Proiect MECANICA

71
Mod Coala Nr. Document Semnat. Data MA 000000 1012 MC 2

description

proiect la mecanica aplicata

Transcript of Proiect MECANICA

Page 1: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

MA 000000 1012 MC2

Page 2: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

MA 000000 1012 MC3

Page 3: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

TEMA DE PROIECTARE

Schema acţionarii electromecanice a separatorului magnetic

MA 000000 1012 MC4

Page 4: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

INTRODUCERE

Studenţii specialităţilor nemecanice elaborează pe parcursul studiilor cîteva proecte de an ,

care finalizează cu proiectul de licenţa. Proiectul de an la disciplina „Mecanica Aplicată” este

primul din acest lanţ, care pune bazele unor deprinderi de proictare la studenţi.

Proiectul (lucrarea) de an este elaborat conform programului de invăţămînt la disciplina

„Mecanica Aplicată”. Tematica proiectului (lucrarii) de an depinde de specialitatea

studentului şi prevede proiectarea mecanismelor de acţionare a utilajului tehnologic,

caracteristice pentru domeniul de activitate al viitorului specialist.

Proiectul (lucrarea) de an are drept scop:

de a oferi studentului posibilitatea de aplicare practică a metodelor de calcul şi

proiectare ale organelor de maşini;

de a contribui la consolidarea şi generalizarea cunoştinţelor teoretice acumulate,

aplicîndu-le la rezolvarea unei probleme inginereşti concrete , dezvolta aptitudinile

de analiza şi selectare creativă a soluţiilor optime , capacitaţile de calcul ingineresc şi

proiectare, deprinderile de a lucra cu literatura tehnică şi de specialitate.

În prezenta lucrare s-a pus scopul de a proiecta un mecanism de acţionare al unui conveier

cu bandă, care reprezintă un reductor cilindric cu dinţi înclinaţi. Reductoarele se folosesc

pentru micşorarea frecvenţei de rotaţie şi majorarea momentului de răsucire.

Calculul de proiectare constă în determinarea distanţei dintre axe din condiţia de rezistenţă a

materialului roţii dinţate la tensiunile de contact şi la încovoiere.

MA 000000 1012 MC5

Page 5: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC ŞI CALCULUL CINEMATIC AL

ACȚIONĂRII ELECTROMECANICE

Motorul electric este o componenta foarte importantă în cadrul mecanismului de acţionare al unei maşini de lucru, mişcarea de rotaţie şi puterea fiind transmise prin intermediul transmisiilor mecanice. Pentru alegerea motorului electric, în sarcina de proiectare sunt daţi parametrii de putere derivaţi aşa ca forţa periferică a tamburuli şi viteza acestuia. Pentru proiectarea mecanismelor de acţionare a diferitor organe de lucru se recomandă utilizarea motoarelor electrice asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit, seria 4A, deoarece ele sunt universale şi nu necesită candiţii speciale de mediu.

1.1. Alegerea motorului electric

1.1.1. Determinarea puterii organului de lucru.

[kW].

unde: =2,0 [kN] – forţa periferica a tamburului;

= 1,1 [m/s]– viteza liniară a organului de lucru;

1.1.2. Determinarea puterii necesare a motorului electric.

[kW].

unde: Pol=2,2 [kW] – puterea organului de lucru;

=0,890 – randamentul total al mecanismului de acţionare MA determinat cu relaţia:

unde: -randamentul transmisiei deschise prin curea;

-randamentul angrenajului (redactor cu roti dințate cilindrice);

- randamentul unei perechi de lagare cu rulmenţi;

- randamentul cuplajului;

n=3-numarul arborilor;

Randamentele sunt alese din tab. 2.1, pag. 12.

1.1.3. Determinarea frecvenţei de rotaţie la ieşire din acţionare.

Ea este egala cu turaţia organului de lucru.

[min-1].

unde: [m/s] – viteza organului de lucru;

– diametrul organului de lucru;

MA 000000 1012 MC6

Page 6: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

1.1.4. Alegerea tipului motorului electric

Conform recomandarilor din pag.13, în prezenta lucrare vom aproba două variante de

motoare electrice: [min-1 ] şi [min-1].

Pentru aceste două variante, calculăm raportul total de transmitere al mecanismului de acționare .

;

unde: raportul total de transmitere;

raportul de transmitere dintre arborele 1 și 2;

raportul de transmitere dintre arborele 2 și 3;

Pe de alta parte: ;

Ultima expresie reprezintă o ecuație cu două necunoscute. Pentru rezolvarea acestei ecuații

dăm valori uneia din necunoscute, iar pe cealaltă o calculăm.

Adoptăm conform tabelului 2.2,

;

.

Deci, în prezenta lucrare va fi utilizat motor electric cu [min-1], ce va fi ales

din tabelul S3 cu condiţia:

În rezultat se alege motorul cu [kW] şi turaţia [tur/min] de tip:

4AM112MA6Y3, conform tab. S3, pag. 152.

1.2. Calculul cinematic al acționării electromecanice.

1.2.1. Determinarea raportului total de transmitere.

1.2.2. Distribuirea raportului total pe trepte.

MA 000000 1012 MC7

Page 7: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

1.2.3. Determinarea frecvenţei de rotaţie a fiecarui arbore.

Pentru arborele motorului:

[min-1];

Pentru arborele pinionului:

[min-1];

Pentru arborele roții dințate:

[min-1].

