Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

28
UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II STUDENT: MINCIUNESCU ROXANA- ADRIANA FINANTE- BANCI, AN II, GR. II PROF. COORDONATOR: PROF. VIOLETA DRAGOI DISCIPLINA : MONEDA SI CREDIT - 2012 - Page 1 of 28

Transcript of Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

Page 1: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

STUDENT: MINCIUNESCU ROXANA- ADRIANA

FINANTE- BANCI, AN II, GR. II

PROF. COORDONATOR: PROF. VIOLETA DRAGOI

DISCIPLINA : MONEDA SI CREDIT

- 2012 -

Page 1 of 20

Page 2: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

INTRODUCERE

CAP. I MOMENTE IMPORTANTE IN EVOLUTIA SISTEMULUI MONETAR IN ROMANIA DUPA ANUL 1989

CAP. II SISTEMUL MONETAR IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA SI DE INTEGRARE EUROPEANA A ROMANIEI ( 1990- 2007)

2.1 STRATEGIA DE TINTIRE DIRECTA A INFLATIEI; 2.2 SCHIMBAREA INSEMNELOR MONETARE DUPA 1989; 2.3 NOILE INSEMNE ALE MONEDEI NATIONALE PANA LA TRECEREA

LA MONEDA EURO; 2.4 BANCA NATIONALA SI STABILIZAREA MONETARA DIN 1929;

CAP. III PERIOADA 1989 – PREZENT 3.1 MUTATII SI PROVOCARI ASUPRA ACTIVITATII BANCII NATIONALE A

ROMANIEI IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA ; 3.2 BANCA NATIONALA SI INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA; 3.3 BNR IN ETAPA POST- ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANA.

CAP. IV STUDIU DE CAZ : POLITICA MONETARĂ SI CONTROLUL INFLAŢIEI

4.1 CURSUL DE SCHIMB 4.2 NIVELUL DOBANZILOR

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Page 2 of 20

Page 3: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

Sistemul monetar detine un rol important in cadrul sectorului financiar, in buna functionare a unitatilor economice si a economiei in ansamblu, astfel ca de-a lungul timpului a constituit o preocupare permanenta creearea unui sistem monetar functional si totodata a unui sistem bancar, capabil sa ofere o gama larga de produse si servicii, care sa satisfaca exigentele tuturor potentialilior clienti, de la aparitia primelor manifestari bancare pana in prezent.

Am studiat aceasta tema in urma impactului pe care sistemul bancar il are in intreaga economie si tinand cont de faptul ca o economie de piata nu poate functiona fara banci profitabile si bine consolidate. Odata cu dezvolatarea economiei si imbunatatirea mediului de afaceri din Romania, sistemul monetar a cunoscut o dezvoltare exponentiala.

In contextul provocărilor impuse de globalizare, procesul integrării europene care este echivalent cu procesul de dezvoltare a României, nu poate fi realizat fără existenţa unui sistem monetar performant, care să facă faţă concurenţei acerbe dintre ţările lumii. Factorii determinanţi ai economiei româneşti – tranziţie, integrare, globalizare – oferă oportunităţi

importante pentru creşterea performanţelor economico – financiare, realizarea de profituri suplimentare, dar şi riscuri majore.

Actualitatea lucrării de faţă rezidă în necesitatea creării unui sistem de analiză monetara care să furnizeze informaţii, argumente dar şi soluţii necesare pentru a evita declanşarea anumitor fenomene care să ducă la vulnerabilitatea sistemului monetar.

OBIECTIVUL GENERAL AL LUCRARII :

Obiectul lucrarii de fata îl constituie crearea unui sistem de analiză monetară, bazat pe obţinerea performanţelor în condiţiile supravegherii şi ţinerii sub control a riscurilor monetare, în special a asigurării permanente a unei lichidităţi adecvate, atât în condiţiile unei economii echilibrate, precum şi a unei economii în condiţii de criză.

In contextul reformei sistemului financiar bancar, demarata dupa anul 1989, retin atentia coordonatele procesului de macro-stabilizare : reducerea ratei inflatiei, stoparea demonetizarii

Page 3 of 20

Page 4: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

economiei si a procesului de dolarizare, imbunatatirea nivelului de rezerve internationale in cadrul sistemului bancar, liberalizarea cursului de schimb.

Cel mai important domeniu care a fost supus procesului de reforma si restructurare il reprezinta sistemul bancar. De asemenea, ca autoritate monetara, Banca Nationala a Romaniei care formuleaza si conduce obiectivele politicii monetare, urmarind stabilitatea monedei nationale , a parcurs momente importante , cu efecte asupra functionarii sistemului monetar national.

