Proiect Mecanismul Surub Piulita

of 47 /47
GRUP SCOLAR ASTRA PROIECT DE ABSOLVIRE SCOALA POSTLICEALA Tema proiect: Mecanismul surub piulita Domeniul:Mecanic Calificarea profesionala: Tehnician tehnolog mechanic Indrumator: Candidat: Prof. Popescu Dorel Balasoiu Elena

Embed Size (px)

description

p

Transcript of Proiect Mecanismul Surub Piulita

GRUP SCOLAR ASTRA

GRUP SCOLAR ASTRA

PROIECT

DE ABSOLVIRE SCOALA POSTLICEALA

Tema proiect: Mecanismul surub piulitaDomeniul:Mecanic Calificarea profesionala: Tehnician tehnolog mechanic

Indrumator: Candidat:

Prof. Popescu Dorel Balasoiu Elena 2009

1.CUPRINS1. Cuprins2. Argument

3. Mecanisme de transformare a miscarii circulare in miscare rectilinie

4. Suruburi tipizate de miscare

5. Suruburi cu bile

6. Mecanism surub piulita folosit la strunguri

7. Norme de protectia muncii

8. Bibliografie 2.ARGUMENT Masina,creatie tehnica a omului,este realizata dintr-un ansamblu de elemente mecanice componente,inlantuite cinematic,cu miscari strict determinate.

Organele de masini sunt piese,avand rol functional utilitar,care intra in compunerea organica-structurala a oricaror masini,agregate,mecanisme sau dispozitive.Avand rol functional determinat,fiecare organ de masina poate fi analizat, proiectat si executat separat, considerandu-l insa independent ca solicitare si uzare cu celelalte organe cu care se asambleaza.

Performantele functionale si tehnice ale oricarei masini depind de 2 factori principali:conceptia proiectantului care elaboreaza schema de principiu a viitoarei masini si insusirile calitative ale fiecarui element structural component.

Primul factor poate fi asigurat printr-o temeinica pregatire teoretica si practica de specialitate a proiectantului.Al doilea factor demonstreaza ca performanta si siguranta in exploatarea masinii,durabilitatea si fiabilitatea sa sunt hotarate de calitatea fiecarui organ component .Pentru aceasta,organele de masini trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii dee baza:

sa corespunda integral scopului functional pentru care se construiesc;

sa fie simple si sa prezinte siguranta in exploatare,adica sa reziste solicitarilor la care sunt supuse;

sa asigure durata de functionare necesara in raport cu scopul,calitatea materialului si a tehnologiei de executie.

Rezistenta propriu-zisa,rigiditatea,rezistenta la uzare si rezistenta la temperatura

sunt caracteristici ale materialelor organelor de masini,care le mentin o anumita capacitate de a rezista si de a functina in diferite conditii.

Prelucrarea fara dificultati deosebite ca si interschimbabilitatea sunt,de asemenea,insusiri de baza caracteristice multor organe de masini cu rol functional Marea diversitate de forme si dimensiuni permite gruparea organelor de masini dupa o serie de criterii,dintre care mai importante sunt cele constructive si cele functionale.

Constructiv,organele de masini se grupeaza astfel:

organe pasive (nituri,stifturi,pene,arcuri,suruburi de fixare etc.) care nu contribuie in mod direct la transmiterea,la realizarea sau la transformarea miscarii mecanice,ci doar la asamblarea elementelor;

organe active (suruburi de miscare,roti dintate,arbori,manivele,biele,lanturi de transmisie,etc.) care,in functionare,au rolul de transmitere sau de transformare a miscarii.

Lanturile cinematice reprezinta sisteme formate din elemente cinematice de diferite ranguri, legate intre ele in mod continuu prin cuple cinematice de diferite clase.Intrucat toate elementele lanturilor sunt mobile, acestea pot fi folosite in tehnica numai daca li se fixeaza unul din elementele componente.

Mecanismele sunt lanturi cinematice desmodrome cu un element fix (sau considerat fix) al caror grad de mobilitate este egal cu numarul elementelor conducatoare.