1.2.4. Calculul vitezelor unghiulare pentru fiecare arbore.

;

Pentru arborele motorului:

[s-1].

Pentru arborele pinionului:

[s-1].

Pentru arborele roţii dinţate:

[s-1].

1.2.5. Calculul puterilor pe fiecare arbore.

Pentru arborele roţii dinţate:

[kW].

Pentru arborele pinionului:

[kW].

MA 000000 1012 MC8

Page 8: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Pentru arborele motorului:

[kW].

1.2.6. Determinarea momentelor de răsucire pe fiecare arbore, după expresia:

Pentru arborele motorului avem:

[ ].

Pentru arborele pinionului:

[ ].

Pentru arborele roţii dinţate:

[ ].

Dat fiind faptul că în prezenta lucrare mai departe va fi proiectat numai reductorul, introducem

datele inițiale pentru reductor, în tabelul de mai jos.

Tab. 1 Parametrii cinematici ai reductorului.

rot/min rad/s kW Nm

2. ALEGEREA MATERIALULUI ROŢILOR DINŢATE ŞI DETERMINAREA

TENSIUNLOR ADMISIBLE

MA 000000 1012 MC9

Page 9: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

2.1. Alegerea materialului roţilor dinţate.

De obicei în reductoarele de putere medie, roţile dinţate se fabrică din oţeluri carbon sau

oţeluri aliate. Pentru majorarea durităţii superficiale a dintilor, toate roţile dinţate sunt supuse

tratamentului termic.

După duritatea dinţilor toate roţile dinţate se împart în două categorii:

-cu duritate HB;

-cu duritate >350 HB;

În prezenta lucrare vor fi utilizate materiale din grupa I, adică cu duritatea HB. În acest fel,

se va asigura o precizie înaltă şi un bun rodaj al dinţilor.

Din condiţia de uzură uniformă, duritatea pinionului trebuie să fie mai mare ca cea a roţii

dinţate ( ). Aşadar, ţinînd cont de cele expuse mai sus, se alege materialul

roţilor dinţate conform tab. 3.3, pag. 19. Se alege oţel de marca 40.

Duritatea materialului pentru pinion:

Duritatea materialului pentru roata dințată:

2.2. Determinarea tensiunilor admisibile pentru materialul roţilor dinţate.

2.2.1. Determinarea tensiunilor admisibile de contact pentru pinion şi roata dinţată

, [N/mm2], conform tab. 3.2, pag. 18.

Pentru pinion avem: ;

Pentru roata dinţată:;

2.2.2. Determinăm tensiunile admisibile de încovoiere pentru pinion şi roată ,

[N/mm2], conform tab. 3.2, pag. 18 . Pentru pinion:

.

Pentru roata dinţată: .

2.2.3. Deoarece transmisia este reversibilă, se micşorează cu 25% [*, pag.19]: Pentru pinion avem:

MA 000000 1012 MC10

Page 10: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

. Iar pentru roata dinţată:

.

3. CALCULUL DE PROIECTARE A ANGRENAJULUI CILINDRIC CU

DANTURA ÎNCLINATĂ

MA 000000 1012 MC11

Page 11: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Calculul de proiectare a oricarui angrenaj constă în determinarea unuia dintre parametrii

geometrici ai angrenajului ( ) din condiţia de rezistenţă la tensiunile de contact sau la

oboseală. În cazul cînd angrenajul este uns din ambundenţă (cazul reductoarelor), parametrul

geometric se determnină din condiţia de rezistenţă la tensiunile de contact .

3.1. Calculul la solicitare de contact.

Determinarea distanţei dintre axe, , [mm] conform relaţiei 4.1, pag. 22 .

[mm].

unde: - este coieficientul distanţeii dintre axe, pentru transmisii cu dinţi înclinaţi;

- coieficientul lăţimii coroanei danturate;

- raportul de transmitere al reductorului;

[N m] – momentul de torsiune pe arborele roţii dinţate;

[N/mm2] – tensiunea admisibilă de contact a roţii dinţate;

- coieficientul neuniformităţii distribuirii sarcinii pe lungimea dintelui

pentru dinţii care sunt supuşi ulterior rodajului.

3.2. Determinarea modulului de angrenare „m” [mm].

Conform relaţiei 4.2, pag. 22:

[mm].

unde: - coieficientul modulului pentru transmisii cu dinţi înclinaţi;

[mm] – diametrul de divizare al roţii dinţate;

[mm] – lăţimea coroanei danturate a roţii;

[N/mm2] – tensiunea admisibilă de incovoiere a roţii dinţate;

Valoarea obţinută a modulului „m” se rotunjeşte pînă la valoarea standard, conform tab. 4.1,

pag. 23. Deci:

[mm].

MA 000000 1012 MC12

Page 12: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

3.3. Determinarea unghiului de înclinare al dinţilor, , pentru angrenajele cu dinţi

înclinaţi.

3.4. Determinarea numărului sumar de dinţi ai pinionului şi roţii, z∑.

Adoptam

3.5. Precizarea valorii reale a unghiului de înclinare a dinţilor.

.

3.6. Determinnarea numărului de dinţi ai pinionului, z1.

.

3.7. Determinarea numărului de dinţi ai roţii dinţate, z2.

.

3.8. Determinarea raportului de transmitere real, , şi verificarea abaterii, ,

faţă de raportul de transmitere ales iniţial, .

.

.