In acest sens se remarca:

1991, mai :promulgarea legilor bancare: legea nr. 33/1991,cu privire la activitatea bancara si legea nr. 34/1991 cu privire la statutul BNR.

1991, noiembrie:se declara convertibilitatea limitata a leului. Cursul de schimb incepe sa se stabileasca zilnic de catre BNR.

1993, iunie :Trezoreria Statului isi deschid cont la Banca Centrala.

1994,aprilie:Banca Nationala adopta Lega cu privire la cambia si normele referitoare la cec, billet la ordin si ordin de plata.

1998 martie –iunie:instituirea unui nou cadru legal, prin adoptarea urmatoarelor legi:legea bancara 58/1998, lega nr 101/1998 privind statutul BNR, lega 83/1998 a Falimentului Bancar

2000, se introduce noul regulament privind operatiunile pe piata monetara realizata de catre BNR, precum facilitatile de creditare si depozit ale bancilor din cadrul sistemului bancar;

2003, martie:adoptarea monedei Euro ca moneda de referinta in stabilirea cursului de schimb al leului.

2007, Romania se integreaza in zona Euro;

2015 se extimeaza ca moneda euro va devenii moneda nationala pt Romania.

Page 4 of 20

Page 5: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

2.1 STRATEGIA DE TINTIRE DIRECTA A INFLATIEI

Schimbarile economice din perioada de tranzitie a economiei la economia de piata au fost precedate de transformarile politice incepute in decembrie 1989, care au intarit sensibil drepturile de proprietate, au deschis larg debuseele economice, si au ameliorat stimulentele populatiei pentru investitii de capital si de munca in acticitati productive.

In planul monedei, principalele dificultăţi din perioada de tranziţie a României la economia de piaţă au fost inflaţia şi asigurarea stabilităţii sistemului financiar-bancar, în condiţiile intrării în incapacitate de plată a unor bănci şi fonduri mutuale

Inflaţia galopantă din anii 1990, care a ajuns şi la trei cifre, a început din anul 1998 să fie redusă treptat prin politica monetară, dar abea în anul 2005 rata inflaţiei a scăzut la o cifră, sub 10%. În acelaşi an, Banca Naţională a adoptat Strategia de ţintire directă a inflaţiei, cu rezultate evident pozitive.

Rata inflatiei in Romania in perioada 2000-2008

% fata deanul anterior

Page 5 of 20

Page 6: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

Sursa : Institutul National de Statistica, Banca Nationala a Romaniei

2.2 SCHIMBAREA INSEMNELOR MONETARE DUPA 1989

Schimbarea regimului politic în România ca urmare a Revoluţiei din Decembrie 1989 a determinat schimbarea însemnelor monetare ale ţării. În aprilie 1991, Banca Naţională a lansat prima emisiune postrevoluţionara de bancnote, dedicată lui Constantin Brâncuşi. În anii următori, până în anul 2005, Banca Naţională a continuat să emită bancnote pe care au fost figurate personalităţi ale culturii române.

În anul 1999, Banca Naţională a pus în circulaţie, pentru prima oară, o bancnotă din polimer (2 000 lei), ce reprezintă vârful tehnologiei de fabricaţie a biletelor de bancă, cu mai multe avantaje faţă de suportul tradiţional de hârtie: încorporează elemente de siguranţă suplimentare, este mai durabil, mai uşor de procesat pe maşinile automate şi se poate recicla într-o varietate de produse din plastic. În anii următori, emisiunile de bancnote de hârtie au fost înlocuite progresiv, astfel încât, odată cu denominarea leului din anul 2005, întreaga cantitate de bancnote a fost fabricată din polimer.

2.3 NOILE INSEMNE ALE MONEDEI NATIONALE PANA LA TRECEREA

LA MONEDA EURO

Page 6 of 20

Page 7: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

Toate bancnotele sunt imprimate pe polimer, având grafica şi culoarea dominantă asemănătoare cu cea a vechilor bancnote. Dimensiunile noilor bancnote sunt identice cu cele ale bancnotelor euro. Monedele metalice au aceeaşi compoziţie ca monedele euro, însă au dimensiuni şi greutăţi diferite de acestea. Leul reprezintă unitatea monetară a României, având ca subdiviziune banul (1 leu= 100 bani).