Mecanismele-motor se definesc a fi mecanismele carora li se precizeaza elementul conducator (sau elementele conducatoare). Prin urmare dintr-un lant cinematic rezulta, prin operatia de fixare a unui element, atatea mecanisme distincte cate elemente neidentice structural are lantul, iar dintr-un mecanism se obtin mai multe mecanisme-motor in functie de elementul care devine conducator (sau elementele care devin conducatoare).

Mecanismele pot fi formate atat din lanturi cinematice deschise (robotii industriali), cat si din cele inchise (transmisiile mecanice).

Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca scop transmiterea miscarii de rotatie cu sau fara transformarea acesteia insotita de transmiterea energiei mecanice.

Transmisiile mecanice transmit miscari de la arborele motor numit si arbore conductor la arborele condus.

Rolul functional a unei transmisii mecanice este acela de a modifica turatia arborelui conducator al masinii motoare in vederea realizarii turatiei necesare masinii de lucru in acelasi sens sau cu inversarea sensului de miscare.

Parametrii de baza a unei transmisii mecanice sunt :

- puterea de transmisie

- sensul de rotatie

- randamentul transmisiei

- turatia arborelui conductor

- turatia arborelui condus

- raportul de transmitere

Transmisiile mecanice pot fi : - directe

- indirecte

Transmisiile directe se caracterizeaza prin distanta mica dintre axa arborelui conducator si axa arborelui condus.

Din categoria transmisiilor mecanice directe fac parte :

- transmisii cu roti dintate

- transmisii cu came

- transmisii cu roti de frictiune

- surub - piulita

Transmisiile indirecte se caracterizeaza prin distanta mare dintre cei doi arbori.

Din categoria transmisiilor mecanice indirecte fac parte :

- transmisii cu lant

- transmisii prin curele

- transmisii cu parghii

3.Mecanisme de transformare a miscarii circulare in miscare rectilinie

Aceste mecanisme au rolul de a transorma miscarea de rotatie in miscare de translatie.Mecaniamele pot fi hidraulice sau mecanice.Din grupa celor mecanice amintim:

mecanismul surub-piulita mecanismul pinion-cremaliera

mecanismul melc-cremaliera

mecanismul biela manivela

mecanismul cu cama si tachet

mecanismul cu culisa oscilanta

Mecanismul surub-piulita

La mecanismele surub-piulita se pot intalni urmatoarele combinatii de miscarii:

piulita este fixa, surubul executand atat miscarea de rotatie, cat si cea de transalatie;

surubul este fix, piulita executand atat miscarea de rotatie cat si miscarea de translatie;

surubul executa numai miscarea de rotatie, piulita executand miscarea de translatie(menghina);

piulita executa numai miscarea de rotatie, surubul executand o miscare de translatie.

La proiectarea unui mecanism surub-piulita trebuie rezolvate probleme privind structura si cinematica mecanismului, calculul de rezistenta al pieselor componente, stabilirea formei constructive a ansamblului si a elemtelor componente.

Suruburile mecanismelor surub-piulita se dimensioneaza la solitarea de compresiune, urmand a fi verificate la solicitari compuse si la stabilitate.

Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei surub-piulita se pot enumera:constructia si executia relativ simple,precizie buna,functionarea fara zgomot, gabaritul redus,posibilitatea transmiterii unor forte relativ mari. Ca principal dezavantajse mentioneaza existenta unor frecari importante intre spirele filetelor, care determina randamente mici, uzuri mari (ce conduc in timp la jocuri mari) si in consecinta viteze de lucru limitate. Acest neajuns este in parte eliminat de transmisiile cu biela care frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea de rostogolire.

Avantaje: simplitatea obtinerii unei miscari lente, concomitent cu o crestere mare a fortei;

capacitatea portanta mare in cazu unor dimensiuni de gabarit mici;

posibilitatea obtinerii unei precizii inalte a deplasarilor;

simplitatea constructiei si a executiei.

Dezavantaje:

pierderi mari prin frecare;

randament scazut pentru deplasarile cu viteze mari (viteza de alunecare in filet este mai mare decat viteza de deplasare axiala)

Domeniile de utilizare:

ridicarea sarcinilor(cricuri);

crearea incarcarii la masini de incercare a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor;

realizarea procesului de prelucrare mecanica(prese cu surub, masini unelte);

deplasari precise de divizare(instrumente de masura, masini unelte);

deplasari de reglaj, pentru reglarea functionarii masinilor.