3.9. Determinarea parametrilor geometrici de baza ai angrenajului cilindric.

3.9.1. Determinarea distanţei reale dintre axe, pentru dinți înclinați .

Conform relaţiei 4. 11, pag. 24:

[mm].

3.9.2. Determinarea diametrelor cercurilor de divizare.

Conform relaţiilor din tab. 4.3, pag. 25:

MA 000000 1012 MC13

Page 13: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

[mm].

[mm].

3.9.3. Determinarea diametrelor cercurilor exterioare.

[mm].

[mm].

3.9.4. Determinarea diametrelor cercurilor interioare.

[mm].

[mm].

3.9.5. Determinarea lățimii coroanei.

[mm].

[mm].

Verificare:

[mm].

Fig.2. Parametrii geometrici ai angrenajului cu roti dinţate cilindrice.

3.10. Calculul forţelor în angrenajul cilindric.

MA 000000 1012 MC14

Page 14: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

3.10.1. Calculul forţei tangenţiale, conform tab. 4.3, pag. 26.

.

[N].

3.10.2. Calculul forţei radiale, conform tab. 4.3, pag. 26.

.

[N].

3.10.3. Calculul forţei axiale, conform tab. 4.3, pag. 26.

[N].

unde: momentul de torsiune pe arborele condus,

unghiul de angrenare;

unghiul de înclinare al dinților;

Fig. 3 Forţele in angrenajul cilindric

3.11. Calculul de verificare al angrenajului cilindric cu dantura înclinată.

Pentru o siguranță mai mare după calculul de proiectare obligatoriu trebuie efectuat calculul

de verificare a acestui angrenaj.

Deoarece dinții roților sînt supuși tensiunilor de contact ( ) și tensiunilor de oboseală la

încovoiere ( ), acest calcul constă în determinarea tensiunii și , și compararea lor cu

cele admisibile, determinate în capitolul II.

3.11.1. Verificarea angrenajului cilindric la tensiuni de contact , [N/mm2].

Conform relaţiei 4.14, pag. 27:

.

unde: K=376 - coeficientul ajutător, pentru dinţi înclinaţi;

MA 000000 1012 MC15

Page 15: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

- coeficientul distribuirii sarcinii între dinţi ce se determină în dependenţă

de viteza periferică a roţilor , conform graficului din fig. 4.2, pag. 29;

[m/s].

Conform acestei viteze, stabilim treapta 9 de precizie a transmisiei, conform tab. 4.4,

pag. 28.

- coeficientul sarcinii dinamice, ce depinde de viteza periferică a roţilor şi

de treapta de precizie a transmisiei, conform tab. 4.5, pag. 28.

Deci:

.

Condiţia este satisfacută.

3.11.2. Verificarea angrenajului cilindric la tensiunile de încovoiere a dinţilor pinionului

şi a roţii , [N/mm2].

Calculul de verificare a dinţilor roţii se efectuează conform relaţiei 4.15, pag. 29:

,

iar calculul de verificare a dinţilor pinionului se efectuează conform relaţiei 4.16, pag. 29:

,

unde: m=2 – modulul angrenării;

[mm]- lăţimea coroanei dinţate a roţii;

[N]- forţa tangenţială din angrenaj;

- coeficientul distribuirii sarcinii între dinţi, conform tab. 4.6, pag. 30 şi

treptei 9 de precizie;

- coeficientul neuniformităţii distribuirii sarcinii pe lungimea dintelui pentru

dinţii supuăi rodajului;

- coeficientul sarcinii dinamice, care depinde de viteza periferică a roţilor şi

de treapta de precizie a angrenajului, conform tab. 4.5, pag. 28.

MA 000000 1012 MC16

Page 16: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

si - coeficienţii formei dintelui pinionului şi a roţii dinţate, care

se determină în dependenţă de numărul echivalent de dinţi si ;

Numarul echivalent de dinţi ai pinionului.

Numarul echivalent de dinţi ai roţii dinţate.

- coeficientul care consideră înclinarea dinţilor;

[N/mm2] si [N/mm2] - tensiunile admisibile de

încovoiere ale pinionului şi roţii dinţate conform punctului 2.2.2.;

.

.

Deci, condiţiile sunt satisfăcute.

4. CALCULUL DE PROIECTARE AL ARBORILOR ŞI A ROŢII DINŢATE ȘI A

SCHEMEI REDUCTORULUI

MA 000000 1012 MC17

Page 17: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

De obicei arborii se fabrică din oțeluri carbon sau aliate, prin forjare. Arborii sînt supuși la

torsiune și încovoiere concomitentă. Configurația arborilor este cilindrică și se schimbă în trepte

și mai depinde de numărul de elemente ansamblate pe el, cît și de ordinea ansamblării. La

calculul de proiectare se ia în considerație numai momentele de torsiune, iar acțiunea

momentelor încovoietoare se ia în considerație prin micșorarea tensiunii tangențiale admisibile.

4.1. Calculul de proiectare al arborelor.

4.1.1. Calculul de proiectare al arborelui conducător.

Fig. 3. Arborele pinionului.

Diametrul arborelui în locul de montare a roţii pentru curea, conform relaţiei 6.1, pag. 55, este:

[mm].

unde: [N m] – momentul de torsiune, care acţionează pe arborele calculat;

[N/mm2] – tensiunea adoptată la torsiune a materialului din care se

confecţionează arborele. Pentru pinion se adoptă valori mici a lui .

