S.C.P.C.S. “ AMBIENT “ S.R.L.

SFANTU GHEORGHE, STR. KOSSUTH LAJOS FN

JUDETUL COVASNA

TEL : 0267. 311.880 FAX: 0267.351.319

PROIECT NR. 651 / 2012

ZONA EDILITARA – PARC FOTOVOLTAIC

IN ORASUL CRISTURU SECUIESC

JUDETUL HARGHITA

TITULAR PROIECT : S.C. “B ART” S.R.L. BRASOV

PLAN URBANISTIC ZONAL

(P.U.Z.)

Iulie 2012

PROIECT NR. 651 / 2012

DENUMIREA LUCRARII : ZONA EDILITARA - PARC FOTOVOLTAIC

LOCALITATEA : ORAS CRISTURU SECUIESC

JUDETUL HARGHITA

BENEFICIAR : S.C. “B ART “ S.R.L. BRASOV

PROIECTANT GENERAL : S.C.P.C.S. “ AMBIENT” S.R.L. SF.GHEORGHE

JUDETUL COVASNA

FAZA DE PROIECTARE PLAN URBANISTIC ZONAL

VOLUMUL PIESE SCRISE SI PIESE DESENATE

LISTA DE SEMNATURI

DIRECTOR ARH. FLOREA VIRGIL………………..

SEF PROIECT si PROIECTAT ARH. FLOREA STELA………………….

BORDEROU GENERAL PUZ

A – PIESE SCRISE

VOLUMUL I . MEMORIUL DE PREZENTARE

- foaia de garda

- borderoul general PUZ

- memoriu de prezentare

1. INTRODUCERE

- 1.1. date de recunoastere a documentatiei

- 1.2. obiectul lucrarii

- 1.3. surse documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

- 2.1. evolutia zonei

- 2.2. incadrarea in localitate

- 2.3. elemente ale cadrului natural

- 2.4. circulatia

- 2.5. ocuparea terenurilor

- 2.6. echipare edilitara

- 2.7. probleme de mediu

- 2.8. optiuni ale populatiei

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

- 3.1. concluzii ale studiilor de fundamentare

- 3.2. prevederi ale PUG

- 3.3. valorificarea cadrului natural

- 3.4. modernizarea circulatiei

- 3.5. zonificarea functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

- 3.6. dezvoltarea echiparii edilitare

- 3.7. protectia mediului

- 3.8. obiective de utilitate publica

4. CONCLUZII, MASURI IN CONTINUARE

5. ANEXE

VOLUMUL II – REGULAMNT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ

1. DISPOZITII GENERALE

- rolul RLU

- baza legala a elaborarii

- domeniul de aplicare

2. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

- reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului

natural si construit

- reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public

- reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii.

- reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

- reguli cu privire la echiparea edilitara.

- regului cu privire la forma si dimeniunile terenurilor pentru constructii

- reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri

3. ZONIFICAREA FUNCTIONALA

- unitati si subunitati functionale

4. PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR

FUNCTIONALE

5. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA

B – PIESE DESENATE

A – 01 PLAN DE INCADRARE IN ZONA ORTOFOTOPLAN scara 1/5000

A – 02 ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE – DISFUNCTIONALITATI

Scara 1/2000

A – 03 REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE scara 1/2000

A – 04 POPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR scara 1/2000

A – 05 REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA scara 1/2000

A – 06 UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA scara 1/2000

sef proiect

arh. FLOREA Stela

MEMORIU DE PREZENTARE

La proiectul in faza PUZ pentru obiectivul

ZONA EDILITARA – PARC FOTOVOLTAIC

Oras CRISTURU SECUIESC, judetul HARGHITA

Intocmit in conformitate cu prevederile Reglementarii Tehnice – Ghid privind

metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal –

INDICATIV GM-010-2000, aprobat prin Ordin nr. 176/N/2000 al ministrului

lucrarilor publice si amenajarii teritoriului

1. INTRODUCERE

Date de recunoastere a investitiei :

- denumirea obiectivului : ZONA EDILITARA – PARC FOTOVOLTAIC - localitatea : oras CRISTURU SECUIESC, jud.Harghita

- beneficiar : S.C. “ B ART “ S.R.L. BRASOV

Obiectul lucrarii :

Proiectul propune realizarea unui parc fotovoltaic in orasul Cristuru Secuiesc, judetul

Harghita.

Politicile europene, si in cadrul acestora politice regionale si locale în domeniul energiei

regenerabile sunt tot mai concrete si se adreseaza tuturor comunitatilor mai mici sau mai

mari pentru stimularea producerii de energie electrica folosind surse neconventionale,

nepoluante.

In anul 2007, Uniunea Europeană a adoptat o noua politică în ceea ce priveşte energia

regenerabilă fixând ca Ńintă obŃinerea a minim 20% din necesarul energetic UE din surse

regenerabile pana în anul 2020. Pentru a atinge această Ńintă Comisia Europeană a

elaborat o serie de directive ce vizează atât industria energetică cat şi regimul

construcŃiilor publice şi private. Obiectivele politicii energetice europene sunt sintetizate

în forma 20-20-20% şi se referă la:

• Scăderea cu 20% a consumului de energie din combustibili fosili prin adoptarea de

masuri de eficientizare şi economisire a utilizării consumului energetic precum izolarea

termică a clădirilor sau utilizarea de becuri economice;

• Producere a minim 20% din necesarul de energie prin folosirea de resurse regenerabile;

• Atingerea celor două obiective până în anul 2020;

Sursele de energie regenerabila reprezinta o oportunitate concreta de dezvoltare durabila

in conditiile cresterii exponentiale a pietei romanesti a energiei, folosirea surselor

regenerabile constituie o alternativa eficienta la cresterea permanenta a preturilor.

