PROIECT OBEZITATEA

63
I. ARGUMENT............................................... 2 II. ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE....................3 OBIECTIV 1...............................................3 Noţiuni de anatomie....................................3 Noţiuni de fiziologie..................................7 OBIECTIV 2...............................................8 PREZENTAREA GENERALĂ A AFECŢIUNII......................8 DEFINIŢIE.............................................. 8 CLASIFICARE:........................................... 9 ETIOLOGIE............................................. 10 SIMPTOMATOLOGIE....................................... 10 DIAGNOSTIC:........................................... 11 EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC................................12 TRATAMENT:............................................ 12 COMPLICAŢII:.......................................... 13 OBIECTIV 3..............................................15 ROLUL AUTONOM AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE...............................15 OBIECTIV 4..............................................17 ROLUL DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE...............................17 OBIECTIV 5..............................................19 PROCESUL DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU OBEZITATE.......19 OBIECTIV 6..............................................25 EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A PACIENTULUI CU OBEZITATE. . .25 III. Bibliografie..................................... 27 1

Transcript of PROIECT OBEZITATEA

Page 1: PROIECT OBEZITATEA

I. ARGUMENT..................................................................................................................2II. ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE.....................................................3

OBIECTIV 1..................................................................................................................3Noţiuni de anatomie.....................................................................................................3Noţiuni de fiziologie....................................................................................................7

OBIECTIV 2..................................................................................................................8PREZENTAREA GENERALĂ A AFECŢIUNII.......................................................8DEFINIŢIE..................................................................................................................8CLASIFICARE:..........................................................................................................9ETIOLOGIE..............................................................................................................10SIMPTOMATOLOGIE.............................................................................................10DIAGNOSTIC:..........................................................................................................11EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC.................................................................................12TRATAMENT:..........................................................................................................12COMPLICAŢII:........................................................................................................13

OBIECTIV 3................................................................................................................15ROLUL AUTONOM AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE............................................................................15

OBIECTIV 4................................................................................................................17ROLUL DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE............................................................................17

OBIECTIV 5................................................................................................................19PROCESUL DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU OBEZITATE........................19

OBIECTIV 6..................................................................................................................25EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A PACIENTULUI CU OBEZITATE...........25III. Bibliografie..........................................................................................................27

1

Page 2: PROIECT OBEZITATEA

I. ARGUMENT

Afecţiunea reprezintă creşterea a greutăţii corporale cu cel puţin 20% peste greutatea ideală.

Problemele pe care le prezintă un bolnav cu obezitate şi de care trebuie să ţină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt : reducerea HTA, tratarea apneei obstructive de somn, scăderea ponderală, controlul respiraţiei, reglarea glicemiei,

Obiectivele prezentului proiect sunt de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu obezitate.

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale:1.Analizează semnele şi simpotmele specifice bolilor metabolice şi de nutriţie.2.Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire la pacienţii cu boli metabolice şi de nutriţie.3.Elaborează planul de îngrijire.4.Aplică intervenţiile proprii şi delegate planificate.5.Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.6.Să nu dăm impresia bolnavului că suntem împotriva lui.7.Să nu umilim bolnavul prin felul în care îi vorbim.8.Să nu manifestăm opoziţie sau refuz la întrebări.9.Să avem răbdare cu pacientul şi să îi vorbim frumos.10.Să nu demoralizăm bolnavul să îl sprijinim moral şi psihic.

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu obezitate s-a finalizat prin analiza unui caz cu obezitate – caz pentru care s-a elaborat un interviu.Pe baza interviului s-au evidenţiat problemele de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu obezitate respectând obiectivele generale ale proiectului.Pe plan au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile autonome şi delegate aplicate,precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

2

Page 3: PROIECT OBEZITATEA

II. ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE

OBIECTIV 1

Noţiuni de anatomie Pancreasul este o glandă cu dublă secreţie (pancreasul exocrin şi

endocrin), cu rol în digestie şi metabolismul hidrocarbonatelor.Patologia sa va prezenta din această cauză două aspecte cu totul distincte.Secreţia pancreasului se colectează în canalul Wirsung şi în canalul accesoriu Santorini; canalul Wirsung se deschide în porţiunea a doua a duodenului, în ampula Vater, alături de canalul coledoc.

În afară de raporturile ventrale, respectiv cu ficatul şi stomacul sunt de reţinut cele dorsale, pancreasul acoperind în această zonă: aorta , vasele mezenterice superioare, plexul solar, vena cavă, originea venei porte şi vena splenică, iar canalul coledoc este aşezat pe un şanţ săpat în spatele capului pancreasului.

Histologic, componenţa exocrină este reprezentată de acini, iar cea endocrină de insulele Langerhans. Pancresul exocrin are un aspect lobular, cu stromă relativ abundentă.Celulele sunt bazofile, datorită faptului că ele conţin un bogat reticul granular endoplasmatic de care se ataşează ribozomii, ce conţin ARN.Aparatul Golgi este bine reprezentat; porţiunea apicală conţine granule de zimogen.

Secreţia glandei este reglată pe cale umorală şi vagală.Cea mai importantă este însă reglarea umorală, prin doi hormoni duodenali, secretina (Bayliss şi Starling) şi pancreozimina.

Ca enzime elaborate de pancreas sunt de menţionat cele proteolitice (tripsina şi chimiotripsina) secretate ca precursori inactivi, cu rol important în digestia proteinelor.Pancreasul secretă amilaze, lipaze, fosfolipaze,nucleaze şi elastaze toate elaborate bineînteles ca precursori inactivi, activate în duoden în contact cu sucul enteric.

Pancreasul este un organ bogat vascularizat; venele sunt tributare venei porte iar vasele limfatice ajung în patru grupe ganglionare.Secreţia internă elaborată de insulele Langerhans este reprezentată de insulină si glucagon.

3

Page 4: PROIECT OBEZITATEA

Rolul glucidelor în organismDeşi cantitativ glucidele organismului reprezintă numai 0,3% din

greutatea corpului, importanţa lor este extrem de mare, având un dublu rol:energetic şi structural.

Pe lânga rolul energetic glucidele participă şi la alcătuirea membranelor celulare, a ţesutului conjuctiv şi de susţinere, a ţesutului nervos, precum şi a unor componente cu rol funcţional de bază cum sunt:hormonii, enzimele şi anticorpii.În câteva condiţii, glucidele pot contribui la creşterea ponderală:

Când contribuie pintr-un aport care depăşeşte cheltuielile şi antrenează stocajul de lipde;

Când sunt prezente în alimente care conţin şi lipide şi sunt consumate în exces;

Dacă sunt absorbite ca băuturi îndulcite la distanţă de masă (mai mult de o oră) când organismul nu le contabilizează ca raţie energetică şi nu realizează adaptarea asupra prizelor alimentare care urmează;

Dacă au index glicemic ridicat şi putere insulinosecretorie importantă.În acest caz activitatea lipoproteinlipazei(LPL)

Metabolismul glucozeiO masă clasică este compusă dintr-un amestec de glucide complexe,

de proteine şi lipide.Absorţia glucozei depinde de viteza de golire gastrică care va influenţa ajungerea glucozei în sistemul port; la acest nivel stimulează secreţia pancreatică de insulină şi reduce producţia endogenă de glucoză.Atât glucoza cât şi celelalte monozaharide reţinute la nivel hepatic vor fi fosforilate.După traversarea hepatică, glucoza este captată de ţesuturile periferice.Insulina favorizează inhibiţia producţiei endogene de glucoză şi stimulează utilizarea glucozei de către ţesuturi.

Rolul lipidelor în organismLipidele joacă un rol important în producerea de energie, reprezentând

forma de stocare energetică cea mai economicoasă întrucât au densitatea calorică cea mai mare ( 9,1 kcal/g).

Metabolismul lipidelor Lipidele constituie în jur de 30% din aportul caloric, în jur de 100g

/zi, în medie.Trigliceridele reprezintă 98% din lipide, restul fiind reprezentat de fosfolipide, colesterol şi vitamine liposolubile în cantităţi mici.

Metabolismul proteinelor

4

Page 5: PROIECT OBEZITATEA

Proteinele prezente în tubul digestiv au o dublă origine: o parte din aport alimentar (aprox. 70-100g/zi) şi altele, proteinde endogene reprezentate de enzime salivare, gastrice, pancreatice şi intestinale (aprox.35g/zi) şi produşi de descuamare celulară (aprox.30g/zi).