Diametrul arborelui în locul asamblării capacelor și a manjetelor:

[mm].

unde: [mm] - coieficient ce caracterizează dimensiunea racordării, conform tab. 9.5, pag. 100

Diametrul arborelui în locul asamblării rulmenţilor:

[mm].

unde: [mm] - coieficient ce caracterizează dimensiunea racordării, conform tab. 9.5, pag. 100

Adoptăm =40 [mm].

Diametrul arborilor în locul de rezemare al rulmenților:

[mm].

MA 000000 1012 MC18

Page 18: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

unde: [mm] - coieficient ce caracterizează dimensiunea racordării, conform tab. 9.5,

pag. 100, în dependenţă de diametrul .

4.1.2. Calculul de proiectare al arborelui condus.

Fig. 4. Arborele roţii dinţate.

Diametrul arborelui în locul de asamblare a semicuplei conform relaţiei 6.1, pag.55:

[mm].

unde: [N m] – momentul de torsiune, care acţionează pe arborele calculat;

[N/mm2] – tensiunea adoptata la torsiune a materialului din care se

confecţionează arborele.

Diametrul arborelui în locul asamblării capacelor pentru rulmenţi și a manjetelor:

[mm].

unde: [mm] - coieficient ce caracterizează dimensiunea racordării, conform tab. 9.5, pag. 100

Diametrul arborelui în locul asamblării rulmenţilor:

[mm].

unde: [mm] - coieficient ce caracterizează dimensiunea racordării, conform tab. 9.5, pag. 100

Adoptăm =50 [mm].

Diametrul arborelui în locul de rezemare al rulmenților:

[mm].

unde: [mm] - coieficient ce caracterizează dimensiunea racordării, conform tab. 9.5,

pag. 100, în dependenţă de diametrul .

Din tabelul S5, pag. 154, pentru reductoare cilindrice cu dantura înclinată alegem denumirea

rulmenților: Rulmenți radiali-axiali cu bile pe un rînd.

Rulmenţii aleşi sunt de tipul: 36208 GOST 831-75 şi, respectiv, 36212 GOST 831-75.

MA 000000 1012 MC19

Page 19: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Parametrii acestora sunt indicaţi în tab. 2.

Tab. 2. Parametrii rulmenţilor.

Arborele Simbolizarea Dimensiuni, mm

Capacitatea portantă,

kN

d D B r Cr Cor

I 36208 40 80 18 2,0 30,5 20,4

II 36210 50 90 20 2,0 33,9 28,5

4.2. Proiectarea roții dințate.

Prototipul roții dințate din prezenta lucrare e luat din figura 9.2. varianta C. pag.90

Fig. 6. Schiţa roţii dinţate.

Determinarea grosimii coroanei danturate:

[mm].

Adoptăm S=7 [mm].

MA 000000 1012 MC20

Page 20: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

unde: [mm] - lăţimea coroanei

Determinarea diametrului interior al butucului.

[mm].

unde: [mm].

Calculăm lungimea butucului:

[mm]

Calculăm grosimea discului:

[mm].

Adoptăm C=10 [mm].

Indicăm parametrii găurilor discului

[mm].

găuri.

4.3. Elaborarea schemei reductorului.

Pentru determinarea lungimilor fiecărui sector a arborilor e nevoie de elaborat schema

prezentului reductor.

MA 000000 1012 MC21

Page 21: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Fig. 5. Schema de dimensionare a reductorului cilindric cu o treaptă.

[mm].

unde: [mm]– lungimea butucului;

MA 000000 1012 MC22

Page 22: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

- distanţa dintre roata dinţată şi peretele interior al reductorului;

- lăţimea rulmentului;

Calculul distanţelor dintre punctele de aplicare a reacţiunilor rulmenţilor arborilor pinionului şi a

roţii dinţate.

.

unde: – coieficient ce

ia în consideraţie dimensiunile rulmentului;

Adoptăm =18 [mm];

5. CALCULUL DE VERIFICARE AL ARBORILOR

MA 000000 1012 MC23

Page 23: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Dupa dimensionarea arborilor este obligatoriu de efectuat calculul de verificare al arborilor

care constă în determinarea diametrului arborelui în secţiunea periculoasă și compararea acestor

diametre cu cele obținute în punctul 4.1. a prezentei lucrări.

5.1. Calculul de verificare al arborelui conducător.

Date iniţiale:

[mm] – diametrul cercului de divizare;

[N]; [N]; [N] – forţele din angrenaj;

[mm] [mm] - distanţa de aplicare a reacţiunilor în reazeme ;

La etapa dată calculele se efectuează în 3 etape:

-determinarea forţelor de reacţiune în reazeme;

-construirea diagramelor momentelor de încovoiere;

-calculul diametrului arborelui în funcţie de momentul echivalent care include momentele de

torsiune şi respectiv de încovoiere.

Fig. 6. Schema de calcul a arborelui-pinion.

5.1.1. Determinarea forţelor de reacţiune în reazemele A şi B din fig. 6.

Planul vertical (YOZ)

Se scrie ecuaţia de echilibru a momentelor de încovoiere faţă de sprijinul A.

,

[N].

Se scrie ecuţia de echilibru a momentelor de încovoiere faţă de sprijinul B.

MA 000000 1012 MC24

Page 24: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

,

[N].

Pentru verificarea corectitudinii calculelor efectuate se scrie ecuaţia de echilibru a tuturor

forţelor care acţioneaza asupra arborelui în planul vertical YOZ:

.