Cerinte constructive si recomandari de utilizare: La suruburile de transmisie (in special la ridicarea sarcinilor si tractiune), se impune realizarea unei frecari cat mai mici, spre deosebire de filetele pentru fixare, unde este importanta o siguranta sporita impotriva autodesurubarii.Din acest motiv, la suruburile de transmisie se utiizeaza filete cu unghiuri mici ale profiului(filete trapezoidale).

Pentru deplasarile de precizie marita si relativ lente se folosesc:

filetul cu pas fin;

filetul cu profil dreptunghiular.

Pentru conditii grele de functionare (mediu cu impuritati, solicitari importante) se utilizeaza filetul cu pas mare.

La suruburile de precizie ale masinilor de divizare si de masurat se utlizeaza filete triunghiulare.

La suruburile supuse sarcinilor axiale unilaterale mari, se recomanda filetul fierastrau.Este cazul preselor, a mecanismelor de strangere ale laminoarelor etc.

Dispozitive de corectie

Compensarea erorilor suruburilor se obtine prin rotiri sau deplasari axiae mici ale piulitei.In acest fel, subansamblul mobil va fi translatat supimentar pe distante mici. Pentru aceasta, se va executa o cremaliera de corectie, speciala care actioneaza asupra parghiei de rotatie a piulitei.

4. uruburi tipizate de micare4.1. Consideraii generale

Mecanismele urub-piuli care reclam precizie ridicat n funcionare, durabilitate ndelungat i unele dintre ele i avans rapid, pot avea n componena lor elemente/ subansamble tipizate, alese din cataloagele firmelor de profil. Unul dintre aceste subansamble este cupla cinematic urub-piuli cu filet trapezoidal, executat dup ISO sau JIS, n funcie de firma productoare i ara de origine. Modul de alegere i etapele de verificare necesare de asemenea depind de firm i sunt precizate n catalogul de produs n continuare se d un exemplu de selecie, montaj i calcule de verificare pentru uruburile de micare produse de firma japonez THK. Piuliele sunt fabricate prin turnare sub presiune, iar filetul uruburilor prin rectificare de finisare sau roluire de precizie. Procedeele de obinere, precum i oelurile cu caracteristici mecanice superioare confer acestor cuple elicoidale precizie, interschimbabilitate i rezisten mrit la uzur. uruburile pot fi cu un nceput, sau cu multiple nceputuri pentru avansuri rapide, caz n care randamentul poate crete pn la 70%.

4.2. Alegerea cuplei elicoidale

Cuplul dinamic admisibil Ta i ncrcarea dinamic admis Fa sunt limitate superior de presiunea de strivire pe suprafeele active ale elicei pas* < 10 MPa.

Fig. 1

Valorile efective (de calcul) ale presiunii sunt date, n diagrama din figura 1, n funcie de viteza relativ ntre flancurile filetelor conjugate. Pentru ncrcrile nominale T i F sigurana n funcionare S rezult din relaia:

(1)

unde KT este factorul de temperatur (tabelul 1). Valorile recomandate pentru Sa se gsesc n tabelul 2.

&nbspFactorul de temperatur KT Tabelul 1Temperatura de funcionare -20oC sau mai puin -20oC5oC 5oC60oC 60oC120oC

Factorul de temperatur 0,2 0,2 - 0,5 1,0 0,5 -1,0

Sigurana Sa Tabelul 2Tipul sarcinii Sa

Sarcin static cu frecven redus de acionare 1 2

Sarcin ntr-o singur direcie 2 3

Sarcin nsoit de vibraii i ocuri > 4

4.3. Montaj

Se recomand pentru montare ajustaj cu joc sau intermediar; tolerana carcasei H8 sau J8. Dac se respect tolerana carcasei, este suficient fixarea piuliei n direcie axial. Exemple de montaj n figura 2 a,b,c.