La nivelul tarii noastre, urmand exemple reusite ale tarilor europene cu rol de pionierat in

acest domeniu si adaptand exeperientele déjà acumulate ale acestora la conditiile tarii

noastre, din ce in ce mai multi investitori sunt interesati de realizarea unor asemenea

proiecte, avantajele investitiei fiind numeroase, mai cu seama posibilitatea asigurarii de

energie in conditii economice avantajoase, in conditii de siguranta si intr-un mod

prietenos fata de mediul inconjurator.

Solicitari ale temei program :

Tema program definita de titularul de proiect se refera la urmatoarele elemente :

Se va configura o centrala solara compusa dintr-un camp de panouri fotovoltaice pentru

producere de energie electrica si anexele necesare pe un teren situat pe teritoriul

administrativ al orasului Cristuru Secuiesc, in zona cuprinsa intre Filias si Bodogaia.

Terenul este liber in momentul de fata de constructii si amenajari, folosinta actuala este

de teren arabil.

Se vor delimita zonele de protectie ale obiectivelor existente in perimetrul de interes, se

va defini edificabilul ( perimetrul in cadrul caruia constructiile propuse pot lua loc ), se va

stabili P.O.T. si C.U.T. maxim, functiunile permise cu si fara conditii, functiunile

interzise si toate reglementarile necesare privind modul de utilizare a terenului. Se vor

asigura utilitatile necesare : racord la reteaua de distributie a energiei electrice.

Obiectivele vor beneficia de amenajari de teren pentru asigurarea conditiilor necesare

funtionarii modulelor.

Spatiile libere de constructii si amenajari vor fi configurate ca spatii verzi parter, gazon,

sau pot fi folosite pentru exploatatie agricola cu plante scunde si pasunat pentru animale

mici.

Centrala solara va functiona in paralel cu Sistemul Energetic National.

Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii, pentru zona studiata :

Orasul Cristuru Secuiesc are un teritoriu administrativ de 5.395 ha, din care suprafata de

intravilan este de 617 ha, restul fiind extravilan. Populatia numara 10.370 de persoane,

care locuiesc in 3.339 de gospodarii, in 3.550 de locuinte. In oras functioneaza 6

gradinite, 4 scoli gimnaziale, 3 licee.

Activitatile specifice zonei sunt : agricultura, cresterea animalelor, fabricarea mobilei,

constructiile, comertul, prelucrarea laptelui si a carnii, fabricarea otelurilor speciale.

Cele mai importante obiective turistice din localitate sunt : Muzeul Baile Soskut, Castelul

Ugron, Conacul Gyarfas, cu expozitia permanenta Petofi Sandor, Biserica Romano

Catolica, Biserica Unitariana, Pomul Lalea, Biserica de la Iclceni, Cladirea gimnaziului

Orban Balazs.

Programul de dezvoltare durabila al autoritatilor administratiei publice locale cuprinde

cateva obiective prioritare : modernizarea retelei de drumuri, reabilitarea statiei de

epurare, reabilitarea retelei de iluminat public, reabilitarea retelelor de alimentare cu apa

si canalizare menajera.

Istoric :

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor

locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o asezare

ce continea resturi ceramice, apartinând evului mediu, iar în albia Târnavei s-a descoperit

o daltă din piatră si tăisul unui topor, apartinând aceleasi epoci. În "Valea Cetătii" s-a

descoperit o asezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică si o aşezare dacică din

sec. VII-VIII. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o asezare apartinand culturii

Ariusd si Bodrogkeresztúr, precum si o aşezare dacică din sec. VII-VIII. În anul 1902, în

apropierea drumului care duce la Cechesti, s-a descoperit un mormânt celtic de

incineratie cu cor de luptă din perioada La Téne mijlociu, un vârf de lance, mânerul si

vârful unei săbii dar si o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de

bronz, din care au fost identificate piese din perioadele Titus, Antonius, Pius, Marcus

Aurelius, Lucilla si Commodus.

Prima atestare a localitatii datează din anii 1333 - 1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit dinari impozit portii papale.

Cateva repere istorice :

1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.

1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur.

1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de orice fel de impozite în afară de cele

ce trebuiau plătite turcilor.

1631 - prima mentiune a unei scoli reformate.

Biserica Romano-Catolică din oraş este datată în secolul al XIII-lea, ca biserică romanică,

suferind mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al

XV-lea când au fost înăltati peretii navei romanice, a fost construit un nou altar si au fost

terminate boltile. In secolul al XVI-lea, constructia se continua în stil gotic. Complexul

de lângă zidul incintei pastreaza urmele casei parohiale medievale.

Orasul Cristuru Secuiesc a fost, în perioada interbelică, resedinta plasei Cristur din

judetul Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-al doilea război mondial, autoritătile

române au schimbat denumirea asezarii din Cristurul Secuiesc în "I.G.Duca".

Viata culturala a localitatii este ilustrata prin activitati culturale traditionale care au adus

faima localitatilor din judeŃul Harghita. Migratia populatiei in cautare de locuri de munca

spre alte locuri a generat instituirea unor noi sarbatori locale, prilejuri de intalnire

periodica cu cei plecati.

Cristuru Secuiesc se află situat în partea sud vestică a judeŃului Harghita, lângă zona de

vărsare a pârâurilor Goagiu şi Nicou Alb în Târnava Mare. Localitatea Cristuru Secuiesc

se află la o altitudine de 390 de metri faŃă de nivelul mării. Cristuru Secuiesc se înfrăŃeşte

cu localităŃile Albertville din FranŃa, Zenta din Serbia şi mai multe localităŃi din Ungaria:

Ajka, Csurgó, Derecske, Dévaványa, Dunakeszi, Koloksa, Karcag, Kunszentmiklós şi

Lánycsók.