În reglarea metabolismului lipidic, hipotalamusul este considerat centru de procesare a semnalelor primite prin diferite aferenţe.Funcţii cognitive şi semnalele de la tractul gastrointestinal sunt implicate în reglarea pe termen scurt, în timp ce stimuli endocrini de la ţesutul adipos şi de la ficat sunt implicaţi atât în reglarea pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Exercitarea controlului hipotalamic se realizează prin eferenţe ce folosesc sistemul endocrin şi sistemul nervos vegetativ pentru controlul aportului, în egală măsură cu al consumului energetic.Dacă luăm în considerare aceste mecanisme de reglare, putem defini mai multe tipuri de obezitate:

1.Obezitate hipotalamică – produsă prin injurii la nivelul hipotalamusului, care determină creşterea apetitului şi acumularea rapidă de masă adipoasă asociate cu hiperinsulinemie, sau prin infecţii virale.

2.Obezitatea hormonală – prin disfuncţii în secreţia hormonului de creştere, hormonilor tiroidieni şi corticoizi.Obezitatea centrală din hiperadrenomocorticism, asociată cu hipertensiune arterială, acnee, hirsutism, vergeturi este usor de recunoscut.

3.Obezitatea indusă de droguri: există medicamente a căror utilizare prelungită poate insuce creşterea ponderală: antidepresivele, agenţii progestativi, ciproheptadina.

4.Obezitatea genetică: există modificări cromozomiale ce determină sindroame genetice care asociază obezitatea morbidă.Leptina este un peptid secretat de ţesutul adipos şi are rolul de a modifica mecanismele complexe de la nivelul sistemului nervos central implicate în reglarea metabolismului lipidic.S-au descris anomalii cromozomiale ce au ca efect fie deficit de sinteză al leptinei, fie anomalii ale receptorilor centrali pentru leptină.În mod normal, creşterea ţesutului adipos uman se face pe seama creşterii numărului şi dimensiunilor adipocitelor.

Primele celule adipoase (proadipocite) apar în săptămâna 15 de viaţă intrauterină.Numărul lor creşte iniţial rapid până în săptămâna 23 de gestaţie pentru ca ulterior, ritmul de creştere să scadă.În primii doi ani de viaţă creşterea ţesutului adipos se face atât pe seama numărului, cât şi a dimensiunilor adipocitelor, pentru ca, ulterior, creşterea să se facă lent până la pubertate, pe seama dimensiunilor celulare.În adolescenţă se înregistrează o nouă creştere marcată a ţesutului adipos pe seama numărului de adipocite.

5

Page 6: PROIECT OBEZITATEA

La adult, variaţiile în greutate cu modificări ale masei ţesutului adipos au loc prin modificarea dimensiunilor celulare.Creşteri mari ale masei ţesutului adipos se pot realiza pe seama creşterii dimensiunilor celulare – obezitate hipertrofică sau obezitate cu număr normal de celulule- sau pe seama creşterii atât a dimensiunilor, cât şi a numărului celulelor – obezitate hiperplazică, hipertrofică.

Obezitatea hiperplazică debuteză de obicei la vârste tinere, sub 20 de ani.Obezitatea cu debut tardiv este de tip hipertrofic, cu rezerva că în anumite circumstanţe există posibilitatea asocierii şi a componenţei hiperplazice.

La obezi greutatea corporală depăşeşte cu 170% greutatea ideală, este depăşită capacitatea maximă de înmagazinare a adipocitelor (1-1,2 µg lipide pe celulă) şi apoi, gradul obezităţii este strâns corelat cu numărul adipocitelor.

Hipercelularitatea este o anomalie ireversibilă la pacienţii cu obezitate hiperplazică; scăderea ponderală se va face pe seama dimensiunilor celulare.

Consecinţele metabolice ale obezităţii asupra diferitelor aparate şi sisteme

Aparatul respirator.

Tulburările respiratorii întâlnite la pacienţii obezi sunt: creşterea volumului de oxigen ; modificarea volumelor pulmonare; sindromul de apnee în somn.Creşterea ţesutului metabolic activ de origine adipoasă şi a travaliului

muscular au ca efect creşterea consumului de oxigen şi a producerii de bioxid de carbon.Deoarece se raportează la suprafaţa corporală, rata metabolismului bazal este de obicei normală la obezi.

Creşterea presiunii intra abdominale cu scăderea complianţei pulmonare bazale şi creşterea activităţii metabolice sunt responsabile de surplusul travaliului respirator necesar pentru menţinerea unui minut volum crescut, ceea ce face ca pacienţii obezi în marea lor majoritate să rămână normocapnici, în ciuda creşterii producerii de bioxid de carbon.În cursul efortului, consumul energetic şi de oxigen creşte mai mult la obezi decât la normoponderali, cu scăderea eficacităţii respiraţiei determinată de insuficienţa muschilor respiratori, putând antrena hipercapnie.

Modificările anatomice ce pot determina obstrucţii variabile de căi aeriene la pacienţii obezi sunt:- flexia coloanei vertebrale cervicale;

6

Page 7: PROIECT OBEZITATEA

- tulburări de mobilitate ale coloanei vertebrale, determinate de numeroşi osteofiţi şi de creşterea masei ţesutului adipos toracic şi abdominal;

- deschiderea gurii poate fi limitată de ţesutul submentonier;- volumul mare al limbii, orajilor, palatului moale al ţesutului faringian şi

supralaringian;- apertura laringiană poate ocupa o poziţie infantilă (înaltă şi anterioară).

Sistemul cardiovascularModificări şi afecţiuni cardiovasculare la pacienţii obezi:

- creşterea volemiei - creşterea debitului cardiac;- hipertensiunea arterială;- ischemia miocardică;- tulburările de ritm şi de conducere;- insuficienţa cardiacă.Creşterea masei corporale pe seama masei ţesutului adipos şi muscular

la pacienţii obezi determină o scădere a volumului sanguin raportată la greutate, faţă de pacienţii normoponderali.Totuşi, în valoare absolută, volumului sanguin la pacienţii obezi este crescut prin activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron.Cea mai mare parte din volumul sanguin este distribuită masei adipocitare.

Debitele sanguine cerebral şi renal sunt similare cu ale pacienţilor normoponderali, iar debitul splanhnic este crescut cu 20%.Activitatea metabolică şi debitul cardiac sunt crescute la pacienţii obezi, proporţional cu surplusul de greutate.Astfel ,diferenţele arteriovenoase sistemice ale oxigenului rămân în limite normale.

Hipertensiunea arterială determină hipertrofie ventriculară stângă cu creşterea tensiunii telediastolice la nivelul ventriculului stâng şi hipertensiune capilară pulmonară.În final se ajunge la insuficienţă cardiacă stângă.Aceste modificări sunt parţial reversibile cu scăderea în greutate.

Obezitatea este considerată ca factor de risc major şi independent de risc coronarian şi moarte subită.Aceste complicaţii consecutive ischemiei miocardice pot apărea, independent de HTA, dislipidemii, diabet zaharat , sedentarism,care, atunci când se asociază, au efecte complementare.

Sistemul gastrointestinal

7

Page 8: PROIECT OBEZITATEA

Pacienţii obezi au risc crescut de pneumonie de aspiraţie datorită unui cumul de factori prezenţi:

- presiune intraabdominală crescută (creştere similară cu creşterea în greutate);

- volum residual crescut;- pH gastric scăzut;- evacuare gastrică întârziată;- incidenţa crescută a herniei hiatale cu reflux gastroesofagian

Noţiuni de fiziologieObezitatea este o boală a rezervelor energetice. Modificările

endocrine şi metabolice, în special ale metabolismului intermediar al lipidelor care se asociază obezităţii, par a fi consecinţa şi nu cauza obezităţii.Funcţia principală a insulinei şi a glucagonului este homestazia glucozei şi controlul aportului energetic nutriţional.Acumularea de grăsime pe viscere reduce sensibilitatea insulinei în muşchii scheletici, ficat şi ţesutul adipos ducând la apariţia rezistenţei insulinice, care predispune la intoleranţa la glucoză şi hipertrigliceridemie.Obezitatea este în general cauzată de 2 factori:exogenă-alimentaţie în exces;endogenă-dereglări de metabolism.Termenul de “metabolism” reuneşte totalitatea transformărilor biochimice ce au loc în organismul uman în vederea menţinerii în limite normale a funcţiilor acestuia.Reacţiile metabolice(anabolice şi catabolice ) ce contribuie la menţinerea vieţii se desfăşoară cu consum de energie ce provine din metabolizarea principiilor alimentare.