Bancnote si monede in circulatie :

Bancnota de 1 leu pe suport polimer este similară cu cea de 5€ şi prezintă elemente de siguranţă

 

Bancnota de 10 lei, emisiunea 2008 este similară cu cea de 20€

Bancnota de 100 lei cu imprimare în relief este similară cu cea de 100€

Bancnota de 500 lei este similară cu cea de 200€

Page 7 of 20

Page 8: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

Moneda de 1 ban

2.4 BANCA NATIONALA SI STABILIZAREA MONETARA DIN 1929

În intervalul 1920 – 1929, devalorizarea leului a fost mascată prin scăderea generală a preţurilor, dar aceasta nu a putut împiedica deprecierea cursului monedei româneşti. Menţinerea cu orice preţ a cursului de schimb al leului la un nivel conjunctural, evident nesustenabil pe termen mediu şi lung, a epuizat, mai ales în prima parte a anului 1928, rezervele valutare ale Băncii Naţionale. În acest context, legea stabilizării devenea imperios necesară.

Referitor la stabilizarea monetară din anul 1929, Virgil Madgearu aprecia că:

.. stabilizarea leului apare ca un pas forţat, deoarece ea n-a urmat unei epoci de prestabilizare, în care să se fi pus bazele reale ale unei stabilizări de fapt, astfel încât să fi fost numai consacrarea legală a unei situaţiuni reale [Vasile Malinschi, 1975, Profesorul Virgil Madgearu (1887-1940), Bucureşti, Editura Academiei, p.72]

Amânarea stabilizării nu era însă posibilă, în favoarea ei pronunţându-se deschis majoritatea covârşitoare a opiniei publice româneşti.

Noua lege monetară din 7 februarie 1929 stabilea redobândirea convertibilităţii leului (1 leu = 10 mg aur 900 la mie) obligând BNR să asigure, în proproţie de 35%, acoperirea angajamentelor sale la vedere în aur sau în valute aur. Capitalul băncii creştea la 600 milioane lei, participarea statului reducându-se la 10%. Aplicarea programului de stabilizare era supravegheată de un consilier tehnic străin, acreditat pe lângă conducerea Băncii Naţionale a României, resursele financiare fiind obţinute de statul român prin intermediul Împrumutului de Stabilizare 7%. Condiţiile în care a fost contractat împrumutul extern necesar înfăptuirii stabilizării au fost defavorabile statului român, dată fiind conjunctura în care se afla piaţa internaţională de capital [http://www.bnro.ro/1919---1939--1055.aspx ].

Page 8 of 20

Page 9: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

Menţinerea convertibilităţii s-a realizat în anii următori prin contractarea mai multor credite străine, printre care şi Împrumutul de Dezvoltare din 1931.

În perioada de după 1989, Banca Naţională a României a fost supusă unui amplu şi complex proces de transformare, manifestat în principal sub acţiunea a trei factori: reorganizarea băncii centrale prin tranziţia de la sistemul de tip „monobancă”, centralizat, la modelul de bancă centrală specific economiei de piaţă; adoptarea acquis-ului comunitar şi eforturile de îndeplinire a criteriilor de convergenţă nominală şi reală, în perspectiva integrării ţării noastre în Uniunea Europeană şi, ulterior, adoptarea monedei unice; adaptarea funcţionării BNR la unele cerinţe şi acorduri adoptate la nivel internaţional.

3.1 Mutaţii şi provocări asupra activităţii Băncii Naţionale a României în perioada de tranziţie la economia de piaţă

După înlăturarea regimului comunist, procesul de tranziţie la economia de piaţă a presupus şi ample transformări la nivel instituţional. Reforma bancară a început în România în decembrie 1990, când a fost introdusă structura bancară pe două niveluri, specifice economiei de piaţă: banca centrală şi băncile comerciale. În procesul de organizare a sistemului bancar de tip occidental, Banca Naţională a României şi-a asumat funcţiile tradiţionale ale unei bănci centrale, iar operaţiunile comerciale pe care le efectuase anterior au fost transferate unei bănci comerciale nou înfiinţate (Banca Comercială Română). Potrivit statutului său, Banca Naţională a României a dobândit un grad mare de independenţă, ea răspunzând numai în faţa organului legislativ al ţării.

Legea privind activitatea bancară a prevăzut modificări substanţiale ale statutului băncilor comerciale din România, a încurajat dezvoltarea băncilor cu capital privat şi a permis intrarea liberă pe piaţa autohtonă a instituţiilor financiare străine. Băncile au fost autorizate să opereze în calitate de bănci comerciale de tip universal, putând efectua o gamă largă de operaţiuni bancare pe întreg teritoriul ţării, în condiţiile respectării normelor prudenţiale, emise de banca centrală, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară.

