele motivaionale

pozitive pentru a fi capabil s-i rezolve problemele într-un mod social acceptat. Dialogul dezvoltat are încentrul schimbului de opinii clientul i problemele sale, dezvoltându-se o consiliere non-directiv, pentruc psihologul colar nu sugereaz alternative, ci acestea apar spontan din discuii, în felul acesta



12

stimulându-se i asumarea responsabilitii persoanei pentru alegerile sale. Atmosfera derulrii consilieriiindividuale este larg permisiv i permite dezvoltarea unor relaii interpersonale apropiate - una în care nuvor fi rejectate exprimarea sentimentelor i interpretrile personale ale evenimentelor etc., pentru caindividul s se emancipeze psihologic i s-i urmeze Äimpulsul dezvoltrii".

Concluzia acestor orientri sau moduri de abordare a clientului în cadrul consilierii individuale afost sintetizat în regula celor trei I:

a Intrerupe (derularea comportamentelor neproductive), a Interveni (sprijinind, sftuind, analizând, stimulând),

a Influena (in scopul ameliorrii imaginii de sine i comportamentelor orientate ctre o reuit personal i social).Procedeul este aplicabil la acele persoane care au dificulti în alegerea rutei colare i a viitoarei

lor cariere; în acest fel consilierea este o forrn particular de învare cu scop adaptativ la realitateasocial, cultural i a muncii.

Utilizarea cu succes a uneia sau alteia din tehnicile, metodele i procedeele enumerate ine destilul de abordare preferat de consilier, de trsturile sale temperamentale de baz dar si de categoria declieni cu care vine în contact; unii au nevoie de o abordare autoritar, puternic structurat, care excludespeculaiile i ambiguitile, alii, agreeaz dependena, stilul protector, tolereaz incertitudinea sau aucurioziti exploratorii inalte.

Competenta profesional a consilierului ine i de disponibilitatea i pregtirea sa permanent de aaborda difereniat clienii, de a fi flexibil i adaptabil la situaiile concrete care apar, de a se implica, a fi

creativ i spontan, a-i accepta pe ceilali aa cum sunt, a-i asculta cu rbdare, a-i încuraja, a-i asumaresponsabilitatea aciunilor sale, de a dezvolta relaii interpersonale empatice i productive pentru

persoanele asistate.Organizarea activitii consilierului carierei presupune c acesta va identifica sarcinile care trebuie

s le rezolve, mijloacele de care dispune i categoria de beneficiari care fac obiectul muncii sale.

Consilierea in grupUna din caracteristicile de baz ale indivizilor - aceea de fiine sociale - se evideniaz în

activitatea i relaiiie din cadrul diferitelor tipuri de grupuri. In general, grupurile se constituie cu unanumit scop, iar unele dintre ele îi precizeaz i durata reunirii membrilor (un an colar, pe duratavacanei, etc.). In unele grupuri individul alege s fac parte, în altele face parte prin natere.

Scopul pentru care se deruleaz consilierea în grup este acela de a facilita i intri invarea, a practica i exersa acele comportamente sociale dezirabile, favorabile dezvoltrii personalitii, inserieisocio-profesionale reuite, planificrii i punerii în practic a unui proiect cu privire la carier. Acestlucru se realizeaz prin prezentarea experienei personale legate de aceste subiecte i ascultareasentimentelor, beneficiului personal al fiecruia, observarea impactului, a nivelului de inelegere iatitudinilor declanate de mesaje în rândul (co)participanilor.

Grupurile deschise, constituite de consilieri în vederea derulrii activitilor de consiliere iorientare fac parte din categoria celor care au un scop i o durat anterior precizate.

Resursa principal a grupului const în fora sa de a sprijini incercrile de schimbare acomportamentelor neproductive pentru individ, in Ärecatigarea" umanului din fiecare prin interaciune icomunicare.

Lum in considerare unul din cele mai cunoscute i comune grupuri: clasa, organizat în scopul

desfurrii de activiti de predare - invare. Intr-o clas intr un anumit numr de elevi, de o anumitvârst, de ambele sexe, cu un anumit nivel al performanelor colare anterioare, cu o bun stare desntate fizic i mintal etc. Pe parcursul anului, acest tip de grup constituit formal, poate primi i alielevi sau unii dintre ei pleac la alte coli, alii abandoneaz studiile sau sunt eliminai din motivedisciplinare etc. Dincolo de scopul esenial pentru care a fost constituit grupul Äclas", în acest cadru serealizeaz i alte activiti de invtare colalerale scopului principal, dar la fel de importante: activiti decomunicare in grup, socializare, reajustare comportamental personal etc. prin procesul de imitare imodelare sau implicare emoional.

Printre temele de predare - invare, ameliorare comportamental etc. dezvoltate în cadrul unor astfel de grupuri intr i cele de informare, consiliere, orientare colar-profesional.



13

Una din caracteristicile grupului terapeutic, este aceea c membrii îi prezint o anumitexperien, comportament, reacie etc., ceilali îi exprim trirea, atitudinea personal, sentimentele, fade cele spuse, apreciind cum aceast Äistorie" le va afecta propriul comportament în situaii asemntoare;individul Äsurs" a mesajului inva din reaciile membrilor grupului i-i contureaz propriul mod nou dea fi în relaiile cu ceilali, are o confirmare a normalitii sau acceptanei conduitelor sale.

In cadrul consilierii în grup, trebuie încurajat expunerea experienei personale, indoielilor,modurilor particulare de reacie, eecurilor etc. i ateptate atitudini, soluii si triri în plan afectiv alecelorlali. Fiecare este pus în situaia de a-i expune o experien personal, a-i exprima sentimentele, a

asculta prerea celorlali i a inva din acest proces complex de comunicare în grup.Rmân importante în dinamica grupului si o serie de elemente care in de modul de organizare,aezare fizic a membrilor în sal, transparena, sinceritatea modului de expresie personal sau alteÄritualuri sociale" care trebuie luate în seam.

Un aspect esenial în derularea eficient a Ävieii" grupului o are liderul sau conductorul grupului.In monitorizarea dinamicii grupului acesta are o serie de responsabiliti, limite i resurse.

Dintre grupurile cu o influen demn de luat în seam în consilierea i orientarea cariereiamintim:

grupul familial : puternic prin fora sa de direcionare datorit duratei Äimpulsurilor" i trinicieilegturilor afective existente între membri,

grupul de prieteni (cunotine): cu resurse importante de influenare, în anumite perioade aledezvoltrii tinerilor - adolescen, în special; caracteristica acestui tip de grup: intr oricine este acceptat

i poate rmâne cât dorete, grupurile formale sau informale: cu o for extrem de variabil, in funcie de scopul, durata i

dinamica lor intern, a relaiilor promovate intre membri i între acetia i lider, de modul de construciei trinicia identitii sale.

Consilierea derulat în grupurile structurate în funcie de scopurile educaiei i formrii profesionale urmeaz procedurile i modelele practicate de aceste procese. Diferenele apar atunci cândconsilierul propune grupului anumite moduri de lucru, teme i proceduri de gsire a unor soluii sau cândgrupul însui cere abordarea unei probleme.

În funcie de tipurile de activiti propuse sau pe cate i le propune un grup, acesta poate deveni: grup de lucru: constituit pentru realizarea unui proiect practic i care presupune sarcini concrete

de lucru; un astfel de grup are un conductor, un plan de aciune, termene i sarcini pentru fiecaremembru, proceduri de lucru i comunicare etc.,

grup de sprijin: alctuit în vederea acordrii de ajutor direct celor cu anumite categorii de probleme personale: de învare, comunicare, de structurare a imaginii de sine etc.; acesta presupunemonitorizare, mentorat, lucrul în sub-grupuri,

grupul de formare: constituit pentru antrenament, exerciiu / formare general sau specializatîntr-un anumit domeniu de un interes mai particular.

Organizarea unui Äatelier de lucru" care are ca obiectiv dezvoltarea carierei presupune schimbulreciproc de informai1 între participani cu privire la experienele personale reuite sau nereuite derulate

pe piaa forei de munc. Scopul acestor întâlniri este de a-i avertiza, informa, antrena, înva pe membriigrupului pentru a face fa situaiilor aprute i a le da mijloacele s fie capabili de autonomie în cutareaunui alt loc de munc sau pentru a se adapta mai bine la cele existente. Este important de a alctui grupurimai mici de lucru pentru a identifica, in mod reciproc, lista competenelor partenerului i a-i comunica

percepia imaginii externe create.Procesul consilierii în grup i buna Äfuncionare" a acestuia presupune parcurgerea de ctreconsilier i beneficiari a urmtorilor Äpai":

anunarea scopului constituirii grupului i stabilirea finalitilor ateptate, planificarea activitilor i regulilor de funcionare ale grupului, stabilirea sarcinilor individuale i colective, atribuirea / asumarea anumitor roluri de ctre

membrii grupului i precizarea ateptrilor, identificarea modalitatilor de a construi, intari si conserva spiritul de grup, sentimentul de

apartenen i solidaritate, construirea unei anumite dinamici i coeziuni ale grupului în vederea atingeriiobiectivelor consilierii,



14

adoptarea unui cod etic, intern al grupului, stabilirea drepturilor membrilor sau modului derezolvare a conflictelor,

identificarea problemelor comune ale grupului, identificarea problemelor particulare ale membrilor grupului, asigurarea comunicrii efective între membrii grupului, asigurarea unei comunicrii efective intre membrii grupului si ale grupului cu exteriorul, conducerea intern a grupului, stabilirea modului de alegere a liderilor, coordonatorilor de sub-

proiecte,

tratarea anumitor probleme comune sau individuale în mod detaliat, stabilirea procedurilor de intrare sau ieire din grup, consolidarea încrederii în sine i construirea mediului pozitiv de activitate, alternarea activitilor teoretice cu cele practice, ale invrii raionale cu cea emoional, simularea în cadrul grupului a diferitelor situaii de via, oferirea de soluii i rezolvarea

situaiilor critice, exprimarea opiniilor negative, culegerea de informaii i experiene personale care s-ar putea dovedi utile i altora, exersarea lurii deciziilor în mod raional i motivat, comunicrii în diferite situaii, rezolvrii

problemelor, alternarea muncii în grup cu cea în grupuri mici i apoi cu cea independent, tranziia treptat din planul imaginarului i ipoteticului, in cel al posibilului i realului.

In cadrul consilierii în grup trebuie s se in cont de: mrimea grupului, frecvena activitilor,durata activitatilor zilnice si durata stagiului de consiliere in grup.

1.4 Consiliere în situatii speciale: esec scolar, abandon scolar, violenta, consum de droguri etc.

Un rol deosebit de important il reprezinta consilierea in situatii speciale. Cele mai frecventesituatii speciale care au o legatura directa sau indirecta cu scoala sunt esecul scolar, abandonul scolar,violenta, consumul de droguri etc.

In aceste cazuri, consilierului ii revine un rol fundamental in prevenirea, consilierea si depasireacrizei respective.

Cand prevenirea este ineficient i fenomenul esecului sau mai grav a abandonului se instaleaztrebuie s se stabileasc planuri de intervenie terapeutic. S se corecteze deficienele procesului, deinvmânt, sa se intervin in familie, familia s devin o aliat a colii pentru corectarea handicapuluicolar.

Practica meditaiilor i a consultaiilor convinge elevul de unele intenii ale profesorului.Intervenia terapeutic asupra elevului marcat de handicapul colar, de esec, se desfoar in timp.Cunoaterea i incurajarea elevului prin antrenarea in activiti, care-1 intereseaz i prin care se poatevalorifica inseamna un credit de incredere, pe fondul cruia se poate aciona in favoarea redresriihandicapului colar.

Diferenierea invrii prin programe cu grade treptate de dificultate i prin procedee didacticeadecvate constituie una dintre soluiile cele mai sigure de profilaxie i de terapie a esecului si abandonuluiscolar.

Organizarea instruirii in clase eterogene prin atribuirea de sarcini didactice cu grade de dificultate

diferite, prin folosirea fielor de munc independent limiteaz aria de gravitate a insuccesului colar.In cazul violentei scolare, consilierul va contribui in mod activ, sustinut de celelalte cadredidactice precum si de cadrul legal si profesional, la actiuni concrete de prevenire si consiliere cu scopuldiminuarii violentei scolare. In acest context, consilierii pot interveni dupa cum urmeaza:

consolidând stima de sine a elevilor, ajutându-i s se simt pretuiti, acceptati, importanti; raportând forului abilitat incidentele de violent observate în timpul activittilor educative; identificând i rspunzând trebuintelor de invtare ale elevilor, dezvoltând stiluri de invtare

eficient, astfel încât s se diminueze rata eecului colar i s creasc motivatia pentru educatie ; contribuind la elaborarea unui curriculum pentru prevenirea violentei bandelor, care s includ :

dezvoltarea empatiei, exercitii de valorizare pentru creterea stimei de sine, formarea abilittilor de luarea deciziilor, de rezolvare a problemelor, a capacittii de a rezista presiunilor grupului, cunoaterea



15

activittilor bandelor i a legislatiei, evaluarea avantajelor i dezavantajelor ce decurg din statutul demembru al unei bande etc.

dezvoltând programe de mentoriat, în care adultii care s-au remarcat profesional i social devinmentori pentru elevi, ajutându-i s cread în calea legitim a succesului ;

dezvoltând programe i formând grupuri de suport care s se adreseze tuturor tipurilor deviolent ; sprijinind victimele violentei; colaborând cu printii elevilor violenti sau cu elevii victime aleviolentei ;

dezvoltând un program al Äriturilor de trecere", prin realizarea unei serii de activitti i

ceremonii, la sfâritul crora tinerii s fie recunoscuti ca adulti responsabili ai comunittii colare, avândstructurat o identitate social bine definit ; imbogtind oferta educational i recreational pentru toti elevii, în cadrul colii sau dup

terminarea programului colar ; existenta acestui ethos al colii diminueaz motivatia elevilor de afilierela bande pentru obtinerea unui status i, în acelai timp, îi retine pe elevi la coal, ajutându-i s-i cultivetalentele ;

elaborând un cod vestimentar adecvat pentru elevi ; un asemenea cod nu numai c elimin presiunea social de a purta la coal haine dup ultima tendint a modei, dar poate contribui i lasalvarea vietii elevilor ; în colile plasate în cartiere dominate de mai multe bande, simplul fapt c poarthaine de o anumit culoare (care face parte din culorile revendicate ca reprezentative pentru banda rival)

poate transforma un anumit elev într-o victim sigur a violentei bandei ; realizând programe permanente si dinamice de consiliere si asistent psihologic a victimelor

violentei in colaborare cu psihologul scolii;Referitor la consilierea elevilor in cazul consumului de droguri au fost eleborate o serie de

programe de preventie a acestui fenomen. Astfel, putem vorbi despre:a) programe centrate pe cunostinte; pornesc de la premisa ca o mai buna informare va schimba

atitudinea elevilor si va reduce consumul de droguri, scop in care se transmit informatii despre efectele petermen lung ale consumului de droguri, bazate pe tactici de infricosare;

b) strategii centrate pe latura afectiv ; pornesc de la premisa c anumiti factori psihologici suntcei care genereaz vulnerabilitatea elevilor i îi aduc pe acetia în situatii de risc ; de aceea, asemeneastrategii pun accentul pe consolidarea stimei de sine, pe dezvoltarea abilittilor sociale ale elevilor, peclarificarea valorilor, fr a face nici o mentiune despre droguri ;

c) programe bazate pe influenta social i pe abilittile sociale; acestea pornesc de la premisa cinfluenta prietenilor este factorul de risc major în debutul în toxicomanie ; aceste programe îi propun:

- s dezvolte capacitatea elevilor de rezistent la presiunile grupului, folosind modele de roldezirabile, oferite de covârstnici ;

- s dezvolte abilittile sociale ale elevilor, cum ar fi capacitatea de a rezolva probleme, de a luadecizii etc; acest gen de programe ofer diverse oportunitti ca elevii s-i dezvolte abilittile decomunicare, s foloseasc feedback-ul, s clarifice valorile care sunt implicate într-o situatie social i sinvete strategii de adaptare ;

d) strategii centrate pe cunotinte i afectivitate; acestea se bazeaz pe premisa c atâtcunotintele, cât i atitudinile i valorile pot schimba comportamentul elevilor; ele ofer informatii despredroguri i formeaz capacitatea de luare a deciziilor la elevi ;

e) strategii alternative ; acestea se întemeiaz pe considerarea relatiei complexe dintre consumulde droguri, eecul colar i delincvent, oferind :

- o diversitate de activitti realizate în coal, ce urmresc s înlocuiasc comportamentelenegative cu altele pozitive, manifestate în contextul activittilor valorizate de elevi, cum ar fi cele profesionale sau de voluntariat ;

- instruirea elevilor cu un nivel înalt de risc de implicare în toxicomanie despre cum s devincompetenti social i colar, compensând abilitlile deficitare cu ajutorul modulelor de formare diverse.



16

1.5 Activitati cu parintii

Procesul de consiliere al parintilor este un fenomen extrem de complex deoarece exist mai multefeluri de prini.

Functie de urmatoarele criterii:1. interesul manifestat fa de coal (rezultatele la învtur ale copiilor, comportamentul,

relaiile cu cadrele didactice i colegii etc), sunt prini:- interesati - de tot ceea ce are legtur cu propriul copil. Ei sunt motivai intrinsec

- partial interesati - de obicei material (carnete de alocaie, burse, diferite ajutoare etc) Ei suntmotivai extrinsec.- dezinteresati - le lipsete motivaia.2. colaborarea cu coala (conducere, cadrele didactice etc) sunt prini:- cooperanti - oricând, oricum, oriunde i oricât este nevoie. Ei au iniiativ proprie.- partial cooperanti - în funcie de diferite interese. Ei pot fi stimulai de iniiativa altora.- necooperanti.3. atitudinile fa de copil, sunt prini care:- supraapreciaz - potenialul momentan al copilului (intelectual, educaional, comportamental

etc). Ei suprasolicit copilul, obosindu-l.- subapreciaz - potenialul acestora. Adopt o atitudine indiferent inhibitoare. Favorizeaz

delsarea, slbirea voinei copilului.

- apreciaz corect - potenialul copilului i ajut la stimularea, valorificarea i îmbogireaacestuia.

In funcie de categoria în care se încadreaz printele, acesta trebuie tratat ca atare. De exemplu, printele unui copil care are rezultate mai slabe la învtur i care la început a fost cooperant, înmomentul în care la edina cu prinii se prezint în plen rezultatele colare (iari i iari slabe) se vasimi frustrat i poate nu va mai veni la urmtoarea edin.

De obicei la edinele cu prinii lipsesc prinii copiilor problem, iar observaiile se fac mereu prinilor copiilor fr probleme.

De ce lipsesc acei prini? Poate, pentru c au obosit s aud lucruri vechi, pe care le tiau deja ile tiu prea bine, iar când, întâmpltor îi întâlneti sau îi suni prima lor întrebare este: "Ce prostii a maifcut iari?"

i atunci ce se poate face pentru a stimula colaborarea cu prinii acestor copii ? Pe cât posibil,între consilier i printe este recomandat discuia individual, iar la edine prezentarea în plen arezultatelor colare i absenelor s se fac doar la cerere. Nu se vor aminti în plen numele copiilor curezultate mai slabe la învtur.

În activitile de consiliere a prinilor acetia este bine s afle c: Atunci când copilul spune c are drepturi, printele nu trebuie s se alarmeze; Fiecare copil trebuie s fie ascultat cu rbdare, problema trebuie privit din mai multe pri; Atunci când copilul începe s îi cear drepturile, printele trebuie s se bucure, pentru c ar

trebui s vad în copilul su un viitor cetean reponsabil; Chiar dac prinii nu au învat la vremea lor despre drepturile omului la coal, niciodat nu

este prea târziu, o pot face odat cu copiii lor; Copilul s fie considerat partener la viaa social, printele luându-i rolul de ghid printre

oameni; În aceast calitate, printele trebuie s tie c, un ghid nu jignete, nu tortureaz i nu încearc ssupun pe acela pe care îl îndrum, pe acela pe care dorete s-l educe frumos;

Întotdeauna printele trebuie s ofere modele pozitive de convieuire cu semenii, este bine s se priveasc de la distan, prin ochii copilului su i s-i plac i lui ceea ce vede.

Consilierul acorda sprijin parintilor si copiilor si asista parintii/potentialii parinti pentru a facefata dificultatilor psihosociale care afecteaza relatiile familiale, pentru dezvoltarea competentelor

parentale, pentru prevenirea separarii copilului de familia sa si sprijina copiii atunci când apar problemeîn dezvoltarea acestora.

De asemenea, activitatea acestuia in relatia cu parintii prezinta urmatoarele functii:- depistare, monitorizare, evaluare cazuri;



17

- informare;- consiliere/orientare;Pot beneficia de serviciile sale urmatoarele categorii:- familii în situatie de risc, de abandonare sau de internare a copilului într-o institutie;- familiile ai caror copii beneficiaza de serviciile centrului de zi;- familii ai caror copii sunt institutionalizati;- familii aflate în situatie de criza (cu parinti despartiti, cu copii cu CES etc.);- familii (naturale, substitutive sau adoptive) care solicita consiliere pentru cresterea si educarea

copiilor;- familii (potential) adoptatoare, viitori parinti sau copii.Principalele activitati ale consilierului in relatia cu parintii constau în:Informare: se vor furniza clientilor informatii practice despre cresterea si educarea copilului,

informatii cu caracter juridic, informatii medicale, informatii despre alte servicii si programe.Consiliere si orientare: caracteristica principala a abordarii activitatilor cu familia este

parteneriatul în cresterea si educarea copilului; totodata, programul de consiliere este individualizat, bazat pe problemele majore cu care se confrunta familia, în special în legatura cu exercitarea rolului educativ alacesteia.

In cadrul cabinetului de consiliere se desfasoara activitati de informare si sensibilizare privind problematica copilului si a familiei, de promovare a serviciilor oferite si stabileste relatii de colaborare cuinstitutii, organizatii si/sau alte grupuri de suport comunitar;

Fiecare client beneficiaza de o interventie adecvata nevoilor si optiunilor sale; de servicii deconsiliere, sprijin si informare de calitate care îi ajuta sa îsi rezolve eficient problemele cu care seconfrunta, consilierea se realizeaza dupa planul personalizat de interventie ce are obiective specifice carese stabilesc cu acordul clientului; interventiile se realizeaza cu respectarea confidentialitatii si a dreptuluila imagine si intimitate al persoanei;

De asemenea, sunt derulate o serie de programe de sprijin si educatie parentala pentru formarea sidezvoltarea competentelor si abilitatilor parentale.

Activitatile cu parintii se refer si la cunoaterea amnunit a condiiilor familiale i a climatuluieducativ (punct avut în vedere când se urmrete cunoaterea i caracterizarea psihopedagogic aelevului) în vederea orientrii i îndrumrii activitii educative a prinilor, mai ales dac inem cont detripla funcie a familiei: reglatoare, socializatoare i individualizatoare.

Consilierul trebuie s stimuleze participarea i cointeresarea tuturor prinilor în realizareaobiectivelor educative i chiar a unor activiti cu caracter instructiv-educativ.

Formele colaborrii pot fi: colaborare individual (vizite, corespondene, consultaii), colaborarecolectiv (adunri, consultaii, adunri comune cu prini i profesorii clasei, lectorate, conferine pentru

prini, dezbaterea anumitor teme ce vizeaz probleme specifice varstei sau probleme de interes general).

1.6 Activitati cu profesorii

In cadrul activitatilor cu profesorii, consilierul va desfasura consultaii cu acestia în problemelegate de: cunoaterea elevilor, înelegerea problemelor elevilor, sprijin în dezvoltarea lor, asigurareaechilibrului între cerinele colare i posibilitile elevilor, în identificarea cauzelor inadaptrii colare,optimizarea relaiei coal-elev.

De asemenea, colaborarea între consilier i ceilali profesori ai clasei trebuie s aib în vedereurmtoarele probleme: fiecare profesor s cunoasc pe baza fiei de caracterizare psihopedagogic a elevului, a fiei

colectivului i a activitii directe clasa i fiecare elev i s ofere consilierului informaii în vedereacompletrii acestora;

elaborarea unor programe educative conforme cu sintalitatea colectivului; evaluarea rezultatelor acestor programe, identificarea cauzelor ce au condus la aceste rezultate

pe etape în vederea optimizrii; organizarea de ctre profesori a bazelor pentru formarea atitudinii cooperant-participative, a

atitudinii fa de munc, de tiin etc.;



18

promovarea i manifestarea constant a unor atitudini consecvente i principale, obiective înaprecierea muncii elevilor;

participarea profesorilor la diferite activiti iniiate i desfurate de ctre colectivul clasei.

1.7 Activitati cu comunitatea

In ceea ce priveste activitatile cu comunitatea, putem mentiona urmatoarele:Comportamentul moral ± civic, atitudinea i conduita copilului acas, la coal, în societate va

cunoate o evoluie corect, pozitiv, iar efectul va fi conturarea unei personaliti puternice,corespunztoare societii în care trim.Dintre activitatile desfasurate de catre consilier cu comunitatea putem enumera:- tiprirea unui pliant pentru popularizarea diverselor proiecte desfasurate in cadrul activitatii de

consiliere i obiectivelor sale.- crearea unei adrese pe Internet pentru discuii, sugestii, rspunsuri la întrebrile beneficiarilor

direci- identificarea în cadrul anumitor zone a unor poteniali beneficiari ai modulelor de autoformare- utilizarea informaiilor vehiculate de module în procesul de formare iniial a studenilor din

facultile unde partenerii îi desfoar activitatea.- identificarea unor categorii de teme menite s acopere domenii de interes profesional si social- elaborarea unor proiecte ample si implicarea în aceste proiecte i a altor instituii cu funcii

educative, ONG-uri, parteneri sociali etc.

1.8 Evaluarea activitatilor de consiliere

Este inevitabil ca orice consilier colar s se întrebe: cum pot ti dac mi-am îndeplinit cu succesobligaiile profesionale? Nu este suficient s afirmm: am fcut, în condiiile date, tot ceea ce contiinamea profesional îmi spune c era necesar s fac. Uneori, se poate intâmpla s fie suficient i adevratacest lucru i, totodat, s corespund cu indicatorii calitativi i cantitativi care descriu ceea ce era necesar de fcut, dar acest fapt trebuie demonstrat printr-o convingtoare i adecvat evaluare i care trebuie

privit ca un proces continuu i nu ca un eveniment. Desigur, evaluarea poate deveni operaional dacanterior au fost fixate anumite obiective i activitatea consilierului s-a centrat pe indeplinirea lor.