În Cristuru Seciuesc se practică turismul de tranzit şi cel de weekend, turiştii fiind, în cele

mai multe cazuri, locuitori ai satelor şi oraşelor din împrejurimi, dornici de a petrece un

sfârşit de săptămână relaxant în mijlocul naturii. Din punct de vedere etnografic,

localitatea aparŃine de łinutul Secuiesc, o zonă în care vizitatorii pot intra în contact

direct cu obiceiurile şi tradiŃiile secuilor.

Deşi nu reprezintă o destinaŃie frecventă de vacanŃă, localitatea Cristuru Secuiesc dispune

de numeroase obiective turistice : statuia lui Petıfi Sándor, Stâlpul cu inscripŃie runică

din centrul oraşului, inscripŃia însemnând numele localităŃii, Conacul Gyárfás, în care

poetul Petıfi Sándor şi-a petrecut ultima noapte din viaŃă, Muzeul Dr. Molnár István, în

care se află exponate din domeniul artei, istoriei, etnografiei şi al ştiinŃelor naturii,

Biserica Ortodoxă, Biserica Unitariană.

Potential de dezvoltare :

Strategia de dezvoltare a oricarei localitati este chemata sa prevada dezvoltarea

economica in primul rand, ca suport al progresului general. Aceasta dezvoltare are in

vedere buna gestionare a resurselor, exploatarea intensiva a potentialului natural si uman,

reducerea somajului si cresterea nivelului de trai. Dezvoltarea durabila a orasului este

preocuparea prioritara a administratiei publice locale si judetene.

Orasul Cristuru Secuiesc, datorita situarii favorabile in cadrul judetului, resurselor

naturale si umane importante, are un important potential de dezvoltare.

Surse documentare :

La baza elaborarii propunerilor prezentului proiect au stat urmatoarele documentatii

existente :

- Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Judetean ( PATJ ), aprobat.

- Planul Urbanistic General al orasului Cristuru Secuiesc, aprobat.

- Date statistice

- Site-ul oficial al orasului Cristuru Secuiesc

- Documentatii tehnice referitoare la parcuri fotovoltaice

- Legislatia in vigoare.

Studiile de fundamentare care stau la baza elaborarii P.U.Z. sunt ridicarea

topografica a zonei, avizata, si studiul geotehnic pentru amplasament.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

Evolutia zonei :

Date privind evolutia zonei :

Amplasamentul studiat se afla situat in extravilanul orasului Cristuru Secuiesc, in

zona cuprinsa intre Filias si Bodogaia. Accesul la teren se face din Filias, pe un drum

comunal. Terenul este orientat nord-vest catre sud-est cu laxa lunga, are forma

poligonala cvasiregulata, este relativ plan, fara denivelari importante, cu usoara

cadere spre albia raului Tarnava Mare. Terenul este bordat pe latura nord de cursul

raului, curs asigurat, astfel terenul nu este periclitat de posibile inundatii. Terenul se

afla la distanta de cca. 100 m fata de limita perimetrului intravilan existent conform

PUG aprobat, la cca. 430 m fata de perimetrul de protectie al Conacului Ugron, la

cca. 400 m fata de zona de grajduri a fostei ferme zootehnice. Terenul este delimitat

la sud de un drum local existent, nemodernizat, spre nord - vest de malul raului

Tarnava Mare, iar spre est de un teren liber in extravilan, in curs de reglementare in

vederea unui alt parc fotovoltaic.

Situarea in cadrul judetului, preturile terenurilor precum si oportunitatile pe care zona

le ofera, fac ca acest areal sa fie cautat de investitori.

Caracteristici semnificative ale zonei, relationate cu evolutia localitatii :

Intreaga zona este influentata hotarator de situarea in cadrul judetului, de

accesibilitatea din directiile importante de interes. Orasul Cristuru Secuiesc este

accesibil de pe cai rutiere importante :

DN 13C: Vânători – Cristuru Secuiesc – Bisericani;

DJ 134A: Şoard – Şoimuşu Mic – Cristuru Secuiesc;

DJ 136: Sângeorgiu de Pădure – Bezid – Goagiu – Cristuru Secuiesc;

DJ 137: Odorheiu Secuiesc – Porumbenii Mari – Cristuru Secuiesc.

Localitatea Cristuru Secuiesc se află în zona de limită deluroasă a Târnavelor, în partea

aluvionară care s-a format prin vărsarea în Târnava Mare a pârâurilor Goagiu şi Nicoul

Alb. Aici, temperatura medie anuală este de aproximativ 8,9° Celsius.

Potential de dezvoltare :

Strategia de dezvoltare a judetului Harghita cuprinde ca directie principala

dezvoltarea echilibrata si integrata a teritoriului judetului. Aceasta dezvoltare este

concentrata in poli de interes si zonele lor de influenta. Dezvoltarea policentrica este

o garantie a dezvoltarii echilibrate. In acest context, orasul Cristuru Secuiesc se

inscrie in strategia judeteana si locala de dezvoltare care va deschide noi perspective

economiei generale orasului. Principala functiune economica o constituie agricultura

profilata atat pe cultura plantelor cat si pe cresterea animalelor. Asigurarea cu utilitati

a tuturor zonelor este o preocupare prioritara pentru motivarea investitorilor si,

implicit crearea de locuri de munca, reducerea somajului si ridicarea nivelului general

de trai al cetatenilor.

Incadrarea in localitate :

Pozitia zonei fata de intravilanul localitatii :

Elemente ale cadrului natural :

Zona studiata este situata in extravilanul orasului Cristuru Secuiesc. Terenul este liber

de constructii si amenajari.

Suprafata totala de teren supusa reglementarii este de 85.213 mp, aflata in

proprietatea S.C. ECCO CRISTUR S.R.L. , cu drept de superficie in favoarea S.C. B

ART S.R.L. Brasov.

Cadrul natural se caracterizeaza printr-un relief plan, fara denivelari majore. Terenul

este ocupat in timpul verii de vegetatie agricola.