De atunci şi până în prezent, datorită necesităţii adaptării la noile împrejurări, legile privind reglementarea activităţii BNR au fost reactualizate de mai multe ori (în 1998 şi 2004). Prin

Page 9 of 20

Page 10: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

noua lege bancară, din anul 1998, era consolidată autoritatea Băncii Naţionale a României în sensul creşterii capacităţii sale de supraveghere prudenţială, al cărei principal obiectiv îl constituia protecţia deponenţilor din întregul sistem bancar.

Evoluţia legislaţiei care reglementează BNR a cunoscut, în perioada 1991-2004, trecerea de la organul administrativ de stat, subordonat Guvernului, la instituţia publică independentă, care se identifică a fi banca centrală a statului român. Această instituţie, creată după model european, este pregătită pentru integrarea în Uniunea Europeană şi în Sistemul European al Băncilor Centrale (SBCE).

Ultimul act normativ în materie, Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, a consfinţit în dispoziţiile sale independenţa funcţională, instituţională şi financiară a băncii centrale a României, transformând-o într-o instituţie compatibilă cu celelalte bănci centrale aparţinând SBCE.

Printre principalele dificultăţi cu care s-a confruntat BNR, în decursul perioadei de tranziţie, s-au numărat inflaţia şi asigurarea stabilităţii sistemului financiar-bancar, în condiţiile intrării în incapacitate de plată a unor bănci şi fonduri mutuale. Strategia de politică monetară a BNR, adoptată în 2005, o reprezintă ţintirea directă a inflaţiei.

3.2 Banca Naţională şi integrarea în Uniunea Europeană

Procesul de integrare în Uniunea Europeană a reprezentat un element stimulator suplimentar în accelerarea reformelor, criteriile de convergenţă nominală şi reală devenind repere importante în eforturile de amplificare a gradului de funcţionalitate a economiei româneşti. Priorităţile şi obiectivele fixate în concordanţă cu intenţiile ţării noastre de a se integra în Uniunea Europeană au fost abordate în Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană (PNAR). Acesta prevedeau reducerea inflaţiei, asigurarea unei poziţii externe sustenabile, menţinerea sub control a deficitului bugetar, îmbunătăţirea stabilităţii sistemului bancar şi reforma acestuia. De asemenea, unul dintre factorii principali care au determinat actualizarea repetată a legislaţiei bancare româneşti a fost necesitatea adoptării acquis-ului comunitar.

Statutul BNR,din iunie 2004, a contribuit la armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană. Noutăţile aduse au avut în vedere în primul rând întărirea independenţei băncii centrale, asigurarea stabilităţii preţurilor ca obiectiv fundamental, interzicerea finanţării directe a instituţiilor publice de către banca centrală, armonizarea procedurilor şi instrumentelor BNR cu cele ale Băncii Central Europene.

Întărirea independenţei BNR constituie o premiză a îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală de natură monetară, stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

Page 10 of 20

Page 11: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

Reforma BNR a impus şi unele măsuri de îmbunătăţire a mediului bancar românesc. În acest sens, BNR a avut în vedere adoptarea unor reglementări referitoare la limita minimă a capitalului social şi a fondurilor proprii; cunoaşterea clientelei; clasificarea creditelor şi a plasamentelor. Tot în direcţia consolidării sistemului bancar românesc, BNR a avut şi are drept preocupări, sub aspect legislativ, următoarele direcţii: extinderea legislaţiei privind falimentul asupra tuturor instituţiilor de credit, dezvoltarea schemei de garantare a depozitelor bancare, supravegherea pe bază consolidată şi pregătirea implementării cerinţelor acordului Basel II.

Pe lângă măsurile adoptate pentru întărirea stabilităţii financiare, BNR a contribuit şi la îmbunătăţirea infrastructurii prin introducerea IBAN, denominarea monedei naţionale şi operaţionalizarea Sistemului Electronic de Plăţi (SEP). Acestea au condus la scurtarea timpului de efectuare a tranzacţiilor, extinderea perioadei de transmitere a instrumentelor de plată, comprimarea decalajului dintre transferul interbancar şi cel intra-bancar, introducerea de produse noi pe piaţa bancară românească. Drept urmare, s-au creat premisele favorabile conectivităţii sistemului naţional de plăţi cu cel european. 

3.3 BNR în etapa post-aderare la Uniunea Europeană

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a fost integrată în Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Consiliul de administraţie a decis demararea procesului de modificare a legii 312/2004, în vederea adoptării monedei euro.