Planul orizontal (XOZ)

Se scrie ecuaţia de echilibru a momentului de încovoiere faţă de sprijinul A.

.

Se scrie ecuaţia de echilibru a momentelor de incovoiere faţă de sprijinul B.

Pentru verificarea corectitudinii calculelor efectuate, iar se scrie ecuaţia de echilibru a tuturor

forţelor care acţioneaza asupra arborelui deja în planul orizontal XOZ:

.

Reacţiunile sumare în rezemele A şi B vor fi:

;

.

5.1.2. Construirea diagramelor momentelor încovoietoare prezentate în fig. 7.

Planul vertical (YOZ)

Se împarte arborele în 2 sectoare : I şi II. Se scriu expresiile în forma generală pentru forţele

transversale [N], şi momentele de încovoiere [Nmm] într-o secţiune arbitrară situată la

MA 000000 1012 MC25

Page 25: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

distanţa x de la reazemul A, pentru sectorul I şi tot la distanţa x de la reazemul B, pentru sectorul

II.

Sectorul I

Calculul forţei transversale , [N].

[N].

Calculul momentului de încovoiere , [Nmm].

.

Sectorul II

Calculul forţei transversale , [N].

[N].

Calculul momentului de încovoiere , [Nmm].

.

Planul orizontal XOZ

Se împarte arborele în 2 sectoare : I şi II. Se scriu expresiile în formă generală pentru forţele

transversale [N], şi momentele de încovoiere [Nm] într-o secţiune arbitrară situată la

distanţa x de la reazemul A, pentru sectorul I şi tot la distanţa x de la reazemul B, pentru sectorul

II.

Sectorul I

Calculul forţei transversale , [N].

[N].

Calculul momentului de încovoiere , [Nmm].

MA 000000 1012 MC26

Page 26: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

.

Sectorul II

Calculul forţei transversale , [N].

[N].

Calculul momentului de încovoiere , [Nmm].

.

5.1.3. Determinarea momentului de încovoiere rezultant în secţiunile caracteristice ale arborelui

în conformitate cu relaţia:

,

;

;

.

5.1.4. Se construieşte diagrama momentului de torsiune pentru arborele-pinion, care este egal

cu şi acţionează pe porţiunile arborelui la intrare pînă la locul fixării roţii

dinţate conform fig. 7.

5.1.5. Determinarea şi construirea diagramei momentelor echivalente de încovoiere.

Momentul echivalent este un moment încovoitor care i-a in considerație atît acțiunea

momentului încovoietor rezultant Mz cît și acțiunea momentului de torsiune.

Momentul echivalent se determină din teoria de energetică de rezistență după formula:

,

;

;

MA 000000 1012 MC27

Page 27: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

.

Din diagrama momentului echivalent găsim secțiunea periculoasă a arborelui-centrul pinionului.

5.1.6. Verificarea diametrului arborelui-pinion în secţiunea cea mai solicitată.

Conform momentului echivalent de încovoiere maxim, se precizează valoarea diametrului în

secţiunea critică a arborelui din condiţia de rezistenţă la încovoiere.

,[mm]

unde: - tensiunea admisibilă la încovoiere în conformitate cu ciclul de

funcţionare pulsator conform tab. S2, pag. 151.

- momentul echivalent de încovoiere în secţiunea cea mai solicitată

Zona cea mai solicitată corespunde diametrului .

Deci, pentru secţiunea 4 vom avea:

.

Condiţia se respectă.

MA 000000 1012 MC28

Page 28: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

MA 000000 1012 MC29

Page 29: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Fig. 8. Diagramele forţei , a momentului de încovoiere, de torsiune şi echivalent pentru

arborele-pinion.

.

MA 000000 1012 MC30

Page 30: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

5.2. Calculul de dimensionare a arborelui condus.

Date iniţiale:

[mm] – diametrul de divizare coform pag. 13;

; ; - forţele din angrenaj;

- distanţa de aplicare a reacţiunilor în reazeme.

La etapa dată calculele se efectuează în 3 etape:

-determinarea forţelor de reacţiune în reazeme;

-construirea diagramelor momentelor de încovoiere;

-calculul diametrului arborelui în funcţie de momentul echivalent care înclude momentele de

torsiune şi respectiv de încovoiere.

Fig. 9. Schema de calcul a arborelui-pinion.

5.2.1. Determinarea forţelor de reacţiune în reazemele C şi D din fig. 8.

Planul vertical (YOZ)

Se scrie ecuaţia de echilibru a momentelor de încovoiere faţă de sprijinul C.

,

.

Se scrie ecuţia de echilibru a momentelor de încovoiere faţă de sprijinul D.

,

[N].

MA 000000 1012 MC31

Page 31: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Pentru verificarea corectitudinii calculelor efectuate se scrie ecuaţia de echilibru a tuturor

forţelor care acţionează asupra arborelui în planul vertical YOZ:

.

Planul orizontal (XOZ)

Se scrie ecuaţia de echilibru a momentului de încovoiere faţă de sprijinul C.

.

Se scrie ecuaţia de echilibru a momentelor de încovoiere faţă de sprijinul D.

.

Pentru verificarea corectitudinii calculelor efectuate, se scrie ecuaţia de echilibru a tuturor

forţelor care acţionează asupra arborelui deja în planul orizontal XOZ:

.

Reacţiunile sumare în reazemele C şi D vor fi:

;

.