Fig.2

4..4. Ungere

Metoda de ungere trebuie s corespund condiiilor de lucru ale uruburilor. Ungerea se poate face cu ulei, prin imersare pentru funcionarea cu vitez ridicat la ncrcri mari, sau prin picurare la viteze sczute i ncrcri medii. n cazul unei vitezei de avans sczute cu frecven redus de acionare, ungerea se face periodic cu unsoare consistent. uruburile miniaturale se folosesc fr ungere.

4.5. Cuple elicoidale THK cu un nceput (DCM sau DC) sau cu mai multe nceputuri (DCMA sau DCMB)

4.5.1. Conformitatea cu standardele

Conformitatea cu standardele a uruburilor cu un singur nceput:

Tabelul 7

Not: Simbolul T, K, i G indic metoda de fabricare a urubului

Conformitatea cu standardele a uruburilor cu mai multe nceputuri:

Tabelul 8

Not: Simbolul T indic metoda de fabricare a urubului

4.5.2. Simbolizarea cuplei urub-piuli

Simbolizarea numai pentru urub:

Celelalte simboluri au semnificaie identic cu cele de la exemplul precedent.

4.5.3. Alegere

a) uruburi cu un nceput

uruburi cu un nceput, tip DCM

uruburi cu un nceput, tip DC

1) Calculul presiunii de contact:

(2)

2) Calculul vitezei relative:

[m/s] (3)

Exemplu de calcul: Trebuie aleas o cupl tip DCM pentru avansul s=3m/min i sarcina axial F=1100 N.

Se selecteaz preliminar cupla cinematic DCM 32 din tabelul 29A (varianta piuli cu guler) sau DC 32 tabelul 30A (varianta piuli fr guler).

Fa = 21500 N, corespunztoare unei presiuni admisibile de contact ntre spirele urubului i piuliei pas* = 10MPa. Presiunea de contact este:

Turaia urubului pentru un avans de 3 m/min este:

(4)

Viteza relativ de alunecare se obine astfel:

Conform graficului din figura 3 la ps* = 0,51 MPa corespunde vr = 47 m/min sau mai puin. 3) Sigurana n funcionare:

(conform tabelului 1)

Rezult c urubul DCM 32 selectat este corespunztor. 4) Randamentul i sarcina axial:

(5)Pentru determinarea pe cale grafic a randamentului, se folosete graficul din figura 3.

Fig. 3

ncrcarea axial F generat de aplicarea cuplului T:

(6)

Exemplu de calcul: urubul tip DCM 20 trebuie s reziste la un moment de 20 Nm generat de fora de ncrcare F.

Randamentul este calculat pentru = 0,2; unghiul de pant al tijei filetului este, din tabelul 29A , = 4o03', iar pasul p=4mm. Din figura 3, = 0,257.

Fora de ncrcare se obine:

b) uruburi cu mai multe nceputuri ( = 45o)

urub tip DCMA/DCMB

1)Calculul presiunii de contact: b1) uruburi ncrcate cu for axial: [MPa]

b2) uruburi ncrcate cu moment: [MPa] (7)

2) Calculul vitezei relative: (8)3) Randamentul, ncrcarea, momentul: Randamentul se adopt conform tabelului 9.

Coeficientul de frecare i randamentul Tabelul 9

ncrcarea axial F generat de aplicarea cuplului T:

[N] (9)

Cuplul T generat prin aplicarea ncrcrii axiale F:

[Nm]

Datele pentru alegerea i verificarea uruburilor cu mai multe nceputuri se aleg din tabel

5.Suruburi cu bile Suruburile cu bile si aplicatiile referitoare la acestea nu reprezint un capitol nou n tenologia industrial. Istoria aparitiei acestor ansambluri ncepe acum mai mult de 50 de ani.

Cu toate acestestea propriettile acestui ansamblu ct si avantajele sale cum ar fi frecarea minim, capabilitatea de a fi pretensionate,lipsa efectului de stick-slip, randamentul foarte ridicat n comparatie cu alte transmisii mecanice, robustetea deosebit si capacitatea de ncrcare ridicat ct si un comportament de exceptie sub efectul sarcinii de ncrcare, pentru a numi doar cteva din avantaje, fac ca

surubul cu bile s fie astzi elementul care poate s ncadreze sau s rencadreze un echipament n clasa de precizie nalt si foarte nalt.