Evaluarea eficacitii activitilor de consiliere i orientare colar i profesional trebuie fcutdin unghiuri diferite, având în vedere:

individul (beneficiile personale pentru cariera sa), coala (eficacitatea extern a activitii educative), angajatorul (angajabilitatea i eficiena pregtirii în coli a forei de munc), societatea (utilizarea raional a resurselor umane în plan naional, regional, sectorial).Criteriul Äsatisfacia beneficiarilor" utilizat uneori în evaluarea consilierii i orientrii colare i

profesionale este ambiguu, extrem de subiectiv i strâns legat de situaii conjuncturale nerelevante.Reperele (auto)evalurii activitii de consiliere i orientare colar i profesional desfurate de

consilierul colar sau rapoartele anuale de activitate ale acestuia, trebuie s cuprind: descrierea cadrului general de organizare i desfurare a muncii sale, precizarea obiectivelor i categoriilor concrete de sarcini asumate sau repartizate,

precizarea programului general de munc resursele umane disponibile, resursele materiale, facilitile i echipamentele existente: sli, teste, chestionare, calculatoare,

imprimant, fotocopiator, profile ocupaionale, programe informatice de consiliere i orientare colar i profesional etc.,

procedura / modelul / strategia cotidian de lucru - edine cu prinii, conferine, consultaiiindividuale, activiti în grup, scrierea de articole, acordarea de interviuri pentru mas-media -,

numrul activitilor organizate i participanilor: edine cu prinii, profesorii, autoritile,conferine publice, stagii de formare-perfecionare, colaborri cu alte instituii,

conducerea activitii (metode, ierarhii, responsabiliti, asigurarea calitii consilierii iorientrii, perfecionarea personalului, inlturarea incompetenei),



19

evaluarea rezultatelor cantitative i calitative prevzute în planul de munc sau al activitii personale,

activiti de prezentare / publicitate / diseminare / informare: articole, rapoarte, interviuri, pliante, studii, analize, cercetri, sondaje, materiale documentare, sinteze din reviste de specialitate, ziarede profil sau alte cotidiene, alte produse,

aprecierea gradului de Äincrcare" cu sarcini a fiecrui consilier colar i membru al Cabinetuluisau Centrului, în relaie cu poziia, experiena i remuneraia sa,

numrul de elevi / absolveni care continu studiile în niveluri superioare de educaie i

formare, a celor care se incadreaz în munc, rata abandonului colar, a repeteniei etc., gradul de satisfacie, eficiena activitii, calitatea relaiilor cu publicul etc. obiectivate princhestionare, interviuri, evaluri externe,

concluzii, observaii, recomandri.Cand se demareaza o evaluare a ofertei serviciilor de consiliere a carierei, motivele pot fi diferite: de natur financiar, din motive de politic a educaiei i formrii profesionale, pentru ameliorarea calitii interne a activitii serviciilor de consiliere a carierei, pentru angrenarea serviciilor de consilierea carierei într-o strategie mai larg, de natur socio-

economic, proiectat la nivel local, regional, naional.Principalele metode i tehnici de evaluare sunt: observaia,

ancheta extern, ancheta intern, studiul de caz, inter-evaluarea unor Cabinete sau Centre, compararea rezultatelor i evoluia clienilor cu un grup martor dint-o localitate unde nu exist

inc un anumit tip de serviciu etc.Un instrument de evaluare, ilreprezinta scala de apreciere (de exemplu, în 3-5 trepte sau cu note

de la 1 la 10) pentru a fi utilizat atât pentru autoevaluare, cât i de ctre evaluatori externi.Exemple de itemi care ar putea fi inclui într-o astfel de list (1 = niciodat, 2 = uneori, 3 =

moderat, 4 = adesea, 5 = totdeauna):

Disponibilitatea consilierului colar pentru toi eleviiAcceptarea necritic a elevilor i a întregii lor arii de problemeOferirea tuturor informaiilor de care elevii au nevoieRezolvarea operativ a problemelor, conflictelor, situaiilor de crizAsigurarea unei legturi permanente cu familiile elevilor Perfec ionarea profesional continu a consilieruluiEfectuarea de sondaje, cercetri, investigaii cu privire la opiunile colare i

profesionale ale elevilor Apelarea prinilor la serviciile consilierilor colari

Solicitarea consilierilor colari de ctre ali profesori din coal pentrurezolvarea anumitor probleme educative sau specifice orientrii

Alte situaii (care?)

Activiti care dau coninut i justificare muncii consilierului i constituie repere / criterii pentruactul evalurii:

stabilirea de obiective i sarcini în conformitate cu nevoile identificate ale elevilor, consilierea colar-profesional a elevilor, individual sau în grup, predarea ariei curriculare Consiliere i Orientare, exersarea tehnicilor de autoevaluare, cutare a

unui loc de munc, dezvoltarea aptitudinilor de comunicare ale elevilor,



20

cutarea, producerea, sistematizarea i furnizarea de informaii complete i accesibile, de naturs faciliteze luarea deciziei de ctre elevi cu privire la carier,

asigurarea legturii cu familiile elevilor, comunitatea, autoritile, conducerea colii, cu ali profesioniti din domeniu,

colaborarea cu alte cadre didactice în scopul utilizrii potenialului de consiliere i orientarecolar i profesional a celorlalte discipline colare,

rezolvarea problemelor i sprijinirea elevilor care au dificulti de invare, de relaionare cu prinii, colegii, profesorii, comunitatea, autoritile sau au trecut prin diferite situaii de criz,

sprijinirea i consilierea prinilor pentru îndeplinirea corect a rolului lor educativ, cretere,dezvoltare i asigurare a sntii psihice i fizice a copiilor, sprijinirea celorlalte cadre didactice în rezolvarea unor situaii speciale, de natur

psihoeducativ, intâmpinate în activitate acestora la clas, testarea elevilor cu instrumente psihologice adecvate, interpretarea rezultatelor i oferirea de

sfaturi i recomandri fundamentate elevilor, în scopul sprijinirii / conturrii alegerilor lor colare i profesionale,

efectuarea de sondaje, cercetri i investigaii asupra cererilor, opiniilor i alegerilor elevilor cu privire la aria problematicii legate de carier,

acordarea de consultaii personale elevilor i punerea în practic de strategii individualizate derezolvare a problemelor sau dificultilor intâmpinate de acetia,

aplicarea i diseminarea, a bunelor practici utilizate în activitatea de consiliere i orientare

colar i profesional, planificarea i utilizarea raional a timpului, resurselor materiale, echipamentelor i facilitilor

de care dispune instituia, acionarea în favoarea elevilor, aprarea drepturilor, cerinelor i opiunilor acestora i

sprijinirea lor pentru a le pune în practic, acionarea pentru îndeplinirea responsabilitilor profesionale prin: asigurarea unui fundament

teoretic al activitii de consiliere; operarea in consens cu nevoile clienilor, colii, comunitii;autoperfecionarea profesional; participarea la viaa tiinific a domeniului; acionarea în practicaactului de consiliere în concordan cu normele etice i deontologie stabilite de asociaiile profesionale;autoimpunerea de standarde profesionale care s vizeze calitatea interveniilor, confidenialitatea,eficiena, imparialitatea, acceptana, cooperarea, perseverena, entuziasmul, curajul profesional,flexibilitatea, iniiativa, accesibilitatea, transparena, coerena serviciilor, empatia, creativitatea, rbdarea,onestitatea i loialitatea, respectul celorlali, tolerana, obiectivitatea, stabilitatea emoional,automotivarea, moralitatea, asumarea responsabilitii deciziilor personale, deschiderea la alternative.

Referitor la rata Äincrcrii" fiecrui consilier colar (nr. elevi/consilier) aceasta variaza între 200i 1000 de elevi pe an colar, în funcie de:

tipul de probleme specifice ridicate de elevi, prini, profesori, baza material i facilitile existente în coal, cabinet sau Centrul de Asisten

Psihopedagogic, susinerea activitii de ctre directorul colii, inspectorul colar, cadrele didactice, instituii din

domeniul educaiei, muncii sau de ctre ONG-uri, specificul unitii colare, diversitatea tipurilor de probleme care trebuie rezolvate: consiliere,

orientare, dificulti de învare, probleme de disciplin, soluionarea conflictelor, educaie sexual,

prevenirea utilizrii drogurilor i/sau alcoolului, probleme familiale ale copilului etc.In procesul evalurii, din punct de vedere cantitativ, se are în vedere: numrul de elevi / persoane care au apelat la serviciile oferite de Cabinet sau de Centrul de

Asisten Psihopedagogic, numrul de persoane care i-au gsit o slujb sau au ales o coal pentru continuarea studiilor

dup trecerea pe la Centru sau Cabinet, numrul de persoane care au urmat cursuri de recalificare / perfecionare la sugestia

consilierilor etc.Evaluarea propriu-zis înseamna msurarea printr-o metod considerat satisfctor de exact de

ambele pri (evaluator-evaluat), care s diminueze maxim posibil subiectivismul sau interpretrile



21

colaterale. Astfel, se vor utiliza mai multe instrumente i modaliti de evaluare, dominant calitative, dar care au i suficiente elemente de natur cantitativ:

cele da natur calitativ se refer la: satisfacia beneficiarilor, sentimentul de utilitate ademersurilor puse în lucru, schimbarea în planul imaginii de sine, încrederea personal, flexibilitate iadaptabilitate, ameliorarea comportamentelor de comunicare,

cele de natur cantitativ se refer la: numrul de clienti din diferite categorii de persoane careau beneficiat de consultaii, informaiile oferite de consilieri sau serviciile de consiliere i orientarecolar si profesional, rata continurii studiilor în niveluri superioare de invmânt sau de angajare pe

piaa forei de munc etc.Pentru aceasta se vor utiliza ca materiale i instrumente de evaluare: chestionare, grile de evaluare,interviuri ale clienilor, opiniile experilor externi etc.

Reperele orientative privind evaluarea:1. evaluarea la nivel instituional: creterea adresabilitii colii, evideniat prin sporirea numrului de elevi înscrii, creterea duratei medii de rmânere în coal a elevilor, orientarea elevilor spre profiluri i specializri nou înfiinate, în concordan cu cerinele de

for de munc, cu direciile principale ale dezvoltrii economice i sociale locale i ale regiunii, existena unei strategii de orientare colar i profesional, de consiliere i dezvoltare a colii, în

comun discutat i aprobat de personalul didactic al scolii, identificarea nevoilor locale cu privire la dezvoltarea economic i social în conformitate cu

tradiiile comunitii în planul muncii, a cererii de educaie la nivelul elevilor, prinilor, infrastructuriinecesare pentru aceasta,

2. evaluarea predrii ariei curriculare Consiliere i Orientare: existena unui plan-cadru de predare a ariei curriculare Consiliere i Orientare, care s rspund

nevoilor de identificare ale populaiei int, graduarea complexitii i ariei de acoperire a domeniului Consiliere i Orientare de-a lungul

unui an i de-a lungul unui ciclu de învmânt, alternarea activitilor practice cu cele de predare teoretic, de simulare sau exersare a situaiilor

specifice activitii de consiliere i orientare colar i profesional, de cutare a unui loc de munc,3. evaluarea personalului: existena unui plan de munc detaliat, desfurat pe durata unui an colar, cuprinzând

obiectivele, coninutul activitilor, resursele didactice necesare, metodele puse în lucru, modalitile deevaluare preconizate,

existena unei fie a postului care s cuprind coninutul activitilor, obligaiile iresponsabilitile care-i revin fiecrui consilier,

4. evaluarea rezultatelor la nivelul diferitelor categorii de beneficiari: numrul de elevi, prini, profesori care au beneficiat de consultaii de specialitate în domeniul

consilierii i orientrii colare i profesionale, opiniile beneficiarilor cu privire la utilitate consilierii, natura informaiilor i serviciilor oferite,

gradul de satisfacie resimit etc. categoriile de materiale scrise i oferite clienilor pentru consultare, asistarea i consilierea psihologic a beneficiarilor cu probleme de invare, adaptare colar,

social, tulburri de comportament, indecizie cu privire la carier, cu diferite categorii de handicap,

beneficiari din cadrul diferitelor categorii de persoane defavorizate, diminuarea numrului de cazuri de abandon colar, creterea frecventrii colii, ameliorarearezultatelor colare,

creterea numrului de întâlniri pozitive ale consilierului cu elevii i parintiiExist o permanent presiune asupra consilierii i orientrii colare i profesionale de a rezolva

sau ameliora discrepanele sau decalajele dintre sistemul de educaie i formare profesional si piaamuncii, de a contribui la reducea la maxim a ratei generale a omajului, a duratei acestuia i a celui dinrândul tinerilor, a contribui la diminuarea inegalitii anselor femeilor pe piaa muncii, a realizaintegrarea socio-profesional a imigranilor i refugiailor etc.



22

Efectele economice ale consilierii i orientrii colare i profesionale sunt dificil de evaluat pentruc ar fi neetic s existe un grup martor care s nu beneficieze de servicii de consiliere i orientare colari profesional.

Eficiena consilierii i orientrii oferite a fost studiat prin calcularea ratei cost-beneficiu ievaluarea calitii serviciilor.

FIA DE EVALUAREA ACTIVITII CONSILIERULUI DIN CSAP ± CIAP

An colar««««««

Numele i prenumele:«««..coala:«««««««««..Funcia:««««««««...

N r.crt. CARAC TE RIS T ICI EV ALUATE

Punctajetalon

Punctajacordat (autoeval.)

I. ACTIVITATEA DE CONSILIERE-BENEFICIARI 35p (total) 1. Consiliere elevilor (elevi supradotai; elevi cu rezultate slabe

la învtur; elevi în situaie de abandon colar; elevi cutulburri de comportament; elevi consumatori de droguri,tutun, alcool; consiliere pre i post SIDA; elevi cu dificultide adaptare colar, relaional; elevi cu alte tipuri dedificulti«.)

15p

- individual- de grup

2. Consilierea prinilor 5p- individual- de grup

3. Consilierea cadrelor didactice 5p

-individual-de grup4. Activiti OSP 10p

-informare-aplicare de chestionare

II. MANAGEMENT 25p (total)

1. Întocmirea ± actualizarea - completarea documentelor CSAP,CJAP

15p

- Planul managerial- Raportul de activitate lunar, semestrial, anual- Regulamentul de ordine interioar- Fia postului- Fia de evaluare

2. E

laborarea-actualizarea instrumentelor CSAP 3p3. Atragerea de resurse 2p

- Atragerea de sponsorizri, donaii - Implicarea în diferite proiecte educaionale (cu finanareUE, BM etc)

4. Munca în reea 5p

- Colaborare în reeaua de consiliere; cu alte instituii/ONG- Colaborare cu instituiile coordonatoare (CJAP, CCD,ISMB, MEC, ISE«)

III. INFORMARE, DISEMINARE, IMAGINE, VIZIBILITATE 15p(total)



23

1. Informare 4p

- Pliante - Postere, afie - Alte materiale

2. Imaginea instituiei, publicitate 3p- Articole ziare, reviste, brouri, panoul colii - Interviuri radio, TV - Alte materiale pentru sporirea vizibilitii

3. Materiale realizate, cercetare, 8p

- Studii - Sondaje - Cercetri - Brouri, reviste editate - Cri publicate

IV. ACTIVITI ÎN CADRUL COLII 10p(total)

1. Participare la 10

- Comisii metodice, administrative ale colii - Ore de dirigenie - Lectorate cu prinii

V. ACTIVITI ÎN AFARA COLII 15p(total)

1

. Colaborare cu O NG

- uri i alte instituii: proiecte iniiate, parteneriate, protocoale de colaborare 3p

2. Participare la 7p- sesiuni tiinifice- sesiuni de comunicri- ateliere de lucru- programe educaionale pe diverse teme

3. Inspecii 1p4. Formare profesional 4p

- participare la cursuri de perfecionare (ISE, CNROP, CCD,UNIVERSITI, alte organizaii, ONG)- cursuri de perfecionare/seminarii pentru cadre didactice,

prini din coal, alte coli- schimburi de experien, stagii de mobilitate burse

TOTAL PUNCTAJ POSIBIL 100(total)

TOTAL PUNCTAJ OBINUT

Transpunerea punctajului în calificative:80 - 100 puncte - foarte bine50 - 79 puncte - bine30 - 49 puncte - satisfctor

0 - 30 puncte ± nesatisfctor

Am luat la cunotin, Coordonator CJAP, Director,

CAPITOLUL 2METODE I TEHNICI UTILIZATE ÎN CONSILIEREMETODE DE INFORMARE (INDIVIDUAL/ GRUP)

2.1 Prezentarea si promovarea serviciilor oferite (pliante, postere, web site etc.)



24

Promovarea serviciilor de marketing asupra pieei forei de munc se pot realiza prin:- proiecte profesionale i/sau de carier, care definesc politica proprie în construcia devenizrii i

realizrii socio-profesionale; rutele colare i profesionale, competenele i nivelurile de performancerute de viitoarele profesii, oportuniti de carier etc.;

- târguri ale forei de munc ± prin care vin în contact cu ofertanii unor locuri posibile de munc,unde particip la interviuri etc.;

- consultarea unor reviste de specialitate, a unor pliante de prezentare etc.;

- consultarea unor pagini web, site-uri cuprinzând informaii utile consilierii;- elaborarea unor scrisori de intenie care, împreun cu CV-ul, prezint competenelesolicitantului, interesele i motivaiile pentru respectivul lor de munc, inteniile privind dezvoltareafirmei; eventual proiecte manageriale.

2.2 Analiza ofertelor educationale

Oferta educaionala - Liceu tehnologic i coala de Arte i meserii*Domeniu agricultur: calificare profesional ± Lucrtor în cultura plantelor *Profil resurse naturale i protecia mediului : calificare profesional ± Tehnician ecolog i

protecia mediului*Profil resurse naturale i protecia mediului: specialitatea ± Tehnician în agricultur (curs cu

frecven redus)*Profil tehnic: calificare profesional ± Tehnician proiectant CAD*Profil resurse naturale i protecia mediului : calificare profesional ± Tehnician analize produse

alimentare*Profil servicii: calificare profesional ± Tehnician în activiti financiare i comerciale*Domeniu industrie mecanic: calificare profesional ± Lucrtor în mecanic agricol

Analiza ofertei educaionale se realizeaza concret prin:- analize SWOT- planuri de îmbuntire ± puncte slabe, descriptori de performan

2.3 Analiza profilelor ocupationale

Chestionarul de Interese Vocationale Jackson (JVIS, Jackson Vocational Interest Survey) a fostcreat pentru a oferi un instrument eficient de masurare a profilelor vocationale, care sa fie scorabil atâtmanual, cât si computerizat, în vederea estimarii intereselor vocationale ale persoanelor de ambele sexe,de-a lungul unui set comun de dimensiuni. Fiind o tehnica utila în consilierea ocupationala si în luareadeciziilor, instrumentul are cea mai mare utilitate în mediile în care sunt luate aceste decizii. Aceste mediiinclud scoli si colegii, centre universitare de consiliere, agentii si oficii de ocupare a fortei de munca,inclusiv cele din afaceri si industrie, centre de reabilitare vocationala si de consiliere si de altfel orice altmediu în care un individ doreste sa întreprinda explorarea carierelor posibile pentru el.

Chestionarul JVIS consta în 289 de perechi de afirmatii, acesti itemi descriind activitatiocupationale. Itemii sunt aranjati si analizati într-un format menit sa maximizeze usurinta scorarii si sa

produca grupuri scalare în functie de familiile de interese ocupationale.JVIS scoreaza intr-un numar de 34 de scale de interese, care se impart in scale de Roluri de muncasi scale de Stiluri de munca. De asemenea, profilul JVIS calculeaza indici de similaritate cu un numar de32 de clustere ocupationale si 350 de profile ocupationale, precum si scoruri pe 10 teme ocupationalegenerale. Profilul JVIS ofera si coduri Holland si este caracterizat de scorarea in trei scale de validare.

Profilele ocupationale JVISDatele din care rezulta profilurile ocupationale modale in Romania sunt formate pe baza a peste

82000 de chestionare JVIS, aplicate pentru un numar de 350 de ocupatii din România, cu sprijinul BanciiMondiale si a Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei din România.

CDI este un inventar de interese care identifica preferintele clientului pentru anumite ocupatiidintr-o larga lista de alternative. Acest inventar are o aplicabilitate extinsa (elevi, studenti, adulti) si



25

beneficiaza de un vocabular accesibil. Inventarul este util în planificarea si schimbarea carierei, mai alesîn domeniul serviciilor, tehnic, tehnologic si pentru acele profesii care necesita pregatire universitara.

2.4 Consultarea bazelor de date despre studii si formare

Utilizarea tehnologiilor informatice în consilierea carierei este dependenta de dezvoltareatehnologica în domeniul informaticii - calculatoare cu mari resurse de memorie si capabile sa stocheze

baze de date voluminoase despre studii si formare.

In acest sens exista o serie de programe de cautare a informatiilor: programe de gasire a datelor stocate, dupa anumite criterii, în baze de date, de marimi si complexitati variabile, programe de furnizarea informatiilor în scopul constientizarii oportunitatilor; programe de informare cu privire la reteauascolilor si institutiilor de educatie si formare profesionala; programe de sprijinire a luarii deciziilor:

programe care ajuta indivizii în analizarea factorilor ce influenteaza sau de care trebuie tinut cont înluarea unei decizii, Äpropunând´ si cai sau variante de urmat; programe de sprijin în elaborarea unuiCurriculum Vitae (CV), redactarea unei scrisori de prezentare sau completarea unor formulare tipizate;

programe de dezvoltare a aptitudinilor de cautare a unei slujbe; aplicatii cross-curriculare; teste psihometrice pentru masurarea unor aptitudini, teste de personalitate etc.; sisteme multimedia: programecomplexe care înglobeaza mai multe categorii de date (sunet, imagine, text).

Cu alte cuvinte, cele mai multe resurse si servicii din domeniul consilierii carierei utilizeazafacilitatile tehnologiei informatiei si se refera la: instrumentele de (auto)evaluarea clientilor /

beneficiarilor cu privire la aptitudinile, capacitatile, deprinderile achizitionate etc., proces menit sacontureze o imagine de sine realista, sa conduca la constientizarea resurselor personale ce pot fi optimaldezvoltate prin educatie si munca în interes personal si social; managementul informatiilor cu privire laalternativele din aria educatiei si formarii profesionale si ofertei pietei fortei de munca; instrumente siinformatii care sa faciliteze managementul personal.

În cazul în care consultarea se face în baze de date ale altor furnizori de informatii, utilizatorultrebuie avertizat cu privire la faptul ca responsabilitatea pentru rezultatele afisate revine unei alteinstitutii.

2.5 Valorificarea resurselor media (presa scrisa, TV, radio)

Orientarea colara i profesionala presupune informarea tuturor celor antrenai în realizarea ei - profesori, prini, copii - asupra colilor i profesiunilor ce ar putea constitui obiectul opiunilor.Resursele media dein un rol important în acest sens.

Avantajul acestor mijloace (radioul, televiziunea, filmul, presa scrisa, diverse îndrumtoare imateriale tiprite etc.) const în aceea c ofer informaii preioase, form accesibil, unui numr mare de

beneficiari cu privire la diverse aspecte - psihopedagogice, medicale, sociologice i economice - pe carele solicit o profesiune sau alta. Influena lor se poate repercuta direct asupra alegerii propriu-zise sauindirect asupra pregtirii psihologice. Cu toate acestea, specialitii sunt de prere c mijloacele media nurezolv problema informrii, intervenia colii pentru dirijarea ei în concordan cu particularitileindividuale ale elevilor i cu cerinele societii impunandu-se cu necesitate.

2.6 Expuneri în cadrul conferintelor

Consilierul va realiza o expunere în public asupra unei teme din domeniul sau de activitate, cuintenia in primul rand de a informa, de a instrui. Expunerea in cadrul conferintelor se realizeaza cuscopul de a dezbate i de a hotrî asupra unor probleme curente i de perspectiv ale activitii lor.

Consilierul va raspunde intrebarilor adresate din partea audientei, in linii largi.

2.7 Lecturi personale

În epoca exploziei informationale, lectura rmâne nu numai o activitate strict literar-cultural i ometod esential de instruire, ci tinde s devin i o tehnic indispensabil de informare i dedocumentare, operatiuni absolut utile în activitatea omului modern.



26

Dupa ritmul lecturii aceasta poatre fi:- lectura lenta (in gand sau mintala), silentioasa, de profunzime, consacrata intelegerii textelor

tehnice, literare, filozofice;- lectura rapida utila ptr o promta sesizare a datelor exacte sau ideilor principale din text, sau

obtinerea unei vederi globale asupra unui cuprinsDup modelul de realizare a lecturii personale se practic tehnici eficace, cum ar fi:- lecturile critice, care invit la analize interpretative subtile, ajutându-1 pe cititor s mearg

Ädincolo de materialul la care se face referire explicit.", s îneleag semnificaiile mult mai largi care se

gsesc în Äsubtextul frazelor", s desprind din contextul acestuia anumite concluzii- lecturile paralele, care scot în eviden ceea ce este comun i ceea ce este este cu adevratspecific unor texte

- lectura explicativ, ca citire pe fragmente cu explicarea cuvintelor i expresiilor necunoscute, cuextragerea i formularea ideilor principale ;

- lectura problematizat, condus de anumite întrebri-problem adresate în prealabil de profesor,la care elevii urmeaz s caute în mod activ rspunsurile cuvenite ;

- lectura-investigalie de text, în analiza unor texte literar-tiinifice, filozofice etc. originale sau aunor fragmente din acestea, a documentelor istorice scrise etc.;

- lectura-linear, o prim lectur de formare a unei imagini incipiente asupra cuprinsului unui text;- lectura selectiv, de reinere a unor informaii specializate ;- lectura continu de informare ;

- lectura cu caracter analitic sau cu caracter sintetic ;- lectura dirijat, în cursul creia profesorul, prin indicaiile sale, orienteaz procesul de gândire al

elevilor ;- lectura liber sau autodirijat ;- lectura de asimilare, a tuturor celor care pregtesc un examen, de exemplu.Problema se pune îns nu numai în ideea de a ajuta elevii s stpâneasc asemenea tehnici, ci i de

a-i deprinde s treac cu uurin de la o tehnic la alta, s foloseasc prin alternan diferitele tehnici deaccelerare sau de încetinire a ritmului lecturii în timp i în loc, dup cum o cere succesiunea sarcinilor deinvare, ceea ce ar preveni practica unor tehnici stereotipe sau rudimentare de citire i recitire.