5.2.2. Construirea diagramelor momentelor încovoietoare din fig. 9.

Planul vertical (YOZ)

Se împarte arborele în 2 sectoare : I şi II. Se scriu expresiile în forma generală pentru forţele

transversale [N], şi momentele de încovoiere [Nm] într-o secţiune arbitrară situată la

distanţa x de la reazemul C, pentru sectorul I şi tot la distanţa x de la reazemul D, pentru sectorul

II.

MA 000000 1012 MC32

Page 32: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Sectorul I

Calculul forţei transversale , [N].

[N].

Calculul momentului de încovoiere , [Nm].

.

Sectorul II

Calculul forţei transversale , [N].

[N].

Calculul momentului de încovoiere , [Nm].

.

Planul orizontal XOZ

Se împarte arborele în 2 sectoare : I şi II. Se scriu expresiile în forma generală pentru forţele

transversale [N], şi momentele de încovoiere [Nm] într-o secţiune arbitrară situată la

distanţa x de la reazemul C, pentru sectorul I şi tot la distanţa x de la reazemul D, pentru sectorul

II.

Sectorul I

Calculul forţei transversale , [N].

[N].

Calculul momentului de încovoiere , [Nm].

.

MA 000000 1012 MC33

Page 33: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Sectorul II

Calculul forţei transversale , [N].

[N].

Calculul momentului de încovoiere , [Nm].

.

6.2.3. Determinarea momentului de încovoiere rezultant în secţiunile caracteristice ale arborelui

în conformitate cu relaţia:

,

;

;

.

6.2.4. Se construieşte diagrama momentului de torsiune pentru arborele condus, care este egal

cu şi acţionează de la locul fixării roţii dinţate cilindrice în direcţia

fluxului de putere.

6.2.5. Determinarea şi constuirea diagramei momentelor echivalente de încovoiere în secţiunile

caracteristice (1…3) , [Nm] din relaţia:

,

;

;

.

6.1.6. Verificarea diametrului arborelui-pinion în secţiunea cea mai solicitată.

MA 000000 1012 MC34

Page 34: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Conform momentului echivalent de încovoiere maxim, se precizează valoarea diametrului în

secţiunea critică a arborelui din condiţia de rezistenţă la încovoiere conform relaţiei 6.3.

,[mm]

unde: - tensiunea admisibilă la încovoiere în conformitate cu ciclul de

funcţionare pulsator conform tab. S2, pag. 151, ce corespunde valorii maxime

ş

- momentul echivalent de încovoiere în secţiunea cea mai

solicitată;

Zona cea mai solicitată corespunde diametrului .

Deci, pentru secţiunea 4 vom avea:

.

Condiţia se respectă.

MA 000000 1012 MC35

Page 35: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Fig. 10. Diagramele forţei , a momentului de încovoiere, de torsiune şi echivalent pentru

arborele condus.

MA 000000 1012 MC36

Page 36: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

6. CALCULUL DE VERIFICARE AL RULMENŢILOR

Dupa calcularea finală a diametrului arborelui sub rulmenţi, efectuează calculul de verificare

a rulmenţilor. Alegerea rulmentului se face în funcţie de diametrul interior şi prin compararea

capacităţii portante dinamice calculate cu cea de baza , [N], conform relaţiei 7.1, pag. 80:

.

,

unde: este viteza unghiulară a arborelui pinion conform tab. 1;

- sarcina dinamică echivalentă a arborelui-pinion;

- durata de funcţionare.

Pentru determinarea duratei de funcţionare necesare [ore] este nevoie de durata de

funcţionare L, [ani] a mecanismului de acţionare prevazută în sarcina tehnică. Astfel, conform

relaţiei 7.3, pag. 80, durata de funcţionare calculată în ore , [ore] este:

;

unde: L = 10[ani] – durata de funcţionare conform sarcinii tehnice;

- numărul zilelor lucrătoare, unde este

coieficientul zilelor lucrătoare conform pag. 80;

- numărul orelor lucrătoare;

În prezenta lucrare mecanismul de acţionare va avea regimul de lucru într-un schimb,

deaceea alegem coieficientul orelor lucratoare , conform pag. 80.

6.1. Calculul de verificare al rulmenților pentru arborele conducător.

6.1.1. Determinarea rapoartelor: și

;

;

MA 000000 1012 MC37

Page 37: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

6.1.2. Determinarea componentei axiale a sarcinii radiale a rulmenţilor şi respectiv

conform tab. 7.1, pag. 81:

;

;

unde: si - coieficienţii influenţei solicitării axiale aleşi preliminar din fig. 6.3, în

dependenţă de rapoartele: ; ;

6.1.3. Determinarea reacțiilor axiale sumare în reazemele A și B, conform tabelului 7.4 pag. 85

;

6.1.4. Determinarea rapoartelor și și determinarea coeficienților X, Y, e.

;

;

6.1.5. Determinarea rapoartelor :

;

;

unde : - coieficientul de rotire

Comparăm rezultatele obținute cu valorile respective ale lui „e”

; ;

Valorile finale pentru şi au fost alese conform tab. 7.3, pag. 84, pentru unghiul de

contact .

MA 000000 1012 MC38

Page 38: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

6.1.6. Determinarea sarcinilor echivalente în reazemele A și B după formula 7.5 pag.80

;

.

unde: - coeficientul sarcinii radiale pentru reazemul A; şi X=0,45 coeficientul

sarcinii radiale pentru reazemul B

- coieficientul de rotire pentru cazul rotirii inelului interior conform pag. 81;

- coeficientul sarcinii axiale pentru reazemul A şi - coeficientul

sarcinii axiale pentru reazemul B ;

- coieficientul de siguranţă, conform pag. 81;

- coieficient de temperatură, conform pag. 81 pentru .