Fig. 1 - Thomson Saginaw n practica industrial suruburile cu bile determin direct performantele unui

echipament sau a unei masini unelte si nu numai. Reprezint de altfel si un factor foarte important n costul produsului final fiind n cele mai multe cazuri unul din cele mai scumpe ansambluri montate pe o masin unealt,sistem industrial etc. (fig. 2, fig. 3)

Fig. 2 - Warner Electric

surub obisnit surub cu bile Suruburile cu bile nu se utilizeaz doar n industrie, la lanturile cinematice de avans sau la pozitionarea diferitelor organe mobile ale unei masini unelte. Deschiderea trenului de aterizare la avioane, servodirectia la autoturisme bratul robotilor industriali, pn la cel mai modern centru de prelucrare (hexapod - de altfel acesta nu mai este de mult doar o masin unealt) la care arborele principal execut att miscarea de lucru ct si cea de pozitionare,rotindu-se dirijat de 6 suruburi cu bile de ultra precizie.

Fig. 3 - Warner Electric

frecarea n surub obisnuit - sus (stick-slip)

frecarea n surub cu bile - jos

Datorit noilor tehnici de prelucrare, gama suruburilor cu bile tinde s se extind tot mai mult si spre dimensiunile sensibile (diametre foarte mici - 2, 3 mm) atingndu-se astzi performante uluitoare.

Firmele productoare nu au uitat ns nici celelalte elemente din componenta acestor ansamble astfel nct astzi exist ansambluri cu bile minerale, ceramice, din sticl, aluminiu, otel, otel inox. Partea filetat se prezint de asemenea ntr-o

gam de forme si materiale deosebite.

Elementul cel mai supus modificrii ns este piulita, n lume existnd sute de brevete independente (pentru a le aminti doar pe cele din ultimii 10-15 ani).

5.1Prezentare general

Ansamblul surub cu bile este alcatuit dintr-un ax filetat ce prezint un profil special, elaborat din conditii de respectare a fenomenelor de conformitate de la rulmenti, bile prin care se transmite miscarea - mai precis forta necesar piulitei, care, la rndul ei are un profil conjugat cu cel al filetului.

Fig. 4 - NSK Ball Screws

Comparatie ntre randamentele suruburilor

Proprietatea fundamental care face acest ansamblu att de cutat n aplicatiile cu eforturi mari dar forte de frecare mici este contactul punctiform care se realizeaz ntre piulit-bile-surub. Pentru a putea transmite miscarea bilele se deplaseaz n zona de contact piulit-bile-surub din interiorul piulitei urmnd

o traiectorie circular, sau combinat circular liniar-circular spre a reveni apoi n zona contactului respectiv. Acest fenomen poart denumirea de recirculare a bilelor iar ntregul sistem se mai numeste sistem de recirculare a bilelor. Acest sistem este de fapt cel pentru care o sumedenie de ingineri si tehnicieni au elaborat nenumrate brevete de inventie. Sistemul de recirculare poate fi un factor de stagnare sau progres n dezvoltarea aplicatiilor n care se utilizeaz suruburile cu bile.

Fenomene nedorite ca de exemplu zgomotul n functionare, rezistent slab la impact si oboseal, incapacitatea unor solutii tehnice de a putea ghida bilele la viteze de translaie/rotaie foarte mari, duc la limitarea unor aplicatii.

Firmele fanion n lumea suruburilor cu bile au dezvoltat solutii din ce n ce mai performante pentru a putea s fac fat cerintelor tot mai mari (viteze de avans de peste 80m/min).

5.2. Clasificare

Dup gama de diametre:

-normale (standard) diametre ntre 63-200 mm (exist chiar si o realizare de 250 mm)

-miniaturale cu diametrul max. 16 mm (diametrul minim standard este 3mm dar exist realizri si sub aceast dimensiune) Dup modul de obinere a prii filetate a urubului:

-Rectificare (este vorba aici de ultima operatie sau de operatia care confer precizia final a axului filetat);

-Rulare (este vorba de deformarea plastic la rece cu role calibrate si cu profil corespunztor).

ntre cele dou procedee generale de obtinere a axului filetat exist att diferente privind clasa de precizie n care se ncadreaz axul filetat obinut - (prin rectificare obtinndu-se clase de nalt precizie) ct si n ceea ce priveste structura si costurile de producie ale unui astfel de ansamblu.