Reacţiile de oxidare a substraturilor energetice (reprezentate de glucide, lipide şi proteine ) determină eliberarea de energie; o parte din aceasta este utilizată pentru efectuarea diferitelor funcţii celulare, restul disipându-se sub formă de căldură.Mitocondriile transformă energia alimentară şi formează aşa numitele legături bogate în energie – ATP, care, la rândul lor, reprezintă substratul tuturor căilor metabolice(sinteza de noi compuşi chimici, realizarea contracţiei musculare, membranare, stabilirea unei anumite secvenţe de acizi nucleici în compoziţia genelor sau de aminoacizi în structura proteinelor).Energia chimică care nu participă la formarea moleculelor de ATP este eliberată sub formă de căldură, ce ajută la menţinerea temperaturii corpului.

Adezin-trifosfatul (ATP) joacă un rol important în cadrul reacţiilor de schimb energetic.Sinteza de molecule ATP se face cu consum energetic în timp ce formarea acestora în ADP(adenozin-difosfat) se produce cu eliberare de energie care poate fi ulterior utilizată în diverse reacţii.

8

Page 9: PROIECT OBEZITATEA

Cele 2 căi majore mitocondriale prin care se realizează transformarea energiei conţinute în alimente în legături fosfat macroergice din ATP sunt:

Ciclul acizilor tricarboxilici, denumit şi ciclul Krebs sau ciclul acidului citric;

Fosforilarea oxidativă.

Obezitatea şi hormonul somatotrop hipofizarLa pacienţii obezi, secreţia de STH este redusă, dar ea revine la

normal odată cu scăderea în greutate.Stimulii ce determină secreţia de STH sunt hipoglicemia şi arginina.

Obezitatea şi funcţia gandei tiroideFuncţia glandei tiroide este normală la cei mai mulţi pacienţi

obezi.Uneori există modificări minime ale metabolismului hormonilor tiroidieni, ce detrmină valori plasmatice scăzute de revers triiodotironină.Nu se înregistrează modificarea nivelelor plasmatice ale tironinei şi nici ale TSH (hormone stimulator al secreţiei tiroidiene).Variaţiile menţionate sunt reversibile cu scăderea în greutate.

Investigarea funcţiei tiroidiene la pacienţii obezi este obligatorie, pentru a exclude hipotiroidismul, cauză rară de obezitate.Restabilirea unei funcţii eutiroidiene va contribui la înlăturarea excesului ponderal.Există un numar de hormoni care au rol în controlul aportului de alimente, deşi aceasta nu este considerat rolul principal.Glucocorticoizii acţionează asupra creierului pentru a stimula aportul de glucide şi grăsimi.Hormonii tiroidieni influenţează aportul de alimente pentru a menţine echilibrul nutrienţilor.

În contrast aportul energetic scade în hipotiroidism. Somatostatina eliberate de celulele delta din pancreas inhibă motilitatea gastrointestinală.Secreţia endocrină şi exocrină scade aportul alimentar.

9

Page 10: PROIECT OBEZITATEA

OBIECTIV 2

PREZENTAREA GENERALĂ A AFECŢIUNII

DEFINIŢIEAnomalie metabolică caracterizată prin creşterea masei ţesutului

adipos consecutivă unui bilanţ energetic pozitiv (dezechilibru între aportul nutritiv caloric şi cheltuielile energetice), cu predominanţă consecutivă a lipogenezei fată de lipoliză, ceea ce determină un exces ponderal de peste 20% faţă de standardele recomandabile.

CLASIFICARE:A.Criteriul etiopatogenicI.Obezitate primarăII. Obezitate secundară(endocrină,hipotalamică)B.Criteriul descriptiv anatomic I.Obezitate andrioidăII. Obezitate ginoidăIII. Obezitate mixtăC. Criteriul descriptiv clinicI.Obezitate hiperfagicăII. Obezitate hipo-normofagicăD. Criteriul histologicI.Obezitate hiperplazică

10

Page 11: PROIECT OBEZITATEA

II. Obezitate hipertroficăIII. Obezitate mixtăE.Criteriul vârstei de debut I. Obezitate juvenilă (0-18 ani)II.Obezitatea adultului (peste 18 ani)

Forme particulare de obezitate

Sindromul Morgagni-Steward-Morel este caracterizat de triada simptomatică hiperostoză internă, obezitate cu localizare predominantă în jurul centurii pelviene.Ceea ce dă nota caracteristică acestui sindrom sunt semnele radilogice care eveideţiază osteofitoza intracraniană şi îngroşarea osului frontal.Asocierea obezităţii cu aceste alterări craniene nu este însă constantă, în care aspectul clinic era normal, în ciuda hiperostoyei frontale evidente.

La triada descrisă se mai pot adăuga următoarele simptome: somnolenţă diurnă şi lipsa somnului în timpul nopţii, HTA, polidipsie, polifagie, hipotonie musculară, cefalee.Sindromul pare în sfârşit să aibă o netă predilecţie pentru femei.

Sindromul Lawrence-Biedl-Bardet-Moon este definit, în ordinea frecvenţei simptomelor de asociere a obezităţii cu retinita pigmentară, sindactilie şi polidactilie, înnapoiere mintală.Sindromul apare ca fiind ereditar de cele mai multe ori.Este o boală transmisă după tipul mendelian recesiv, în care este implicat mai ales şi în mod primar sistemul constituit de hipofiză împreună cu creierul intermediar.

Sindromul adipozogenital nu trebuie confundat cu distrofia adipozogenitală.Primele observaţii care au dus la izolarea acestui sindrom de catre Babinsky şi un an mai târziu, de Frohlich, constau într-un tablou clinic de obezitate cu predominanţă tronculară, abdominală şi rizomelică şi cu întârziere în dezvoltarea sexuală având o cauză organică: o tumoare cromofobă hipofizară.S-a propus chiar să se reserve numele de boala Frohlich numai pentru acele cazuri maligne sau ireversibile ale distrofiei adipozogenitale produse de o leziune organică a creierului intermediar , secundară unei tumori, uni sifilis sau unei encefalite

11

Page 12: PROIECT OBEZITATEA

Obezitatea dureroasă (boala Dercum) – lipomatoze după cum indică numele, această formă se caracterizează pintr-o obezitate fără altă particularitate decât durerea spontană şi mai ales provocată prin presiune sau ciupire a maselor de ţesut adipos.Această formă apare mai frecvent la menopauză, în legătură cu o scădere a pragului sensibilităţii generale, ceea ce explică faptul că diagnosticul s-a pus uneori chiar în absenţa obezităţii, numai pe baza faptului că presiunea ţesutului gras subcutanat este durerosă.

Obezitatea monstruoasă – mult mai rară în ultimele decenii, ea este excepţională în ţara noastră, unde cazurile care se apropie de 200kg sunt cu totul excepţionale.

Sindromul Lawrence-Moon-Bardet-Biedl = obezitate generalizată + întârziere mentală + hipogonadism + polidactilie + retinită pigmentară + strabism + cardiopatie congenitală+ nefropatie congenitală;Sindromul Alstrom = obezitate generalizată+ tulburări grave de vedere diabet zaharat infantil insulino-rezistent+ surditate+nefropatie+hipogonadism masculin;Sindromul Morgagni-Stewart-Morel = obezitate generalizată+ hiperpilozitate+hiperostoză frontală asociate climaxului;Sindromul Prader-Labhart-Willi = hipotonie musculră, acromicrie;Sindromul Carpenter = obezitate + retard intellectual + hipogonadism masculine + acrocefalie + poli/sindactilie.

ETIOLOGIE

Etiologia obezităţii este multifactorială.Aceasta cuprinde următoarele afecţiuni care predispun la obezitate şi supraponderalitate:factorii metabolici,factorii genetici,sedentarismul,stilul de viaţă,factorii endocrini,rasa,sexul,vârsta,factorii etnici şi culturali,statutul socio-economic,obiceiuri alimentare,renunţarea la fumat,sarcina şi menopauza,factori psihologici,diabetul gestaţional.