2.8 Vizionarea unor casete video

Filmele artistice si documentare cu subiecte semnificative pentru educatie pot constitui una dintrecele mai profitabile modalitati de consiliere a subiectilor educationali.

Dar filmul ramine mijlocul, si nu scopul in sine al consilierii. Pentru ca procesul de consiliere safie eficient, este necesar managementul vizionarii de filme: pregatirea subiectilor educationali pentruaceasta activitate, stabilirea obiectivelor urmarite, organizarea activitatii, dezbaterea propriu-zisa sielaborarea si valorificarea concluziilor. Alegerea filmului potrivit virstei si preocuparilor subiectilor educationali, antrenarea acestora in vizionarea de filme, personalizarea activitatii in asa fel incit elevii sase simta vizati, sint citeva conditii ale eficientei vizionarii de filme.

Vizionarea unor emisiuni TV, video-casete, prin care se prezint diverse domenii profesionale,medii de munc in cadrul consilierii pentru cariera.

CAPITOLUL 3METODE DE LUCRU (INDIVIDUAL/ GRUP):

Pornind de la etimologia cuvântului (grecescul methodos: odos = cale, drum; metha = spre, catre), putem spune ca metoda reprezinta Äun drum spre..., cale de urmat în vederea atingerii unui scop



27

determinat sau mod de urmarire, de cautare, de cercetare si descoperire a adevarului; drum care conducela cunoasterea realitatii si la transformarea acesteia pe baza cunoasterii .́

3.1 Metode de cunoastere / autocunoastere

Dintre metodele de cunoastere a personalitatii elevului aminitim:Observatia psihosociala ± presupune un contact direct cu realitatea colectivului asigurand

obtinerea unor date reale, care vor fi prelucrate si interpretate. Avantaj: consilierul detine cunostinte

psihopedagogice si poate efectua astfel de observatii; fiind un observator din interior, nu va influentafenomenul supus observarii, in sensul denaturarii acestuia.

Tehnicile sociometrice sunt destinate inregistrrii i msurrii configuraiei i relaiilor interpersonale din interiorul unui grup social. In ansamblul tehnicilor sociometrice sunt incluse testulsociometric, matricea sociometric, indici sociometrici, sociograme, cadrane sociometrice.

Metoda chestionarului - se bazeaz pe formularea unor intrebri la care elevii rspund verbal sauscris.

Modul in care sunt formulate si organizate intrebrile au rolul de a determina obinerea unor rspunsuri fidele, sincere si complete.

Metoda scrilor de opinii i atitudini (scrile de apreciere)Se caracterizeaz prin posibilitatea elevilor de a-si exprima opiniile sau prerile in legtur cu

fenomenele supuse cunoaterii difereniat sub aspectul intensitii. Rspunsurile sunt ordonate sub form

ascendent sau descendent in funcie de intensitatea, fermitatea sau numarul de subiecti inclusi carecorespund opiniei respondentului.

Metoda aprecierii obiective a personalitii - urmrete aprecierea fcut de elevi asupra diferitelor componente ale personalitii propriilor colegi (atitudini, inteligen, caracter, temperament, calitiindividuale ale proceselor psihice).

Este un instrument util pentru cunoaterea modului in care normele morale sunt asimilate iintegrate in viaa intern a colectivului, jalonând activitatea i comportamentul elevilor, contribuind laeducarea simului responsabilitii in formularea unor judeci de valoare cu privire la calitile moral-volitive ale colegilor (atitudinea fa de invtur, cinstea, sinceritatea, spiritul organizatoric,colegialitatea, disciplina, ambiia, respectul, etc.).

Metoda aprecierii obiective este eficient pentru c ajut consilierul in surprinderea atmosfereimorale ce exist în colectivul respectiv, in cunoaterea locului pe care elevul il ocup in ierarhia moral acolectivului pentru fiecare insuire in parte, a fluctuaiilor de la o insuire la alta in ansamblul celorlalte i

pentru c stimuleaz procesul cunoaterii reciproce intre elevi.Metoda experimemului acional-ameliorativ - presupune introducerea unor modificri care s

determine un alt mod de desfurare ulterioar a fenomenelor. Modificrile introduse decurg in modriguros din ceea ce s-a intâmplat pân in acel moment in colectiv. Aceste moditicri conduse i controlateacioneaz impreun cu celelalte influene mai puin determinate. Caracteristica experimentului actional-ameliorativ este aceea c presupune o dubl determinare-retroactiv i proactiv, asigurândinterdependena dintre toate cele trei componente, cunoatere-aciune-rezultat.

Principalele metode de autocunoatere a personalitii sunt:- autocaracterizarea ± structurat de ctre consilier i realizat cu sprijinul logistic i metodic al

acesteia, mai cu seam în ceea ce privete utilizarea corect a unor instrumente precum testele,

portofoliile, referinele etc;- autoevaluarea ± potrivit unor baremuri i criterii de performan cu ajutorul unor tehnici cât maiobiective.

Elementele externe i interne care concur la formarea imaginii de sine sunt;Elemente externe: Ajutai copilul i adolescentul s se descopere pe sine Încurajai autoreflexia Ajutai tinerii s îi identifice structurile Eului Discutai cu elevii modul în care structurile Eului le influeneaz convingerile, emoiile i

comportamentele Valorizai aspectele pozitive ale copilului i adolescentului



28

Elemente interne: Observarea propriilor gânduri, emoii, comportamente Informaii verbale i nonverbale primite de la alte persoane Analiza retrospectiv a traiectului de via Estimarea resurselor individuale i sociale Identificarea intereselor Analiza aspiraiilor i scopurilor Identificarea prioritilor

Analiza valorilor personaleO metod eficient de cunoatere de sine este aa numita tehnic SWOT (iniialele de lacuvintele din limba englez strengths = puncte tari, weakness = puncte slabe, opportunities = oportuniti,threats = ameninri).

Metoda presupune identificarea de ctre elev:1. - a cât mai multe puncte tari în personalitatea sa, în convingerile, atitudinile i comportamentele

sale (de exemplu: nu fumez, îmi place natura, am muli prieteni, iubesc animalele, sunt vesel i optimist,am umor, dorm bine, m simt iubit de prini etc.); este important ca elevul s nu considere "puncte tari"doar caliti deosebite sau succese mari (de ex.: sunt primul în clas, am câtigat concursul judeean deatletism);

2. - a doua sau trei puncte slabe pe care ar dori s le diminueze cat de curând sau poate chiar s leelimine (sunt dezordonat, m irit uor); nu este necesar s se epuizeze lista cu puncte slabe personale.

Elevii se pot focaliza la un anumit moment doar pe una, dou, maxim trei neajunsuri personale; scopuleste de a încerca ca acestea s fie depite i nu ca elevul s se simt copleit de ele. Este important sevitm etichetarea lor ca defecte; cuvântul neajuns sau punct slab permite elevului s perceap

posibilitatea de remediere. Punctele slabe s nu fie descrise în termeni generali (de exemplu: nu sunt bun,nu sunt inteligent, nu sunt generos) ci s fie operaionalizate în aspecte mai concrete, observabile (deexemplu: am rezultate colare slabe la chimie);

3. - a oportunitilor pe care se poate baza în dezvoltarea personal (de exemplu: am un frate maimare care m ajut, am prieteni suportivi, am prini care m iubesc, am camera mea, înv la o coal

bun, am resurse financiare, am acces la multe informaii); se va discuta modul în care aceste oportuniti pot i trebuie s fie folosite;

4. - a ameninrilor care pot periclita formarea unei stime de sine pozitiv (de ex.: renun uor,conflicte în familie, prini divorai, situaie financiar precar, printe decedat, boal cronic); se vadiscuta modul în care aceste ameninri pot s influeneze stima de sine, dac sunt ameninri reale sauimaginare i cile prin care pot fi ele depite.

Aceeai tehnic poate fi utilizat i în alte variante - de exemplu, patru colegi sunt rugai srealizeze evalurile de tip SWOT pentru cel de-al cincilea coleg din grupul de lucru, respectând aceleai

principii enumerate mai sus. Se vor discuta în grup evalurile, dup care rolurile se inverseaz, astfelîncât fiecare elev s primeasc evaluri SWOT de la grupul su de lucru. Se recomand tehnica SWOT

pentru analiza oricrei probleme cu care un elev/un grup de elevi se confrunt i a resurselor i punctelor vulnerabile în rezolvarea ei.

Comunicarea interpersonal este una dintre sursele de autocunotere. Un cunoscut model teoreticcare explic relaia autocunoatere - cunoatere este cel numit "fereastra lui Johari". Modelul ne ajut sînelegem proporia dintre informaiile pe care le tim noi despre noi înine, capacitatea noastr de auto-

dezvluire i modul în care ne percep alii. Modelul are forma unei ferestre, în care fiecare din cele patruzone are o anumit semnificaie. Prima zon cuprinde acele informaii care imi sunt accesibile atât miecât i celorlali. Aceast zon este denumit "fereastra deschis" (atât pentru mine cât i pentru ceilali).Cea de-a doua zon cuprinde informaii pe care ceilali le-au sesizat la mine, fr ca eu s fiu contient deele. Astfel o persoan poate afla mai multe despre sine prin atenia acordat feed-back-ului pe care îl daucelelalte persoane. Zona a treia cuprinde informaii pe care numai eu le contientizez i le tiu despremine, dar nu sunt dispus s le exteriorizez; ele sunt, prin urmare, inaccesibile pentru celelalte persoane.Aceste informaii devin publice doar în situaia în care persoana dorete acest lucru, prin auto-dezvluiri.Zona a patra cuprinde informaii care nu imi sunt accesibile nici mie, nici celorlali. Pot accesa acesteinformaii, pot s aflu mai multe despre mine, doar dac îmi dezvolt abilitile de autocunoatere (unul



29

dintre obiectivele fundamentale ale orelor de consiliere i orientare). Dimensiunile "ferestrei" suntrelative, în funcie de starea afectiv a persoanei, natura relaiei cu interlocutorul, subiectul în discuie.

Informaii pe care letiu despre mine

Informaii pe care nu le amdespre mine

Informaiiaccesibile altora

I.Deschis ctre mine

II.Închis ctre mine

Informaiiinaccesibile altora

III.Închis ctre alii

IV.Blocat

Fereastra lui Johari

Exist inai multe stiluri de autodezvluire i receptare de feed-back de la alii.Stilul I descrie o persoan care nu este receptiv la feed-back-ul celorlali dar nici nu este

interesat s fac dezvluiri personale. Persoana pare necomunicativ i distant.Stilul II descrie o persoan care este deschis la primirea feed-backurilor de la celelalte persoane

dar nu este interesat în auto-dezvluiri voluntare. O astfel de persoan este reinut în auto-dezvluiri, pentru c nu are înc suficient incredere în ceilali. Poate s fie deschis i s-i asculte interlocutorulfr îns a se exprima pe sine foarte mult.

Stilul III descrie persoanele care sunt libere în autodezvluiri dar care nu încurajeaz feed-back-ulcelorlali. Ca i persoanele cu stilul II acestea sunt în general persoane care nu au încredere în opiniacelorlali. Nu sunt interesate s cunoasc opinia celorlali despre ei înii, reducând capacitatea deautocunoatere.

Stilul IV descrie o persoan care este deschis la auto-dezvluiri i la primirea de feed-back din partea celorlali. Are încredere în opinia celorlali i în opinia personal, devenind astfel bun comunicator.

Autodezvluirea este un tip de comunicare specific mai ales relaiilor apropiate de comunicare.Caracteristicile auto-dezvluirii pot fi:

a) apariia în diade a auto-dezvluirilor - cele mai multe auto-dezvluiri se realizeaz în gruprestrâns; de aceea este indicat ca profesorul s nu cear elevilor s fac dezvluiri personale în grup mare;

b) auto-dezvluirile apar de obicei în contextul unor relaii interpersonale pozitive, chiar dacmesajul transmis nu este întotdeauna pozitiv;

c) autodezvluirile apar de cele mai multe ori în timp, dup ce relatiile se maturizeaz i creeazun sentiment de siguran i acceptare.

3.2 Metode de prevenire si dezvoltare

Metoda DOTS este folosita pentru a stabili "coordonatele" situatiei initiale, formate din :SANSE contextul general în care se plaseaz problema ;IDENTITATE cine este cursantul, ce poate oferi si ce urmreste;DECIZIE ce va face acesta în contextul dat, identificarea si rezolvarea dilemelor personale;TRANZITIE anticiparea consecintelor si gsirea de noi solutii;

Metoda NEW DOTS:- proiecteaz decizia din prezent asupra unui proces viitor,- identific nevoile de pregtire pe baza ocaziilor de învtare pierdute în trecut;- sugereaz un regim progresiv de învtare;- sustine un curriculum centrat pe procesul de învtare

3.3 Metode de motivare pentru schimbare

Strategiile motivaionale se exprim în primul rând prin anumite metode de motivare, printre celemai cunoscute evideniindu-se urmtoarele:



30

- diagnoza trebuinelor i motivelor;- stimularea impulsului cognitiv;- convergena i captarea interesului;- competiia i gratificarea;- evitarea sentimentului de anxietate;- conversaia euristic.- studiul de caz- dezbaterea unei probleme

- jocul de roluri- simulrile- cooperarea i interactivitatea

1. Metoda diagnozei trebuinelor i motivelor Const în cunoaterea i stimularea trebuinelor si a motivelor necesare si oportune activitii

didactice, mai ales a celor stenice, în vederea ascensiunii în planul ierarhiei sociale, în conformitate cuidealul de via si educaional al fiecrui elev. Un rol deosebit în cadrul acestei metode revine capacitiide evaluare a acestor suporturi motivaionale, a aprecierii legturii acestora cu activitatea de învare.

2 . Metoda stimulrii impulsului cognitivSe realizeaz în corelare cu elementele motivaionale regsite, punându-se un accent mai ridicat

asupra trebuinelor cognitive, corelate cu nivelul aptitudinilor i al capacitilor de învare ale fiecrui

individ. Se impune depirea unor practici empirice, precum bunul sim-empirismul, descriptivismulfacil, redundana de idei i depirea nesemnificativului - banalului în ceea ce se transmite. Tehnicididactice: noutatea în informaie - ineditul, surpriza, contrastul i conflictul de idei, contradicia i

paradoxul logic.3 . Metoda convergenei i captrii interesului Presupune capacitate persuasiv i empatic din partea cadrului didactic, precum i alte aptitudini

didactice din partea acestuia in vederea stimulrii interesului pentru învare i în scopul autoafirmriielevilor, prezentându-le perspectivele profesiei-carierei prin dobândirea cunotinelor la disciplinele

predate necesare capacitilor si competenelor pe care le vor dobândi. Din acest punct de vederesunt recomandate cât mai multe exemple ale personalitilor din domeniul de specialitate i din mediulcolar în general. Se recomand entuziasm, trire intens a celor prezentate, fr monotonie, plictiseal idezinteres din partea celor care predau. Un rol deosebit revine capacitii intuitive a cadrelor didactice iaptitudinilor i atitudinilor didactice fa de elev, coal i educaie.

4 . Metoda competitiei i gratificrii Se bazeaz pe stimularea autoafirmrii elevilor i studenilor, apelându-se cu precdere la o serie

de mijloace ce pot stimula activitatea, cum ar fi aprecierile, premiile, recompensele. Aceast metod esteregsit mai ales în stimularea pentru creaie i creativitate, precum i în alte tipuri de stimulare.

5 . Evitarea sentimentului de anxietateTeama, frica fa de materia predat corelate cu personalitatea profesorului care pred respectiva

disciplin se constituie într-un factor deosebit de stresant (la cadrele didactice care adopt, promoveazstiluri autoritare si tactici lipsite de un suport psihopedagogic), cu impact negativ în activitatea deînvare. Asemenea stiluri si tactici creeaz reacii de respingere fa de acea disciplin, de discriminareîn planul evalurii importanei si a rolului acesteia, pe fondul unor blocaje psihologice si a unei

comunicri afective sczute între cadrul didactic si elevi. In câmpul relaional i educaional se constatc în acele situaii în care se regsete cu precdere un stil autoritar din partea cadrului didactic,rezultatele sunt mai sczute, iar motivaia învrii si de performan aproape inexistente. In acestecondiii predomin motivaia de evitare a eecului, motivaie regsit în mod frecvent în rândurileelevilor, în raport cu cea de succes si performan.

6 . Conversaia euristicPrivit ca modalitate specific de investigaie, de activare i participare a elevilor în procesul de

instruire i educaie, conversaia euristic este o metod specific de stimulare a motivaiei învrii, i seconcretizeaz într-un schimb de idei între profesor i elevi, prin care acetia sunt ajutai:



31

a) s analizeze; b) s comenteze;c) s descopere aspecte noi;d) s-i exprime opinii - atitudini;e) s aduc contribuii în dialogul purtat.Aceast metod didactic presupune schimbarea raportului dintre instruire i învare, dezvoltând

autonomia elevului predispunându-l totodat spre tipul-metoda de învare prin descoperire i princercetare. Din obiect al educaiei, elevul, devine subiect al aciunii educaionale, dintr-un rcceptor pasiv,

devine participant activ în instruire i educaie. Profesorul, din principal surs de informaie, devineîndrumtorul i organizatorul activitii de cunoatere a elevilor, ajutând în mai mare msur în planmetodic in însuirea tehnicilor muncii intelectuale, a metodelor de investigaie, a redescoperirii unor adevruri, creând condiii care s declaneze i s susin o motivaie superioar i de performan pentruînvare.

Metoda euristica este o metoda interogativ, care solicit efortul personal al elevilor în procesul deasimilare a cunotinelor, de clarificare i autoclarificare a problemelor i coninuturilor de învat.

Euristica nu se reduce în cadrul procesului de învmânt la conversaia euristic, ci reprezint un principiu cluzitor în întreaga metodologie didactic. Este o metod ce implic transferul cognitiv iinferena logic. Prin întrebrile puse i rspunsurile primite se creeaz relaia i interaciunea dintre

profesori i elevi, un anumit feed-back ce presupune ajustarea coninutului de învat i strategiadidactic. Prin informaiile prelucrate, elevii descoper noi adevruri, fiind stimulat în acest context

trebuina de cunoatere i de autodepire în plan cognitiv.Folosirea alternativ a diverselor tipuri de întrebri, dintr-o perspectiv euristic, asigur un grad

sporit de activare si participare a acestora, fiind prin excelent o metod interactiv ce presupunedezbatere si problematizare, precum i parcurgerea unei bibliografii minimale. Ea const în punerea

problemelor spre dezbatere; crearea cadrului optimal i a proteciei psihologice elevilor; dirijarea -moderarea discutiilor; motivarea participanilor prin eliminarea emotiilor - inhibitiilor, complexelor deinferioritate; concluzionarea celor discutate prin evaluarea performantelorobtinute; atingerea scopului sievidenierea limitelor stabilite, si care influenteaz negativ activitatea de invtare.

7 . Studiul de caz La fel ca i celelalte metode interactive, studiul de caz implic activ elevii în analiza i evaluarea

unei situaii. Motiveaz participanii în exprimarea unor opinii, valorific cunotinele predate, permitedeci transferul cognitiv.

8 . Dezbaterea unei problemeProblematizarea i conversaia euristic implic activ participanii în prezentarea ideilor i în

analiza informaiilor. Pe lâng faptul c valorific informaiile în combinare cu experiena grupului,aceast metod interactiv presupune identificarea i clarificarea unor probleme mai puin explicitate-nuanate i înelese la lectie. De asemenea, presupune un efort intelectual mai mare din partea cursanilor,întrucât dezbaterile se realizeaz pe marginea unei bibliografii minimale obligatoriu de a fi parcurse decatre elevi.

9 . Jocul de roluri Aceast metod este o combinaie între studiul de caz i demonstraie care presupune ca elevii s

joace câte un rol repartizat de cadrul didactic, rol ce anticipeaz viitorul rol status al absolventului,apelându-se la funciile socializrii anticipative.

Aceast metod prezint avantaje prin faptul c pregtete elevii pentru situaii reale de via i ledezvolt abilitile necesare consolidrii unor capaciti i competene. Totodat, asigur o profundmotivaie - interes pentru evidenierea capacitilor individuale, scoând individul din anonimat i inertie

participativ. Pe lâng implicarea participanilor, metoda jocului de roluri presupune competiie,depirea rutinei, solicitând mult elementele de ordin caracterial - personalitatea în general, fa decomponema cognitiv specific metodelor didactice tradiionale.

10. SimulrileMediul colar presupune cu necesitate aceast metod, atât în procesul instruirii propriu-zise, cât

i în cel al educaiei i învrii în general. Simularea asigur implicarea activ i responsabil a



32

participanilor si stimuleaz-motiveaz participanii în rezolvarea unor situaii create, valorificândcunotinele din domeniul pregtirii fiecrui elev.

11. Cooperarea i interactivitateaReunesc un set de strategii instrucionale ce angajeaz mici echipe de elevi pentru a promova

interaciunea colegial i colaborarea în abordarea unor subiecte de studiu. Învarea prin colaborare areloc atunci când elevii lucreaz împreun, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva o

problem, pentru a explora o tem nou sau pentru a crea idei noi, deci pentru a atinge un obiectiv comun.Învarea în condiii de cooperare ofer o gam variat de modaliti de interaciune.

Metode de învare prin cooperare i interactivitate:STAD - Student Team Achievement Divisions (metoda învrii în grupuri mici). Are trei etape: prezentarea: profesorul pred o lecie; munca în grup: elevii organizai în grupuri de 3 - 4 membri discut pe marginea materialului

predat, îi pun întrebri unii altora, compar rspunsurile, discut pân sunt convini c stpânesc cu toiimaterialul respectiv;

evaluarea: profesorul le adreseaz apoi întrebri pentru a testa însuirea cunotinelor, iar scorulgrupului se obine prin aprecierea progresului fiecrui membru în raport cu performanele sale anterioare.Intregul ciclu al activitii se întinde pe parcursul a 3 - 5 lecii;

TGT - Teams/Games/Tournaments (metoda turneului între echipe):Promoveaz proceduri similare celor din STAD, cu deosebirea esenial c la sfâritul ciclului de

învare se desfoar un turneu întrc echipe, elevii concurând cu colegii lor, aflai la acelai nivel de

competen. Se iau ca reper performanele anterioare, astfel c fiecare elev are posibilitatea de a puncta pentru grupul din care face parte.

Gândii/Lucrai în perechi/Comunicai profesorul pune o întrebare sau ridic o problem; fiecare elev se gândete la întrebare/problem; elevii formeaz perechi, îi comunic unul altuia rspunsurile i dezbat problema; perechile se altur altor perechi, i discut în patru ideile pe care le au.Jigsaw - metoda mozaicului profesorul stabileste o tema de studiu pe care o imparte in subteme; clasa de elevi se imparte în grupuri eterogene de 3 - 5 elevi; fiecare subtem revine spre aprofundare unui membru al fiecrui grup; cei ce se ocup de aceeai subtem se întâlnesc în grupul de Äexperi" pentru a dezbate subiectul

respectiv i pentru a stabili modalitile de a transmite informaiile celorlali membri ai grupului lor iniial;

Äexperii" se întorc în grupul din care au plecat i predau subtema respectiv celorlali colegi, larândul lor asimilând cunotinele pe care le transmit colegii lor - Äexperi" în alte subteme;

în final, fiecare membru al grupului este examinat din întregul material.Controversa academic profesorul lanseaz spre discuie o problem în legtur cu care se pot exprima cel puin dou

puncte de vedere diferite; elevii sunt împrii în grupe de câte patru; în cadrul grupelor, fiecare pereche primete o poziie pe care trebuie s o apere cu o list de

argumente;

perechile se despart temporar i formeaz perechi noi cu colegii care susin acelai punct devedere, exprimându-i argumentele de pe lista fcut în perechea iniial; elevii se reîntorc la partenerii iniiali i îi formuleaz poziia pe baza listei îmbogite de

argumente; fiecare pereche îi prezint poziia celeilalte perechi din cadrul grupului iniial, care ascult i ia

notie; cele dou perechi încep o dezbatere pe baza argumentelor; în final elevii formuleaz poziia în legtur cu care s-a ajuns la un consens, susinut de cele

mai bune argumente.Linia valorilor



33

profesorul lanseaz spre discuie o problem controversat în raport cu care elevii pot lua poziie pro, contra sau neutra;

elevii încearc s se alinieze pe o ax imaginar, care s reflecte poziia lor fa de problemarespectiv; pentru a face acest lucru ei trebuie s discute cu ceilali colegi din linie rspunsul la problem;

elevii pot s-i schimbe poziia pe ax dac sunt convini de argumentele celorlali colegi; în final se dezbat prerile divergente.

CAPITOLUL 4Metode bazate pe TIC (tehnologii informatice si de comunicare)

Internetul reprezinta o interconectare de retele de dimensiuni mondiale, capabile sa multimpliceenorm capacitatea de stocare i prelucrare a informatiei, de comunicare a acesteia intre conectanii ei ; sau

poate fi definit ca Äo reea universal de calculatoare legate între ele printr-un protocol» comun decomunicaie. Protocolul» este un un ansamblu de reguli i tehnici care permite calculatoarelor de diferitetipuri, aflate în diferite zone sau ri, s comunice între ele mai eficient decât cu alte medii.

Altfel spus, Internetul Äeste o confederaie de mii de calculatoare care aparin unor diferitesectoare ale societii: educaie, afaceri, guvern, armat, mass-media etc.