În planul stabilităţii sistemului bancar românesc, banca centrală a întreprins o serie de măsuri ce au îmbunătăţit indicatorii de prudenţialitate. Introducerea prevederilor acordului Basel II, privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit, implică transformări viitoare profunde în sistemul bancar autohton, banca centrală urmând să îndeplinească un rol decisiv în gestionarea acestui proces.

Politicile BNR sunt focalizate pe înscrierea României pe traiectoria adoptării euro în 2014. Pe termen mediu, este avută în vedere nu numai reluarea dezinflaţiei şi aducerea creşterii preţurilor în apropierea standardelor europene, dar şi atenuarea dezechilibrelor – cu precădere scăderea treptată a deficitului extern pentru a da durabilitate procesului de reducere a inflaţiei. Intrarea, la 1 ianuarie 2012, în mecanismul ratelor de schimb ERM-II şi parcurgerea perioadei minime obligatorii de doi ani în interiorul acestui mecanism este condiţionată de necesitatea înfăptuirii unor reforme adecvate până în 2012. În opinia guvernatorului Mugur Isărescu:

...principalul reper de urmat pentru depăşirea crizei economico-financiare în ţara noastră, îl constituie tocmai programul de adoptare a euro, fiind necesar ca România să menţină calendarul anunţat anterior. [Mugur Isărescu, Probleme ale convergenţei reale în drumul spre euro, în Sesiunea Strategia de adoptare a euro şi criza financiară mondială, Academia Română, 2009].

Page 11 of 20

Page 12: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

CAP IV. POLITICA MONETARĂ SI CONTROLUL

INFLAŢIEI

Page 12 of 20

Page 13: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

În România, controlul inflatiei prin intermediul masei monetare este complicat de fenomenul de demonetizare acuta a economiei, care s-a produs în anii 1990 - 1993. În acea perioada, datorita practicarii unor dobânzi negative în termeni reali si datorita prabusirii productiei, a avut loc o scadere dramatica a cererii de bani, manifestata prin cresterea vitezei de rotatie a banilor pâna la 8,6 rot./an în noiembrie 1993. Cu alte cuvinte, datorita neîncrederii populatiei în moneda nationala, aceasta ajunsese sa acopere mai putin de 12% din PIB, în timp ce, în nici una din tarile central-europene, acest raport nu scazuse sub 30%.Instrumentul monetar cel mai important pentru stoparea inflatiei este masa monetara si controlul acesteia. De aceea, interventiile pentru majorarea lichiditatii în circuitele economice trebuie realizate cu multa prudenta. Deteriorarea (în sensul cresterii) vitezei banilor si evolutia negativa a productiei (în sensul scaderii) pot însa diminua sau chiar compromite capacitatea politicii monetare de a controla inflatia. Politica monetara trebuie sa aiba în vedere în ce maniera controlul sau reducerea cantitatii de bani din circulatie afecteaza viteza de rotatie a banilor si mai ales productia si oferta de bunuri pe piata.

4.1 CURSUL DE SCHIMB

Relatia dintre cursul de schimb si rata inflatiei este unul dintre cele mai controversate subiecte economice în România. Adeptii mentinerii unui curs  fix blameaza devalorizarea leului ca fiind cauza majora a inflatiei în tara noastra, în realitate însa, cifrele ofera foarte putin suport acestei idei.În primul rând, relatia dintre cursul de schimb valutar si rata inflatiei este biunivoca, cele doua variabile influentându-se reciproc. Cum pana în luna mai 1993 procesul de liberalizare a preturilor a avut un caracter administrat, se distinge cu greu o relatie de cauzalitate puternica dinspre cursul de schimb înspre inflatie. Mult mai veridica pare cealalta alternativa a ajustarilor la care a fost obligat cursul de schimb ca urmare a modificarilor preturilor din economie, în conditiile în care rezervele valutare erau cu totul insuficiente.În al doilea rând, cursul de schimb real nu s-a situat, la începutul reformei, la un nivel de echilibru (care sa egalizeze exportul cu importul). Este bine cunoscut faptul ca în perioada 1983 - 1989 excedentele contului curent al balantei de plati se obtineau prin mijloace pur administrative, în care nivelul cursului (14 lei/dolar) nu joaca, practic, nici un rol, cursul de schimb de echilibru situându-se în anul 1990, dupa unele calcule, la circa 33 - 25 lei/dolar. Astfel, cursul de schimb al leului a fost din start puternic supraapreciat, iar devalorizarile si deprecierile ulterioare au intervenit fie prea târziu, fie într-o proportie insuficienta pentru a corecta acest dezechilibru initial. Fapt este ca echilibrul cursului real a fost atins din nou abia în martie - aprilie 1994, la un nivel de circa 1.650 lei/dolar, care a echilibrat contul curent al balantei de plati timp de câteva luni.În întreaga perioada, cu foarte putine momente de exceptie, obiectivul urmarit a fost utilizarea cursului valutar drept ancora inflationista.