Dup sistemul de recirculare a bilelor ntre piulit si surub:

-Sistem de recirculare intern (Fig. 5) prezint cel mai renumit sistem de acest tip -ROTAX un sistem englez pus la punct prin anii 60 dar considerat si astazi ca Rolls Royce-ul sistemelor de recirculare

Fig. 5 - Korta

Cu recircularea intern a bilelor -Sistem de recirculare extern (Fig. 6) prezint sistemul cel mai agreat de americani deoarece este si originar din SUA recircularea prin teava exterioar piulitei n figura 6 se prezint o variant de recirculare. Fig. 6 - NSK Ball Screws

Cu recircularea extern a bilelor

n figura 7 se prezint sistemul cel mai utilizat n zona european fiind originar din Germania -recirculare prin peretele piulitei.Trebuie subliniat c cel mai nou brevet n lume astzi apartine unui romn dr. ing.Leontin Cigan si este nc neegalat n privinta deosebitelor avantaje pe care le prezint.

Fig. 7 - Deutsche STAR

Cu recircularea extern a bilelor

Din prezentarea sumar a acestor cteva sisteme de recirculare se desprind cteva generalitti si anume sistemele de recirculare sunt n general dou: n interiorul piulitei si n exteriorul acesteia. n interior se urmreste scoaterea bilelor din zona contactului prin diferite piese specifice si rentoarcerea acestora

n zona de contact astfel nct piulita seamn mai degrab cu un pachet de 3, 4, 5 si uneori 6 rulmenti pusi unul lng cellalt. Recircularea exterioar fie prin teav fie prin perete fie prin pene speciale prevzute n exteriorul piulitei face ca piulita s semene mai degrab cu un rulment masiv prevzut cu 3, 4, 5 sau 6 rnduri de bile. Avantajul primei metode fat de cea de-a doua este faptul c blocarea unui rulment - circuit nu mpieteaz functionarea piulitei aceasta putnd s serveasc mai departe scopul pentru care a fost realizat spre deosebire de cea de-a doua metod la care cea mai mic poticnire poate duce la blocarea definitiva a piulitei pe filet. Avantajul ns a celei de-a doua metode fat de prima const n gabaritul (ndeosebi lungime sczut) piulitei care poate s ajung la unele variante 50% din lungimea primei variante (deoarece la sistemul

de recirculare intern la asezarea rulmentilor se pierd zonele de inactivitate situate ntre circuitele piulitei.

5.3.Clasificare dup numrul si starea piulitelor plasate pe surub

Cu o piulit simpl sau cu flans

fr pretensionare (echivalentul unui rulment liber pe ax)

cu pretensionare (echivalentul unui pachet de rulmenti) geometric (Fig. 8), prin

prelucrarea diferential a pasului intern al piulitei. Fig. 8 - Schneeberger

pretensionare geometric

Mecanic, de exemplu prin sectionarea piulitei si strngerea mecanic,radial a acesteia (Fig. 9)

prin sortarea bilelor

Sistemele de pretensionare au de asemenea avantaje si dezavantaje. Piulita nepretensionat se adreseaz unor aplicatii simple fr precizie,cu grad ridicat de fiabilitate, cu miscri numeroase si la care nu se cere o repetabilitate deosebit. Piulita cu pretensionare se adreseaz unei precizii mai ridicate. Modul de obtinere a pretensionrii este foarte bun dar se pierde prin uzur n cazul pretensionrii geometrice. Este greu de realizat si necesit masini cu CNC dar

dac este realizat corect, combinat cu sortarea bilelor (sau nlocuirea acestora cu sorturi de bile cu tolerant mai ridicat n cazul uzurii)poate s confere ansamblului o durat de viat bun si un comportament mediu n ce priveste

precizia. Pretensionarea obtinut prin sectionarea piulitei (brevet german) duce fr ndoial la o rigiditate sczut a ansamblului, la un comportament usor instabil al piulitei n timp dar are marele avantaj al faptului c se poate regla pretensionarea surubului extrem de usor dup parametrul care ne intereseaz cel

mai mult - miscare usoar - (pretensionare sczut) sau miscare cu o precizie si o

repetabilitate medie (pretensionare mai ridicat).