Profitând de convertirea coninuturilor culturale din întreaga lume într-o form digital, Internetul

mijlocete accesul oricui, oriunde i oricând la aceste valori, devenind o reea social. Aceast reea decomunicare cu arie larg i de mare vitez, poate s lege astfel calculatoare de pe pupitrele elevilor la

biblioteci digitale de mare capacitate, oferind o larg deschidere spre cunoatere. Eficacitatea acestui tiporiginal de reea const nu numai în performanele proprii ale calculatoarelor, ci i în comunicarea care seinstituie între conectanii ei. O comunicare în esen multimedia (care îmbin textul cu imaginea igrafica, cu sunetul i cuvântul) i interactiv sau dialogat in acelasi timp.

Internetul (NET sau Cyberspace) s-a dezvoltat considerabil dup 1980 odat cu apariiacomputerului tradiional - PC - i deci a posibilitilor conectrii la reea a persoanelor particulare. Din

punct de vedere organizatoric, Internetul reprezint un ansamblu de mici reele intreinute de mii deorganizaii. Coordonarea general se realizeaz prin Internet Society.

În vederea obinerii i schimbului de informaii din diferite domenii, Internetul poate fi utilizat prin :

- sigla www (World Wide Web) ;- pagina Web;- e-mail (pota electronic)- Internet Relay Chat (IRC)- protoculul ftp si nu numai.Chatul este un sistem de comunicare în direct (prin textul scris) în grupuri lrgite. Odat conectat,

utilizatorul vede i poate participa la discuie pe ecran. Este un sistem similar cu comunicarea Äfa înfa". Întrebi, citeti rapid i scrii. Prin IRC se ofer posibiliti sporite de schimburi, de conversatiedirect (dialog) în timp real, între parteneri indiferent de poziia geografic (posibiliti sporite decomunicare sincron).

Internetul prezinta avantaje care îi confer un excepional potential de consiliere, pedagogic,

educational.Folosind Internetul, consilierul i clientul, au posibilitatea :- de a se documenta, de a obine informatii specifice, Äla zi" ;- de a explora o lume real, dar i una virtual. Din acest punct de vedere, Internetul deschide un

nou spaiu activitii, cel al virtualitii, adic un spaiu al simulrii care permite clientilor de a depilimitele impuse de realul imediat i de a merge în imaginar, în trecut sau în viitor. Internetul nu face decâts creasc aceste posibiliti, s multiplice ocaziile imaginare ale celor care îl intrebuineaz; s fac screasc posibilitile de manifestare a imaginaiei, a creativitii, a anticipaiilor rezolutive;

- de a-i inbogi vocabularul specific domeniului care intereseaz ;- de a-i exersa abiliti de comunicare (în limbi strine) ;- de a-i dezvolta strategii de procesare a informaiei.



34

Integrat într-un sistem educaional, Internetul ofer consilierului si clientilor acestuia o gam largde faciliti.

Dintre acestea amintim :

4.1 Cautarea informatiilor pe Internet

Serviciul Web functioneaza pe baza modelului client ± server: serverul este calculatorul pe care segasesc una sau mai multe site-uri web, iar clientul este calculatorul de pe care se emite cererea de

informatii. Pe server exista un program numit daemon, iar pe Pc-ul client un program numit browser .Structura unei adrese este redata prin URL-ul de mai jos, care cuprinde nume protocol/ numegazda si uneori identificator fisier.

http://www.google.comCautarea informatiilor pe internet se realizeaza cu ajutorul asa-numitelor ³motoare de cautare a

informatiei´. Acestea sunt de fapt niste site-uri mai speciale, care poseda functia de cautare. Foarte multe persoane fizice si juridice, organizatii, etc., au creat motoare de cautare a paginilor Web, care sunt inmarea lor parte gratuite. In afara "traditionalelor" motoare de cautare din Internet (ca de ex. AltaVista,Excite , Google, Yahoo , Start Net, etc.), in ultimii ani au aparut si utilitare de cautare romanesti (de ex.Acasa, Adrese Web, Bumerang , Home.ro, Index 2000, Prima Pagina, Start RO, etc.).

Motoarele de cautare, cauta resurse care contin cuvinte-cheie specificate de utilizator. Eleexamineaza continutul resursei, titlul sau adresa URL. Apoi returneaza rezultatele cautarii, sub forma unei

pagini Web, continand adresa URL, titlul si, ocazional, o scurta descriere a fiecarei resurse. Pentru afolosi un utilitar de cautare, se procedeaza astfel:

- se deschide pagina Web a motorului de cautare in cadrul browserului Web;- se scrie cuvintele-cheie cautate si se apasa tasta Enter. Motorul de cautare returneaza o pagina

Web continand primul grup de resurse Internet care corespund cerintelor specificate de utilizator.In cazul in care se observa o adresa URL promitatoare, se executa clic pe legatura sa, pentru a

deschide acea resursa in browserul Web.Exista doua tipuri de motoare de cautare a informatiei pe Internet. Primul se numeste index de

cautare. El incearca sa catalogheze continutul acesteia intr-o baza de date, urmand ca utilizatorul sa cautein aceasta baza de date. A doua categorie de utilitare este cea a directoarelor de cautare. Acestea acceptainregistrari de la utilizatori, organizandu-le intr-o structura ierarhica de categorii care se pot rasfoi.

Indexurile si directoarele de cautare din Internet ofera si alte servicii decat posibilitatea de a cautasite-uri Web. Ele furnizeaza facilitati de cautare a adreselor de posta electronica, a numerelor de telefon sia mesajelor din grupurile de discutii, etc.

Caracteristica de performanta a unui motor de cautare este viteza cu care acesta gasesteinformatia.

4.2 Elaborarea de pagini web

FrontPage este un editor de pagini web profesional pentru design-ul, codarea i dezvoltarea desiteuri web, pagini web cât i pentru aplicaii web care ofera acces nelimitat la puterea HTML (HypertextMarkup Language). Se poate folosi programul pentru a realiza si formata paginile web in HTML, lucrandintr-o maniera WYSIWYG ("what you see is what you get") astfel incat modificarile de formatare ale

paginii se fac instantaneu si apar in modul grafic.Cu tehnica avansata FrontPage, se pot obtine foarte usor pagini de web puternice si sofisticate.De exemplu se pot:y Aplica tag-uri HTML din meniu, fara a necesita editarea acestora in mod text;y Formata paragrafele, alinia textul cu o singura apasare a butoanelor din meniuri;y Insera direct imaginile sau filmele create sau clip-art-urile preferate;y Salva paginile direct pe Internet (folosind "Web Publishing Wizard") sau se pot salva local;y Adauga elemente speciale FrontPage: scrolling marquee, text boxes, active X, etc.Realizarea unei pagini web se doreste a fi extrem de usoara, echivalentul unei editari in Word.Un site web este o colecie de pagini, imagini, documente, fiiere multimedia i alte fiiere, toate

asociate unei pagini principale (home page). Site-urile web sunt stocate pe un server web sau pe



35

calculatorul local. Site-urile web bazate pe FrontPage conin i anumite fiiere i directoare care suportfuncionalitile specifice ale FrontPage i permit ca site-urile web s fie deschise, copiate, editate,

publicate i administrate din FrontPage.Planificarea cu grij i organizarea site-ului înc de la început poate salva o mulime de timp dup

începerea lucrului efectiv. Astfel, organizarea site-ului cuprinde nu numai amplasamentul fiierelor ci iexaminarea necesitilor site-ului, profilul de audien, scopurile site-ului. În plus, se pot lua înconsiderare i necesiti tehnice, precum accesul utilizatorilor, browser-ul utilizat, plug-in-urile irestriciile de download. Dup organizarea informaiilor i determinarea structurii se poate începe efectiv

activitatea de creare a site-ului. De asemenea, mai trebuie luate în considerare i urmtoarele elemente:- determinarea strategiei de utilizat cât i a problemelor de luat în considerare în planificarea site-ului;- utilizarea Navigation pentru a crea structura organizaional i de navigaie a site-ului. În Folder

List i Navigation se pot aduga, terge i redenumi fiiere i foldere, pe msura schimbrilor dininteriorul organizaiei;

- se poate începe cu crearea de pagini simple care mai apoi pot fi transformate în unele maicomplexe. Pagini noi, albe sau bazate pe un model deja existent se pot crea utilizând File -- > Page of Web.

În cazul în care se lucreaz într-o echip de dezvoltare de pagini web se poate lua în calculutilizarea SharePoint Team Service.

4.3 Utilizare email

Permite indivizilor s trimit mesaje unor persoane care au o adres e-mail i s primeascmesaje; s realizeze un schimb asincron de mesaje textuale, insoite de informaii multimedia (sunete,imagini, filme video, grafice etc). Utilizând acest sistem internaional de comunicaii rapid i simplu,indivizii scriu i citesc, desfoar o activitate interactiv într-o limb strin; de retinut faptul catransmiterea informatiei prin e-mail, nu se realizeaza in timp real, ca si in cazul serviciului IRC (InternetRelay Chat), existand o oarecare latenta (cateva minute ± cateva ore).

Cel mai frecvent folosit program de e-mail este Outlook sau Outlook Expres. De asemenea, se potfolosi anumite pagini web ale unor site-uri care ofera acces la e-mail (posta electronica), fapt conditionatde crearea unui cont personal de e-mail.

Fiecare persoan care particip la schimbul de mesaje prin pota electronic are o cutie potal pecalculatorul server al furnizorului de servicii, identificat printr-o adres unic, i care i se atribuie atuncicând se înscrie la un serviciu de pot electronic. Adresa este format din dou pri separate între ele

prin semnul @:<numele utilizatorului>@<numele domeniului>

Gestionarea mesajelor potale se face prin intermediul mai multor tipuri de cutii potale personale:Inbox (pentru mesajele primite), Outbox (pentru mesajele care urmeaz s fie expediate), Sent (pentrumesajele expediate), Deleted (pentru mesajele terse) etc.

Scrisoarea electronic este un mesaj format din antet, corp i semntur:Antetul (header) ± este o secven standard de informaii (destinatar, autor, subiect, transmisiei) cu

care începe mesajul potalCorpul (body) ± este mesajul propriu-zis, care poate fi editat cu ajutorul unui editor de text si apoi

inserat/copiat in mesajul electronic sau poate fi scris direct in editorul programului de e-mail. Deasemenea se poate folosi optiunea de file attachment, sau fisier atasat.

Semnatura ± este o secventa standard de informatii care se adauga la sfarsitul mesajului.4.4 Utilizare forumuri electronice de discutii

Un forum electronic de discuii este un instrument interactiv de comunicare online care permite participanilor s publice mesaje privind o varietate de subiecte pe care ceilali le pot citi i la care potrspunde oricând. Cele dou tipuri de forumuri de discuie pe internet mai frecvente sunt listele dedifuzare i grupurile de discuii. Listele de difuzare distribuie mesajele pentru list ctre toi membriilistei prin e-mail (unele dintre acestea sunt coordonate prin intermediul software-ului LISTSERV), învreme ce în grupurile de discuii mesajele sunt distribuite ierarhic în funcie de subiect i stocate peserverele centrale unde acestea pot fi accesate.



36

Ultimele sunt cunoscute i ca forumuri de discuii "înlnuite" (threaded). Aceasta înseamn cmesajele publicate sunt organizate prin intermediul unui software specific astfel încât s permitutilizatorilor o înelegere facil a ordinii ("thread") discuiei i s îi formeze o idee cu privire la coninut

prin citirea "rândurilor subiectului". Astfel, utilizatorii pot alege cu uurin subiectul de discuie la carear dori s adauge un comentariu sau - în cazul în care subiectul care îi intereseaz nu exist înc - screeze un nou subiect i s pun o întrebare.

Forumurile de discuii contribuie adesea la crearea unui sim al comunitii, putand deveni adeseagrupuri de sprijin virtuale atat in cadrul consilieriicat si in alte domenii. Dac un forum de discuii este

"moderat", aceasta înseamn c unul sau mai muli experi calificai au sarcina de a încuraja i de afacilita discuia, prin tergerea comentariilor inadecvate etc. În forumurile care nu sunt moderate,organizarea firului discuiei st la latitudinea utilizatorilor. Unele forumuri de discuii necesitînregistrare, altele nu. Multe forumuri permit cititorilor publicarea de subiecte noi i editarea sau tergereamesajelor acestora, în vreme ce în alte forumuri acest lucru nu este posibil. Forumurile pot fi create cuuurin, îns aceste necesit o bun administrare i un nivel constant de participare pentru a reui.

4.5 Realizarea unei prezentari Power Point

POWER POINT este o aplicaie ce permite crearea de pagini electronice unite în cadrul unuisingur fiier de forma nume.ppt ce poate s conin :

- pagini (SLIDE-uri) de prezentare;

- efectuarea, pe paginile de prezentare, de adnotri invizibile pentru public;- modificarea paginilor unei prezentri existente;- adugarea de pagini noi sau introducerea de texte, imagini CLIPART, diagrame EXCEL, tabele

WORD sau alte obiecte;- inserarea de imagini artistice, utilizând o gam larg de instrumente de desenare din POWER

POINT;- efecte sonore i animaie, efecte speciale (tranziii de la o pagin la alta, texte ce apar din toate

direcile, etc.).Programul POWER POINT ofer trei metode de prezentare:- prezentarea compus din pagini electronice;- utilizarea foliilor de retroproiector;- utilizarea de diapozitive.Exist trei modaliti de realizare a unei prezentri: Utilizarea instrumentului AUTOCONTENT WIZARD Lucrul în modul de afiare OUTLINE Lucrul în modul de afiare SLIDEPentru a lansa programul AUTOCONTENT WIZARD se alege NEW OFFICE DOCUMENT din

meniul START sau START A NEW DOCUMENT din bara de scurtturi OFFICE. Se alege paginaPRESENTATIONS din casta de dialog NEW. Lansarea instrumentului se face prin dublu clic peAUTOCONTENT WIZARD care deschide urmtoarele ecrane:

Ecranul 1 ureaz bun venit, se efectueaz clic pe NEXT.Ecranul 2 cere informaii de identificare pentru prima pagin (numele autorului, subiectul

prezentrii), se efectueaz clic pe NEXT.

Ecranul 3 cere selectarea tipului prezentrii; sunt ase opiuni încorporate i un buton OTHER (altele); se contureaz aspectul prezentrii - culori, fundaluri, fonturi.Ecranul 4 cere precizarea stilului utilizat pentru prezentare i a duratei prezentriiEcranul 5 permite selectarea tipului de prezentare: folii alb-negru, folii color, prezentri pe ecran

sau diapozitive, tiprirea de pliante destinate publicului.În ecranul 6 se efectueaz clic pe FINISH i pe ecran va aprea prezentarea proiectat.Pentru a trece de la o pagin la alta se utilizeaz NEXT SLIDE (pagina urmtoare) i PREVIOUS

SLIDE (pagina precedent).Se pot lega sau încapsula diagrame Excel sau tabele realizate în Word.Vizualizarea paginilor se poate face în patru moduri:- Modul de afiare SLIDE (pagin) permite editarea, adugarea tergerea paginilor i vizualizarea



37

imediat a efectului acestor modificri;- Modul de afiare OUTLINE (ansamblu) permite concentrarea ateniei asupra coninutului

prezentrii, fcând abstracie de obiectele grafice;- Modul de afiare SLIDE SORTER (sortarea paginilor) permite vizualizarea la un moment dat a

tuturor paginilor unei prezentri, în scopul alegerii paginilor ce vor constitui în final prezentarea;- Modul de afiare NOTES PAGES ( pagini cu note) permite efectuarea unor adnotri pe paginile

prezentrii sau elaborarea unor pliante destinate auditoriului, coninând informaii mai detaliate decât celeafiate într-o pagin.

Aplicaia ³POWER POINT´ permite crearea de prezentri coninând informaii de sintez, subform de text, diagrame, picturi, grafice referitoare la tem. Prezentarea este un fiier compus din SLIDE-uri (pagini) succesive.

Pentru construirea slide-urilor se poate alege o schem cu ajutorul instrumentului AUTOLAYOUTS.

Se alege o machet din variantele propuse prin selectarea din bar-meniul superior a opiuniiINSERT i apoi NEW SLIDE. Exis o varietate de machete: unele cu casete text plasate în diferite

poziii, altele cu locuri definite pentru grafic sau alte obiecte. Programul permite optimizarea ulterioar a poziiilor acestora în funcie de dorina designer-ului.

Dup crearea SLIDE-urilor, formate din mai multe pagini, exist posibilitatea definirii succesiunii,a duratei de afiare a unei imagini, a ordinii etc.

Lansarea in executie a POWER POINT deschide o caset de dialog ce conine urmtoarele

opiuni:- Auto Content Wizard: un Wizard (magician) este un program ce asist crearea prezentrii,

ajutându-v la organizarea prezentrii conform unor scheme propuse, consacrate;- Pick a Look Wizard: determin aspectul prezentrii;- Template: ajut la alegerea decorului, TEMPLATE -ul dorit;- Blank Presentation: începe prin a deschide o foaie (SLIDE) alb cu toate valorile de schem

color, fonturi i alte elemente de design implicite, ce vor fi eventual redefinite ulterior.- Open an Existing Presentation: deschide o prezentare salvat deja, sub forma nume.PPT, pentru

modificri.

4.6 Realizarea unei foi de calcul tabelar

Principalul program de calcul tabelar este Microsoft EXCEL. Acesta tine evidenta mai multor date(numerice, de tip text, calendaristice etc.) si realizeaza diverse operatii cu acestea.

Documentele Excel se numesc Workbooks (registre de lucru) care contin foi electronice de calcul(spreadsheet) precum si diagrame. Elementele unui registru vor fi denumite foi (sheet).

Fereastra de tip document, are un nume, automat Book1, înscris în prima linie, deasupra linieicare numeroteaza coloanele.

O celula poate contine: valori numerice, texte, formule. În interiorul acestei ferestre cursorul estereprezentat printr-o cruciulita. O foaie este organizata in linii (1,2,3«) si coloane (A,B,C«)

Deplasarea în cadrul foii de calcul se poate face sus/jos sau stânga/dreapta utilizândcursorul din bara de defilare verticala din dreapta ecranului, respectiv orizontala din partea de jos aecranului, prinzându-l cu mouse-ul si tragând de el, cu sagetile , cu Tab, cu Shift si Tab simultan, cu

Enter. Activarea unei celule: se face clic pe celula respectiva.Selectarea mai multor celule se poate face:- folosind mouse-ul: - celule adiacente - se alege o celula dintr-un colt a zonei si se tine butonul

stâng apasat pâna se ajunge în coltul diagonal opus si se elibereaza butonul mouse-ului; - celuleneadiacente - prima zona se selecteaza ca mai sus, iar pentru celelalte se apasa tasta Ctrl, se muta cursorulîn coltul din stânga sus al urmatoarei zone si se deplaseaza cursorul tinând apâsat butonul stâng pâna seajunge în coltul diagonal opus al zonei, apoi se elibereaza butonul si daca mai sunt alte zone se

procedeaza la fel, daca nu, se elibereaza tasta Ctrl.Selectarea întregii foi electronice: se plaseaza cursorul pe coltul din stânga sus a ferestrei

document, apoi se face clic pe butonul stâng al mouse-ului.



38

Selectarea unei linii sau coloane: se plaseaza cursorul la începutul liniei/coloanei, acesta setransforma în sageata în directia liniei/coloanei de selectat si se face clic pe butonul stâng al mouse-ului.

- folosind tastatura : - celule adiacente - se plaseaza cursorul în coltul din stânga sus al zonei si setine apasata tasta Shift si se deplaseaza cu ajutorul tastelor sageti dreapta si jos pâna în coltul dreapta josal zonei de selectat. Se elibereaza tasta Shift; - celule neadiacente - se selecteaza prima zona ca mai susapoi se apasa tasta F8 (nu se elibereaza tasta Shift) ; se elibereaza tasta Shift, se plaseaza cursorul laînceputul celei de-a doua zone si se apasa tasta Shift si se deplaseaza pâna în coltul din dreapta jos alacestei zone si se elibereaza tasta Shift.

Selectarea unei linii: se plaseaza cursorul la începutul liniei si se apasa tasta Shift si bara de spatiu.Selectarea întregii foi de calcul se realizeaza cu Ctrl + Shift + bara de spatiu apasate simultan.Introducerea datelor se realizeaza astfel:Pozitionarea pe celula în care se doreste sa se introduca date. Textul tastat apare în celula în care

s-a facut pozitionarea, în bara cu formule fx (deasupra liniei cu numele coloanelor) si va fi memoratdupa apasarea tastei Enter, Tab sau a unei sageti directionale sau prin mutarea indicatorului mouse-uluiîntr-un alt loc;

Pentru a anula întregul text introdus, înainte de memorare se apasa Esc, iar dupa memorare seapasa tasta Del.

Pentru a corecta un text memorat, se pozitioneaza cursorul pe celula respectiva, apoi în zona deeditare fx se pozitioneaza indicatorul mouse-ului pe pozitia unde trebuie facuta corectia.

Pentru vizualizarea formulei continuta de o celula se face dublu clic pe celula respectiva (formula

poate fi vazuta în zona de editare a formulelor fx si dupa pozitionarea cu clic pe celula respectiva).Parasirea aplicatiei EXCEL se poate realiza:- cu salvarea foii curente: din sub-meniul File se alege Save As, se tasteaza specificatorul de fisier

(extensia nu este necesara, o pune automat sistemul si ea este XLS), apoi se apasa butonul OK. Dacadocumentul avea nume si se pastreaza, atunci se selecteaza File si de aici Save. Se selecteaza Close, apoiExit ambele din meniul vertical care apare selectând sub-meniul File.

- fara salvarea foii curente: din sub-meniul File, se selecteaza Close, apoi Exit.

4.7 Editare electronica de text

Editarea electronica de text se poate realiza cu ajutorul diferitelor procesoare de text. Dintre cele

mai des folosite amintim: Microsoft Word, Notepad, Wordpad etc.Procesorul de texte WORD este un program puternic de editare si prelucrare a textelor, care tindes devin un procesor de publicaii asigurând pe lâng operaiile clasice de prelucrare a textelor iorganizarea lor sub form de tipritur: brouri, ziar, carte.

Aplicaia WORD din suita Microsoft Office ofer urmtoarele faciliti: crearea i corectarea documentelor; lucrul cu mai multe documente; tiprirea documentelor; operaii cu blocuri de texte; operaii de cutare i înlocuire; formatarea documentului la nivel de caracter i paragraf i administrarea unor stiluri de

formatare predefinite sau definite de utilizator;

formatarea documentului la nivel de pagin (stabilirea marginilor i a modului de aranjare atextului în pagin, numerotarea paginilor, crearea antetelor i a subsolurilor de pagin, crearea notelor desubsol i de sfârit;

înscrierea tabelelor în document i administrarea lor (creare, modificare, formatare); crearea unor liste marcate sau numerotate; aranjarea textului în coloane; înserarea obiectelor în document (imagini, sunete, ecuaii, diagrame); administrarea corespondenei (scrisori i etichete potale).Meniurile procesorului de texte Word sunt:



39

F ile ± conine opiuni pentru lucrul cu fiiere document pe care le creeaz i le actualizeazWORD. Ele pot fi documente (.doc) sau abloane de documente (.dot) Meniul File conine în generalurmtoarele opiuni/comenzi:

New - deschide un fiier nou de date.Open - deschide un fiier de date care a fost creat anterior Save - salveaz modificrile fcute. Dup salvare, fiierul de date rmâne deschis i se poate

continua lucrul în el.Save As - salveaz noua versiune a fiierului de date sub un alt nume i cu extensia implicit

aplicaiei. Fiierul iniial rmâne neschimbat i va fi închis.Print - tiprete la imprimant fiierul de date. Dac nu este instalat nici o imprimant, opiuneanu este disponibil.

Print Setup - permite alegerea unei imprimante din lista de imprimante instalate i a opiunilor detiprire. Opiunile depind de tipul imprimantei.

Exit - inchide fiierul care era în lucru i termin ecuaia aplicaiei.

Edit ± conine opiuni pentru operaii de editare (de modificare a documentelor). Meniul Editconine urmtoarele opiuni/comenzi::

Undo - anuleaz ultima aciune de corectur în fiierul de date.Cut - sterge din fiier zona de date selectat i o copiaz în Clipboard.Copy - copiaz din fiier în Clipboard zona de date selectat

Paste - copiaz coninutul memoriei Clipboard în fiier în poziia cursorului sau în locul zoneiselectate.

V iew ± conine opiuni pentru a stabili modul de afiare în fereastra aplicaiei. I nsert ± conine opiuni pentru înserarea în documentul activ, în poziia cursorului, a diferitelor

entiti.F ormat ± conine opiuni pentru formatarea textelor i a obiectelor înserate în texte.Tools ± conine opiuni pentru întreinerea documentului.Table ± conine opiuni pentru administrarea tabelelor înserate într-un document.Windows ± conine opiuni pentru organizarea ferestrelor document ale aplicaiei.

CAPITOLUL 5METODE DE CERCETARE



40

5.1 Experimentul

Experimentul este provocarea unui fapt psihic, în conditii bine determinate cu scopul de averifica o ipoteza.

De la introducerea lui ca metoda si pâna în prezent, experimentul a cunoscut o evolutie continuaatât sub aspectul sferei de extensiune (la început, se aplica doar în studiul proceselor senzoriale simotricitatii, astazi se utilizeaza în cercetarea tuturor proceselor si functiilor psihice), cât si sub cel al

structurii interne si al suportului tehnic (initial aparatura folosita era simplista, preponderent mecanica,astazi este una ultrasofisticata, electronica si informatica).

Urmatoarea definitie, mai completa, a experimentului sintetizeaza si principalele salecaracteristici: ÄExperimentul este observarea si masurarea efectelor manipularii unei variabileindependente asupra variabilei dependente, într-o situatie în care actiunea altor factori (prezenti efectiv,dar straini studiului) este redusa la minimum³

Asadar experimentul este o observatie provocata, controlata, iar conceptele de baza pecare le implica sunt: variabile; situatie experimentala, manipulare experimentala.

Variabila semnifica orice fapt obiectiv sau subiectiv care poate fi modificat fie calitativ, fiecantitativ capatând grade diferite de intensitate. În experiment sunt doua tipuri de variabile:

± variabile independente ± la care variatia este influentata direct de experimentator, pentru a-iobserva consecintele;

± variabile dependente ± la care variatia este în functie de variabila independenta.Schema de baza a experimentului include urmatoarele secvente: variabila independenta care se

noteaza în general cu S ± stimul; variabila dependenta care este notata cu R ± Raspuns iar relatia dintreele apare: R = f(S).