4.2 NIVELUL DOBANZILOR

Page 13 of 20

Page 14: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

Succesele majore ale anului 1994, privind reducerea dramatica a ratei inflatiei, recapatarea încrederii publicului în moneda nationala, reluarea pe baze sanatoase a procesului de remonetizare a economiei sunt legate nemijlocit de politica unor dobânzi puternic pozitive. Dobânzile real-pozitive au un rol important în economia de piata, mentinând-o într-o permanenta stare de veghe, semnalizând permanent, în fond, caracterul limitat al resurselor.Fiind un fenomen foarte complex, dobânda trebuie privita concomitent din mai multe unghiuri de vedere: al deponentilor, al bancilor comerciale, al solicitantilor de credite si al economiei în ansamblu. Din punctul de vedere al deponentilor, este evident ca dobânda nu se formeaza numai functie de inflatia anticipata. În calculele lor, deponentii includ costul de oportunitate al renuntarii la valuta, care este direct proportional cu deprecierea asteptata. Este evident ca la o depreciere asteptata a monedei nationale, publicul va renunta la valuta doar daca depozitele în lei îi vor oferi o rata a dobânzii care sa-i compenseze nu numai aceasta depreciere, ci si dobânda calculata la depozitele în valuta. Totodata, în momentul în care cursul de schimb practicat pe piata interbancara este perceput de public ca fiind supraevaluat, anticipatiile deprecierii cresc, facând obligatorie o rata mai înalta a dobânzii pentru a le contracara. Din punctul de vedere al bancilor comerciale, ratele înalte în termeni reali ale dobânzilor au avut un anumit efect pozitiv. Pe de o parte, scazând inflatia, capitalul bancilor nu s-a mai depreciat sub presiunea acesteia. În plus, acceptarea de catre public a practicarii de dobânzi pozitive în conditiile unei inflatii înca înalte a dus la oprirea procesului de decapitalizare accentuata a bancilor. Pe de alta parte, este de semnalizat ca marjele înalte ale dobânzilor stimuleaza fenomenul selectiei adverse, debitorii cei mai buni fiind nevoiti sa suporte, prin costurile mai mari, lipsa de neperformanta a debitorilor rau-platnici. Din punctul de vedere al solicitantilor de credit, cresterea dobânzilor face pe orice potential solicitant de credit sa reconsidere celelalte alternative de finantare: din profitul propriu, prin arierate fata de alte firme sau prin arierate fata de buget. Exista un numar limitat de firme mari care au recurs la cresterea arieratelor ca raspuns la politica de înasprire a dobânzilor.Nici chiar firmele mari nu-si pot permite sa sfideze la infinit obligatiile pe care le au fata de furnizori si fata de buget, fiind nevoite sa înceapa procesul de restructurare. Nu este deloc întâmplator faptul ca cei mai mari 150 de datornici din economia româneasca au fost pusi sub supravegherea Agentiei Române de Restructurare, fapt care, dupa cum se pare, a început sa aduca rezultate pozitive.Chiar daca vor ramâne dependente de subventiile bugetare, o serie de firme rau-platnice vor fi subventionate în mod transparent, pe seama sectorului bancar. Astfel, se pune un zid de protectie între partile mai putin viabile din economia reala, pe de o parte si sectorul bancar, pe de alta parte.Din punctul de vedere al economiei în ansamblu, efectul general al politicii de dobânzi a Bancii Nationale poate fi apreciat drept favorabil:În primul rând, s-a reusit remonetizarea economiei. La sfârsitul anului 1993, masa monetara reprezenta numai 13,8% din PIB ceea ce corespundea unei viteze de rotatie a banilor de 7,25;

Page 14 of 20

Page 15: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

la sfîrsitul anului 1995 masa monetara reprezenta 18% din PIB, ceea ce corespundea unei viteze de rotatie de 5,5.