Geomorfologia zonei :

Zona studiata face parte din Depresiunea Transilvaniei.

Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic.

Are un relief colinar, de unde denumirea de “colinara”, care i se poate atribui depresiunii

intercarpatice a Transilvaniei.

Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de

aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si

Carpatii Occidentali (in vest).

Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Campia de Vest prin jugul

intracarpatic.

Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice

care alcatuiesc Carpatii.

Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o

adincime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a

inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele

paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din

baza spre partea superioara.

Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a

retras marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt).

Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si

Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei

integrala in uscat.

In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente

anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un

relief de platouri usor inclinate.

Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu samburi de

sare), care au ajuns pina la suprafata.

Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este

formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri

cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in exterior o structura cutata

(mai slab in vest si sud si mai accentuat in est).

Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul

Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii

submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est),

asemanatoare Subcarpatilor.

In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief

asemanator Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei.

Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice:

depresiuni submontane, dealuri “interne”, depresiuni intracolinare, dealuri “externe”

(care reprezinta deja marginea Podisului Transilvaniei):

a) depresiunile submontane sint: Bistrita, Valeni de Mures, Praid, Odorheiu Secuiesc,

Homoroadelor si Hoghiz;

b) dealurile situate spre interior (dealuri “interne”) sint Magura Rez, Dealul Siclodului,

Dealul Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus,

Sinioara, Nadascut;

c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sint: Dumitra, Voivodeni,

Magherani – Atid si Cristuru Secuiesc;

d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului s.a.) leaga aceasta zona

cutata de structura orizontala din centru.

Cristuru Secuiesc face parte din zona depresiunilor intracolinare, situare care favorizeaza

si o situatie specifica a climei si o hidrografie speciala.

Depresiunea colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai

mare parte de dealuri joase, dar si de dealuri inalte), avind iarna un climat de adapost,.

datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic; are totodata influente oceanice, cu un

climat umed si moderat termic.

Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual si predomina vinturile de vest. Depresiunea

colinara a Transilvaniei are o bogata retea de riuri, colectata de trei mari cursuri de apa:

Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de sud.

Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic (cu

izvoare in Muntii Apuseni) si a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei),

fiecare primind o serie de mici afluenti.

Principalul riu din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia

NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea

Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud

depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras,

precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu.

Vegetatia si fauna sint caracteristice padurilor de foioase.

Solurile cele mai raspindite sint cernoziomurile levigate bogate in humus si cu fertilitate

ridicata (in Cimpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale, soluri brune si brune-acide

(cambisoluri).

Terenul studiat este bordat in partea de nord-vest de cursul raului Tarnava Mare,

afluent al Oltului.

Din punct de vedere seismic, perimetrul se incadreaza in zona seismica de calcul D si

perioada de colt Tc (sec) = 0,7 sec.

Hazardul seismic pentru proiectare descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a

terenului ag = 0,12, determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta IMR de

100 de ani, corespunzator starii limita ultime se va stabili conform codului P100.

Incadradea trenurilor dupa natura lor, dupa proprietatile lor coezive si modul de

comportare la sapat se va face, in etapele urmatoare de proiectare, conform normativelor

Ts-81.

Conditiile de fundare si de executie a constructiilor sunt stabilite de concluziile studiului

geotehnic insotit de determinari in situ, analize de laborator efectuate pe probele

prelevate din lucrari.

In zona Podisului Transilvaniei, adancimea de inghet este la -1.10 m

Terenul este situat adiacent la un drum local , nemodernizate in momentul de fata.

Terenul este liber liber de constructii si amenajari. Este notat in cartea funciara: 51328,

cad 51328 / Cristuru Secuiesc.

Circulatia

Aspecte critice privind desfasurarea, in cadrul zonei a circulatiei rutiere, feroviare,

navale, aeriene

Accesul este posibil de pe un drum local care face legatura cu zona Filias. Acest drum

este putin circulat, nu se constata inconveniente pe traseul drumului, cu exceptia faptului

ca drumul nu este modernizat, nici ca si geometrie, nici ca infra si suprastructura, dar este

practicabil.

Apele pluviale de pe teren se scurg catre albia raului si catre drumul local in mod

gravitational.

Capacitati de transport, greutati in fluenta circulatiei, incomodari intre tipurile

de circulatie, precum si dintre acestea si alte functiuni ale zonei, necesitati de

modernizare a traseelor existente si de realizare a unor artere noi, capacitate si

trasee ale transportului in comun, intersectii cu probleme, prioritati.

In momentul de fata, circulatia pe drumul local adiacent terenului studiat se

desfasoara fluent, nu sunt capacitati mari de trafic. Nu s-au identificat incompatibilitati

intre tipurile de circulatie sau intre acestea si alte functiuni.

Ocuparea terenurilor :

Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata :

Zona de amplasament vizata se intinde pe un teren liber, in suprafata totala de 93.960

mp, rotund calcule de bilant teritorial 9,40 ha. Functiunile actuale sunt de exploatatie

agricola in extravilan.

Relationari intre functiuni .

Nu exista functiuni antropice pe amplasament, nu se pune problema relationarii intre

acestea. In apropierea relativa dinspre directia est exista zone agricole, zone de locuit

dincolo de acestea la mare distanta, limita intravilanului se afla la cca. 230 m.

Gradul de ocupare a zonei cu fond construit :

Pe teren nu exista constructii subterane sau supraterane, civile sau industriale.

Aspecte calitative ale fondului construit :

Constructiile din zonele apropiate sunt constructii de grajduri, constructii de locuit si

anexe gospodaresti, mai vechi si mai noi.

Asigurarea cu servicii a zonei, in corelare cu zonele invecinate:

La limita intravilanului exista retea de alimentare cu energie electrica. Localitatea este

racordata la sistemul electric national prin linii electrice aeriene si posturi de

transformare.