Fig. 9 - Schneeberger

pretensionare mecanic Cu dou piulite

Aceast variant este de regul cu pretensionare aplicat astfel nct s existe o tensionare ntre cele dou piulite.

Pretensionarea n acest caz se poate face mpingnd cele dou piulite una fat de cealalt sau apropiind cele dou piulite una fat de cealalt - n ambele cazuri cmpul fortelor se nchide prin zona de contact a filetului.

Cele dou variante au avantajele si dezavantajele lor dar cel mai des utilizat este cel obtinut prin ndeprtarea piulitelor pentru ca n cazul introducerii ansamblului celor dou piulite ntr-o carcas, cnd lungimea aferent celor dou piulite este mai mare dect alezajului carcasei, la aplicarea unor eforturi de strngere acestea se rsfrng asupra pachetului de piulite reducnd durata de viat a acestora spre diferent de celalalt caz cnd se poate realiza (la limit o slbire a ansamblului), deci practic pierderea pretensionrii.

Fig. 10 - Schneeberger

Pretensionare cu dou piulite Fig. 11 - Schneeberger

Pretensionare cu dou piulite Ca un caz particular exist si aici (desi foarte putin folosit) o variant diferential n care se prelucreaz fiecare piulit cu o abatere de pas

urmnd ca la strngerea pachetului de piulite s se realizeze pretensionarea.

Dup tipul filetului (al profilului acestuia)

Profilul filetului este unul deosebit, filetul nefiind propriu-zis dect un elicoid cilindric.

Profilele adoptatate unanim sunt:

semicircular (sau circular) (Fig. 12)

profil ogival (Fig. 13)

Fig. 12 - THK

profil semicircular Fig. 13 - NSK Ball Screws

profil ogival Avantajele si dezavantajele acestor profile sunt nenumrate. Cert este c se caut din ce n ce mai mult utilizarea profilelor ogivale (n arc de ogiv gotic) fat de cele semicirculare la care datorit contactului n 4 puncte se desfsoar foarte multe fenomene negative la nivelul intim al contactului profil-bil.

Fig. 14 - THK profil ogival

Ambele profile sunt de altfel apropiate de raza bilei cu diferenta c profilul ogival este realizat din arce de cerc cu centrul deplasat. De asemenea n cazul ogivei raza acesteia este sensibil mai mic dect a bilei fortnd si chiar tinnd bila ntr-un contact n jurul a 40 45 grade fat de 45-60 n cazul profilului

semicircular.

De asemenea datorit diferentei de suprafa de contact (Fig. 12) n cazul profilului semicircular randamentul transmisiei este inferior. 6. Mecanism surub piulita folosit la strunguri Mecanismul urub - Piuli S-P

Avantaje:

raport mare de reducie deci moment de rotaie mic

posibilitatea sau nu de autofrnare

poate servi ca mecanism de nsumare

se obin micri precise, linitite, sigure, msurabile cu exactitate

n anumite condiii au randament destul de ridicat

De regula servete transformrii directe R-L n care se poate roti fie urubul fie piulia. Varianta cu piulia rotitoare reduce torsiunea urubului, permite ncastrarea rigida i cu pretensionare a acestuia, deci rigiditate mai mare deci o precizie i uniformitate a micrii.Pentru transformarea invers L-R sunt foarte rar utilizate i numai modelele fr autofrnare i cu rostogolire.

Dup felul frecrilor deosebim S-P cu frecare de alunecare (mixt sau lichid)

cu rostogolire

c1) S-P cu alunecare i frecare mixta

costuri sczute

sunt practic toate cu autofrnare

au randament sczut (0,20,45%)

au uzura care le schimb precizia n timp piulie din materiale antifriciune-bronz

Pentru limitarea vitezei de uzura pe flancuri presiunea p