Cea mai cunoscuta clasificare este cea care evidentiaza trei tipuri de experiment: natural, delaborator si psiho-pedagogic.

Experimentul natural se realizeaza în conditii naturale, firesti. Sarcina este si ea naturala, pentru ca subiectul îi desfasoara activitatea sa obinuita. Desfasurându-se în conditii obinuite, reactiilesubiectului nu vor fi influentate de ambianta ± acesta fiind principalul avantaj al experimentuluinatural. Dezavantajul consta în faptul ca acest tip de experiment este mai imprecis si nu avemcertitudinea ca nu intervin si alti factori care sa influenteze desfasurarea fenomenului.

Experimentul de laborator se realizeaza în conditii artificiale, deoarece presupune scoatereasubiectului din ambianta obinuita de viata si introducerea lui într-un laborator special amenajat în acestscop, cu aparatura adecvata, conditii si programe de desfasurare bine determinate etc.

Avantajul acestui tip de experiment consta în faptul ca este foarte precis si riguros prin dozarea sisuccesiunea precisa a sarcinilor, realizarea unui control maxim al situatiei experimentale, eliminareavariabilelor ascunse care ar putea influenta rezultatele.

Dezavantajele sunt legate de caracterul artificial al experimentului de laborator. Conditiile delaborator fiind total diferite de cele din viata reala, se pune problema identitatii comportamentuluisubiectilor în conditii de laborator si în conditiile concrete, naturale de viata. De asemenea forta unor variabile care intervin în laborator este cu totul alta decât cea din viata reala, subiectul putând sa o subsau supraaprecieze. Este posibil de asemenea ca uneori experimentatorul sa sugereze în mod involuntar ceanume ateapta de la subiect, deformându-i astfel reactiile, sau subiectii din dorinta de a se prezenta într-o

lumina favorabila sa reactioneze altfel decât în conditii obinuite.Experimentul psiho-pedagogic este o forma particulara a experimentului natural, utilizata încadrul procesului instructiv-educativ. El poate fi constatativ, urmarind consemnarea situatieiexistente la un moment dat si formativ, urmarind introducerea unor factori de progres în vedereaîmbunatatirii performantelor.

Pentru evitarea erorilor experimentale se impun a fi respectate câteva conditii. În primul rândtrebuie sa avem grija ca subiectii introdusi în experiment sa fie motivati corespunzator. Daca nuexista o motivatie adecvata, atunci vom masura doar aparente. O alta cerinta este asigurareareprezentativitatii esantionului de subiecti si stabilirea unor grupe experimentale echivalente. Siîn sfârit pentru ca atât experimentul natural cât si cel de laborator au avantaje, dar si dezavantaje este cel



41

mai bine ca acelai experiment sa se organizeze mai întâi în conditiile naturale obinuite alesubiectilor, iar apoi sa se repete în conditii de laborator.

Modaliti de clasificare a experimentelor:Funcie de scopul didactic urmrit în organizarea i realizarea activitii experimentale, se disting

urmtoarele categorii de experimente: E xperimentul cu caracter de cercetare/ de descoperire - presupune executarea de ctre elevi a

anumitor experiene de provocare a unui fenomen, proces, eveniment, în scopul observrii, studierii iinterpretrii caracteristicilor sale. În acest fel, elevii sunt familiarizai cu demersul specific investigaiei

tiinifice, care presupune, ca aciuni principale, urmtoarele: punerea problemei, formularea de ipoteze,elaborarea unui plan experimental, desfaurarea propriu-zis a experimentului, înregistrarea, consemnareai prelucrarea rezultatelor, formularea concluziilor i argumentarea lor.

E xperimentul demonstrativ const în ilustrarea unui fenomen, proces sau eveniment greu accesibilobservaiei directe, în scopul înelegerii noilor cunotine, al formrii unor convingeri tiinifice etc.Experirnentul demonstrativ se execut în faa colectivului de ctre profesor; subiectii observ aciunile pecare le implic realizarea experimentului demonstrativ, emit ipoteze in legtur fenomenul sau procesul

provocat i explic esena acestuia.Dup natura lui, experimentul demonstrativ poate fi calitativ (respectiv poate evidentia

procesualitatea i relaiile cauz-efect) sau cantitativ (respectiv poate evidenia legi, interrelaii întremrimi i poate implica determinarea anumitor mrimi, efectuare de calcule etc.).

Dup rezultatul lui, experimentul demonstrativ poate fi pozitiv (respectiv poate evidenia existena

unor proprieti, a unor interrelaii între mrimi etc.) sau negativ (respectiv poate evidenia absena unor proprieti, a unor interrelaii între mrimi etc. i poate viza corectarea sau infirmarea reprezentrilor greite ale indivizilor referitoar la fenomene, procese, evenimente).

E xperimentul destinat formarii deprinderilor practice/motrice ± consta in efectuarea constienta sirepetata de catre subiecti, a anumitor experiente, actiuni, operatii, in vederea formarii unor priceperi sideprinderi de activitate practica si pentru insusirea unor cunostinte referitoare la fenomenele, procesele sievenimentele provocate in experiment.

E xperimentul aplicativ- ii propune verificarea capacitii indivizilor de a aplica in practicachiziiile teoretice insuite; acestia ii imagineaz intreaga strategie experimental, o pun in aplicare,desprind concluziile i realizeaz generalizrile care se impun.

Dup criteriul organizatoric, distingem urmtoarele tipuri de experimente:- frontale - pe grupe - individuale- combinate Avantaje ale metodei experimentuluiExperimentul reprezint o metod de cercetare cu bogate valene formative, care contribuie la

formarea dezvoltarea unor priceperi i deprinderi psihomotorii i intelectuale i informative, in vedereadescoperirii de noi cunotine:

- reproduc procesele, fenomenele, evenimentele în procesualitatea lor;- se pot repeta de mai multe ori dac sunt întrunite condiiile necesare reproducerii proceselor,

fenomenelor, evenimentelor respective;- contribuie la realizarea unei consilieri active, euristice i creatoare

5.2 Metoda statistica

Activitatea statistic desfurat de consilier, cuprinde un numr mare de operaii care vizeazobinerea datelor i informaiei necesare cunoaterii ample a problemei vizate. Obinerea informaiei nu sereduce numai la înregistrarea datelor privind fenomenele i procesele care in de obiectul cunoaterii, cicuprinde i totalitatea operaiilor de sistematizare, prelucrare, analiz i interpretare a informaiilor.

T otalitatea operaiunilor, aciunilor de culegere (observare), sistematizare i prelucrare, analiza i interpretare a datelor se numete cercetare statistic (metoda statistica).

Acest proces de cunoatere poate fi schematic redat în modul urmtor:



42

Observarea statistic: - culegerea informaiilor statistice si intabelarea lor, adica recoltareametodica a informatiilor, a datelor numerice, referitoare la o persoana sau o colectivitate de subiecti.

Prelucrarea statistic:- sistematizarea datelor individuale;- calculul sistemului de indicator;- prezentarea datelor prin tabele, serii i grafice.

Analiza i interpretarea statistic: - compararea datelor;- elaborarea ipotezelor si verificarea lor;- formularea concluziilor asupra întregii cercetri;

- fundamentarea calculelor de prognozri.Prima etap de cercetare statistic o constituie observarea statistic ce rezid în înregistrareadatelor i informaiilor dup criterii unice privitoare la caracteristicile unitilor colectivitii supusecercetrii.

inînd seama de importana etapei obinerii informaiilor statistice în cadrul procesului decunoatere a fenomenelor, ca i de complexitatea problemelor ce urmeaz a fi rezolvate în aceast etap,efectuarea ei cu succes nu poate fi conceput fr un plan judicios întocmit, care trebuie s se refere la

scopul înregistrrii materialului faptic, la obiectul înregistrrii, la unitatea de înregistrare, la programul înregistrrii i la o serie de probleme organizatorice. Informaiile obinute în urma înregistrrii fiecreiuniti a colectivitii cercetate constituie materialul statistic iniial, materia prim a statisticii, pe bazacreia se înfptuiete cunoaterea tiinific.

Realizarea practic a observrii presupune rezolvarea corect a unor probleme cu caracter atît

metodologic cît i organizatoric, incluse în planul observrii statistice. Problemele programatico-metodice incluse în plan: stabilirea scopului i sarcinii observrii,

determinarea obiectului, unitilor observrii, totalitatea i msurile, elaborarea programului observrii, precum i alegerea tipului i modalitatea observrii.

Problemele de organizare cuprind stabilirea locului, timpului i termenelor observrii,determinarea cercului de persoane i organizaii, responsabile de efectuarea observrii; selectarea,instruirea i instructajul cadrelor; multiplicarea i expedierea formelor de dare de seam; stabilireatermenelor de prezentare a materialelor, precum i alte chestiuni practice, ce in de efectuarea observriistatistice.

Determinarea scopului i sarcinilor activitii de observare statistic constituie punctul iniial înorganizarea oricrei observri statistice. Scopul observrii trebuie formulat clar, precis i desfurat.Luând drept baz scopurile observrii statistice, sînt puse sarcinile concrete, care urmeaz a fi rezolvate încursul efecturii ei.

Cu privire la observarea statistica avem: observare statistic continu, în cursul creiaînregistrarea unitilor totalitii se efectueaz pe msura apariiei lor si discontinu, în timpul creiaînregistrarea unitilor totalitilor se face fie regulat, fie pe msura necesitii.

Dup sfera (volumul) de elemente cuprinse, observarea statistic poate fi compact (complet) inecomplet (incomplet). Aceasta din urm se subdivide în:

- selectiv;- de anchet;- cercetarea masivului de baz;- monografic.Observarea compact (total) reprezint o reflectare exhaustiv, înregistrarea de sut la sut (fr

excepie) a tuturor unitilor, care sînt reflectate în coninutul totalitii examinatePentru economia de timp adesea are loc aa-zisa cercetare selectiv, a crei esen const în faptul,c este supus înregistrrii numai o parte (selecie), a totalitii care ne intereseaz (de exemplu, 20%dintre elevi), iar rezultatele obinute servesc drept caracterizare a totalitii în întregime.

E videna statistic reprezint observarea statistic total a fenomenului studiat, a persoanelor implicate, precum i a rezultatelor obtinute, bazat pe completarea stric a anumitor documente, întocmitedup un program elaborat din timp sub form de fi.



43

5.3 Chestionarul si interviul ± ca tehnici de cercetare stiintifica

Ca metoda de cercetare psihologica, ancheta presupune recoltarea sistematica a unor informatii despre viata psihica a unui individ sau grup social si interpretarea acestora în vedereadesprinderii semnificatiei lor psihocomportamentale.

În principal exista doua forme ale acestei metode, care se folosesc în cercetarea psihologica:ancheta pe baza de chestionar si ancheta pe baza de interviu.

Ancheta pe baza de chestionar consta în folosirea chestionarului ca instrument de lucru si urmeaza

în derularea sa mai multe etape: ± etapa prealabila sau preancheta care presupune: stabilirea obiectului anchetei;documentarea; formularea ipotezei; determinarea universului (populatia) anchetei; esantionarea.

± etapa I ± consta în alegerea tehnicilor si redactarea chestionarului. Se impune în prima fazaaplicarea unui pretest pentru a vedea daca a fost bine conceput chestionarul, dupa care se poateredacta definitiv chestionarul. Tot în aceasta etapa se vor stabili si modalitatile de administrareale chestionarului fie prin auto-administrare, fie prin intermediul personalului specializat.

± etapa a II-a ± este rezervata desfasurarii propriu-zise a cercetarii. ± etapa a III-a ± prelucrarea datelor obtinute. ± etapa a IV-a ± analiza si interpretarea datelor precum si redactarea si comunicarea raportului

final de ancheta.Cele mai dificile si, totodata, cele mai importante momente ale anchetei pe baza de

chestionar sunt alegerea esantionului, care trebuie neaparat sa fie reprezentativ ± adica sa reproduca lascara mica toate caracteristicile populatiei care urmeaza a fi investigata ± si redactarea întrebarilor,a chestionarului.

Chestionarul este definit ca fiind: o succesiune logica si psihologica de întrebari scrise sauimagini grafice cu functie de stimuli, în raport cu ipotezele cercetarii, care prin administrarea de catreoperatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea celui anchetat un comportamentverbal sau nonverbal, ce urmeaza a fi înregistrat în scris.

Chestionarul necesita o deosebita atentie atât fata de continutul întrebarilor, cât si fata de tipul,forma si ordinea lor. În formularea întrebarilor trebuie evitate greselile care pot interveni: întrebari preagenerale, limbaj greoi, artificializat, cuvinte cu înteles dublu, întrebari tendentioase etc.

Ancheta pe baza de interviu consta în folosirea interviului ca relationare experimentator-subiect. Este vorba de un dialog între participanti, care se centreaza asupra temei de cercetare,fiecare participant pastrându-i locul de emitator sau de receptor.

Interviul poate fi conceput atât ca metoda integrata altor metode mai mari, cât si ca metoda desine statatoare, cu legile si caracteristicile sale proprii.

Avantaje: ambele forme de ancheta, permit investigarea unui numar mare de subiecti într-un timprelativ scurt, recoltarea unui material extrem de bogat, precum si prelucrarea rapida, mai ales când existaraspunsuri precodificate la întrebari.

Dezavantaje: este posibila aparitia unor deformari subiective atât din parteaexperimentatorului, cât si a subiectilor mai ales ca aceasta metoda se bazeaza pe capacitatea deautocunoastere si autoanaliza.

Este de asemenea posibil ca subiectii, chiar bine intentionati sa furnizeze informatii iluzorii,neadecvate în raport cu fenomenul investigat.

5.4 Tehnicile de scalare

Tehnicile de scalare folosesc ca si instrument de lucru scalele; acestea pot fi clasificate astfel:Scalele nominale caracterizeaz variabilele ale cror modalitti nu au decât un scop descriptiv.

Este vorba pur i simplu despre denumirea datelor culese, i nu de atribuirea unei valori numerice.Modalittile considerate sunt deci simple categorii în cadrul crora nu exist nici o ierarhie. Exemplele descale nominale sunt numeroase : sexul (genul), categoriile socioeconomice, rspunsurile Äda-nu" la unchestionar, apartenenta la un grup etnic, judetul în care s-au nscut subiectii etc. Se disting scalele care aunumai dou modalitti - numite scale dihotomice - i cele care au mai mult de dou modalitti - scale

polihotomice.



44

Altfel spus, se folosete o scal nominal ori de câte ori grupm modalittile variabilei în cel putindou categorii, iar aceste categorii nu sunt ierarhizate. Toate modalittile identificate trebuie deciconsiderate echivalente.

În cazul scalelor nominale, culegerea datelor se face prin notarea efectivelor fiecrei modalitti avariabilei. Aceste efective se pot reprezenta fie sub form brut, fie sub form de procente, cu ajutorulunui plan cartezian.

Scalele ordinale permit ordonarea modalittilor de la cea mai mic la cea mai mare, de la cea maiscurt la cea mai lung, de la cea mai slab la cea mai puternic etc., fr îns a putea preciza exact

distanta dintre ele. De pild, se intelege c exist o diferent de intensitate între rspunsurile ÄNu îmi place deloc consilierea", ³Imi place puin consilierea " i ÄImi place enorm consilierea", dar diferentadintre aceste trei niveluri nu se poate explicita cantitativ (cel cruia îi place enorm consilierea poate spunec îi place de dou ori mai mult decât cel cruia îi place puin ? de trei ori ? de zece ori ?). Observmtotui c ordinea implic o relatie de tranzitivitate între modalitti : dac clasa X este superioar clasei Y,care la rândul ei este superioar clasei Z, atunci clasa X este superioar clasei Z. Iat câteva exemple descale ordinale : grupele de vârst, gradele în armat, rspunsurile de tip Ädeloc/puin/foarte/totalmente"dintr-un chestionar, clasamentele colare etc.

Se disting dou tipuri de scale ordinale : cele în care modalittile sunt ordonate i cele în caremodalittile formeaz un clasament. In ultimul caz, modalittile nu sunt ordonate independent unele fade altele - dimpotriv, ordinea lor este determinat de raportul dintre ele. De exemplu, rezultatele colarese pot prezenta în form ordonat (de pild, bine/ mediocru/insuficient) sau sub form de clasament

(primul, al doilea, al treilea etc.). Putem îns obtine i direct un clasament - de pild, cerând indivizilor sclaseze ei înii obiectele dup un anumit criteriu.

Colectarea datelor se face luând în considerare efectivele fiecrei modaliti. Efectivele cumulatese obin însumând succesiv efectivele brute ale fiecrei modaliti.

Scalele de intervale se bazeaz pe faptul c intervalele care separ dou modalitti succesive suntîntotdeauna egale între ele : diferenta dintre 1 i 2 este strict egal cu cea dintre 5 i 6, iar diferenta dintre3 i 7 este de dou ori mai mare decât cea dintre 12 i 14. În acest caz, toate operatiile aritmetice pot fiaplicate. Iat câteva exemple de scale de intervale : inltimea, greutatea, notele, pretul, viteza, distanta,timpul etc.

Se disting îns variabilele discontinue i variabilele continue. O variabil se numete discontinucând numerele care corespund modalittilor ei sunt întregi. De exemplu, chestionarele cu rspunsuri laalegere se exprim adeseori în aceast scal, întrucât notele obtinute sunt constituite în modul Ätotul saunimic" (rspuns corect / rspuns greit). Se pot obtine deci numai note intregi: nu exist o treime derspuns corect sau un sfert de rspuns greit ! Alti parametri, de pild pulsatiile inimii, se exprim tot înform discontinu. Este imposibil de notat un sfert de pulsatie.

Când numerele care caracterizeaz scala sunt reale, variabila se numete continu: între douvalori ale scalei exist întotdeauna loc pentru o valoare oarecare. De exemplu, între 1 i 2 este posibil sobtinem 1,2 sau 1,52 sau 1,236 etc. Este cazul variabilelor timp, distant sau vitez.

Scalele de raportAcest tip de scal este foarte puin folosit în tiinele umane. Este vorba, de fapt, despre un caz

particular al scalei de intervale i se distinge numai prin folosirea valorii nule (0), care indic absenatotal a fenomenului msurat. Se inelege c în tiinele umane starea de total absen a fenomenului estegreu de admis. De exemplu, dac pentru o persoan se obine 0 la un test de raionament, ar fi absurd s

spunem despre persoana respectiv c este iraional. La fel, atunci când cerem unor indivizi s descrie unobiect cu ajutorul unei liste predefinite de cuvinte, absena seleciei (0) nu înseamn c obiectul nu poatefi descris, ci mai degrab c persoana nu a dorit s o fac sau c, din punctul de vedere al individului, listanu prezint cuvintele potrivite. De aceea, chiar când valoarea 0 exist (msurtori de timp, distan...), îndomeniul tiinelor umane se prefer s se rmân la nivelul interpretrii scalelor de intervale.

5.5 Studiul documentelor sociale

Etimologic cuvantul ³document´ provine din latinescul documentum (docere = a indica.) Documentul sociologic are o natura dubla, data fiind pozitia lui intermediara intre faptul studiat si

cercetator. Continutul sau exista independent de observatia care il constituie in marturie, dar el nu accede



45

la statutul de document, decat in masura in care cercetatorul este capabil sa-l utilizeze ca indiciu, adicasa-l faca inteligibil si semnificativ.

Documente cifrice publice oficiale.Colectivitile i activitile umane, societatea în ansamblul ei, pot fi caracterizate sub raport

cantitativ prin expresii numerice, cifrice. Recensmintele populaiei, ale locuinelor i animalelor,statistica strii civile, vechile catagrafii i urbarii, actele administrative, drile de seam statistice, balanacheltuielilor i încasrilor etc. sunt tot atâtea documente cifrice oficiale, cu caracter public. Ele sunt,

pentru unele teme, indispensabile în cercetarea vieii sociale.

Recensmântul populaieiAceast form de observare statistic urmrete inregistrarea populaiei la un moment datîmpreun cu o serie de caracteristici demografice i socioeconomice: domiciliul, vârsta, sexul, stareacivil, cetenia, nivelul de instruire, locul de munc, categoria social, ocupaia etc., organizat învederea determinrii numrului, structurii i repartizrii teritoriale a populaiei. Spre deosebire de altemodaliti de determinare a populaiei (anchete, registre permanente ale populaiei etc.), recensmintelemoderne ale populaiei au o serie de caracteristici distincte, din care decurg atât valoarea, cât i limitelelor: sunt iniiate de autoritatea administrativ suprem în stat; se refer la întreg teritoriul asupra cruia seexercit suveranitatea statului respectiv (în cazul recensmântului general) sau la anumite zone binedelimitate (recensmânt parial); se înregistreaz situaia la un moment determinat, acelai pentru toat

populaia cuprins în recensmânt (momentul critic al recensmântului ² ziua decretat, ora zero). Chiar dac înregistrarea dureaz mai multe zile, totdeauna se are în vedere situaia din momentul critic al

recensmântului, asigurându-se astfel condiia de simultaneitate a înregistrrii; înregistrarea populaiei seface în baza unei metodologii unice pentru întreg teritoriul cuprins în recensmânt.

Volumul informaiilor cerute într-un recensmânt depinde de necesitile de organizare iconducere ale societii în fiecare etap a evoluiei ei, de disponibilitile materiale si umane, ca i degradul de tehnicitate în efectuarea recensmântului de care dispune la un moment dat societatea.

Alte documente cifrice publice oficiale.Alturi de recensminte, statisticile economice, culturale, juridice etc. sunt indispensabile

cercetrii sociologice.- Anuarul statistic al României,- Indicatorul statistic al satelor unitilor administrative din România- Buletinul demografic al României- Statistica invmântului din România- Buletinul muncii- Breviarul statistic al RomânieiDocumente cifrice publice neoficiale.În diferite cri, ziare sau reviste sunt publicate date statistice de interes sociologic. Publicarea

rezultatelor cercetrilor sociologice include numeroase tabele statistice. Ele pot fi reinterpretate,adâncindu-se sau formulându-se noi concluzii. De asemenea, în revistele i publicaiile internaionale segsesc informaii statistice utile.

Documente cifrice personale oficiale i neoficiale.Astfel de documente sunt mai rar utilizate în cercetri, dei, atunci când pot fi colecionate în

numr suficient, ele constituie o surs de informaii extrem de valoroas. Deciziile de încadrare, deciziilede trecere la alt categorie de salarizare - ca documente cifrice personale oficiale - pot reconstitui evoluia

real în cariera profesional a unei persoane sau a unei categorii socioprofesionale. De asemenea, listelede venituri i cheltuieli ale familiei - ca documente cifrice personale neoficiale - pot furniza informaiidintre cele mai semnificative referitoare la calitatea vieii i evoluia ei.

Este de la sine îneles c documentele cifrice personale oficiale i neoficiale trebuie corelate cucelelalte tiptui de documente i cu informaiile obinute prin intermediul altor metode i tehnici.

Documente scrise necifriceDocumentele scrise necifrice pot fi publice (interesând întreaga comunitate, pe toi membrii

societii) sau personale. Cele publice, la rândul lor, pot fi oficiale sau neoficiale. Pentru reconstituireavieii sociale din trecut, dar i pentru a obine date despre prezent, documentele publice oficiale necifricesunt de cea mai mare însemntate. Documentele istorice, poruncile domneti, actele vistieriei, rapoarteleconsulare sau registrele de vam servesc la reconstituirea trecutului. Dar nu numai documentele oficiale



46

publicate, ci i cele nepublicate, vor fi utilizate în cercetrile de teren, unde pot fi întâlnite valoroasearhive cu documente oficiale. Pentru vechile forme de via economic i statal din ara noastr, actele

breslelor, ca i actele judectoreti ofer o bogat informaie privind raporturile de proprietate,organizarea activitilor economice i de munc, dezvoltarea tehnic, aezrile oreneti i steti.a.m.d.

La nivel central, Constituia, legile, Monitorul Oficial al României, decretele prezideniale,declaraiile Parlamentului României, hotrârile guvernului sunt documente publice necesare înelegerii dectre cercettorul vieii sociale a macroproceselor i structurilor globale.

Documentele necifrice publice neoficiale constituie o surs bogat de informaii pentru toatesocietile alfabetizate.Ziarele i revistele, crtile beletristice i de tiin, afiele i reclamele comerciale, programele

pentru spectacole, inscpripiile de tot felul etc. alctuiesc un univers de simire i gândire specific fiecreiepoci i zone geografice.

În mod deosebit, lucrrile cu caracter monografic trebuie s rein atenia cercettorului de teren.De un mare ajutor în reconstituirea vieii sociale din trecutul nu prea îndeprtat, dar mai ales în

descifrarea realitii cotidiene se dovedete a fi presa scris, emisiunile de radio si televiziune, ca ifilmele documentare.

În presa scris (ziare, reviste, foi volante) se stocheaz un mare volum de informaii sociale, pecare cercettorul vieii sociale le poate interpreta obiectiv, chiar dac articolele sunt scrise de pe poziii de

partizanat politic.

Documentele necifrice personale (scrise), oficiale i neoficiale, conin informaii nu numai despreindivid, dar i despre colectivitate, despre forma de organizare a vieii sociale. Documentele necifrice

personale oficiale (certificat de natere, buletin de identitate, certificat de cstorie, actele de proprietate,adeverinele i dovezile eliberate de autoriti) servesc în primul rând pentru identificarea subiecilor anchetai. O serie de documente personale oficiale (acte de danie, testamente, inventare de gospodrii)sunt utilizate în analiza dinamicii structurilor sociale.

Sunt extrem de rare anchetele directe în care cercetatorul utilizeaz documentele personaleoficiale; mai frecvent sunt cercetate arhivele oficiale, unde se pstreaz duplicatele certificatelor denatere, de cstorie etc.

Documentele necifrice personale neoficiale (foi de zestre, spie de neam, însemnri zilnice,scrisori, jurnale intime, biografii etc.) sunt realizate pentru a fi utilizate de ctre înii autorii lor sau dectre persoane foarte apropiate acestora (prieteni, familie etc.).