Orasul este asigurat cu retea centralizata de alimentare cu apa si retea centralizata de

canalizare menajera.

Asigurarea cu spatii verzi :

Terenurile care compun amplasamentul sunt ocupate in timpul verii de vegetatie agricola

si vegetatie spontana. Nu exista pe amplasament spatii verzi special amenajate cu rol

decorativ sau de protectie.

Existenta unor riscuri naturale in zona studiata sau in zonele vecine :

Amplasamentul vizat se afla in vecinatatea imediata a cursului raului Tarnava Mare.

Dat fiind ca albia raului este regularizata, nu exista risc de inundare a terenului, conform

studiului de specialitate anexat prezentei documentatii.

Riscul seismic este redus, sub media pe tara ( « D », ag = 0,12, Tc = 0,7 sec. )

Amplasamentul cade sub incidenta H.G. nr. 445 / 2009 privind impactul anumitor

proiecte publice si private asupra mediului, si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.

57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, o parte a

amplasamentului fiind situat in interiorul sitului Natura 2000 ROSCI 0383 « Raul

Tarnava Mare intre Odorheiu Secuiesc di Vanatori « , conform Deciziei etapei de

evaluare initiala nr. 3789 / 01.06.2012 a Agentiei pentru Protectia Mediului Harghita.

Bilant teritorial – situatia existenta

Specificatie ha %

suprafata totala studiata 35,00 X

suprafata totala reglementata 9,40 100,00

suprafata ocupata de constructii 0,00 0,00

suprafata ocupata de circulatii carosabile 0,00 0,00

suprafata ocupata de circulatii pietonale 0,00 0,00

suprafata ocupata de platforme 0,00 0,00

suprafata ocupata de amenajari de protectie 0,00 0,00

suprafata ocupata de vegetatie agricola 9,40 100,00

suprafata ocupata de echipare edilitara 0,00 0,00

suprafata totala ocupata 9,40 100,00

procent de ocupare a terenului P.O.T. existent 0,00 %

coeficient de utilizare a terenului C.U.T. existent 0,00

Principalele disfunctionalitati :

Nu am constat disfunctionalitati majore care sa necesite interventii ample in sit.

Echipare edilitara :

Stadiul echiparii edilitare a zonei, in corelare cu infrastructura localitatii ( debite

si retele de distributie apa potabila, retele de canalizare, retele de transport

energie electrica, retele de telecomunicatie, surse de alimentare cu caldura,

posibilitati de alimentare cu gaze naturale )

In zona studiata exista retea de distributie a energiei electrice, in apropiere, la limita

intravilanului, la cca 230 m distanta.

Alte utilitati nu sunt necesare.

Principalele disfunctionalitati :

Accesul carosabil se cere a fi modernizat pentru asigurarea unei accesibilitati

corespunzatoare la obiectivele propuse, prin largirea amprizei la 7,00 m si realizarea

unei infrastructuri si suprastructuri corespunzatoare.

Probleme de mediu :

Relatia cadrul natural – cadrul construit

Dat fiind ca amplasamentul studiat nu se afla in intravilan, el nu are implicatii directe

asupra cadrului urbanistic si functional al intravilanului in momentul de fata.

Obiectivele propuse in prezentul PUZ sunt obiective tehnice, respectiv panouri solare

amplasate pe sol, ele nu creaza imagini urbanistice date fiind inaltimea lor redusa, iar

camera tehnica – post de trasnformare este o unitate monobloc amplasata pe o

platforma. In aceste conditii relatia cu cadrul natural este una neagresiva iar relatia cu

cadrul construit nu pune probleme deosebite, data fiind distanta mare fata de zonele

dens construite.

Evidentierea riscurilor naturale si antropice:

Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atata timp cat nu exista activitati

complexe generatoare de riscuri in zona. Pe amplasamentul studiat se va realiza un

ansamblu de echipamente tehnice, o centrala solara. Acest tip de functiune este

extrem de prietenos cu mediul, nu presupune nici un fel de riscuri pentru mediu si

pentru asezarile umane. Zona de amplasament nu este o zona inundabila. Terenul nu

este supus hazardului de alunecari de teren. Riscul seismic nu este mai accentuat

decat nivelul mediu al judetului.

Marcarea punctelor si traseelor din sistemul cailor de comunicatii si din

categoriile edilitare, ce prezinta riscuri pentru zona:

Nu s-au contatat asemenea riscuri, in conditiile unei exploatari antropice corecte.

Evidentierea valorilor de patrimoniu ce necesita protectie:

Terenul se afla in perimetrul protejat RO SCI 0383, “Raul Tarnava Mare intre

Odorheiu Secuiesc si Vanatori “, conform OUG nr. 57 / 2007.

Se vor respecta cu strictete masurile de exploatare a terenului pe care le va impune

autoritatea pentru protectia mediului in baza Raportului de mediu la P.U.Z.

Evidentierea potentialului balnear si turistic:

Pe terenul studiat nu exista dotari balneare . Despre potentialul general al zonei

Cristuru Secuiesc s-a vorbit in capitolele precedente. Pe amplasament nu exista dotari

turistice.

Optiuni ale populatiei:

Optiunile generale ale populatiei sunt, ca peste tot in tara, cele care sustin dezvoltarea

orasului, cresterea venituilor populatiei, reducerea somajului, cresterea veniturilor

administratiei publice locale, cresterea nivelului de trai si fixarea fortei de munca

locale.

Pentru consultarea populatiei cu privire la proiectul de fata, se va da un anunt intr-o

publicatie locala de mare tiraj referitor la intentia de realizare a obiectivelor propuse.