TABEL I.Evolutia PIB, masei monetare si vitezei de rotatie

Anul Masa monetara (medie)

PIB Ponderea masei monetare în PIB

Viteza de rotatie (medie)

UM mld. Lei mld. lei % nr. rotatii

1990 478,0           857,9 55,71 1,791991 603,5         2203,9 27,38 3,651992       1209,6         6029,2 20,06 4,981993       2764,4 20035,7 13,79 7,251994       6652,2 49773,2 13,36 7,481995     13107,7 72135,5 18,17 5,501996     22219,5      108390,9 20,49 4,901997     45116,1      249750,2 18,06 5,551998     70212,3      338670,0          20,7           4,82

În al doilea rând, s-a putut realiza o crestere a nivelului real al creditelor acordate agentilor economici, fara ca aceasta sa reprezinte o presiune inflationista suplimentara. Fata de sfârsitul anului 1993, creditele acordate agentilor economici au fost mai mari cu 204% la sfârsitul anului 1995. Aceasta crestere devanseaza substantial evolutia din aceeasi perioada a preturilor din economie, ceea ce explica într-o anumita masura reluarea cresterii economice viguroase.

TABEL II.

Creditul intern

Anii Credit intern Ponderea cresterii Indicele cresterii

Page 15 of 20

Page 16: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

mld. Leicreditului fata de sfârsitul anului anterior

%

pretului fata de sfârsitul anului anterior

%

1991 674,61992 1255,1 86 299,21993 2640,2 110 395,51994 5523,7 109 161,71995 12350,8 123 127,81996 22493,2 82 156,91997 40959,3 82 251,41998 62584,7 52,7 140,6

În al treilea rând, analiza datelor la nivel macroeconomic arata îmbunatatirea comportamentului agentilor economici. Astfel, daca în 1993 ponderea stocurilor în PIB reprezenta 11%, în conditiile în care cresterea economica fusese abia 1%, în 1994 cresterea stocurilor reprezenta 7% din PIB, iar în 1995 numai 4% din PIB. În 1995, pentru prima data dupa 1989, cresterea stocurilor a fost inferioara cresterii productiei.Deci resursele din economie nu au mai fost imobilizate în formarea de stocuri, ci au fost utilizate mai eficient pentru reluarea ciclului de productie.

TABEL III.

Ponderea stocurilor in PIB

Anul Stocuri

mld. lei

PIB

mld. lei

Ponderea stocurilor în PIB

%

1990 89,7 857,9 10,51991 301,1 2203,9 13,6

Page 16 of 20

Page 17: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

1992 736,7 6029,2 12,21993 2212,2 20035,7 11,11994 2252,6 49773,2 4,51995 2085,1 72135,5 2,91996 1694,8 108390,9 1,61997 5800 249750,2 2,3

Sursa: Banca Nationala a României, Rapoarte anuale 1991-1995, Raport anual 1997

Dar acest lucru nu înseamna ca dobânzile pot creste indefinit. Dincolo de un anumit nivel, efectele negative încep sa se faca simtite si chiar se pot rasfrânge asupra celor pozitive.

Astfel, în primul rând, apare tot mai pregnant riscul selectiei adverse: potentialii debitori solvabili se abtin sa contracteze noi credite, care ajung sa fie directionate spre debitori cu o situatie precara. În aceste conditii, resursele reale sunt irosite în domenii neprofitabile.

În al doilea rând, sunt stimulate actiunile speculative pe piata valutara, care tinde sa profite de pe urma diferentialului de dobânda. Este posibil sa se produca, prin mecanisme ale pietei, o supraapreciere nesustenabila a monedei nationale. Acest lucru nu s-a întâmplat la noi, în parte pentru ca bancile au trecut la acordarea de credite direct în valuta si au favorizat indirect, pe importatori.

Politica de dobânzi a Bancii Nationale a tinut cont de particularitatile economiei românesti si a fost astfel conceputa încât sa nu ramâna numai cu caracter teoretic. Astfel creditele de refinantare acordate de BNR au fost purtatoare ale unor dobânzi diferentiate. Rata de referinta a Bancii Nationale, cea practicata pentru creditele structurale, a ramas la 70% în 1994, ceea ce a reprezentat cu putin peste rata inflatiei înregistrate în acel an. La nivelul ratei de referinta au fost acordate credite pentru sprijinirea sectoarelor considerate de Guvern esentiale pentru politica sa economica generala.

O realitate asociata cu asteptarile inflationiste o constituie, în prezent, nivelul dobânzilor din economie, aflate sensibil peste cota prognozata oficial a inflatiei. Aceasta situatie reflecta faptul ca publicul (agentii economici, dar si populatia) percepe inflatia viitoare la niveluri mai mari decât cea proiectata si determina autoritatea monetara la maxima prudenta în reducerea dobânzilor. O scadere brusca a acestora sub nivelul real - pozitiv dorit de public, ar antrena consecinte deosebit de nefavorabile: (re)dolarizarea, scaderea încrederii în moneda nationala (si a cererii de bani), cresterea stocurilor de materii prime. Un rol esential în combaterea acestor tensiuni îl poate avea cresterea încrederii induse de autoritati, coordonarea politicilor macroeconomice si o transparenta sporita în privinta mix-ului de politici folosit.