În definirea documentelor personale se pune accentul pe faptul c ele reflect experiena de via aindividului, c sunt confideniale, un produs spontan al celui care le realizeaz. Este de reinutambivalena subiectiv-obiectiv, individual-social a documentelor personale. În aciunile individului, aacum sunt ele consemnate în documentele personale, se reflect subiectivitatea proprie, dar i factoriisociali, de natur obiectiv. Consilierii/psihologii urmresc factorii subiectivi relevai de documentele

personale.Documentele scrise la Äpersoana intâi" exprim mai bine subiectivitatea autorului lor, spre

deosebire de documentele scrise la Äpersoana a treia", elaborate cu ajutorul persoanei în cauz, dar nuspontan, ci dup un plan, la întocmirea cruia aceasta nu a luat parte.

Foile de zestre.Unele documente personale neoficiale au o real valoare pentru reconstituirea vieii sociale din

trecut. Astfel, se impune s amintim, în primul rând, foile de zestre, în care în trecut se specifica tot ceeace primeau ca dot tinerii cstorii (terenurile i inventarul agricol, piesele de îmbrcminte etc.).Încheierea foii de zestre care urmeaz tocmelii este de fapt un act legal ce trebuie studiat ca manifestare

juridic. Spre deosebire de actul de dot, conform dreptului civil, foaia de zestre, dei are valoare juridic,constituie totui un document personal neoficial (nu eman de la o autoritate). Fiind urmarea uneiinelegeri între familiile celor ce se cstoresc, foile de zestre au caracter neoficial, sunt documente

personale cu o mare valoare informativ i pentru cercettorul culturii materiale din trecutul rii noastre.Prin intermediul foilor de zestre dispunem de un fel de inventar al pieselor de îmbrcminte femeiascspecifice zonei respective, existând astfel posibilitatea de a stabili cu mai mult certitudine atât inventarul,cât i evoluia pieselor de îmbrcminte a populaiei într-o anumit zon, anumit perioad istoric.



47

Foile de zestre furnizeaz informaii preioase referitoare la obiceiurile juridice ale poporuluinostru, dând în acelai timp o imagine autentic asupra situaiei materiale a diferitelor categorii socialedin trecutul mai apropiat sau mai deprtat al rii. Coroborate cu alte documente oficiale sau neoficiale,foile de zestre ajut la reconstituirea vechilor structuri sociale.

Spiele de neam.Spiele de neam, ca documente personale neoficiale, redau sistemul de rudenie pe mai multe

generaii. În trecut, ranii obinuiau s-i fac spie de neam i s le transmit din generaie în generaie pentru ca s se calculeze mai uor cota parte ce revenea fiecruia în sistemul devlmiei familiale.

Jurnalele personale.Pentru trecutul apropiat i mai ales pentru prezent, însemnrile zilnice, scrisorile i alte documente personale ofer informaii despre indivizii umani în contextul social al existenei lor. Însemnrileocazionale sau zilnice, jurnalele intime, scrisorile primite sau expediate, ca i autobiografiile spontane(neprovocate) întregesc imaginea asupra vieii sociale, relevând modul în care societatea este evaluat dectre indivizii umani aparinând unor structuri sociale determinate. Dac astfel de documente personale

provin de la personaliti proeminente ale vieii politice, culturale, tiinifice, valoarea le este sporit,firete, nu în primul rând prin gradul lor de obiectivitate, ci prin experiena de via mai vast a autorilor,

prin capacitatea acestora de a fi fost participani activi la evoluia fenomenelor sociale reflectate îndocumente.

Acordând cea mai mare atenie documentelor personale ale unor mari personaliti,consilierul/cercetatorul nu face abstracie de însemnrile i mrturiile unor oameni abia tiutori de carte,

care i-au consemnat gândurile dintr-o nevoie interioar, fr intenia de a le face publice vreodat.Ca i însemnrile zilnice, jurnalele intime dezvluie tririle psihice sub influena factorilor sociali

obiectivi. În anumite epoci i la anumite vârste asistm la proliferarea documentelor personale de tipul jurnalelor, a oracolelor i scrisorilor confideniale. Se pare c adolescena, cu nevoia sa specific deautoanaliz, ofer posibiliti mai generoase de valorificare a documentelor personale în scopulcunoaterii schimbrilor de mentalitate. W. Allport recomanda utilizarea jurnalelor intime în studiul

personalitii. El considera c pe baza jurnalelor intime, din care aflm trecutul unei persoane, se pot face prognoze mai autentice decât pe baza Älegilor" generale referitoare la persoanele din acelai mediu social.Cu toate acestea, studiile bazate în principal pe informaiile din jurnalele intime sunt extrem de rare.Explicaia, desigur, o gsim în dificultatea de a coleciona jumale intime într-un numr suficient pentru a

permite unele generalizri. Spre deosebire de biografiile sociale, scrierea unor jurnale intime la indicaiacercettorilor este practic imposibil. Biografii sociale provocate exist, jurnale intime i scrisori

provocate nu. Iat de ce, comparativ cu alte documente personale, biografiile sociale au fost mai frecventutilizate în cercetarea social. Nu criterii de coninut, ci considerente tehnice au condus la situaia

prezent, când în întrega sociologie abia dac pot fi semnalate lucrri semnificative bazate exclusiv pestudiul documentelor personale de tipul jurnalelor intime sau al scrisorilor.

Scrisorile.In literatura de specialitate se menioneaz ca exemplar utilizarea conjugat a autobiografiilor, a

scrisorilor i însemnrilor intime. Toate scrisorile pot fi considerate ca variaii ale unui tip fundamental, acror form rezult din funcia lor i rmâne totdeauna esenial aceeai, chiar dac în cele din urmdegenereaz.

ÄScrisorile ceremoniale" (bowing letter) au ca principala funcie aceea de manifestare asolidaritii familiei în condiiile în care unul dintre membri este temporar separat de ea. Descompunerea

vechii forme a unitii familiale sub influena condiiilor concrete de via (integrarea celor separai defamilie în noi grupuri profesionale, teritoriale, naionale etc.), atitudinea fa de cstorie, armoniafamiliei naturale - toate acestea sunt ilustrate prin scrisori.

Biografiile socialeBiografiile sociale au atras atenia cercettorilor mai mult decât oricare alte documente personale

necifrice. În timp, s-a adunat o experien vast de utilizare a lor i s-au precizat cu mai mult claritatevaloarea i limitele acestui tip de documente.

Autobiografiile ofer descrieri selective ale faptelor i evenimentelor din viaa cotidian aautorilor lor. Orice autobiografie este o construcie logic, raional a faptelor considerate mai importante:viaa autorului autobiografiei este în mod obinuit prezentat ca un lan de fapte, evenimente i procesemai mult sau mai puin logic organizate. Fiind nu numai un produs individual (reflectare personal a



48

experienei de via), ci i o oglind a vieii sociale, artând ceea ce este acceptat de colectivitile umane,modele de gândire, simire i comportament recunoscute într-un moment dat al evoluiei societii,(auto)biografiile sociale inlesnesc atât cunoaterea particularului, cât i a generalului.

Sub forma biografiilor spontane sau a celor provocate de ctre cercettor (biografii vorbite), ca biograme pentru a desemna biografiile scrise la indemnul cercettorului sau curriculum vitae, metoda biografiei sociale este în prezent reconsiderat. Conform clasificrii propuse de W. Allport (biografiicomprehensive, tematice i redactate), au fost si sunt mai frecvent utilizate biografiile tematice(referitoare la o experien de via strict determinat) decât biografiile comprehensive (care urmresc

întreaga experien de via a individului). De asemenea, s-a practicat i se practic cu mai mult succesaa-numitele biografii redactate (edited), în care cercettorul intervine eliminând repetiiile, greelile deortografie, sporind claritatea relatrii, reducând discursul, dar pstrând nealterat coninutul.

5.6 Tehnici de analiza a continutului comunicarii

Dezvoltarea tehnicii analizei coninutului ofer în prezent un larg evantai de procedee, incepândcu analiza de frecven i terminând cu analiza computerizat a coninutului. Alegerea unui procedeu saua altuia impune moduri specifice de determinare a unitilor analizei coninutului. Alegerea procedeuluide analiz este în funcie de tema de cercetare i de materialul ce urmeaz a fi supus analizei.

Analiza frecvenelor reprezint procedeul clasic al analizei coninutului. Ea const îndeterminarea numrului de apariii ale unitilor de înregistrare în sistemul categoriilor de analiz. De

exemplu, se numr cuvintele afectogene care apar într-un discurs sau cuvintele dificile, se identificcitatele dintr-un text i se compar frecvena lor într-un alt text. Când unitatea de înregistrare este tema, sedetermin prezena unei anumite teme într-un material dat.

Analiza tendinei pornete de la analiza frecvenelor, urmrind s pun în eviden, în cadrulcomunicrii, orientarea (atitudinea) pozitiv, neutr sau negativ a emitorului fa de o persoan, o idee,un fapt social, un eveniment istoric, Ca i în cazul analizei frecvenelor, se începe prin identificareatemelor, fiecare tem fiind clasificat dup poziia pozitiv, neutr sau negativ exprimat. Într-unmaterial de propagand (o brour, un film etc.) nu întreg coninutul se refer la obiectivul propus:influenarea într-un anumit sens a publicului. Din coninutul total sunt reperate unitile coninutului înlegtur cu tema propagandei. Se calculeaz frecvena unitilor în legtur cu tema i se raporteaz lanumral lor total. Nu este acelai lucru dac într-un articol de pres, de exemplu, tema importanteiconsilierii tinerilor dependenti de droguri apare o singur dat sau de mai multe ori. Cu cât numrulunitilor în legtur cu respectiva tem va fi mai mare, cu atât eficiena propagandei va fi mai sporit.

Analiza evaluativ reprezint un procedeu al analizei coninutului propus de Charles Osgood. Seface distincie între obiectul atitudinii (0) i evaluarea obiectului (E). Ca obiect al atitudinii întâlnimdiferitele uniti sociale (familia, grupul, colectivtatea etc.) sau fenomenele i procesele sociale, iar caevaluare lum în considerare toate determinrile calitative ale unitilor sociale. Aplicarea procedeului deanaliz evaluativ impune transformarea aseriunilor din text în construcii sintactice echivalentesemantic, astfel încât s apar foarte clar obiectul atitudinii i evaluarea.

În mod concret, analiza evaluativ presupune:1) Identificarea tuturor aseriunilor din text referitoare la obiectul atitudinii. Pentru a preintâmpina

eventualele distorsiuni, obiectele atitudinii sunt înlocuite cu simboluri (literele mari ale alfabetului). Secodific prin acelai simbol fie elementele unei mulimi, fie mulimea ca unitate integratoare.

2) Identificarea expresiilor care conin determinri directe i a expresiilor care conin determinriindirecte. Toate expresiile care conin ca obiect al atitudinii unitatea social, fenomenul sau procesul cene intereseaz sunt transformate în expresii sintactice simple care pun în eviden subiectul, predicatul icomplementul.

3) Expresiile transformate sunt evaluate, acordându-se ponderi (între + 3 i - 3) predicatelor icomplementelor. Se analizeaz deci direcia i intensitatea atitudinilor, întocmindu-se apoi câte o foaie decodificare pentru fiecare obiect al atitudinii ce ne intereseaz.

Produsul dintre direcia i intensitatea atitudinii poate lua valori pozitive sau negative.Analiza contingenei permite evidenierea structurilor de asociere a termenilor dintr-un text.

Frecvena de apariie asociat a Äcuvintelor-cheie" în textul analizat (frecvena relativ) se compar cu probabilitatea teoretic de asociere a lor (valoarea de ateptare). Dac diferena este semnificativ, se



49

trage concluzia c asocierea termenilor nu este intâmpltoare, ea datorându-se fie unei particulariti destil, fie inteniei manifeste sau latente a autorului.

Analiza contingenei presupune:1) Identificarea unitilor de înregistrare.2) Stabilirea schemei de categorii.3) Se construiete apoi o matrice pentru analiza contingenei,4) Se calculeaz frecvena relativ (procentul) de apariie a fiecrui termen în totalul unitilor de5) Se calculeaz apoi valoarea probabil de asociere a termenilor,

6) Dup calcularea probabilitii de asociere doi câte doi a termenilor, se construiete un tabel decontingen.7) Valorile probabiliste de asociere a termenilor se compar cu frecvenele relative de asociere.Analiza contingenei constituie procedeul cel mai adecvat pentru studierea coninutului latent al

comunicrii. Aplicarea acestui procedeu poate fi combinat cu celelalte procedee de analiz (afrecvenelor, a tendinei, evaluativ), cu alte metode i tehnici de cercetare.

CAPITOLUL 6METODE DE MARKETING PERSONAL

6.1 Instrumente de marketing personal: scrisoarea de intentie, CV-ul european, portofoliul

Metodele incluse în aceasta categorie presupun pregatirea individului pentru contactul cu potentiali angajatori si dezvoltarea abilitatilor de prezentare a calitatilor personale, astfel încât sansele deangajare sa sporeasca. Este stiut faptul ca înainte de contactul direct, angajatorii solicita un CV si oscrisoare de intentie. Daca acestea au atras atentia si au convins, individul va fi chemat la unul sau maimulte interviuri directe cu persoane responsabile cu angajarea în cadrul firmei / persoane dindepartamentul de resurse umane sau chiar din conducerea companiei respective. Este de la sine întelesca pe lânga calitatile personale si profesionale, un individ trebuie sa stie sa se prezinte într-o luminaadecvata, aceste abilitati putând fi dezvoltate cu ajutorul consilierului carierei.

Scrisoarea de intentie

Acest document reprezinta un însotitor important al CV-ului, o ³carte de vizita´ prin careangajatorul îsi formeaza o prima impresie asupra solicitantului. Trebuie redactata într-un stil personal sisa degaje o atitudine pozitiva, astfel încât sa creeze o buna impresie asupra angajatorului. De asemenea,este necesar ca scrisoarea de intentie sa cuprinda o scurta prezentare a calificarilor / abilitatilor solicitantului, interesul pentru postul solicitat si compania respectiva, precum si modul specific în caresolicitantul poate contribui la dezvoltarea firmei.

Scrisoarea de intentie trebuie:- s reflecte interesul pentru firma la care se doreste angajarea- sa fie scurta (aproximativ o pagina A4) si clara;- sa fie tehnoredactata pe hârtie alba, fara greseli gramaticale;- sa denote o atitudine pozitiva si ambitioasa.Scrisoarea trebuie sa contina:

- precizari exacte asupra postului / domeniului solicitat;- punctele forte ale aplicantului si cele mai importante elemente ale CV-ului;- informatii clare despre modalitatea de contactare pentru interviu;- alte date pe care angajatorul le poate (eventual) solicita.



50

Model scrisoare de intentie:

Ioana PopescuStr. Frunzelor, nr. 5Cluj, 735460721 XXXXXX

D-l Ionescu Ion

Firma..........Str. Lalelelor nr.26Oradea, 35647Cluj, 12 feb. 2008

Stimate domnule I onescu,

Personalitatea mea comunicativa si sociabila, experienta in vanzari si studiile mele recentfinalizate sunt argumente solide pentru candidatura mea la o pozitie de broker de asigurari pentru [Firma].

Am absolvit recent Universitatea [...] si am obtinut o diploma in [domeniul]. Pe durata ultimilor ani de studii am fost presedintele/vicepresedintele/membrul asociatiei studentesti [...] si am publicatlucrari de specialitate in [revista].

Desi abia am absolvit facultatea, nu sunt un proaspat absolvent tipic. In anul trei am obtinut o bursa Socrates/ Leonardo la Universitatea [...] din [...]. In perioada studentiei am avut propriile mele sursede venit, prin intermediul mai multor joburi: am facut reclame la radio si sampling, am vandutabonamente de ziare. Toate acestea m-au ajutat sa-mi completez pregatirea formala oferita deuniversitate.

Consider ca am maturitatea, abilitatile si calitatile necesare pentru a incepe o cariera in brokerajulde asigurari si mi-ar place sa lucrez in orasul meu natal, Cluj, unde stiu ca aveti deschisa o filiala.

La sfarsitul lunii viitoare voi calatori in Bucuresti si mi-as dori foarte mult sa pot sa va intalnesc pentru a discuta despre posibilitatea de a ocupa o pozitie in cadrul firmei dumneavoastra. In continuareaacestei scrisori va voi suna pentru a vedea daca putem stabili o intalnire.

Va multumesc pentru timpul si atentia dumneavoastra.

Cu stima,Ioana Popescu

Curriculum VitaeCea mai importanta provocare în redactarea unui CV o reprezinta încercarea de auto-prezentare, în

scris, într-o maniera sintetica si interesanta. Angajatorii nu au prea mult timp la dispozitie pentrucitirea unui CV, de aceea trebuie facuta o impresie puternica într-un timp scurt. Continutul, formatulsi modul de redactare al CV-ului pot constitui diferenta dintre selectia pentru interviu si respingereimediata a aplicatiei.

Exista mai multe modele de CV:Curriculum Vitae cronologic pune accent pe experienta profesionala. În redactarea acestuia

se începe cu prezentarea activitatilor profesionale recente si se continua, în ordine cronologica inversa, cutoate celelalte activitati realizate pâna la data întocmirii CV-ului. Acest format nu este în avantajulrecentilor absolventi pentru ca evidentiaza lipsa de experienta. De asemenea, acest tip de CV atrageatentia asupra perioadelor de inactivitate.

Curriculum Vitae functional are un format non-linear, prin care pot fi subliniate abilitatile sirealizarile. Este recomandat celor persoanelor care au deja calificarea ceruta de postul pentru care sedepune aplicatia. CV-ul functional scoate în evidenta realizarile, fara a tine seama de cronologia lor. Suntenumerate posturile detinute, dupa preferinta, punându-se accentul pe sarcinile îndeplinite si succeseleobtinute.



51

Curriculum Vitae biografic are un caracter personal, scopul sau fiind de a pune în valoaretrasaturile individuale, caracterul si mai putin performantele strict profesionale. Prin acest CV, candidatultrebuie sa demonstreze angajatorului ca aptitudinile sale sunt valoroase pentru institutie.

Curriculum Vitae combinat este un rezumat functional, însotit de o scurta istorie a activitatii profesionale, care începe cu enumerarea abilitatilor si realizarilor, urmate de istoria rutei profesionale.Un astfel de CV poate înlatura îndoiala angajatorului asupra realei experiente profesionale alesolicitantului.

Ce trebuie sa contina un C V? Nume si prenume; Adresa; Data nasterii; Mijloace de comunicare

(telefon, fax, e-mail); Nationalitatea (doar în situatia în care acest lucru nu rezulta de la sine sau este cerutde angajator); Starea civila (optional); Starea sanatatii (optional); Copii (optional); Obiectivul (precizarea postului de munca dorit); Studiile (anul absolvirii liceului / facultatii si, daca e avantajos, media generalade bacalaureat / licenta); Experienta profesionala (posturi si functii detinute, între ce perioade si la cefirme / institutii, cursuri de specializare / calificare); Realizari si premii; Abilitati si deprinderi (organizateîn functie de cerintele angajatorilor si importanta pentru postul solicitat); Asociatiile profesionale (dincare solicitantul face parte); Situatia stagiului militar (doar daca acest lucru este important pentru postulvizat); Alte date personale relevante pentru angajator; Hobby-uri; Recomandari (optional); Data sisemnatura.

Reguli generale care trebuiesc respectate in redactarea CV-ului: aspecte care in de form: redactarea se face pe o hârtie de bun calitate, de culoare alb,format A4, pe una sau dou pagini, cu un scris cite sau redactat pe computer, cu un aspect al

literelor uor de citit, cu margini de jur imprejurul textului, cu titluri / capitole scoase în eviden, cuspaii între paragrafe, cu pagini numerotate, cu textul scris pe o singur fa a colilor, CV-ul se trimitefiecrui angajator în Äoriginal" (i nu o fotocopie), CV-ul impreun cu scrisoarea de prezentare vor fiexpediate intr-un plic alb (plcut, de preferat, format DL - 11x22 cm).

Regula general este aceea de a nu oferi, inca din etapa de selectare, motive de respingere acandidaturii datorit unor erori minore. Este de presupus c i ceilali candidai indeplinesc condiiile

postului anunat de angajator; în consecin, trebuie s-i fie oferite acestuia argumente suplimentare pentru a fi selectat pentru interviu.

aspecte de coninut: organizarea logic, impecabil a coninutului CV-ului, coninutul acestuiava fi, scris i organizat inându-se cont de specificul firmei i interesul angajatorului, CV-ul trebuie scrisfr nici o greeal gramatical, îngrijit, cu punctuaia bine pus, cu fraze sau propoziii scurte, perfectinteligibile, care nu produc neinelegeri sau confuzii, coninutul CV-ului trebuie s se rezume la fapterelevante, realizri, reuite etc. prezentate într-un stil alert, concis, dinamic, utilizand cuvinte elocvente,de impact i cu valoare pozitiv ridicat, în redactarea CV-ului se vor utiliza cuvinte cu impact ridicat,verbe de aciune, unde este posibil, trebuie cuantificate capacitile, realizrile, aciunile (de exemplu:80% vorbire fluent în limba francez i englez etc.), într-un CV nu trebuie spus totul, ci doar ceea ceeste semnificativ i servete pentru ocuparea acelui loc de munc, nu trebuie atras atenia asupraeventualelor eecuri i circumstane negative; nu se vor meniona date fictive, trebuie prezentate studiilede cel mai înalt nivel de la inceputul listei i nu la sfâritul unui ir de coli de diferite profile i niveluri .

Pentru angajator sunt mai importante aptitudinile, implicarea, realizrile i motivarea pentrumunc, decât slujbele pe care solicitantul le-a avut i în ce perioade; dar faptul c a fost angajat pe unanumit post la o firm de prestigiu este un lucru avantajos pentru a fi amintit. CV-ul trebuie s-i ofereangajatorului o imagine complet i despre trsturile de personalitate ale

solicitantului, aptitudini, cunotine (generale i speciale), experien i dimensiunea atitudinal -motivaional.Un Curriculum Vitae trebuie s trezeasc interesul angajatorului pentru candidat, iar o scrisoare de

intentie motiveaz i justific acest interes ofertantului de locuri de munc. Scrisoarea de prezentare estecitit de angajator inaintea CV-ului. Ambele instrumente de prezentare vor fi adaptate la specificullocului de munc vizat, avându-se în vedere acele categorii de date i fapte care s-ar putea dovediinteresante i în beneficiul angajatorului. Dac selecia se face numai pe baza datelor din CV, nu trebuiefcut Äeconomie" în a oferi detalii cu privire la rezultatele obinute, competenele i aptitudinile pe carele are solicitantul. Acesta trebuie s se atepte c sunt mai muli candidai i c, sigur, unii sunt mai puincompetitivi decât el i câiva, îl pot depi, eventual, dar i c el îi poate depi dac va lua lucrurile înserios.



52

CV-ul reprezint primul Äcontact" cu potenialul angajator i în aceast Ärelaie" i etapsolicitantul unui post are controlul total; ulterior, la alctuirea listei de interviu, la interviul insui va aveaun control mai redus. De aceea trebuie s exploateze la maxim posibilitile unui CV pentru a-imaximiza ansele de obinere a slujbei.

M O D E L D E

C U R R I C U L U M V I T A E

E U R O P E A N

I NFORMAII PERSONALE

Nume [ N UME , prenume ] Adres [ Numrul, strada, cod potal, ora, ara ] Telefon

Fax

E-mail

Naionalitate

Data naterii [ Ziua, luna, anul ]

E XPERIENA PROFESIONAL

Perioada (de la ± pân la) [ Menionai pe rând fiecare experien profesional pertinent,începând cu cea mai recent dintre acestea. ]

Numele i adresa angajatorului Tipul activitii sau sectorului de

activitate

Funcia sau postul ocupat Principalele activiti i responsabiliti

S TUDII I CURSURI DE

SPECIALITATE

Perioada (de la ± pân la) [Menionai pe rând fiecare curs semnificativ,începând cu cel mai recent dintre acestea. ]

Numele i tipul instituiei deînvmânt

Principalele subiecte i calificri însuite

Numele calificrii primite Nivelul în cadrul clasificrii naionale (dac este cazul)



53

APTITUDINI I COMPETENE PERSONALE

Dobândite în cursul vieii i carierei,dar care nu sunt recunoscute neaprat

printr-un certificat sau o diplom.

LIMBA MATERN [ Specificai limba matern ]

LIMBI STRINE CUNOSCUTE [ Enumerai limbile cunoscute ]

Abilitatea de a citi [ indicai nivelul: excelent, bine, satisfctor. ] Abilitatea de a scrie [ indicai nivelul: excelent, bine, satisfctor. ] Abilitatea de a vorbi [ indicai nivelul: excelent, bine, satisfctor. ]

APTITUDINI I COMPETENE SOCIALE

Locuii i muncii cu alte persoaneîntr-un mediu multicultural, ocupai o

poziie în care comunicarea esteimportant sau desfurai o

activitateîn care munca de echip esteesenial.

(de exemplu cultur, sport, etc.)

[Descriei aceste aptitudini i indicai contextul în care l e-ai dobândit. ]

APTITUDINI I COMPETENE ORGANIZAORICE

De exemplu coordonai sau conducei activitatea altor persoane, proiecte i gestionai bugete; la locul de munc,

în aciuni voluntare (de exemplu îndomenii culturale sau sportive) sau la

domiciliu.

[Descriei aceste aptitudini i indicai contextul în care le -ai dobândit. ]

APTITUDINI I COMPETENE TEHNICE Utilizare calculator, anumite tipuri

de echipamente, maini, etc.


APTITUDINI I COMPETENE ARTISITICE

Muzic, desen, pictur, literatur, etc .

[ Descriei aceste aptitudini i indicai contextul în care le -ai dobândit. ]

ALTE APTITUDINI I COMPETENE Competene care nu au mai fost

menionate anterior.