De asemenea, la sudiul Primariei orasului Cristuru Secuiesc, proiectul va fi expus

pentru a fi consultat. Eventualele observatii se vor depune la sediul Primariei orasului

Cristuru Secuiesc, in termen de 30 zile de la expunerea proiectului spre consultarea

populatiei, la sediul APM Harghita, Miercurea Ciuc, in termen de 15 zile de la

aparitia anuntului in presa. Pentru consultarea populatiei se va aplica procedura

prevazuta de lege. Investitia propusa prin prezentul proiect va genera cateva locuri de

munca noi si este de natura sa contribuie la fixarea fortei de munca locale. Punctul de

vedere al elaboratorului proiectului este exprimat prin rezolvarea urbanistica si

functionala propusa pentru avizare. Proiectul raspunde cerintelor temei-program a

beneficiarului si ofera solutii la problemele pe care le pune tema si amplasamentul.

Dupa opinia elabortorului, proiectul evidentiaza in mod corespunzator viziunea

temei-program.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

Concluzii ale studiilor de fundamentare:

Studiile de fundamentare elaborate anterior PUZ sunt : ridicare topografica in sistem

STEREO 70, studiu de neinundabilitate a terenului, studiu de insorire, studiu

geotehnic.

Prevederi ale P.U.G.:

Planul Urbanistic General al orasului Cristuru Secuiesc nu prevede pentru aceasta

locatie nici o reglementare, terenul fiind in extravilan.

Valorificarea cadrului natural:

Orice interventie umana in cadrul natural este datoare sa aiba in vedere prezervarea

conditiilor de integritate si nealterare a factorilor de mediu. In acest sens titularul va

intreprinde toate masurile pentru asigurarea unei functionalitati nepoluante a

investitiei, prin tehnologiile si materialele de constructii utilizate, prin modul de

exploatare a constructiilor si spatiilor exterioare.

Constructiile principale ale panourilor fotovoltaice au fost orientate tinand cont de

punctele cardinale, pe directia est – vest in grupari si in linie, pentru eficienta maxima

a instalatiilor.

Modernizarea circulatiei:

Accesul la zona reglementata se va face de pe un drum local existent. Acesta se cere a

fi modernizat ca si geometrie si structura astfel incat sa fie corespunzator normelor in

vigoare. Se va asigura posibilitatea de acces pentru autoutilitare de stins incendiul,

salvari, autoutilitare, altele.

In interiorul incintei s-a prevazut un drum de acces pentru intretinerea si repararea

unitatilor functionale, drumul va fi impietruit, cateva spatii de parcare pentru

autoturisme si autoutilitate.

Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici:

Conform temei de proiectare, s-au propus constructii si amenajari specifice programului

de centrala solara cu camp de panouri fotovoltaice.

Constructiile principale sunt cele ale unitatilor de panouri fotovoltaice si camera tehnica –

post de transformare.

Categoria de importanta conform HG 766 / 1995 aprobata prin Ordin MLPAT nr. 31 / N /

1997 este « C », clasa III.

Panourile solare se vor amplasa in grupuri care vor fi ordonate in randuri paralele, ce se

desfasoara pe directia est – vest. Pentru circulatia de intretinere s-a propus un drum

semicarosabil de 6,00 m latime, accesibil pentru toate tipurile de autoutilitare : pompieri,

salvare, politie, altele. Inclinarea panourilor va fi de 20 º fata de orizontala pentru

functionarea optima la randament maxim. Intre randurile de panouri fotovoltaice ramane

terenul natural care poate fi folosit ca teren de cultura ( pasune pentru animale mici,

culturi de cartofi, varza, altele )

Postul de transformare va fi o constructie prefabricata, cu suprastructura prefabricata

integral, din beton, ( avand compartimente pentru aparatura de joasa si medie tensiune ) si

infrastructura formata dontr-o placa ( cuva ) de beton armat ( avand compartimente

separate pentru cabluri si retentie ulei ) care se monteaza pe un pat de piatra sparta si

nisip bine compactate .

Imprejmuirea incintei este strict necesara pentru protectia parcului. Imprejmuirea se va

realiza din panouri de gard din plasa metalica pe montanti din teava infipti in pamant, cu

inaltimea maxima de 2,00 m. Imprejmuirea va fi transparenta. Accesul va fi asigurat in

doua puncte prevazute cu porti metalice batante, cu deschiderea de 5,00 m.

Panourile fotovoltaice sunt destinate producerii de curent electric care va fi distribuit in

sistemul energetic national.

Panourile se vor racorda grupat prin intermediul unor invertoare la o serie de cutii de

distributie, care se racordeaza la randul lor in tablourile de distributie aferente postului de

transformare din dotarea parcului fotovoltaic.

Regimul de inaltime nu depaseste nivelul standard al unui parter. Centrala solara va

functiona in paralel cu Sistemul Energetic National. Racordarea centralei la sistemul

national de transport energetic, va fi realizata printr-un punct de transformare situat in in

incinta.

Compensarea intre cele doua tipuri de energie (consumata si produsa) se va face prin

operatori autorizati in baza aprobarii ANRE.

Operarea centralei solare se face prin intermediul licentei de producator de energie

electrica.

Directivele europene cu privire la energiile regenerabile stabilesc ca un minim de 20%

din consumul intern de energie sa fie din resurse regenerabile si propun dezvoltarea

cadrului legal pentru consolidarea si promovarea acestor resurse.

Energia solara reprezinta un interes major european, astfel pana in anul 2020, 12% din

totalul energiei in Europa va trebui sa fie produsa de centrale solare.

In zona studiata nu exista alt tip de energie regenerabila care sa poata fi dezvoltat in

conditii optime de eficienta (eoliana, geotermala, hidroenergie, biomasa).

Din punct de vedere al protectiei mediului, sursa regenerabila solara reduce semnificativ

impactul asupra padurilor si beneficiile pe termen lung sunt substantiale.

Un mare avantaj al acestui tip de energie este ca indiferent de impactul schimbarilor

climatice globale sursa de energie ramane constanta si nealterata. Centrala solara

genereaza economii financiare importante.