SIMPTOMATOLOGIE angor; aritmii; insuficienţă respiratorie; creşterea volemiei şi a debitului cardiac; hipercatecolaminemie;

12

Page 13: PROIECT OBEZITATEA

hiperinsulinism; hipoxemie;

DIAGNOSTIC:Afirmarea existenţei obezităţii şi aprecierea prevalenţei bolii necesită criterii clare, neexistând încă un consens unanim.Sunt utilizaţi următorii parametri:

GREUTATEA CORPORALĂ MEDIE (average body weight) = greutatea medie a unui grup populaţional selecţionat;

GREUTATEA CORPORALĂ IDEALĂ (ideal body weight) = greutatea asociată cu starea de sănătate şi stilul de viaţă optim;

GREUTATEA CORPORALĂ DEZIDERABILĂ (desirable body weight)= greutatea se asociază cu mortalitatea minimă – apreciată de companiile de asigurări ( METROPOLITAN LIFE INSURACE Co)- dar acestea sunt realizate pe un lot deja selecţionat sănătos.

Densiometria (GOLDEN STANDARD) prin metoda cântăririi subacvatice, bazată pe faptul că densitatea este invers proportională cu procentajul de grăsime şi presupunând că:masa slabă şi masa grasă au densităţi diferite;hidratarea ţesuturilor este constantă;conţinutul mineral osos este constant;

Metode aplicabile la estimarea regională:Tomografia computerizată(CT) Este o metodă radiologică care determină compoziţia regională a

corpului detectând diferenţe de densitate fizică la trecerea unui fascicul de raze X.Primii cercetători în studiul nutriţiei clinice au folosit clasica metodă a razelor X pentru a examina ţesutul adipos.Expunerea mare la radiaţii şi contrastul scăzut au limitat cercetarea şi aplicabilitatea clinică a metodelor.În prezent s-au perfecţionat capacităţile CT şi RMN, acestea fiind capabile să ofere o secţiune unică sau secţiuni multiple ale unui ţesut şi ale unui organ.Ambele metode, CT şi RMN, oferă secţiuni cu rezoluţie înaltă ale unor regiuni anatomice selectate.Utilizarea CT şi RMN oferă aceleaşi estimări volumetrice.CT produce analize tisulare transversale tridimensionale ale unor zone ţintă.

REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ(RMN)Este o metodă recunoscută pentru siguranţa sa, evitând expunerea la

radiaţii.Această metodă se bazează pe faptul că elementele cu izotopi care conţin un nr impar de protoni sau neutroni posedă proprietăţi magnetice care le permit să se alinieze cu un câmp magnetic aplicat peste o parte a corpului.

13

Page 14: PROIECT OBEZITATEA

Această metodă este foarte precisă pentru măsurarea grăsimilor: eroare < 1kg, eroare de reproductibilitate sub 4%.Acest tip de examen este fără iradiere şi este, totodată, limitat numai la cercetare datorită costurilor şi duratei de examinare(o oră).

Măsurarea pliului cutanat (skinfold measurement).Are valoare practică orientativă,existând nomograme pentru interpretare.Rezultatele se compară cu valorile normale stabilite de Health and Nutrition Examination Survey (HANES).Se apreciază pliurile tricipital, bicipital, subscapular, suprailiac.Valorile normale ale pliurilor tricipital şi subscapular: bărbaţi – 51mm; femei- 70mm. Raportul circumferinţelor centură/coapsă –waist/hip (W/H) – permite diferenţierea (N < 0,72) :

Obezitate androidă (beer-belly) sau centrală:W/H > 1; Obezitatea ginoidă (buttoks & legs) sau joasă: W/H< 0,91;

Diagnostic diferenţial Obezitatea secundarăObezitatea endocrină:

Hipercortizolism; Insulinom; Ovar polichistic;

Obezitatea hipotalamică: Tumorală; Inflamatorie; Post-traumatică Vasculară (anevrism); Sindrom adipozo-genital.

14

Page 15: PROIECT OBEZITATEA

Diagnosticul gradului de severitateIndexul masei corporale pare a fi actualmente cel mai utilizat indicator

al severităţii obezităţii.

IMCCLASAREA PONDERALĂ

GRADUL OBEZITĂŢII

20 -24,925-29,9

SubponderalitateNormoponderalitateSupraponderalitate

0I

30-39,9>40

ObezitateObezitate severa

IIIII

EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTICEvoluţia obezităţii are un caracter ondulant, cele mai multe persoane

obeze prezentând fluctuaţii ale greutăţii corporale de-a lungul vieţii din cauza lipsei unei diete personalizate adecvate, conduse de un medic specialist.Cu fiecare ciclu de slăbire-îngrăşare, timpul necesar pentru a obţine aceeiaşi reducere ponderală va fi mai lung, iar îngrăşarea se va face mult mai rapid. Prognosticul pe termen lung al pacientului obez este rezervat ,deoarece are loc o reducere a duratei de viaţă, cu atât mai mare cu cât excesul ponderal este mare.

15

Page 16: PROIECT OBEZITATEA

TRATAMENT:1.Tratament igieno-dietetic:

Dietă hipocalorică (element sine qua non) Modificarea comportamentului (element-cheie) Exerciţiile fizice

Exercitiile fiziceModificarea comportamentului2.Tratamentul medicamentos

Medicamentele de lest –FIBRINA DE BOU(Gastrofibran)Agenţii inhibanţi ai aborţiei intestinale a substanţelor energogene – METIL-CELULOZA,ACARBOZA(inhibă glicizidazele), POLIESTER-SUCROZA(Olestra)-înlocuieşte lipidele din dietă, scăzând astfel LDL-colesterolul şi trigliceridele;

AmfetamineleMod de acţiune: inhibă centrul hipotalamic al apetitului cu preţul

unei hiperexcitaţii nervoase (insomnie, euforie sau anxietate, psihoze) şi un efect hipercatecolic(tahicardie) care impun asocierea de sedative; în plus, pot induce dependenţă, în unele ţări fiind interzise.

AMFEPRONUM (Silutin) 25 mg x 3/ZI, cu 30’ înainte de masă.Contraindicaţii:glaucom, feocromocitom, hipertiroidie.Inhibitoriai lipazei intestinale

ORLISTAT(Xenical) 1cps (120 mg) intraprandial sau la max 1h postprandial (la masa principală dacă aceasta conţine grăsimi).

Mecanism:scădera consecutivă a absorţiei grăsimilor poate detrmina pierderi în greutate de 5-10% într-un an.

Indicaţii: supraponderali, în special cei cu DZ tip 2 (ar întârzia şi progresia diabetului.Efecte secundare: carenţe de vitamine liposolubile (rar).

3.Procedurile chirurgicaleLiposucţiunea – utilizabilă în formele localizate (ex. regiunea

trohanteriană – sau regiunea internă a genunchilor , unde jenează).Lipectomia – are mai mult un efect estetic (scăderea ponderală este

minoră); se foloseşte în special după cura de slăbire, îndepărtând şi excesul cutanat fesier, lombo-sacrat, brahial.

16

Page 17: PROIECT OBEZITATEA

By-passul gastric constituie intervenţia chirurgicală de elecţie, eficientă şi cu complicaţii rare; cantităţile mai mari de alimente provoacă varsătură; post-chirurgical apărea dificultăţi la alimentaţia cu carne.

Gastroplastia are eficacitate asemănătoare şi pare mult mai bine tolerată deât by-passul intestinal.Indicaţii în obezitatea morbidă, vârsta peste 60 de ani, cardiopatii, boli psihice.

By-pass-ul jejuno-ileal induce malabsorţie. Efecte: scăderea ingestiei, malabsorţie.

COMPLICAŢII:

Complicaţiile metabolice – diabetul zaharat, de regulă non-insulinodependent ( 80% dintre diabetici sunt obezi).Mărirea taliei adipocitului scade sensibilitatea receptorilor pentru insulină, determinând insulino-rezistenţă şi hiperinsulinism proporţional cu masa adipocitară.

Hiperlipidemia ( mai ales în obezitatea androidă, raspunde bine la dietă şi scăderea în greutate): hipertrigliceridemie endogenă(hiperproducţie hepatică de VLDL); hipercolesterolemie (hiperproducţie de apoB-LDL).

Hiperuricemia – gută, litiază urică.Slăbirea rapidă deşi benefică, poate creşte uricemia!