P ERMIS ( E ) DE CONDUCERE

I NFORMAII SUPLIMENTARE [Indicai alte informaii utile i care nu au fost menionate,de exemplu persoane de contact, referine, etc. ]

ANEXE [ Enumerai documentele ataate CV-ului, dac este cazul. ]

PortofoliulSe prezinta ca o metoda de evaluare complexa, longitudinala, proiectata într-o secventa mai

lunga de timp, care ofera posibilitatea de a se emite o judecata de valoare, bazata pe un ansamblu derezultate. Acest instrument reprezinta o colectie din produse ale activitatii elevului, selectate de el însusi,



54

structurate si semnificate în mod corespunzator. Portofoliul ofera o imagine completa a progresuluiînregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea lacriterii formulate în momentul proiectarii. Acesta permite investigarea produselor elevilor, care de obiceiramân neimplicate în actul evaluativ, reprezentând un stimulent pentru desfasurarea întregii gamede activitati. Portofoliul se poate încadra într-o evaluare sumativa, furnizând nu doar o informatie

punctuala, într-un anumit moment al achizitiilor elevului, ci chiar o informatie privind evolutia si progresele înregistrate de acesta în timp, alaturi de informatii importante despre preocuparile sale.

Portofoliul este un produs complex, format din elemente diferite, ca forme de transmitere a

informatiei si a mesajului: fie de informare si documentare independenta, referate, eseuri, pliante, prospecte, desene, colaje care pot constitui subiectul unor evaluari punctuale, dar nu obligatoriu. Elevuladauga în portofoliu materialele pe care le considera necesare, materiale care-l reprezinta, subliniindatitudinea si interesul fata de domeniul abordat.

Structura si componenta unui portofoliu se subordoneaza scopului pentru care a fost proiectat portofoliul si nu invers, scopul si criteriile de evaluare se deduc dintr-un portofoliu deja întocmit.Structura, elementele componente obligatorii si criteriile de evaluare sunt stabilite de profesor, avândca baza de pornire preocuparile elevilor. Alegerea elementelor de portofoliu obligatorii sesubordoneaza obiectivelor de referinta prevazute în programa modulului respectiv si obiectivelor dereferinta, suplimentare stabilite de profesor. La momentul potrivit, profesorul va prezenta elevilor unmodel al unui portofoliu, compatibil cu vârsta acestora, continând elemente asemanatoare cu cele

propuse ca tema, criterii de apreciere formulate clar si caracteristica valorica a diferitor elemente.

Portofoliul este relevant pentru creativitatea elevilor, iar profesorul trebuie sa demonstrezeflexibilitate apreciind elementele suplimentate introduse în structura sa. La recomandarea

profesorului sau la alegerea elevului, pot deveni componente ale portofoliului, elemente care au fostevaluate anterior. Se evidentiaza astfel, capacitatea elevului de realiza o lucrare unitara, de a se racordatemei abordate.

Pentru a avea succes în demersul de utilizare a portofoliului, trebuie stabilita o tematicacare sa-l conduca pe elev la surse de informatii diferite de cele utilizate la scoala, precum si la formede comunicare mai complexe. Tematica si sursele de informare recomandate trebuie sasensibilizeze elevul si sa stimuleze interesul sau pentru domeniul abordat. Portofoliul nu-si atinge scopul,daca tematica are un grad accentuat de generalitate, iar elevul este înlocuit de familie pentru realizareaactivitatilor.

Exista mai multe niveluri de analiza a portofoliului:- fiecare element în parte, utilizând metodele obinuite de evaluare;- nivelul de competenta al elevului, prin raportarea produselor realizate la scopul propus;- progresul realizat de elev pe parcursul întocmirii portofoliului. Portofoliul este un instrument

euristic, putându-se evidentia urmatoarelor capacitati:- capacitatea de a observa si de a manevra informatia;- capacitatea de a rationa si de a utiliza cunostinte;- capacitatea de a observa si de a alege metodele de lucru;- capacitatea de a masura si de a compara rezultatele;- capacitatea de a investiga si de a analiza;- capacitatea de a utiliza corespunzator bibliografia;- capacitatea de a rationa si de a utiliza proceduri simple;

- capacitatea de a sintetiza si de a organiza materialul;- capacitatea de a sintetiza si de a realiza un produs.Portofoliul preia, prin unele elemente ale sale, functiuni ale altor instrumente evaluative

care se Ätopesc´ în ansamblul acestei metode. Aceasta caracteristica va converi portofoliului oevidenta valoare instructiva, dar si formativa. Pentru clasele primare, portofoliul nu constituie uninstrument propriu zis de evaluare. Acesta se poate constitui într-un element de motivare si de deschiderea apetitului de colectare a unor elemente relevante pentru cunoaterea si amplificarea experientei (artistice,stiintifice, tehnice etc.) a elevului ce se cere a fi întarita.



55

6.2 Interviul de angajare

Asa cum scrisoarea de intentie este una de afaceri, interviul trebuie privit ca o negociere deafaceri. O negociere in care ambele parti vor incerca sa-si vanda cat mai bine marfa (candidatul -calitatile, angajatorul ± conditiile de munca oferite). Din aceasta perspectiva, discutiile trebuie sa se

poarte pe pozitii egale.In nici intr-un caz, odata ajuns in fata unui angajator nu trebuie sa se adopte o atitudine umila sau

timorata de faptul ca individul are nevoie urgenta de un loc de munca. Chiar daca se afla in fatareprezentantului unei companii de renume, intalnirea are loc tocmai pentru ca acesta a apreciat calitatilesale prezentate in C.V. Astfel, trebuie sa ³se vanda cat mai bine´, astfel incat sa-i faca pe reprezentantiicompaniei sa il doreasca, sa aiba nevoie de el, sa le acopere necesitatile. Pentru aceasta trebuie pregatitaintalnirea din timp.

Pregatirea interviuluiChiar din momentul in care a fost contactat telefonic pentru a stabili data si ora interviului, este

importanta obtinerea cat mai multor informatii: cine va realiza interviul (una/mai multe persoane),functia/functiile acesteia/acestora in cadrul companiei, daca interviul va presupune doar o discutie si/sauun test de aptitudini, etc.

Exista o tipologie variata a interviurilor.In functie de modul desfasurare:y interviu fata in fata;y interviu telefonic;y interviu pe internet.

In functie de scopurile angajatorului, interviul poate fi:y structurat ± angajatorul urmareste ca prin modul de organizare a intrebarilor sa indrepte

candidatul intr-o anumita directie;y nestructurat ± angajatorul pune intrebari generale fara a cauta sa conduca intr-un mod strict

discutia intr-o directie sau alta.Cel mai frecvent sunt organizate interviuri fata in fata. La randul lor, acestea pot fi:y interviu in fata unui singur intervievator ± de obicei directorul general al firmei(in cazul unei

companii mai mici) sau directorul de resurse umane (in cadrul companiilor mari);y interviu in fata unei echipe - aceasta este formata cel mai adesea din directorul de resurse

umane si directorul/reprezentanti al/ai departamentului pentru care se face recrutarea. In aceste conditiifiecare dintre angajatori va urmari anumite parti din comportamentul candidatului, iar acesta va trebui sastie sa stabileasca o legatura agreabila cu fiecare din aceste persoane participante la interviu.

In functie de numarul de angajati participanti la interviu, exista:y interviul cu un singur candidat ± intreaga discutie va fi axata asupra candidatului;y interviul de grup ± la acesta participa mai multi candidati. El se desfasoara cel mai adesea sub

forma unor teste (care pot fi individuale, asemanatoare unui examen, sau sub forma unei colaborari intrecandidati pentru a rezolva o anumita problema ± caz in care se urmareste capacitatea de lucru in echipa,dorinta de a fi lider, etc.).

Simpla enumerare a tipologiei interviurilor demonstreaza necesitatea unei bune informari in privinta modului de desfasurare a acestuia. Exista posibilitatea ca, in lipsa informatiilor, candidatul sa se

astepte la un anumit tip de discutii si, odata ajuns la companie, sa gaseasca altceva, fapt ce l-ar puteadezarma pe moment.Pregatirea interviului presupune aflarea unui numar cat mai mare de informatii despre compania

respectiva. Cu cat va sti mai multe lucruri din timp, cu atat va putea evita mai usor aparitia unor situatiisuprinzatoare care l-ar pune pe picior gresit. In plus, va putea demonstra angajatorului ca este intr-adevar interesat de acel post din moment ce este atat de bine familiarizat cu respectiva companie.

De asemenea, pregatirea pentru interviu presupune gasirea unei tinute vestimentarecorespunzatoare, precum si antrenamentul pe un set de intrebari pe care ar putea sa i le adresezeangajatorul.

Tinuta vestimentara aleasa pentru discutii depinde, in mare masura, de postul pentru care seaplica. Cea mai indicata este o vestimentatie sobra, corespunzatoare unei intalniri de afaceri. Desigur,



56

daca postul vizat este unul dintr-un domeniu creativ (art director, designer) se poate opta pentru o tinuta³casual´ in cazul in care candidatul va considera ca acest lucru pune mai bine in evidenta spiritul sauludic.

Infatisarea generala trebuie sa fie adecvata, atractiva si sa il impuna drept o persoana serioasa,sigura pe sine si originala.

Intrebarile pentru care se recomanda a se pregati raspunsuri din timp sunt intrebarile cele maidificile pe care ar putea sa le adeseze angajatorul.

Cele mai frecvente intrebari care apar pe parcursul dicutiilor:

1. Incearca sa te descrii putin.2. Ce calitati si defecte crezi ca ai?3. Descrie cel mai dificil proiect la care ai lucrat.4. De ce ai aplicat pentru acest post?5. De ce ati ales aceasta pozitie tocmai la compania noastra?6. De ce crezi ca tu esti cel mai bun pentru acest post?7. Ce asteptari ai tu de la acest post?8. Ai lucrat in echipa? Ce rol aveai? Cum a decurs colaborarea? Ce ti-a placut cel mai mult? Ce te-

a nemultumit cel mai mult?9. Ai fost pus in situatia de a indeplini singur o sarcina? Descrie acest lucru.10. Acceptati deplasarile in tara/in strainatate?11. Cum te vezi peste 5 ani? Dar peste 10?

12. De ce vrei sa parasesti actualul loc de munca?13. Ce nu-ti place la actualul loc de munca?14. Ce iti place la actualul loc de munca?15. Care a fost cea mai mare realizare la actualul loc de munca?16. Ce responsabilitati ai la actualul loc de munca?17. Ai mai aplicat si pentru alte companii?18. Vrei neaparat sa iti schimbi actualul loc de munca si cauti in permanenta noi oportunitati sau

doar ocazional?19. Ce tip de companie preferi (mare, mica, multinationala)?20. Ce pasiuni ai? De ce iti plac aceste lucruri?

Intrebari pe care candidatul le poate adresa intervievatoruluiPana acum am discutat numai despre intrebarile pe care le adreseaza intervievatorul, dar un

interviu va fi o discutie de ambele parti. Candidatulare nevoie sa aflecat mai multe despre locul de munca, pentru a sti daca intr-adevar vrea acel loc sau nu. Este frustrant sa caute de lucru, sa ocupe un post si sa-sidea seama abia dupa saptamani ca nu-i place locul si ceea ce trebuie sa faca si trebuie sa-si caute altcevaimediat. Iata cateva intrebari pe care ar putea sa le adreseze intervievatorului:

Cum se deruleaza o zi de lucru aici, la firma?Sunt in subordinea cuiva? As putea sa cunosc aceasta persoana?O sa am pe cineva in subordinea mea? As putea sa cunosc si eu aceste persoane?Cat de important este acest post pentru firma dumneavoastra?Ce program de pregatire oferiti?Ce oportunitati de a avansa oferiti?

De ce persoana care a lucrat pe acest post a plecat?Ce face aceasta persoana acum?Care este cea mai mare provocare a acestei pozitii?Ce planuri are firma dumneavoastra in privinta«?Dupa ce candidatul a folosit aceste intrebari, va asculta cu mare atentie raspunsurile

intervievatorului si daca este posibil le va puncta cu cate ceva din experienta si educatia sa.Se observa, ca acele intrebari despre salariu sau alte beneficii nu sunt incluse in aceasta lista.

Candidat trebuie sa se concentreze, la primul interviu, pe firma si pe ceea ce trebuie sa faca, nu cum va fi platit si cu cat. Aceste informatii ii vor fi oferite la momentul oportun si de catre persoana in masura incare doreste sa i le dea. Odata ce i s-a oferit acel post, va putea negocia salariul si modalitatea de plata.



57

La sfarsitul interviului, trebuie sa stie care va fi urmatorul pas: fie va suna la firma ca sa obtinamai multe informatii sau va merge si la alte interviuri si apoi va lua o decizie finala. Imediat dupainterviu, candidatul va nota ceea ce a decurs bine si ce nu, dar si ce trebuie sa imbunatateasca.

6.3 Utilizarea comunicarii asertive

Fiecare persoan posed un anumit stil comportamental. Persoana ce se comport pasiv nu poates-i anune concret dorine i necesitile sale. În aceiai msur, ea este lipsit de aprare în faa

cerinelor survenite din partea carenelor celorlali membrii ai societii. Deosebirea esenial a unei persoane neîncrezute în sine, const în faptul c în activitatea social aceste persoane tind maxim posibils evite manifestrile personale. Orice form de prezentare a propriilor idei, preri, realizri, dorine inecesiti pentru ei este foarte neplcut (fiind urmat de sentimentul de ruine, vin, fric etc.) sauimposibil din cauz c nu au formate abilitile necesare sau nu are sens conform sistemului propriu devalori i interese.

O persoan pasiv nu deine imunitatea necesar împotriva iretlicurilor manipulatorii, este destul puin critic pentru ca ea s-i cear iertare, s aduc explicaii i dovezi pentru a se îndrepti.Insuccesele vor diminua din ce în ce mai mult stima de sine.

Asupra "deficitului de comportament" ca o cauz a pasivitii iniial a atras atenia lui Lazarus. Ela presupus, drept cauz a neîncrederii în sine, lipsa modalitilor de comportament ce ar asigura deplinaintegrare în mediul social. Lazarus a evideniat patru grupe de deprinderi, care conform propriei sale

preri ar fi suficient pentru o activitate vital eficient i, corespunztor, - pentru a fi încrezut în sine, a fiasertiv.

Dup Lazarus, persoana matur trebuie: s-i exprime deschis i sincer dorinele i trebuinelesale; s fie capabil s spun NU; s aib capacitate de a vorbi deschis despre sentimentele sale pozitive inegative; s stabileasc contacte, s iniieze i s finiseze o discuie.

Între tip, nu întotdeauna satisfacerea dorinei altei persoane sau refuzul de la unele scopuri personale, se prezint ca manifestare a pasivitii! omul are dreptul deplin de a lua singur o anumithotrîre. De asemenea, omul are dreptul s manifeste mrinimie fa de alii, atunci, cedîndu-le, elrealizeaz dorina sa, fiind satisfcut. Acionînd binevol, noi în continuare nu ne chinuim, gîndindu-ne laacest lucru, nu repetm de nenumrate ori, c trebuia s procedm altfel.

Persoana ce se comport agresiv obine totul, îi realizeaz scopul personal în detrimentulcelorlali. Ea nu ia în consideraie drepturile i cerinele lor. Subestimeaz i distruge încrederea celorlalifa de propria persoan. În felul acesta, persoana îi realizeaz propriile dorine, îns ceilali îi formeazfa de ea un montaj negativ. Contiina de sine este, mai bine zis, o pseudocontiin. Din aceast cauztoate insuccesele sale sunt transformate în succese, dac nu au posibilitatea s-o fac, ei aduc învinuiri,reprouri celor din jur, spunînd c li se pune bee în roate.

Agresiunea nu e doar aducerea de traume fizice sau unele exprimri grosolane. O influenagresiv o are ironia i sarcasmul, cît i un monolog încet i monoton, care duce la degradarea celei

persoane asupra creia este orientat.Aciunile agresive i pasive, la prima vedere, se deosebesc radical, între timp baza lor e aceiai.

Celelalte persoane sunt considerate "dumani" ce au un singur scop - a duna. Dei, trebuie s fii foarte precaut, s nu spui ce gîndeti i ce simi, orice informaie s fie prezentat în mod rafinat. Deosebireaîntre un comportament agresiv i unul pasiv, const doar în faptul c, persoana agresiv aduce lovituri de

preîntîmpinare, prevenire; atunci cînd cea pasiv las deschis de îneles c nu pretinde la biruin, succesîntr-o lupt cu un rufctor. Persoana ce se comport asertiv este capabil concret i explicit s formuleze cerinele i

trebuinele sale, viziunea proprie referitor la o anumit situaie, problem. Se deosebete prin atitudine pozitiv fa de ceilali i autoapreciere adecvat. Este încrezut în propriile fore, poate asculta IMERGE LA COMPROMIS. Este capabil s-i modifice viziunea, prerea, fiind influenat deargumente logice. Nu se ruineaz s-i cear cuiva un serviciu i din partea sa este gata de asemenea sacorde ajutor i amabilitate.

Anumii autori vd asertivitatea ca un punct de mijloc între agresiune i pasivitate (Bloom siPerlman). D. Bowen consider c este un punct de vedere greit i face ca înelegerea asertivitii s fiedificil. El propune o urmtoare definiie a asertivitii:



58

Asertivitatea - este comportamentul care implic exprimarea propriilor idei i sentimente isusinerea propriilor drepturi, i a face aceste lucruri într-un mod care permite celuilalt s procedeze la fel.

Comunicarea i comportamentul asertiv cere dezvoltarea anumitor deprinderi i abiliti specifice.Urmtoarele sunt cîteva dintre cele mai importante:1. Împrtii-v sentimentele în afirmaii la persoana I;2. Nu v minimizai pe voi i nu-i minimizai pe ceilali;3. Nu fii vagi i ezitani i nu v camuflai mesajul cu cuvinte-parazite;4. Fii concret în feedback i critic;

5. Folosii un limbaj neutru, neexploziv;6. Fii cooperani, deschii i receptivi la ceilali - s-ar putea s tie ceva i voi s nu tii;7. Confruntai situaiile neplcute pe loc sau cel puin imediat ce se poate;8. Asigurai-v c mesajele non-verbale transmit acelai lucru cu mesajele verbale.Analizînd particularitile comportamentului asertiv, unii psihologi s-au confruntat cu problema

determinrii unei granie între asertivitate i agresivitate. Astfel, nu vedeau deosebirea între ele. Mai multdecît atît, în calitate de metod pentru cercetarea neîncrederii se practica training-ul de perseveren iautoconvingere agresiv. Alti autori considerau c asertivitatea prezint prin sine ceva de mijloc întreagresivitate i pasivitate, avînd deosebiri eseniale atît în ceea ce privete agresivitatea, cît i pasivitatea.

Al treilea grup de autori afirmau c agresivitatea i pasivitatea sunt, de fapt, dou forme diferite demanifestare a lipsei de asertivitate, în cadrul crora energia nerealizat în rezultatul interaciunilor,

provoac actualizarea unor necesiti care pot fi orientate în interiorul organismului i provoac

autodestrugerea (mai des neurotizare), care este orientat spre celorlali în exterior provocînd agresivitate.Îns majoritatea autorilor consider agresivitatea i pasivitatea drept dou însuiri diferite ale

persoanei. Aceasta este confirmat i prin corelarea sczut a scalelor de agresiune i încrederii în sine. Nivelul înalt al asertivitii i agresivitii poate exista atunci cînd prin aciunile agresive persoana uor ieficient îi realizeaz scopurile i necesitile, fr s observe efectele negative.

În acest caz, agresivitatea trebuie îneleas de rînd cu asertivitatea, omul continu s se comporteagresiv, atunci cînd el învingînd neîncrederea, totui, se hotrte pentru ceva. De cele mai dese ori,

persoanele asertive nu sunt agresive deoarece ele posed o multitudine de aciuni neagresive.Fiecare personalitate are dreptul s-i aleag pentru sine acea modalitate de comportament la care

va putea s adere în situaii de conflict. Libertatea de alegere i autocontrolul va deveni posibil doar atunci cînd individul va deprinde un comportament încrezut, asertiv, în situaiile în care pîn acum s-acomportat pasiv sau agresiv.

Tabel comparativ care prezinta particularitile definitorii ale celor trei tipuri de comportament,menionate anterior.

CARACTERISTICA TIPURILOR DE COMPORTAMENT

Tipul agresiv Tipul pasiv Tipul asertiv

Jignete pe cei din jurul su;Lezeaz sentimentele oamenilor;Înclc drepturile persoanelor;Utilizeaz un ton ridicat;

Folosete expresii ofensatoare;Face aciuni care deranjeaz pe ceilali;Umilete oamenii;Are o atitudine de superioritate fa deoameni;Critic destructiv oamenii (pentrugreeli reale sau imaginare) i muncaacestora;Trateaz oamenii cu dispre;Este ostil i rutcios; Nu accept alte opinii i idei; Nu tolereaz sfaturile strine;

Îi neag propriile drepturi; Nu-iapr interesele; Nu-i exprim sentimentele;Permite altora s-l influeneze;

Manifest sentimente de vinoviei neajutorare, singurtate, fric ianxietate;Îi reine emoiile i sentimentele(pozitive i negative);Îi consider ideile i opiniile cafiind neimportante;Îi devalorizeaz propria persoan;Evit confruntrile directe; Nu se implic în discuii aprinse;Este timid, asculttor, supus iumil;

Respect atît drepturile sale, cît iale celorlali;Îi exprim necesitile, dorinele,sentimentele i preferinele într-un

mod deschis i onest, într-o manieradecvat;Respect oamenii;ine cont de opiniile i ideilecelorlali;Apreciaz munca oamenilor i îimanifest deschis aprecierea;Comunic deschis cu oamenii;Recepioneaz mesajele corect, frdistorsiuni;Dac chiar i critic oamenii, atuncio face în mod constructiv;



59

Nu înelege ideile altor oameni;Întrerupe interlocutorul pentru a-iexprima propria opinie;Ia decizii fr a consulta pe alii;Îi manifest violent nemulmirea;Este certre, vorbete mult;Gsete defecte în tot ce fac alii.

E xpresii verbale specifice:

"Faci sau nu faci?""Ce prostie!""E clar c nu eti în stare s înelegi!""Toi sîntei nite proti!"

Semne non-verbale:tensiune, st aproape de interlocutor,este încruntat, expresia feii este rigid,îi menine privirea fixat în ochiiinterlocutorului pentru a-l intimida,face gesturi provocatoare, agit pumnul, degetul arttor, are o voceamenintoare i rece, ridicat la finalul propoziiei.

Crede c comportamentul su pasiv îl va ajuta s fie acceptat iaprobat de ceilali;Se teme s nu deranjeze sau sofenseze pe cineva; Nu poate lua decizii;Reacioneaz bolnvicios la critic;Evit s-i exprime opiniile;Prezint conflicte intrapersonale.

E xpresii verbale specifice:

"Îmi cer scuze c v-am rpit dintimpul Dvs. atît de preios, dar...","Dac zici tu...""Numai, te rog mult, nu te supra pe mine"Semne non-verbale:evitarea oamenilor, voce înceat,monoton, contact vizual minim,face micri nervoase, poziiacorpului este aplecat, îi frmîntmîinile, ine umerii aplecai, iar capul între umeri, braele sînt, deregul, încruciate.

Este un bun interlocutor, ascultoamenii fr a-i întrerupe;Are încredere în propriile fore i înpotenialul altora;ine cont de sugestiile oamenilor imulumete sincer;Cere i ofer ajutor cu plcere;Este receptiv la nevoile celorlali.

Expresii verbale specifice:

"Eu cred c...""A dori s fac acest lucru...""Te deranjeaz dac...""Apreciez mult ce ai fcut pentrumine" Semne non-verbale:expresii faciale deschise i relaxate,contact vizual, atît cît s nu supereinterlocutorul, poziia corpuluidreapt, relaxat, dar nu rigid,are vocea calm, dar sigur,zîmbete sincer atunci cînd enecesar, încuviineaz cu capulinterlocutorul.

Asertivitatea i drepturile asertiveAsertivitatea este abilitatea de a exprima emoiile i convingerile fr a afecta i ataca drepturile

celorlali. Este de asemenea, o abilitate care se poate înv, fiind totodata o modalitate de a comunica i dea se comporta cu ceillali care il va ajuta pe individ s aiba mai mult încredere în sine.

Drepturile asertive:dreptul de a decide care sunt scopurile i prioritile personale; dreptul de aavea valori, convingeri, opinii proprii; dreptul de a nu justifica i a nu da explicaii privind viaa ta;

dreptul de a spune celorlali cum s se comporte cu tine; dreptul de a te exprima fr s-l rneti pecellalt; dreptul de a spune NU sau NU TIU sau NU ÎNELEG sau NU M INTERESEAZ; dreptulde a cere informaii i ajutor; dreptul de a face greeli, de a te rzgândi; dreptul de a fi acceptat caimperfect; dreptul de a avea uneori performane mai sczute decât potenialul tu; dreptul de a avea relaiide prietenie cu persoane cu care te simi confortabil; dreptul de a-i schimba prietenii; dreptul de a teschimba, de a-i dezvolta viaa aa cum doreti.



60

CAPITOLUL 7METODE DE EVALUARE

7.1 Monitorizarea

Metoda monitorizarii îmbin observarea, experimentarea cu intentia direct pentru ameliorareacomportamentelor sau activittilor celor investigati, aceste scopuri fiind aduse la cunotinta celor observati (de pild, un psiholog care urmrete comportamentul didactic al unui profesor se multumetenu doar cu atât, ci propune modalitti, metode, ci de ameliorare a acestuia). Nu are deci un scop exclusivacademic, ci si unul practic, optimizator.

O importanta deosebita in cazul activitatilor de consiliere o au rezultatele monitorizarii ulterioare,care permit evaluarea extrapolarii efectelor la viata cotidiana.

Monitorizarea ca metoda de evaluare este similara planului de clarificare. Prin acest termen seintelege verificarea unei proceduri terapeutice prin realizarea evaluarii in ³absenta´ acesteia. Acesteevaluari reprezinta un punct important in consilierea elevilor, se pot discuta modificarile percepute de eisi se pot identifica noi perspective in interventie.