Dezvoltarea necesita energie iar producerea ei este foarte important sa fie economica,

sigura, prietenoasa cu mediu.

Multe alte avantaje se pot enumera in sustinerea acestei solutii tehnice :

- Existenta unui producator de energie regenerabila in zona va facilita atragerea

investitorilor privati.

- Se va reduce pana la eliminare, poluarea mediului.

- Se vor crea locuri de munca noi pe plan local.

- Se va ridica gradul de civilizatie, confortul si calitatea vietii in zona.

Bilant teritorial – situatia propusa

Specificatie ha %

suprafata totala studiata 35,00 X

Suprafata reglementata 9,40 100,00

suprafata ocupata de constructii 3,65 38,83

suprafata ocupata de circulatii semicarosabile 0,58 6,17

suprafata ocupata circulatii pietonale 0,00 0,00

suprafata ocupata de platforme 0,02 0,21

suprafata ocupata de zone de protectie 0,03 0,32

Suprafata ocupata de spatii verzi ( spontane sau culturi joase ) 5,02 53,41

Suprafata ocupata de echipare edilitara 0,10 1,06

suprafata ocupata de alte functiuni 0,00 0,00

suprafata totala ocupata 9,40 100,00

Indici de ocupare a terenului :

Procent de ocupare a terenului POT realizat = 38,83 %

Coeficient de ocupare a terenului CUT realizat = 0,389

Procent de ocupare a terenului POT maxim = 55,00 %

Coeficient de ocupare a terenului CUT maxim = 0,55

Dezvoltarea echiparii edilitare

Alimentare cu apa :

Ansamblul centralei solare nu necesita apa pentru functionarea echipamentelor.

Canalizare menajera

Ansamblul centralei solare nu necesita canalizare menajera. S-a propus amplasarea unei

unitati de toaleta ecologica pe amplasament, in zona parcajului si a centralei tehnice.

Canalizare pluviala

Apele meteorice si de suprafata se vor conduce prin rigole catre santurile de pe marginea

drumurilor, in regim gravitational.

Incalzire

Ansamblul centralei solare nu necesita incalzire.

Alimentare cu energie electrica :

Se va realiza racordul la sistemul national de transport energetic prin puncte de

transformare in baza avizelor de racordare ale detinatorului local de retea. Racordul se va

realiza pe directia sud catre Lea 20 kV Sighisoara, LEA 20 kV Avicola, LEA 20 kV

Abator. Solutia finala de racord se va stabili pe baza unei documentatii de specialitate in

fazele urmatoare de proiectare.

Telecomunicatii :

Ansamblul centralei solare nu necesita racord la reteaua de telecomunicatii.

Alimentare cu gaze naturale :

Ansamblul centralei solare nu necesita alimentare cu gaze naturale.

Gospodarie comunala :

Centrala solara nu produce deseuri de nici un fel.

Protectia mediului :

Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul

propus prin prezentul proiect este un ansamblu ecologic cu minim impact asupra

mediului. Singurul impact este cel din perioada de executie in care se vor realiza

lucrari de fixare si montare a panourilor, platforma pentru camera tehnica monobloc

si drumul impietruit de incinta. In exploatare nu se produc nici un fel de deseuri, nu se

foloseste nici un fel de materie prima tangibila, nu vor exista elemente care sa

impieteze asupra integritatii factorilor de mediu, apa, aer, sol, subsol, asezari umane.

Elementele de panou care se vor inlocui in situatia unor reparatii se vor transporta si

depune la locuri special amenajate pentru neutralizarea deseurilor speciale.

La sfarsitul perioadei de functionare, panourile vor fi preluate si tratate intr-un mod

ecologic. Terenul va fi adus in starea initiala prin umplerea cu pamant a gropilor

ramase dupa demontare.

Conform prevederilor legale, este necesara evaluarea impactului asupra mediului si

evaluarii adecvate a proiectului, avand in vedere situarea partiala in Arie Natura 2000

protejata.

Programul de parc fotovoltaic se refera la valorificarea resurselor regenerabile de

energie pentru producerea energiei verzi. In acest context, ansamblu este deosebit de

inofensiv fata de toti factorii de mediu : apa, aer, sol, subsol, asezari umane.

Organizarea sistemelor de spatii verzi :

In interiorul incintei, suprafata terenului va fi acoperita cu gazon, cu plante de cultura

joase sau cu vegetatie perena scunda. Nu se vor realiza plantatii care sa ecraneze

lumina si energia solara si nici un fel de constructii sau amenajari care sa aiba efect de

paravan.

Protejarea bunurilor de patrimoniu, prin instituirea de zone protejate : bunurile de

patrimoniu aflate pe teritoriul orasului vor fi protejate prin corecta exploatare si

utilizare a ansamblului propus, prin asigurarea unei functionari corecte a obiectivelor

si dotarilor si prin respectarea prevederilor PUZ.

Refacerea peisagistica si reabilitarea urbana :

Nu se pune problema reabilitarii urbane. In ce priveste peisajele, obiectivul propus

nu va modifica configuratia acestora.

Valorificarea potentialului turistic si balnear : pe amplasament, in sine, nu exista

asemenea oportunitati.

Obiective propuse :

Obiectivele principale propuse sunt :

- Camp de panouri fotovoltaice

- Camera tehnica – post de transformare

- Accese semicarosabile

- Echipare edilitara

Terenul se afla in proprietate privata, in intregime.

4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE :

Masuri in continuare :

Planul Urbanistic Zonal se va supune avizarii organismelor interesate, conform

Certificatului de Urbanism care sta la baza elaborarii lui.

Planul Urbanistic Zonal se supune dezbaterii si avizarii Comisiei Tehnice de

Urbanism si Amenajarea Teritoriului de pe langa Consiliul Judetean Harghita.