Insulinorezistenţa umanăPrincipalul rol al insulinei este de a controla homeostazia energetică

reglând metabolismul şi creşterea.Insulinorezistenţa (IR) poate fi definită în termeni farmacologici ca o stare în care cantităţi normale de insulină produc un raspuns biologic subnormal.Răspunsul biologic diminuat la insulina endo şi exogenă se referă la ineficienţa hormonului pe metabolismul glucidic, lipidic, protidic cât şi la creşterea şi difernţierea celulară, sinteza ADN şi reglarea transcripţiei genice.Termenul IR este de obicei folosit pentru a ne referi la reglarea acută a metabolismului carbohidraţilor de către insulină la nivelul ţesuturilor ce depind de acţiunea insulinei pentru captarea şi metabolizarea intracelulară a glucozei:ficatul, muşchiul striat şi ţesutul adipos.Două metode principale se utilizează pentru explorarea sensibilităţii la insulină la obezi:clampul euglicemic hiperinsulinemic şi ţesutul de toleranţă la glucoză i.v. cu modelare matematică Clampul euglicemic hiperinsulinemic este standardul de aur pentru masurarea IR, şi implică perfuzii simultane de insulină şi glucoză.

Complicaţii endocrine şi asocieri endocrino-metabolice:distrofie ovariană= ovar polichistic; tulburări de ciclu

17

Page 18: PROIECT OBEZITATEA

menstrual(amenoree,disovulaţie) prininsuficienţă luteală; hiperestrogenism (prin aromatizarea androgenilor la nivel adipocitar); hiperandrogenism la femei şi hipogonadism la bărbaţi; rezistenţă la insulină.

Profilul hormonal în obezitate:1.scade GH (growth hormone)2.creşte cortizolul3.cresc estrogenii (la ambele sexe)4.scade testosteronul (la bărbaţi).

Complicaţiile hepato-biliare. Litiaza biliară (dublă la IMC > 30) apare consecutiv suprasaturării

colesterolice a bilei.Steatoza hepatică (infiltraţie grasă a ficatului).

Complicaţiile osteoarticulare - obezitatea favorizează coxartroza şi gonartroza, tulburările de statică vertebrală (dorsalgii, lombalgii), talalgiile (picior plat) care o agravează prin impotenţă funcţională şi sedentarism.Cauze: suprasarcina, stările distrofice –hiperlaxitate ligamentară, hipotonie musculară.

Complicaţiile cutanate – vergeturile (prin subţierea epidermului şi pierderea elasticităţii dermului – în perioada de instalare).

Eczemele Intertrigo-ul

Complicaţiile obstetricale crescute: ale mamei – diabet zaharat, HTA cu preeclampsie, infecţii urinare,tromboflebite; ale fătului – gigantism; ale naşterii- prezentaţii distocice, retracţii uterine întârziate.

Incidenţa morţii subite fără cauză decelabilă la autopsie este de 40 de ori mai mare la obezi.O relaţie între clasificarea gradului de obezitate şi morbiditate şi mortalitatea asociate este prezentă în următorul tabel:

BMI = 20 - normal Peste 20 începe să crească morbiditatea

BMI=2720% supraponderal

Mortalitatea creşte accentuat

BMI = 35- obezitate gr. II 40% supraponderal

55% creştere a mortalităţii generale70%creştere a mortalităţii prin coronaropatii75% prin AVC40% creşterea mortalităţii prin

18

Page 19: PROIECT OBEZITATEA

diabet

BMI = 40 –obezitate morbidă60% supraponderal

Risc de mortalitate între 2 şi 12 ori mai mare în funcţie de vârstă şi gradul de obezitate

OBIECTIV 3

ROLUL AUTONOM AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE

Pacientul să aibă o stare de bine, de confort fizic- ajută sau menţine tegumentele pacientului curate şi uscate;- schimbă lenjeria de pat şi de corp;- asigură îmbrăcăminte uşoară şi comodă;

Pacientul să prezinte echilibru psihic- cu tact şi cu blândeţe, va solicita pacientului să se spele;

Pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic- discută cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului;- favorizează odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot

determina discomfortul şi iritabilitatea;- creează senzaţie de bine pacientului, prin discuţiile purtate;- facilitează contactul cu alţi pacienţi, cu membrii familiei;- aplică tehnici de îngrijire curentă, necesare obţinerii stării de satisfacţie;- observă şi notează schimbările;

Utilizarea comunicării terapeutice- mesajul verbal să fie clar;- pacientul să fie ascultat atent, să fie lăsat să îşi exprime sentimentele, să

spună ce îl preocupă;

19

Page 20: PROIECT OBEZITATEA

- să fie încurajat pentru comunicarea cu alţii(familie, ceilanţi pacienţi);- în timpul discuţiei, se va ţine cont de starea pacientului;

Menţinerea legăturii cu familia - încurajarea familie pentru a se implica în suportul emoţional de a vizita

pacientul;

Asigurarea microclimatului corespunzător ( să ofere siguranţa, contact cu realitatea); camera liniştită, lipsită de excitanţi, temperatură optimă, posibilităţi de a asigura semiobscuritatea.

Fişa nr 1Toaleta bolnavului

Definiţie: Menţinerea pielii într-o stare de curăţenie perfectă.Scop: Menţinerea tegumentelor curate pentru a preveni complicaţiile

cutanateÎndepărtarea stratului cornos de pe suprafaţa pielii.Îndepărărtează microbii şi substanţele străine.Loc: baie generală

20

Page 21: PROIECT OBEZITATEA

Materiale necesare: Paravan (în lipsă se poate improviza cu ajutorul a 2 stative de

perfuzie şi un cearşaf) Muşama, aleză. Lighene. Apă caldă, apă rece. Găleată.două bazinete. Tăviţă renală. Mănuşi de cauciuc. Mănuşi baie (3) pentu faţă, trunchi şi membre, organe genitale. Săpun neutru. Şampon. Alcool camforat. Talc, pudrieră. Trusă unghii. Perie şi pastă de dinţi. Perie, pieptene, uscător de păr.

Pregătirea bolnavului: Se anunţă şi se explică tehnica. Se cere bolnavului să urineze. Se dezbracă bolnavul. Se protejează părul cu cască de baie. Se introduce bolnavul cu atenţie în cadă şi i se supravegheză

reacţiile.Execuţia tehnicii:

Bolnavul se spală singur sau este spălat de către asistentă (mănuşă)

După baie se face clătirea cu ajutorul duşului. Se ajută bolnavul să iasă din cadă şi se înveleşte în cearşaf. Se poate face o frecţie cu alcool pentru închiderea porilor şi

stimularea circulaţiei. Se îmbracă bolnavul cu lenjerie curată, halat şi papuci. Se piaptănă. Se face toaleta cavităţii bucale. Se taie unghiile. Se transportă bolnavul în salon.

Fişa nr 2Schimbarea lenjeriei de pat

21

Page 22: PROIECT OBEZITATEA

Definiţie: Reprezintă asigurarea condiţiilor igienice.Scop

Asigurarea confortului. Asigurarea condţiilor igienice. Asigurarea odihnei. Favorizarea îngrijirii bolnavului.Materiale necesare:

Accesoriile patului. Mănuşi de protecţie. Mască de protecţie. Coş pentru lenjeria murdară. Scaun.LocExecuţie:

Schimbarea se face de către 1- 2 persoane. Se pregătesc materialele (accesoriile) în ordinea inversă

folosirii şi se aşează pe un scaun lângă pat. Se aduce lângă pat sacul pentru lenjeria murdară. Se îndepărtează noptiera. Se deschide fereastra. Se îndepărtează lenjeria murdară.Aşezarea cearşafului de pat:

Se întinde cearşaful simplu pe saltea – de mijlocul patului.

Cu o mână se desface o parte a cearşafului spre cap, iar cu cealantă se întinde cearşaful spre partea opusă.

Se introduce cearşaful la capătul patului sub saltea şi se execută colţurile (în formă de plic).

Pentru a asigura menţinerea cearşafului pe somnieră se intrduce cearşful sub saltea şi se întinde bine.

La mijlocul patului se aşează muşamaua care acoperă aleza.

Aşezarea cearşafului de învelitoare – aşezarea învelitorii: Se aşează deasupra cearşafului simplu pentru

învelitoare, care la partea dinspre cap se răsfrânge peste învelitoare (pătură).