Deci:

.

Verificarea condiţiei: .

.

Deci, condiţia e satisfacută şi rulmenţii de pe arborele - pinion vor ramîne cei iniţial aleşi.

6.2. Calculul de verificare al rulmenților pentru arborele condus:

6.2.1. Determinarea rapoartelor: și

;

;

6.2.2. Determinarea componentei axiale a sarcinii radiale a rulmenţilor şi respectiv

conform tab. 7.1, pag. 81:

;

;

MA 000000 1012 MC39

Page 39: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

unde: , - coieficienţii influenţei solicitării axiale aleşi preliminar din fig. 6.3, în

dependenţă de rapoartele: ; ;

6.2.3. Determinarea reacțiilor axiale sumare în reazemele C și D, conform tabelului 7.4 pag. 85

;

6.2.4. Determinarea rapoartelor și și determinarea coeficienților X, Y, e.

;

;

6.2.5. Determinarea rapoartelor :

;

;

unde : - coieficientul de rotire

Comparăm rezultatele obținute cu valorile respective ale lui „e”

; ;

Valorile finale pentru şi au fost alese conform tab. 7.3, pag. 84, pentru unghiul de

contact .

6.2.6. Determinarea sarcinilor echivalente în reazemele A și B după formula 7.5 pag.80

;

.

unde: - coeficientul sarcinii radiale pentru reazemul A; şi X=0,45 coeficientul

sarcinii radiale pentru reazemul B

- coieficientul de rotire pentru cazul rotirii inelului interior conform pag. 81;

MA 000000 1012 MC40

Page 40: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

- coeficientul sarcinii axiale pentru reazemul A şi - coeficientul

sarcinii axiale pentru reazemul B ;

- coieficientul de siguranţă, conform pag. 81;

- coieficient de temperatură, conform pag. 81 pentru .

Deci:

.

Verificarea condiţiei: .

.

Deci, condiţia e satisfacută şi rulmenţii de pe arborele - pinion vor ramîne cei iniţial aleşi.

MA 000000 1012 MC41

Page 41: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

7. CALCULUL ASAMBLĂRILOR PRIN PENE

Asamblările prin pene servesc pentru transmiterea momentelor de răsucire de la arbore la

roată sau invers. Penele sunt articole standardizate şi, deci, ele nu se proiectează ci se aleg din

şirul standard, după care se efectuează calcul de verificare a lor.

În reductorele de destinaţie generală sunt utilizate, cel mai frecvent, asamblările prin pene

longitudinale. Parametrii geometrici de baza ale acestora sunt: dimensiunile secţiunii

transversale, care se aleg în funcţie de diametrul arborelui în locul de plasare a penei şi lungimea,

care se alege din şirul standard. Pentru transmiterea momentului de torsiune dintr-un reductor

într-o treaptă e nevoie de 3-4 pene. Toate penele sunt verificate la strivire şi la forfecare. În

prezenta lucrare, penele sunt verificate la strivire.

8.1. Calculul asamblării prin pană pentru arborele-pinion.

Date iniţiale:

- diametrul treptei arborelui unde se va monta pana;

- momentul de răsucire al arborelui pinion.

Fig. 11. Asamblarea prin pană paralelă pe arborele – pinion.

8.1.1 Predimensionarea penei.

MA 000000 1012 MC42

Page 42: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

În conformitate cu diametrul , [mm] şi conform tab. S9, pag. 158, se stabilesc

dimensiunile secţiunii transversale ale penei din fig. 10:

- lăţimea penei;

- grosimea penei;

- adîncimea canelurii în arbore;

- adîncimea canelurii în butuc;

Abateri limita +0,2

Lungimea penei , [mm] se stabileşte în dependenţă de lungimea treptei arborelui, pe care

este instalată pana:

.

unde: - lungimea capatului de rabore conform tab. S10, pag. 159.

Din şirul standard de lungimi pentru pene, conform tab. S9, pag. 158, se alege: .

Deci, se alege prealabil urmatoarea pană:

Pana 8x7x31 GOST 23360-78.

8.1.2. Calculul de verificare a penei.

Penele paralele, utilizate la proiectarea reductoarelor, sunt verificate la strivire. Condiţia de

rezistenţă la strivire conform relaţiei 8.2, pag. 87:

,

unde: - forţa tangenţială ce se determină din relaţia:

- suprafaţa de strivire, care se determina din relaţia:

;

- lungimea de lucru efectivă a penei cu suprafeţe frontale rotunjite:

;

- tensiunea admisibilă la strivire pentru bucşa de oţel şi

sarcini liniştite, conform pag. 87;

MA 000000 1012 MC43

Page 43: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

.

Deoarece tensiunea de strivire se află în limitele admisibile, se acceptă urmatoarea pană:

Pana 8x7x30 GOST 23360-78.

7.2. Calculul asamblarilor prin pană pentru arborele condus.

Date initiale:

- diametrul treptei arborelui sub butucul elementului transmisiei deschise;

şi - diametrul interior şi lungimea butucului roţii diţate;

- momentul de răsucire pentru arborele condus.

Fig. 11. Asamblările prin pană ale arborelui condus.

8.2.1 Predimensionarea penelor

MA 000000 1012 MC44

Page 44: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Secţiunea A-A.