Page 17 of 20

Page 18: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

Unul din obiectivele esentiale ale politicii economice este, în cazul majoritatii statelor contemporane, combaterea sau macar limitarea inflatiei. Fenomenul inflationist e considerat un semn al unui dezechilibru în economie, motiv pentru care se impune necesitatea controlarii inflatiei si evitarii procesului inflationist. Experienta mondiala ca si întregul spectru al teoriei economice releva ca o crestere economica de durata si sanatoasa nu se poate realiza decât într-un mediu neinflationist. Politica monetara si instrumentele acesteia au evoluat în functie de conditiile istorice din fiecare perioada dar obiectivul sau central a ramas în continuare stabilitatea preturilor. Echilibrul monetar reprezinta un proces care implica actionarea mai multor pârghii economice si monetare în asa fel încât în final sa duca la realizarea echilibrului între masa monetara si oferta de bunuri si servicii, între cererea solvabila si capacitatea economiei de a asigura stabilitatea relativa a preturilor.

Pentru ilustrarea stabilitatii monetare este analizata experienta României în perioada consecutiva Revolutiei din Decembrie 1989. Evenimentele care au fost determinate la începutul tranzitiei de la economia centralizata, totalitara la economia de piata au provocat un dezechilibru monetar major asa cum s-a întâmplat si cu celelalte state din Europa Centrala si de Est, care au pornit pe acelasi drum. Dar si în anii premergatori lui 1989 dezechilibre grave

si profunde începuse sa se manifeste alaturi de declinul economic iar inflatia luase forma cea mai periculoasa, cea reprimata, manifestata prin penurie generalizata de marfuri si economisire fortata.

Ţara noastra s-a confruntat cu un proces inflationist de durata si amploare mai ridicata decât majoritatea celorlalte tari în tranzitie ca urmare a unor multitudini de cauze: sistemul rigid de preturi mostenit de la vechiul regim, preturile controlate administrativ, dezechilibre majore ale sectorului real al economiei, socurile externe care au determinat autoritatile sa opteze pentru

liberalizarea prudenta si graduala a preturilor. Prudenta initiala a avut solide ratiuni de ordin politic si social si s-a dovedit o masura acceptabila pe termen scurt dar tot mai greu de

Page 18 of 20

Page 19: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

suportat pe termen mediu. Încercarea de a trata efectele si nu cauzele fenomenelor, nu a facut decât sa amplifice presiunile inflationiste si sa majoreze costul masurilor inflationiste.

Inflatia atinsa în 1993 (256,1%) a determinat Banca Nationala a României sa treaca la o politica antiinflationista care, asa cum s-a vazut mai târziu a dus la stabilitatea relativa a leului, parte componenta a procesului de reforma initiata de tara noastra.

Se poate aprecia ca stapânirea inflatiei si reducerea ei la niveluri comparabile cu cele înregistrate în tarile cu economie de piata matura reprezinta nu numai un obiectiv - cheie, dar si o unitate de masura a performantelor politicii economice a autoritatilor române.

BASNO, CEZAR, NICOLAE DARDAC, CONSTANTIN FLORICEL : Moneda Credit Banci, Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti, 1997, capitolul 14;

Page 19 of 20

Page 20: Proiect Moneda Credit - Sistemul Monetar Al Romaniei Dupa 1989

UNIVERSITATEA VALAHIA , TARGOVISTEFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANTE – BANCI, AN II, GR. II

ISĂRESCU, MUGUR: Inflatia si echilibrele fundamentale ale economiei românesti, Caiete de studii ale BNR, Nr. 3, Iunie 1996;

* * *    BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI : Caiete de studii 1/1995, Autor: Prof. dr. Silviu Cerna - "Inflatia (Repere pentru o sinteza)";

World Economic Outlook, 2005, September, Chapter 3, Building Institutions;

Băicoianu, C.I., 1932, Istoria politicii noastre monetare şi a BNR, Bucureşti;

Isărescu Mugur, 2009, Discursul Guvernatorului Băncii Naţionale a României, Probleme ale convergenţei reale în drumul spre euro, în cadrul Sesiunii Strategia de adoptare a euro şi criza financiară Mondială, Academia Română;

Page 20 of 20