La partea dinspre picioare se introduce sub saltea învelitoarea împreună cu cearşaful, după ce s-a efectuat o

22

Page 23: PROIECT OBEZITATEA

cută pentru a da lărgimea necesară mişcărilor picioarelor bolnavului.

Se fac colţurile la învelitoarea cu cearşaf şi se introduc marginle laterale sub saltea.

Dacă se foloseşte cearşaf plic- se îndoaie învelitoarea în lungime şi se introduce prin deschizătura plicului.

Se fixează colţurile învelitorii de cele ale cearşafului şi se întinde.

Se face cuta pentru picioare şi colţurile sub saltea ca mai sus.

Se îndepărtează feţele de pernă murdare, se învelesc pernele cu feţe curate şi se aşează pe pat.

Se reaşează noptiera lângă pat. Se îndepărtează sacul cu lenjerie murdară. Se spală mainile. Se închide fereastra.

Fişa nr 3Dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului

Lenjeria de corp Cămaşă de noapte. Pijama. Şosete.

Scop Menţinerea stării de confort. Păstrarea igienei bolnavului.

Materiale necesare Cămaşă de noapte – adaptată bolnavului. Cearşaf Alcool. Sac de lenjerie murdară.

Tehnica Se anunţă bolnavul comunicându-i necesitatea efectuării tehnicii. Bolnavul imobilizat, adinamic sau paralizat este adus în poziţia

decubit lareal sprijinit. Se trage cămaşa în sus până la torace.

23

Page 24: PROIECT OBEZITATEA

Se aduce bolnavul în decubit lareal opus şi se repetă operaţie de ridicare a cămăşii.

Se sprijină bolnavul la nivelul regiunii omoplaţilor şi se introduce mâna opusă sub cămaşa.

Se readuce bolnavul în poziţie decubit dorsal. Se scoate cămaşade la spate spre cap. Se dezbracă întâi un braţ, apoi celălant braţ. Se fricţionează cu alcool şi se pudrează cu talc regiunile

predispuse escarelor. Se îmbracă cămaşa curată. Se ridică uşor bolnavul sprijinit la nivelul regiunii omoplaţilor şi se

trece cămaşa peste capul bolnavului, apoi peste spatele acestuia. Se readuce bolnavul în poziţie decubit dorsal şi se trage cămaşa

sub şezut. Se reface patul. Lenjeria murdară se introduce în sacul de lenjerie murdară. Obervaţii:

La pacienţii opraţi sau răniţi se recomandă folosirea cămăşilor scurte desfăcute la spate.

La pacienţii cu fracturi de membre se folosesc cămăşi cu mâneci desfăcute.

Cămaşa pijamalei se dezbracă şi se îmbracă după tehnica de mai sus.

24

Page 25: PROIECT OBEZITATEA

OBIECTIV 4

ROLUL DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU OBEZITATE

Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative

puls, T.A. , temperatură, respiraţie pierderile de lichide prin diureză, tahipnee, transpiraţii

Supravegherea atentă a pacientului

facies; tegumente; tulburări de alimentaţie ( anorexia şi bulimia); tulburări electrolitice ( ale magneziului, calciului, potasiu etc); suicidul în cazul bolnavilor depresivi; moartea datorită malnutriţiei severe;

Asigurarea alimentaţiei

diete foarte reduse caloric

25

Page 26: PROIECT OBEZITATEA

starvaţia( regimul de foame) – necesită un aport hidric de minim 2000 ml/zi, vitamine, laxative.

Regimuri moderat restrictive şi individualizate(1200-2200 cal/zi) raţia alimentară se împarte în prânzuri mici (4-5/zi), consummate

fără grabă, pentru a evita picurile hiperglicemice (deci hiperinsulinismul şi hipoglicemiile consecutive).

baza alimentaţiei o vor constitui zarzavaturile, legumele şi fructele (au aport caloric redus şi la volum mare, dau senzaţie de saţietate):

legumele vor fi servite crude sau sub formă de sucuri; fructele se servesc crude, tăiate sau rase,coapte sau sub formă de

compoturi (fără zahăr).Se face restricţie la legumele bogate în glucide(cartofi, morcovi, sfeclă, ceapă) şi la fructele dulci; fructele oleaginoase sunt interzise.

Administrarea tratamentului medicamentos prescris (anorexigenele centrale- amfetaminele; agenţii anorexigeni analogi ai amfetaminei- MAZINDOL,DIETILPROPIONĂ; depresivele cerebrale serotoninergice- ISOMERIDA).

orlistat (xenical), sibutramină (reductil) se va explica pacientului necesitatea tratamentului şi cooperării se va urmări dacă pacientul ia tratamentul oral

Fişa nr 1

Măsurarea temperaturii

Definiţie: reprezintă rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.

Scop: - depistarea variaţiilor patologice de temperatură - observarea evoluţiei bolii - observarea efectelor tratamentelor - depistarea apariţiei complicaţiilorLocul masurării: - cavităţi închise: rect, vagin - cavităţi semiînchise: axila, plica inghinală, cavitate bucală - conduct auditiv extern - tegumentar (cu febertest sau termometru cutanat electric)Materiale necesare:

26

Page 27: PROIECT OBEZITATEA

- termometru maximal, tampon cu alcool, tavită renală - prosop, lubrifiant, apa, pix albastru - foaie de temperaturăPregatirea bolnavului:Psihică se anuntă bolnavul şi se explică tehnicaFizică - pentru masurarea în axilă se tamponează cu prosop individual şi se

aşeză bolnavul comod. - rectal: pentru adult poziţa decubit lateral stâng, pentru copil decubit

dorsal cu picioarele flectate pe abdomen sau decubit ventral pe genunchii mamei.

Tehnica: Măsurarea temperaturii în axilă: - se aplică pe mijlocul axilei bulbul termometrului - se apropie bratul de torace si se aplica mana oblic pe torace - se asteapta 10 min, se retrage termometrul - se sterge termometrul cu tampon cu alcool si se citeste valoareaMasurarea temperaturii in rect: - se lubrifiaza bulbul termometrului cu ulei de vaselina - se introduce bulbul termometrului in rect cu miscari de rotatie si

inaintare - se lasa 5 min, se extrage, se sterge cu tampon cu alcool, se citeste

valoarea Masurarea temperaturii in cavitatea bucala:

- se umezeste termometrul folosit numai in acest scop - se introduce in cavitatea bucala, sub limba - bolnavul inchide gura si mentine termometrul 5 min, fara a-l

strange intre dinti - se scoate termometrul, se sterge si se citeste valoareaNotare: - cifric: in caietul independent de observatii clinice - grafic: in foaia de temperatura cu pix albastru (valorile pare pe

linie, valorile impare intre linii) - prin unirea punctelor = CURBA TERMICAInterpretare: Normal: - bolnav afebril – temp.fiziologica = 36- 37 grade CPatologic: - valori scazute = hipotermie (sub 36 grade) - valori crescute = hipertermie (peste 37 grade)- subfebrilitate ( 37- 38 grade C); febra moderata (38- 39 grade C);- febra ridicata (39- 40 grade C); hiperpirexie (peste 40 de grade)

27

Page 28: PROIECT OBEZITATEA

Observatii : - masurarea se face dimineata la trezire, inaintea toaletei sau altor

activitati intre orele 7-8, si seara intre orele 16-17; in unele cazuri, la recomandarea medicului, masurarea temperaturii se poate face periodic (30 min, 1 ora, 3 ore, 6 ore) sau dupa administrarea unor tratamente.