Planul Urbanistic Zonal se supune dezbaterii si aprobarii Consiliului Local al orasului

Cristuru Secuiesc, dupa care, reglementarile cuprinse in documentatie vor fi

respectate conform prevederilor legale in vigoare.

Pentru realizarea investitiei, beneficiarul va face demersurile necesare in continuare,

potrivit legii.

Sef proiect, arh. FLOREA Stela

VOLUMUL II

REGULAMENT DE URBANISM AFERENT P.U.Z.

I. Dispozitii generale :

1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ :

Regulamentul local de urbanism RLU aferent PUZ reprezinta o piesa de baza in

aplicarea PUZ, intarind si detaliind reglementarile din PUZ.

Prescriptiile cuprinse in RLU ( permisiuni si restrictii ) sunt obligatorii pe intreg

teritoriul care face obiectul PUZ.

2. Baza legala a elaborarii :

La baza elaborarii RLU aferent PUZ stau :

- Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525/1996 si Ghidul de

aplicare al RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000, cu

actualizarile ulterioare.

- Reglementarile cuprinse in PUZ pentru zona studiata.

Odata aprobat, impreuna cu PUZ, RLU aferent acestuia constituie act de autoritate al

adinistratiei publice locale.

II. Reguli de baza privind modul de ocupare a

terenurilor :

4. Reguli de baza cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea

patrimoniului natural si construit :

- constructiile de drumuri si utilitati se vor realiza cu respectarea normelor de

protectie a mediului ( materiale, tehnologii, echipamente care nu agreseaza mediul ) -

constructiile supraterane se vor realiza cu respectarea normelor si prescriptiilor

tehnice in vigoare referitoare la calitatea constructiilor si la calitatea materialelor de

constructii. Nu se vor folosi materiale poluante, periculoase si nocive.

- suprafetele exterioare pavate vor fi permeabile pentru apa. Nu se vor construi terase

impermeabile betonate sau asfaltate cu suprafata mai mare decat 100 mp., pentru a

permite absorbtia lenta a apelor meteorice in sol.

5. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public:

In proiectarea, executia si exploatarea constructiilor de orice fel se vor respecta

prevederile Legii nr.10 / 1995 privind calitatea in constructii, Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea

locuintelor, Hotararii de Guvern nr. 272 pentru aprobarea Regulamentului privind

controlul de stat al calitatii in constructii, toate normele tehnice si normativele in

vigoare privind calitatea constructiilor, se vor respecta in proiectare, executie si

exploatare reglementarile in vigoare cu privire la paza si protectia fata de incendii, la

asigurarea cailor de evacuare ale cladirilor, accesul nestingherit al utilitarelor de stins

incendiu, salvarilor, autoutilitarelor de orice fel.

6. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii :

Amplasamentele constructiilor vor respecta prevederile din plansa nr. A-03 –

reglementari urbanistice – zonificare. Zona de edificabil defineste conturul in cadrul

caruia constructiile pot ocupa loc. Se vor respecta retragerile fata de limita

amplasamentului ( minim 0,60 m ), fata de reperele materializate in plansa de

reglementari urbanistice - zonificare. Se vor respecta prevederile Codului Civil cu privire

la retragerile minime fata de vecinatati, intimitate si toate celelalte prevederi legale legate

de amplasare.

Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii :

- accesele obligatorii sunt :

- accesul auto in incinta al utilitarelor de stins incendiul, salvarilor si utilitarelor

tehnice cu repectarea prevederilor legale de gabarite si pante maximale.

- accesul carosabil si pietonal la obiectivele si amenajarile exterioare propuse.

Reguli cu privire la echiparea edilitara :

Echiparea edilitara va respecta legislatia in vigoare si normele tehnice cu privire la

materialele si procedurile prin care se realizeaza asigurarea de utilitati.

7. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri :

Terenurile libere din campul de panouri fotovoltaice vor fi semanate cu gazon sau vor fi

cultivate cu plante agricole sau decorative scunde. Nu se vor face plantatii de arbusti si

arbori care ar ecrana lumina. Nu se va realiza nici un fel de obstacol vertical decat sub un

unghi de 20%.

III Zonificarea functionala :

Teritoriul studiat, data fiind omogenitatea functiunii se constituie intr-o unitate

functionala, respectiv o unitate teritoriala de referinta.

IV. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale :

Unitatile functionale cuprind urmatoarele functiuni importante :

C – cai de comunicatie

P – spatii verzi

TE – echipare edilitara

V. Unitati teritoriale de referinta :

UTR-urile reprezinta instrumentele operationale in sprijinul reglementarilor specifice

din PUZ, delimitate conventional pe baza criteriilor de omogenitate morfologica si

functionala. Ele se contureaza prin strazi sau limite cadastrale, pe baza functiunii

dominante ce permite stabilirea categoriilor de interventie.

U.T.R. UNIC – ZONA ECHIPARE EDILITARA - CENTRALA SOLARA

Suprafata : 93.960 mp

Vecinatati :

- spre nord : albia raului Tarnava Mare

- spre sud : drum local

- spre est : teren agricol liber in curs de reglementare pentru parc fotovoltaic

- spre vest : teren agricol liber si curs de apa

subzone functionale : C, P, TE.

Procent de ocupare a terenului Coeficient de utilizare a terenului

POT maxim 55,00 % CUT maxim 0,55

- functiunea dominanta : echipare tehnico-edilitara

- functiuni complementare : anexe echipare edilitara

- functiuni permise fara conditii : cai de circulatie

- Functiuni permise cu conditii : functiuni compatibile

- Functiuni interzise : orice alta functiune in afara de functiunea dominanta si

functiunile complementare

Orientarea fata de punctele cardinale : panourile solare vor fi orientate dupa axa est -

vest cu deviere minima.

Spatii verzi : Nu se vor realiza spatii verzi speciale, perdele de protectie, paravane

vegetale.

sef proiect arh. Florea Stela