Monitorizarea comportamentului unui elev, de exemplu, se poate realiza prin chestionarea parintilor, colegilor, profesorilor si reflectarea asupra situatiilor anterioare similare. Uneori simplamonitorizare (constientizare de catre copil a frecventei si gravitatii comportamentului) poate duce la

ameliorarea acestuia.7.2 Studiul de caz

Metoda consta în analiza unor situatii din viata reala, mijlocindu-se astfel confruntarea directa cuviata autentica. Anumite situatii problematice sunt supuse atentiei individului, cautându-se solutii pentruiesirea din impas. Avantajul unei astfel de metode consta în faptul ca solicita capacitatea de analiza avariantelor alternative si gasirea de modalitati pentru depasirea obstacolelor fara implicatii personale din

partea clientului, dar pregatindu-l pe acesta pentru eventuale situatii similare.Prin utilizarea studiului de caz, elevii dobândesc informaii cu caracter teoretic i, totodata,

analizeaz i studiaz o serie de situaii concrete, inspirate i chiar decupate din practica vieii cotidiene,din conduita uman.

Studiul de caz este o metoda cu un puternic caracter activizator.Cele mai utilizate variante ale acestei metode sunt:- metoda situatiei (case-study-method) ± presupune prezentarea completa a cazului si

informatiilor necesare solutionarii acestuia; avantaje: discutarea cazului incepe imediat; dezavantaje:corespunde mai putin realitatii practice care obliga specialistul sasi procure informatiile necesare

- studiul analitic al cazului (incidence) - se descrie cazul în întregime si se ofera o parte ainformatiilor pentru rezolvarea sa sau nu se ofera deloc; aceasta varianta corespunde mai bine realitatii,cultiva efortul de munca independenta cu sursele de cunoastere;

- elevii nu beneficiaza de nici o prezentare completa a cazului, accentul punându-se pe efortul personal al elevilor de descoperire euristica a solutiilor, propunandu-li-se doar sarcini concrete derezolvat.

Exista doua alternative in folosirea studiului de caz:

- ca sursa de cunoastere, preferat in scopul realizarii unor sarcini de descoperire;- ca modalitate practica de realizare a unor sarcini de aplicare, confirmare, intarire, incurajare.În utilizarea studiului de caz se parcurg urmtoarele etape: alegerea cazului, respectiv "decuparea" lui din realitate prezentarea cazului, familiarizarea cu el i sistematizarea informaiilor analiza-sinteza cazului i obinerea informaiilor necesare prin întrebri adresate conducatorului

activitatii, prin documentare bibliografic i practic stabilirea variantelor de solutionare alegerea soluiei optime, respectiv luarea hotrârii prin confruntarea variantelor, compararea

valorii lor, ierarhizarea lor în funcie de valoare i optarea pentru soluia optim.Cerinele care trebuie avute în vedere în aplicarea studiului de caz, sunt:



61

- cazul s fie strict autentic- cazul s reprezinte o situaie "total", adic s conin toate datele necesare analizrii i

soluionrii luiAvantajele pedagogice ale metodei studiului de caz sunt multiple: asigur o apropiere eficient a procesului de învare de viaa cotidian, de realitatea

înconjurtoare, de practic, apropiere care are valoare:- formativ, graie demersurilor de studiere a situaiilor tipice/ a cazurilor din unghiuri de vedere

diferite, graie cutrii i gsirii mai multor variante de soluionare, selectrii lor, elaborrii de decizii

argumentate, realizrii de judeci de valoare etc.- euristic, deoarece indivizii dobândesc informaii teoretice noi- aplicativ, întrucât, studiind situaii "extrase" din practica i conduita uman, se contientizeaz

aplicabilitatea cunotinelor obinuiete clientul cu colectarea de informaii, cu selectarea, structurarea, sistematizarea i

valorificarea lor, cu elaborarea de decizii argumentate; asigur premisele necesare realizrii unei consilieri active, punând clientul în situaia de a-i

argumenta ideile, explicaiile i demersurile proprii i de a participa activ la soluionarea cazului; contribuie la formarea i dezvoltarea spiritului critic al clientului, a capacitii de examinare i

evaluare critic a diferitelor strategii i variante de soluionare a unei situaii-problem;

7.3 Observatia

Metoda observaiei - const în urmrirea intenionat, sistematic, pe baza unui plan, a unuiindivid, a unei sau a unor manifestri psihice ale acestuia, înregistrarea cât mai exact i obiectiv afaptelor psihologice eseniale, tipice, semnificative;

este un act de cunoatere complex, organizat, planificat, orientat de un plan; presupune stabilirea obiectului, scopului, sarcinilor, observrii; cerina fundamental vizeaz nealterarea spontaneitii, a materialului evenimentelor: implic înregistrarea datelor observaiei cât mai fidel;Clasificare:- observaia spontan, sesizarea unui fenomen care apare pe neateptate i consemnarea acestuia;- observaia metodic, presupune un sistem, plan, utilizarea de mijloace tehnice;In funcie de obiectiv:- observaie integral (urmrirea tuturor manifestrilor pe o anumit durat de timp);- observaie selectiv (cunoatere unui anumit fenomen, în funcie de modul în care se realizeaz);- observaie direct (constatarea direct, nemijlocit, explicit a fenomenelor);- observaie indirect (cunoaterea aspectelor ce in de procesualitatea personalitii, prin

intermediul relaiilor cu situaiile complexe de conduit).În funcie de timp:- observaie transversal (într-un moment determinat se urmrete surprinderea integral sau a

anumitor trsturi ale individului);- observaie longitudinal - surprinderea evolutiv.Observaia se poate realiza în mediu deschis, în mediu colar, în mediu experimental, în mediu

închis.

Limite: dureaz mult timp; complexitatea condiiilor în care apar i se manifest fenomenele psihice; nu ofer date cuantificabile.Formele sub care este cel mai des utilizata aceasta metoda în consiliere sunt cele ale observatiei

spontane si neorganizate si cele ale observatiei ca cercetare organizata si sistematica.A observa înseamna a supune atentiei anumite comportamente / fapte ale clientului pentru o

cercetare amanuntita în vederea unei mai bune întelegeri. Observatia spontana se refera la datelesesizate de consilier în timpul sedintelor de consiliere sau altor activitati informale în care subiectul esteimplicat. Observatia sistematica presupune organizarea observarii dupa un anumit plan, consemnareadatelor, analiza si prelucrarea rezultatelor. Concluziile obtinute în urma aplicarii acestei metode trebuiecorelate cu cele obtinute prin alte metode, pentru a putea fi respectate criteriile obiectivitatii, relevantei,completitudinii.



62

7.4 Interviul

Interviul reprezinta una dintre cele mai utilizate metode atât în orientarea scolara si profesionala,cât si în consiliere. Interviul poate fi definit ca Äo situatie provizorie de interactiune si de inter-influenta,în esenta verbale, între doua persoane aflate în contact direct si care urmareste un scop prealabil stabilit´.Interviul poate fi directiv (tot ceea ce urmeaza sa se întâmple este organizat si planificat dinainte de catreconsilier) si non-directiv (sedinta decurge liber, secventele structurându-se pe parcurs, în functie denevoile individuale ale clientului/clientilor). Aceasta metoda permite culegerea datelor initiale despre

individ, conturarea situatiei problematice pentru care individul solicita asistenta si pe baza carora se vor planifica sesiunile de consiliere si obiectivele corespunzatoare.Avantajele utilizrii interviului:1 ) flexibilitatea,posibilitatea de a obine rspunsuri specifice la fiecare întrebare;2) rata mai ridicat a rspunsurilor , asigurat de obinerea rspunsurilor i de la persoanele care

nu tiu s citeasc i s scrie, ca i de la persoanele care se simt mai protejate când vorbesc decât cândscriu;

3) observarea comportamentelor nonverbale, fapt ce sporete cantitatea i calitatea informaiilor;4 ) asigurarea standardizrii condiiilor de rspuns, lucru imposibil de realizat în cazul

chestionarelor potale;5) asigurarea controlului asupra succesiunii întrebrilor , avand consecine pozitive asupra

acurateei rspunsurilor;

6) colectarea unor rspunsuri spontane, deoarece primele reacii sunt mai semnificative decâtcele realizate sub control normativ;

7) asigurarea unor rspunsuri personale, fr intervenia altora;8) asigurarea rspunsului la toate întrebrile i prin aceasta furnizarea informaiilor pentru

testarea tuturor ipotezelor cercetrii;9) precizarea datei si locului convorbirii, fapt ce asigur comparabilitatea informaiilor;10 ) studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unor formulare, chestionare sau ghiduri

de interviu mai amnunite, cu mai multe întrebri, de o mai mare subtilitate.Dezavantaje i limitele intrinseci ale interviului sunt:1) costul ridicat nu numai al orelor de intervievare, dar i al celorlalte etape i momente ale

proiectrii i realizrii cercetrilor pe baz de interviu;2) timpul îndelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse în eantion, pentru obinerea

acordului i desfurarea interviului, uneori fiind necesare mai multe vizite la aceeai adres;3) erorile datorate operatorilor de interviu în ceea ce privete punerea întrebrilor i inregistrarea

rspunsurilor, Äefectul de operator";4) imposibilitatea consultrii unor documente în vederea formulrii unor rspunsuri precise;5) inconveniente legate de faptul c se cere indivizilor s rspund indiferent de dispoziia lor

psihic, de starea de oboseal etc.;6) neasigurarea anonimatului, fiind cunoscute adresa i numrul de telefon ale persoanelor care

urmeaz s fie intervievate;7) lipsa de standardizare în formularea întrebrilor, ceea ce limiteaz comparabilitatea

informaiilor;8) dificulti în accesul la cei care sunt inclui în eantion.

Atât avantajele, cât i dezavantajele sunt relative, trebuind s fie judecate în raport cu alte metodei tehnici de cercetare i mai ales în funcie de diferitele procedee i tipuri de interviuri. De asemenea, pentru evaluarea interviului se impune luarea în considerare a erorilor generate de aceast tehnic. Efectulde operator de interviu nu dispare prin autoadministrarea chestionarelor pentru c, totdeauna cel carerspunde are în vedere impresia pe care o produce asupra cititorului prezumtiv.

Distorsionarea rspunsurilor se face în sensul proteciei ego-ului, prezena fizic a operatorului deinterviu accentuand riscul de distorsiune a rspunsurilor.

Tipologia interviurilor:- interviul clinic ± reprezinta forma extrema a interviului nestructurat si ilustreaza cel mai bine

specificul interviului nondirectiv; sprijina efortul pacientului de constientizare a sentimentelor saleconfuze care ii provoaca teama;



63

- interviul in profunzime ± este centrat asupra persoanei si vizeaza doar un fenomen, un aspect, unelement, nu persoana in intregul ei;

- interviul centrat ± este un interviu semistructurat, abordand teme si ipoteze prestabilite;- interviul cu intrebari deschise si cu intrebari inchise ± este un interviu structurat; operatorul nu

beneficiaza de libertatea alegerii temelor, sau posibilitatea reformularii intrebarilor; poate fi unic saurepetat;

- interviul de grup ± este o metoda de culegere a datelor psihosociologice utilizata frecvent instudii empirice;

- interviul telefonic ± are ca avantaj major anonimatul si flexibilitatea sa, iar ca dezavantajemativatia scazuta, refuzul convorbirii in ideea ca e o farsa etc.

7.5 Chestionarul

Chestionarul este alcatuit dintr-o serie de întrebari structurate pe o tema si centrate pe anumiteobiective, la care individul trebuie sa dea un raspuns scris.

Dupa forma întrebarilor, putem distinge mai multe tipuri de chestionare:- chestionare cu întrebari închise - alegerea între doua sau mai multe raspunsuri de tipul Da / Nu,

Întotdeauna / Uneori / Niciodata etc.;- chestionare cu întrebari pre-codificate multiplu - alegerea dintr-o serie de raspunsuri deja

formulate;

- chestionare cu întrebari deschise - posibilitatea de a raspunde într-o maniera personala;- chestionare cu întrebari mixte - alternarea întrebarilor închise cu cele deschise.In construcia chestionarului, se cere ordonarea logic i progresiv a întrebrilor, de la cele

simple la cele complexe, de la cele închise la cele deschise, de la cele particulare la cele generale, cualternarea întrebrilor care solicit diferit formularea rspunsurilor;

Cerine organizatorice necesare:- echilibrarea întrebrilor introductive, cu cele de trecere, cu cele de control (filtru), cu cele de

aprofundare a unor aspecte ale problemei, de explicare (cauzal), de identificare, de dezvoltare;- pornirea cu întrebri interesante, de motivare a elevilor, apoi alternarea i cu altele neinteresante,

dar necesare problemei;- eliminarea influenelor între întrebri (efectul halo), prin poziionarea lor în structura

chestionarului;- stabilirea dozrii optime a întrebrilor (cantitativ i calitativ) pe tem, pe uniti de timp. De

unde i necesitatea pretestrii sale pe un eantion-pilot;- codificarea întrebrilor, pentru asigurarea prelucrrii cu uurin (ordonare, corelare,

echilibrare);- se impune ca profesorul s aib o atitudine neutr în aplicare, s nu ofere puncte de sprijin în

formularea rspunsurilor, ci doar s-l aplice (ca operator de anchet), dar poate înregistra diferite aspecteale comportamentului elevilor, prin combinare cu observaia;

- chestionarul poate fi repetat în timp (Ächestionar-panel"), pentru compararea evoluiei opiniilor,atitudinilor i studiul efectelor msurilor experimentale, a influenelor variate;

- poate fi combinat cu alte metode, ajutând la completarea datelor asupra efectelor, la conturareaunor noi intervenii, la sesizarea unor dificulti ce conduc la noi ipoteze;

- poate fi aplicat, în aceeai structur i diferiilor factori implicai în cercetare, pentru completareadatelor privind contextul verificrii ipotezei, la începutul sau la finalul aciunii.Consilierul trebuie sa explice cerintele de completare si sa se asigure ca poate conta pe capacitatea

de autoanaliza a celor chestionati. Avantajul unei astfel de metode consta în posibilitatea aplicarii la unnumar mare de subiecti în timp limitat, analiza rapida a datelor, interpretarea ne-echivoca.

7.6 Testul psihologic

Metodele psihometrice sunt modalitatile de masurare a capacitatilor psihice ale individului învederea stabilirii prezentei sau absentei lor si mai ales a nivelului si gradului de dezvoltare.



64

Prin intermediul acestor metode se urmareste stabilirea unui diagnostic pe baza caruia sa se poata formula un prognostic asupra evolutiei viitoare.

Cea mai cunoscuta dintre metodele psihometrice este metoda testelor psihologice. Daca initialtestele masurau doar dezvoltarea intelectuala a copiilor, mai târziu au fost extinse la determinareaaptitudinilor în vederea selectiei profesionale, iar astazi sunt folosite în legatura cu toate functiile psihicesi în toate domeniile de activitate.

Metoda testelor nu se recomand a fi utilizat decât de specialiti i atunci cu mare prudent,interpretarea rezultatelor fcându-se numai în functie de valoarea diagnostic a testului.

Functia principal a testului psihologic este de a msura diferenele dintre indivizi sau dintrereactiile aceluiai individ în diferite situatii. Cu ajutorul testelor putem obtine, intr-un timp relativ scurt,informatii destul de precise, cuantificabile i obiective despre caracteristicile psihologice ale subiectuluitestat cu ajutorul crora se poate formula un pronostic.

Dezvoltarea testelor psihologice a fost determinat de necesitti practice, precum problemeleeducatiei i ale colii. In acest domeniu s-a pus problema orientrii colare i profesionale, clasificareaelevilor în functie de abilittile lor, diferentierea instructiei în functie de aceste abilitti, identificarearetardului mintal i selectia copiilor pentru colile speciale. Elaborarea unui test presupune o activitate decercetare laborioas prin care se stabilesc structura intern a testului, aspectele psihologice care pot fimsurate cu ajutorul acestuia, sistemul de evaluare i valoarea pe care testul o are pentru cunoatere i

predictie. Deoarece testele ca mijloace de psihodiagnostic s-au dezvoltat într-un ritm accelerat, utilizându-se în prezent în practica psihologic peste 10.000 de teste, este dificil realizarea unei clasificri care s

surprind cele mai sensibile diferente pe baza criteriilor care se iau în consideratie pentru o clasificaregeneral.

Clasificarea testelor : teste de inteligen i dezvoltare mintal, care msoar aptitudinea cognitiv general i nivelul

atins în dezvoltarea caracteristicilor intelectuale ; teste de aptitudini i capaciti , care au fost elaborate pentru msurarea aptitudinilor de grup i

specifice ; teste de personalitate, care msoar însuiri de temperament i caracter, acestea fiind imprtite

în dou categorii :- teste obiective de personalitate, care-i propun obtinerea unor date cuantificabile, cât mai putin

influentate de interpretrile subiective, i evitarea tendintei de fatad a subiectilor în momentul elaborriirspunsului, deoarece acetia nu contientizeaz aspectele personalittii vizate de test ;

- tehnici proiective, care valorizeaz mecanismul de proiectie în cunoaterea psihologic a persoanei, trecând peste vigilenta contiintei, în încercarea de a studia incontientul ;

teste de cunotine sau docimologice, care msoar nivelul cunotintelor acumulate de subiectii servesc ca modalitate de examinare i notare.

Exista trei aspecte importante privind utilizarea testelor în coal :1. diagnosticul i tratamentul dificulttilor educationale ;2. selectia i repartizarea elevilor nivelului educational potrivit abilitlilor lor ;3. validarea psihometric, identificarea testelor care pot s-i aduc o contributie important în

psihologia educatiei ;1. Diagnosticul presupune identificarea surselor care genereaz diferite probleme. Acesta este

similar unei descrieri sau etichetri a sursei problemei.

Logica ce st la baza folosirii testelor în diagnostic este obtinerea unei cantitti maxime deinformatii psihologice folosind un numr minim de teste. Acest obiectiv este atins prin msurareaaptitudinilor principale, a factorilor de personalitate i motivationali.

Pentru identificarea sursei unei dificultti educationale, se recomand la început aplicarea unuitest de inteligent. Dac rezultatele sunt slabe, atunci dificulttile sunt cauzate de nivelul sczut deinteligent. În caz contrar, sursa dificultlii trebuie cutat în alt parte, investigându-se abilittilespecifice (abilitti verbale, non-verbale, atentie, memorie etc.). Dac i în acest caz rezultatele sunt bune,atunci cauza problemei trebuie cutat în factorii motivationali sau de personalitate.

Obiectii aduse testelor psihologice :a. Testarea psihologic presupune etichetarea unui individ, fapt care poate avea consecinte

negative, duntoare subiectului. Dac un copil este categorizat ca având o inteligent sczut, iar acest



65

lucru va fi cunoscut de profesor, acesta din urm poate s renunte la sarcina sa didactic, considerând-oimposibil. Problema este valabil i în cazul testelor de personalitate. Aceste aspecte impun folosirea cu

precautie a testelor i o mare responsabilitate în comunicarea rezultatelor. b. Testele psihologice nu sunt suficient de valide pentru a fi folosile in luarea unor decizii

individuale. Datorit variatiei lor, testele sunt instrumente care se refer la grupuri de oameni sau indivizitipici, de aceea atunci când rezolvm un caz particular metoda testelor trebuie completat cu altele de tipclinic.

2. Testele psihologice în selectie. Fiind instrumente de grup, testele îi gsesc cel mai bine

aplicatia în selectia nivelului educational i sunt mult mai bune decât interviurile sau recomandrile profesorului. Pentru realizarea seleciei se vor utiliza teste specifice domeniului educaional, a cror validitate a fost anterior verificat. Se va ine seama de faptul c între factorul de inteligen i motivaieexist corelaii destul de mici, ceea ce presupune utilizarea pentru selecie a unei baterii de teste prin careinvestigaia s vizeze domeniile amintite anterior.

3. Prin perfecionarea i validarea lor, testele pot s aduc o contribuie important la identificareafactorilor ce conduc la succes sau eec, deci la dezvoltarea teoriilor din domeniul psihologieieducaionale.

7.7 Anamneza (metoda biografica)

Anamneza const în culegerea de informaii prin discuiile cu individul i cu alte persoane care îl

cunosc, despre principalele evenimente din existena individului, în schimbul reconstituiriidezvoltrii psihice, al cunoaterii întregului proces de formare a personalitii sale, in încercarea de aidentifica factorii determinani ai anumitor manifestri i de a stabili modalitile optime de aciune înviitor.

Se analizeaz condiiile social-economice, mediul concret - antecedente familiale, condiii socio-educative, antecedente colare, antecedente psiho-fiziologice, comportarea în familie, societate,randamentul în activitate etc.

Contribuie alaturi de alte metode la stabilirea profilului personalitatii subiectului, dar si laexplicarea comportamentului actual al acestuia.

Se concentreaza asupra succesiunii diferitelor evenimente din viata individului, relatiilor dintreevenimentele cauza si evenimentele efect, dintre evenimentele scop si cele mijloc. Cauzometria sicauzograma, ca variante mai noi ale metodei, au ca scop tocmai surprinderea relatiilor dintre evenimente.

Exista o dificultate întâmpinata în folosirea acestei metode ± cea a masurarii, în care indicatiile biografice ar putea fi convertite în date stiintifice. Experimentatorul dispune de doua categorii de procedee de analiza a datelor, obtinute prin metoda biografica:

- procedee cantitative (selective) analizându-se cursul vietii subiectului în întregime;- procedee calitative (integrale) analizându-se o microunitate biografica, de exemplu o zi

obinuita din viata individului, din momentul trezirii si pâna la cel al culcarii.Informatia primara poate fi recoltata pe cale indirecta sau directa. Calea indirecta consta în studiul

documentelor (fie scolare, profesionale, caracterizari, recomandari, jurnale, date de familie etc.) si îndiscutii cu persoane cu care subiectul studiat se afla în relatii semnificative (rude, prieteni, colegi, sefi,subalterni etc.). Pentru a întelege comportamentul actual al subiectului si relationarea lui cu ceilalti,este necesar sa ne concentram atentia asupra perioadelor modale ale psihogenezei:

- vârsta de 3 ani ± constituirea constiintei de sine si a Eului;- vârsta de 6/7 ani ± adaptarea si integrarea scolara;- vârsta de 12/14 ani ± pubertatea si profundele sale transformari;- vârsta de 16/18 ani ± adolescenta, afirmarea Eului, structurarea liniei si a idealului de viata.Calea directa consta în obtinerea datelor care ne intereseaza de la însui subiectul pe care ni l-am

ales spre studiu, în cadrul unor convorbiri sau interviuri speciale. Se stie ca oamenii difera foarte multîntre ei în ceea ce privete deschiderea, disponibilitatea de a-i relata în mod obiectiv si sincer trecutul. Deaceea consilierul/psihologul trebuie sa aiba în vedere câteva exigente metodologice precum:determinarea prealabila a apartenentei tipologice a personalitatii subiectului; stabilirea strategieidialogului în vederea obtinerii datelor si informatiilor necesare; câtigarea încrederii subiectului siînlaturarea barierelor cognitiv- afective care ar putea frâna raspunsurile la întrebari; pastrarea unei



distante necesare, prin neimplicare afectiva pentru a disocia din relatarile individului, realul de imaginar,sinceritatea de simulare; înregistrarea doar a evenimentelor semnificative modale pe care le-a traitsubiectul si care prin continutul sau impactul avut, au marcat cursul devenirii ulterioare a profilului

personalitatii; manifestarea prudentei, chiar suspiciunii în legatura cu datele furnizate de subiect sineaparat verificarea acestor informatii prin alte metode.

Avantajele decurg din naturaletea si autenticitatea datelor furnizate de aceasta metoda.Dezavantajele sunt date de faptul ca fiind o metoda de reconstituire a vietii unui individ, pornind

de la diverse surse, este posibil ca aceasta reconstituire sa fie incompleta sau chiar voit deformata.

7.8 Analiza psihopedagogica a activitatii si realizarii persoanei

Întreaga activitate colar i extracolar se concretizeaz, se materializeaz în activitati realizate deelevi, care în urma analizei, a cercetrii ofer date importante pentru cunoaterea personalitii acestora.

Trasaturile personalitatii umane, capacitat ile, disponibilitatile, potentele sale, seexteriorizeaza nu doar în conduite nonverbale, motorii sau expresiv-emotionale, ci si în produsele activitatii.

Produsul activitatii devine un fel de oglinda a creatorului sau, iar prin analiza psihologica aobiectului, aflam multe lucruri despre însui creatorul sau.

Pentru obiectele cu coninut umanistic, activitatile se concretizeaz în povestiri, compuneri,compoziii literare, analize literare etc.; pentru obiectele cu coninut tiinific - rezolvri de probleme,exerciii, efectuarea de experiene; tiinelor sociale le sunt specifice interpretarea materialului, alctuirea de

fie etc.; activitile sportive se materializeaz în performanele realizate de elevi.Cu ajutorul acestei metode putem cunoate atât caracteristicile psihice ale unor persoane în viata, cât

si ale unor personalitati disparute.Folosirea acestei metode presupune un exercitiu îndelungat si mai ales elaborarea si utilizarea unor

grile speciale de decodificare prin care sa se evidentieze relatiile dintre diferitele elemente ale produsuluiactivitatii si diferitele structuri ale personalitatii. Pentru aceasta este necesara introducerea unor criterii atât de ordin cantitativ (numar, frecventa), cât si calitativ (originalitate, nivel de performanta,valoare utilitara, valoare estetica etc.).

În general produsele de ordin literar-artistic sunt relevante mai ales pentru componentelemotivational-afective si morale ale personalitatii, în timp ce produsele de ordin stiintific si tehnic suntrelevante pentru componentele de ordin cognitiv-instrumental si motor-dexteritatea.

7.9 Portofoliul

Portofoliul este una dintre metodele pedagogice moderne de evaluare. In funcie de tipul deactivitate evaluat, coninutul portofoliului este diferit. În procesul de consiliere, care este un proces deorientare-învare, portofoliul nu are ca scop evaluarea personalitii în sine, ci orientarea acesteia ctre omai bun autocunoatere, adaptare i integrare socio-educaional. Astfel fiecare elev, în procesulconsilierii, ar trebui s-i completeze portofoliul cu :

- teste, chestionare;- fie de lucru;- fie de probleme;- exerciii de autocunoatere i intercunoatere a temperamentului propriu, a caracterului,

aptitudinilor, rezultatelor colare obinute, a domeniilor de activitate profesional, a meseriilor, profesiunilor, a intereselor i aspiraiilor proprii.Rolul consilierului este acela de a coordona activitatea de elaborare a portofoliului de a pune la

Proiect Organiz Si Realiz Activ de Cons

Documents

Transcript of Proiect Organiz Si Realiz Activ de Cons