- nu se face termometrizare in cavitatea bucala la pacienti agitati, copii necooperanti, bolnavi cu respiratie nazala dificila sau cand exista inflamatii bucale

- nu se face termometrizare rectal la pacienti agitati, cu inflamatii anale, rectale sau cu operatii rectale

- dupa masurare, termometrul este spalat si introdus in solutie dezinfectanta (schimbata zilnic)

Fişa nr 2

Masurarea pulsului

Definitie: reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul i-a nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

Scop: - observarea starii pacientuluiLocul de electie: pe orice artera ce poate fi comprimata pe plan osos:

radiala, femurala, humerala, carotida, temporala, pedioasaMateriale necesare: - ceas cu secundar - pix rosu - foaia de temperaturaPregatirea bolnavului: Psihica: se anunta bolnavul si se explica tehnicaFizica: se aseaza in pozitie comoda (de preferat decubit dorsal) pentru a

putea si masurat pulsulTehnica: - se fixeaza artera cu varful degetelor de la capat

28

Page 29: PROIECT OBEZITATEA

- se numara pulsatiile timp de 1 min.Notare: Grafic: un patratel = 4 pulsatii, se unesc punctele pentru graficCifric: exemplu: Pd – 75 pulsatii/min. Ps – 80 pulsatii/min.Frecventa pulsului: - nou nascut: 130-140 p/min. - copil mic: 100-120 p/min. - 10 ani: 90-100 p/min. - adult: 60-80 p/min. - varstnic: 80-90 p/min.Factori care influenteaza pulsul: - factori biologici: - varsta: frecventa creste la copilul mic si varstnic - inaltimea corporala: persoanele mai scunde au frecvenţa pulsului

mai mare decat a celor înalte - somnul: frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa - alimentatia: in timpul digestiei frecventa pulsului creste - efortul fizic: determina cresterea frecvente pulsului care scade dupa

incetarea efortului - factori psihologici: - emotiile - plansul - produc cresterea frecventei pulsului - mania - factori sociali: - mediul ambiant: prin concentratia in oxigen a aerului inspirat,

influenteaza frecventaDeviatii de la normal: - tahicardie: cresterea frecventei pulsului peste normal - bradicardie: scaderea frecventei pulsului sub valoarea normala

Fişa nr 3

Masurarea respiratiei

Definitie: respiratia este functia prin care se realizeaza schimburile gazoase la nivelul organismului; se asigura aportul de O2 necesar proceselor vitale cu eliminarea consecutiva a CO2 in atmosfera.

29

Page 30: PROIECT OBEZITATEA

Scop: - stabilirea diagnosticului - evaluarea functiei respiratorii - aprecierea evolutiei bolii - stabilirea prognosticului bolii - observarea starii bolnavului - observarea efectelor medicamentelor - indiciu in aparitia unor complicatiiMateriale necesare: - cronometru (ceas cu secundar) - pix verde - foaie de temperatura

Pregatirea bolnavului: - nu se anunta pacientul si nu se explica tehnica- bolnavul isi poate

modifica voluntar caracterele respiratiei (frecventa, ritmul respirator) rezultand valori eronate in urma masurarii

- se aseaza pacientul in decubit dorsalTehnica: - se masoara concomitent cu pulsul, cand se fixeaza artera radiala si se

aplica mana asistentei pe toracele bolnavului impreuna cu mana bolnavului- se poate masura si prin aplicarea palmei pe toracele bolnavului- se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracic) timp de

1 min.- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin

simpla observareNotarea: - cifric: in caietul independent de observatii clinice- grafic: in foaia de temperatura- pentru fiecare linie orizontala = o

valoare de respiratie- prin unirea valorilor succesive rezulta curba respiratiei - la dispnee se noteaza orarul, intensitatea, tipul, evolutia in timpInterpretare:- respiratie normala: supla, ampla, regulata, profunda. nazala, lenta,

simetrica- respiratie patologica: superficiala, incarcata, zgomotoasa, ritm

neregulat, dispnee- frecventa normala variaza cu : varsta, sexul, pozitia, temperatura

mediului ambiant, starea de veghe sau de somn- frecventa patologica:

30

Page 31: PROIECT OBEZITATEA

- tahipnee: frecventa crescuta - bradipnee: frecventa scazuta - apnee: absenta respiratiei - dispnee: respiratie greoaie, dificila- dispnee Cheyne- Stockes: respiratie cu amplitudini crescande pana la

maxim si apoi scazute pana la apnee ce dureaza 10-20 sec.- dispnee Kussmaul: respiratie in 4 timpi, inspir profund, pauza, expir

scurt, zgomotos, pauza- dispnee Biot: respiratie agonica, dispneea muribunduluiValori normale ale frecventei respiratorii:

- nou nascut: 40 (50) r/min.- copil mic: 20 r/min.- barbat: 18 r/min.- femeie: 16 r/min.

Observatii: - se prefera masurarea respiratiei in somn - fiziologic curba respiratiei este paralela cu cea a pulsului si curba

temperaturii- dispneea Cheyne Stoches trebuie depistata sistematic, bolnavul nu o

semnaleaza- dispneea Kussmaul apare la un pH scazut sub 7,2- este intalnita in come- in dispnee se noteaza: orarul, intensitatea, tipul, evolutia in timp

OBIECTIV 5

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI CU OBEZITATE

31

Page 32: PROIECT OBEZITATEA

Interviul1.Informaţii generale :

a.Numele şi prenumele:Timofte Mariab.Vârsta 74 anic.Starea civilă căsătorităd.Copii 4e.Profesia vânzătoaref.Localitatea de domiciliu: str.Codrescu Nr.6 Bl. Căming.Diagnosticul de internare: obezitate grad I ,DZ tip 2

dezechilibrat cu necesar de insulină, HTA stadiul II grad de risc foarte înalt aritmie extrasistolică supraventriculară.

h.Data internării: 02.04.2010

2.Obi şnuinţe de viată :

a.Consumatoare de:Alcool-Nu-Cafea-Nu-Tutun-Nu-Drog-Nub.Dietă/regim alimentar – c.Alergii cunoscute- praf

3.Probleme de sănătate:a.Antecedente medicale personale: Boli pancreatice-Nu, boli hepatice-Da, Boli cardiovasculare-dab.Antecedente heredocolaterale mama HTAc.Motivele internării actualed.Istoricul stării actuale

Pacientă hipertensivă (în tratament cu diuretic tiazidic) cunoscută cu hepatită cronică cu virus C (2005), aflată în evidenţă (AD cu diabet zaharat tip 2 de aprox. 5 ani, în tratament cu ADO de aprox 1 lună de zile prezintă poliurie, polidipsie şi valori glicemice constant crescute depistate la medicul de familie. Glicemie 494 mg; R.A. mmol/2 ;Na 128 mmol/1 ; K 3,8 mmol.

4.Examenul clinic general:

32

Page 33: PROIECT OBEZITATEA

a.Tegumente şi mucoase la nivelul ½ inferior a gamelor tulburări trofice cutanate de insuficienţă venoasă cronică, varice hidrostatice membrele inferioare bilateral, hernie ombilicală.

b.Greutate 65 Kgc.Înălţime 1,45d.Ţesut celular subcutanate.Sistem ganglionar şi limfatic superficiale nepalpabilef.Aparat loco-motor ulcer varicos la nivelul membrelor inferioare

bilateral.g.Aparat respirator torace cifotic, excursii costale simetrice bilateralh.Aparat cardio-vascular şoc apexian în spaţiul VI, suflu sistolic în

focarul A0 cu iradiere la nivelul tuturor focarelor de ascultaţie şi artere carotide bilaterale, artere pedioase pulsatile, HTA.

i.Aparat digestiv abdomen mobil cu mişcările respiratorii sensibilj.Aparat uro-genital loji renale nedureroase bilateralk.Sistem nervos şi organe de simţ tulburări senzitive-Nu,tulburări de

echilibru-Nu, vertij-Nu,Romberg-Nu,Nistagmus-Nu.

5.Investigaţii

a.Examenul sângelui proteine totale 699/1

b.Examenul urinei urocultură negativ amilazurie micral test 20mg/l

c.Alte examene de specialitates-a efectuat consult cardiologic – aritmii extrasistolice

supraventriculare se recomandă continuarea medicaţiei antihipertensive la care asociază antiagregant plachetar sub protecţie gastrică.

6.Tratamente :

Tratament medicamentosTertensifAspenter, Detralex

33

Page 34: PROIECT OBEZITATEA

7.Epicriza şi recomandări la externare : Pacientă în vârstă de 74 de ani suferind HTA, DZ tip 2

dezechilibrat cu necesar de insulină

Nevoile fundamentale după Virginia Henderson

Nevoile fundamentale

Manifestări de independenţă

Manifestări de dependenţă

Sursa de dificultate

1. A respira şi a avea o bună circulaţie.

Frecvenţa respiraţiei: -reprezintă numărul de respiraţii pe minut- este influenţată de

vârstă şi sexrespiraţia normală 16- 18 r/min

Apnee obstructivă de somn;tromboze ale venelor profunde.

Reducerea funcţiei respiratorii

2. A bea şi a mânca.

Asistenta calculeză necesarul de calorii pe 24 în funcţie de activitate

Bulimia, reflux gastro-esofagian

3. de a elimina.

Frecvenţa micţiunilor Adult 5-6/zi

Incontinenţă urinară de efort

4.De a se mişca şi de a avea o bună postură.

Individul practică activităţi fizice, adoptă diferite posturi în viata cotidiană, în funcţie de societatea în care trăieste.Individul

Dorsalgii,gonartroza, tulburări de statică vertebrală.Refuzul de a face activităţi

efortul fizic prelungit la obezul în vârstă determină

34

Page 35: PROIECT OBEZITATEA

poate îndeplini activităţi ce impun efort fizic.

ImobilitateEdeme ale membrelor

suprasolicitarea muşchiului cvadriceps; oboseala musculară modifică mersul normal.

5. a dormi şi de a se odihni.

Somnul durata în funcţie de vârstă :Adult 7- 9 orePersonae vârstnice 6-8 ore

Apnee obstructivă de somnHipersomnolenţă diurnă

6. de a se îmbrăca /dezbrăca

Veşmintele alese după gust şi circumstanţe(personalitatea Individului, ocazii festive, protejarea corpulii de intemperii

Dificultatea de a se îmbrăca dezbrăca

Pierderea imaginii de sineTulburări de gândireanxietate

Dificultatea de de a se încălţa şi descălţaDificultatea de a-şi mişca membrele superioare

7.De aşi menţine temperatura corpului în limite normale.

Vârstnic 35-36  grade C Sindrom febril

8.De a fi curat îngrijit de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Deprinderi igieniceSpălarea dinţilorSpălarea păruluiPiele curată netedă

Intertrigo-ulDezinteres faţă de măsurile de igienă

ImobilitatePierderea imaginii corporaleLipsă de cunoştinţe

9. De a evita pericolele.

Măsuri de prevenire a:Accidentelorbolilor

Pierderea stimei de sineAfectare fizică

Afectare fizicăDezchilibru metabolic

10.De a comunica.

Stare optimă de funcţionare a vazului, a auzului, a mirosului a gustului

Tulburări de limbajTulburări motoriiDificultatea de a-şi aminti evenimentele trecute

AfazieAmnezieApatieDelir

11.De acţiona Ansamblul de ceremonii Dificultatea de a Pierderea

35

Page 36: PROIECT OBEZITATEA

conform propriilor convingeri şi de a practica religia.

religioase proprii unei religiiApartenenţa la grupuri religioase sau umanitare

participa la activităţi religioase

imaginii şi a respectului faţă de sine

12.De a fi preocupat în vederea realizării

Activitatea optimă a funcţiilor fiziologice în raport cu constituţia individului

Pacientul nu poate accepta noua stare în care se gaseşte, modul cum arată, înfăţişarea sa

Îndepărtarea de colectiv

13.De a se recreea

Destindereaamuzamentul

InactivitatePlictisealăTristeţe

Lezarea integrităţii fizice

14.De a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.

Dorinţa şi interesul de independenţăAcumularea de cunoştinţe

Cunoştinţe insuficienteBolnavul nu are cunoştinţe referitoare la:- boală - prevenirea

îmbolnăvirilor- importanţa

respectării tratamentului

36

Page 37: PROIECT OBEZITATEA

Data

Problema de îngrijire

Obiective de îngrijire

Îngrijiri şi tratament Investigaţii

Evaluare

Ziua 1

HTA Scăderea ponderală, restricţia aportului de sare şi activitate fizică vor reduce TA la obezi.

Se asigură bolnavului confort fizic şi psihic.Măsurarea TA şi a funcţiilor vegetative.Tratamentul medicamentos la obezi nu diferă semnificativ de cel al persoanelor normoponderale.Tratamentul specific al HTA: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;diuretice tiazidice.

HemogramaGlicemieColesterol total şi fracţiunile sale(HDL;LDL);Trigliceride

T.A stabilizată.

Ziua 2

Dispneea de efortApneea de somn care poate ajunge până la

Reducerea efortului fizic.Scăderea ponder

Abordarea terapeutică a pacientului cu apnee de somn diferă în funcţie de severitatea simptomelor, severitatea hipoxemiei

Când anamneza un sugerează un

37

Page 38: PROIECT OBEZITATEA

hipoxemie, creşterea tonusului nervos simpatic şi creşterea tensiunii arteriale.

Hipoventilaţie

nocturnă

ală fie prin dietă fie prin metode chirurgicale, reduce semnificativ severitatea apneei de somn.

din timpul somnului, prezenţa unor factori de risc cardiovasculari asociaţi

sindrom de apnee în somn se poate efectua o Polisomnografie care constă în înregistrarea pe parcursul somnului a EEG, ECG, frecvenţei respiratorii şi a saturaţiei în oxigen.

Ziua 3

Transpiraţie excesivă

Scădere ponderală

38

Page 39: PROIECT OBEZITATEA

OBIECTIV 6

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A PACIENTULUI CU OBEZITATE

Considerată a fi-evident- cel mai eficace tratament (Felling, 1999), prevenţia presupune 2 paliere de acţiune:

Prevenţia la populaţia generală

Presupune demararea unui program naţional de profilaxie care să vizeze aspecte multiple ale modului de viaţă:

Educaţia nutriţională; Informarea corectă a consumatorului privind conţinutul (cantitativ şi

calitativ: număr de calorii, colesterol, glucide etc) alimentelor puse în vânzare şi penalizarea publicităţii produselor fals-dietetice;

39

Page 40: PROIECT OBEZITATEA

Schimbarea comportamentului alimentar la nivel de familie şi colectivităţi;

Promovarea activităţii fizice cotidiene; Angajarea mijloacelor mass-media şi educaţionale în realizarea

acestor obiective.

Prevenţia la subiecţii cu risc

Rude de grad I ale obezilor Subiecţi cu antecedente de creştere ponderală peste 5% din greutatea

de fond (inclusiv în copilărie ).

Identificarea circumstanţelor favorizante sevraj tabagic; reducerea activităţii fizice; modificarea modului de viaţa:căsătorie/divorţ, schimbări de

profesie sau statut social; depresie psihică însoţită de posibile accese bulimice; sarcină, menopauză precoce; consum de medicamente(antidepresive, antiepileptice,

corticoterapie, estrogeni, progestative) hipotiroidie; tumori şi traumatisme craniene; regimuri restrictive recente;

Aplicarea unui program preventive informarea subiectului cu privire la riscurile obezităţii; educaţia nutriţională; activitatea fizică zilnică.

Obiective (după Basdevant et al. 1998 modificat ): A. Scăderea în greutate(măsură esenţială)

1.schimbarea comportamentului alimentar;2.restaurarea echilibrului psiho-somatic compromis + ajustări psiho-

sociale;3.corectarea erorilor terapeutice anterioare (consecinţele psiho-

somatice ale regimurilor hiperrestrictive, întreruperea variaţiilor ponderale).

40

Page 41: PROIECT OBEZITATEA

B. Menţinerea greutăţii corporale scăzute(obezitatea fiind o “boală cronică recidivantă”).

Factori care influen ţează realizarea obiectivelor : Severitatea obezităţii; Antecedentele heredo-colaterale; Distribuţia ţesutului adipos; Vârsta de debut şi durata evoluţiei; Circumstanţele declanşatoare; Comportamentul alimentar; Boli somatice asociate; Depresia psihică; Eşecul măsurilor anterioare; Conştientizarea beneficiilor secundare; Toleranţa la frustare.

C. Prevenirea şi tratamentul complicaţiilor.

OBIECTIVUL GLOBAL= amelioararea calităţii vieţii.

41

Page 42: PROIECT OBEZITATEA

42

Page 43: PROIECT OBEZITATEA

III. Bibliografie1. Iulian Mincu Ghidul terapeutic al obezităţii Editura Sport-Turism

1977,2. I. Pavel , D. Sdrobici , C. Dumitrescu Obezitatea Editura Medicală

1967, 74-773. I. Moraru Anatomie Patologică Vol. II Editura Medicală 1980 317-

3184. Niculae Iordache Tendinţe actuale în tratamentul miniinvaziv al

obezităţii Editura Medicală 2004, 19-325. Ungureanu G. , Covic M, Terapeutica Medicală, Editura Polirom

2000, 334-3446. Mariana Graur Obezitatea Editura Junimea 2003, 21-22

43