În conformitate cu diametrul , [mm] şi conform tab. S9, pag. 158, se stabilesc

dimensiunile secţiunii transversale ale penei din fig. 10:

- lăţimea penei;

- grosimea penei;

- adincimea canelurii în arbore;

- adîncimea canelurii în butuc.

Lungimea penei , [mm] se stabileşte în dependenţă de lungimea treptei arborelui, pe care

este instalată pana:

.

unde: - lungimea butucului roţii dinţate;

Din şirul standard de lungimi pentru pene, conform tab. S9, pag. 158, se alege: .

Deci, se alege, prealabil, urmatoarea pana:

Pana 10x8x50 GOST 23360-78.

Secţiunea B-B.

În conformitate cu diametrul , [mm] şi conform tab. S9, pag. 158, se stabilesc

dimensiunile secţiunii transversale ale penei din fig. 10:

- lăţimea penei;

- grosimea penei;

- adîncimea canelurii în arbore;

- adîncimea canelurii în butuc.

Lungimea penei , [mm] se stabileşte în dependenţă de lungimea treptei arborelui, pe care

este instalată pana:

.

unde: - lungimea capătului de rabore conform tab. S10, pag. 159.

8.2.2 Calculul de verificare al penelor.

Condiţia de rezistenţă la forfecare conform relaţiei 8.2:

,

MA 000000 1012 MC45

Page 45: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

unde: - forţa tangenţială:

Secţiunea A – A ;

Secţiunea B – B

- suprafaţa de forfecare:

Secţiunea A – A ;

Secţiunea B – B ;

unde: , [mm] - lungimea de lucru efectivă a penei cu suprafeţe frontale rotunjite:

Secţiunea A-A ;

Secţiunea B-B .

Astfel,

Secţiunea A-A ;

Secţiunea B-B ;

Deoarece tensiunile de strivire pentru ambele secţiuni se află în limitele admisibile, se

accepta urmatoarele pene:

Secţiunea A-A Pana 10x8x53 GOST 23360-78;

Secţiunea B-B Pana 10x8x43 GOST 23360-78.

MA 000000 1012 MC46

Page 46: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

8. ALEGEREA ULEIULUI ŞI DESCRIEREA SISTEMULUI DE UNGERE

Ungerea angrenajelor cu roţi dinţate se efectuează cu scopul protejării acestora împotriva

coroziunii, diminuării coeficientului de frecare, micşorării zgomotului şi vibraţiilor, reducerii

uzurii, transferului de caldură şi a produselor rezultate în urma uzurii suprafeţelor care

interacţionează.

8.1. Alegerea modalităţii de ungere.

Pentru reductoarele cu destinaţie generală se foloseşte ungerea continuă prin imersiune în

baia cu ulei a carterului reductorului. Această metodă se foloseşte pentru angrenae cu roţi dinţate

la viteze periferice ale roţilor cuprinse între 0,3...12,5 [m/s], iar, deoarece în prezentul proiect

viteza perferică este v=1,016 m/s, metoda dată e valabilă şi-n acest caz.

8.2. Alegerea tipului uleiului.

Conform tensiunii de contact calculate şi viteza periferică a

roţilor dinţate , din tab. 9.19, pag. 125 se alege urmatorul tip de ulei:

, GOST 17497-87.

unde: И – ulei industrial;

Г – pentru sisteme hidraulice;

A – cu aditivi;

68 – indicile viscozităţii uleiului.

8.3. Determinarea cantității de ulei.

Pentru reductoarele cu o singură treaptă, cu ungere prin scufundare, volumul băii cu ulei se

determină din considerentele 0,4...0,8 litri de ulei la 1 [kW] putere transmisă. Deci, pentru o

putere de aproximativ 3 [kW] reductorul se umple cu 1,35 litri de ulei.

8.4. Determinarea nivelului uleiului.

La ungerea prin scufunare a roţii în baia cu ulei, nivelul uleiului se determină conform

relaţiei:

unde: - modulul angrenajului;

MA 000000 1012 MC47

Page 47: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

- diametrul de divizare al roiţi dinţate;

Cînd pinionul este amplasat în poziția de jos față de roata dințată hm=(0,1...0,5)d1, totodată

hmin=2,2m – analogic cu amoplasarea melcului sub roata melcată. Este de dorit ca nivelul uleiului

să atingă centrul de greutate al corpului de rostogolire a rulmentului aflată în poziția de jos.

Nivelul mediu va fi:

.

Deci, nivelul uleiului trebuie sa fie în limitele:

8.2. Verificarea nivelului uleiului.

Nivelul uleiului din baia de ulei a reductorului se verifică cu diferite tipuri de indicatoare.

Deoarece este comod, sigur în exploatare şi avînd o construcţie relativ simplă, în prezentul

proiect se va utiliza indicatorul indicat în fig. 9.32, b, pag. 128, cu amplasare pe corp.

8.3. Scurgerea uleiului.

În timpul funcţionării angrenajelor, în ulei nimeresc diferite impurităţi parvenite din uzura

pieselor. Totodată, cu timpul uleiul îşi pierde calităţile, deaceea e necesar să fie schimbat. Pentru

aceasta, în corpul reductorului se execută găuri de scurgere închise cu dopuri filetate. În

prezentul proiect se va utiliza dop filetat de tip: M16x1,5, conform tab. 9.17, pag. 130.

9. PARAMETRII GEOMETRICI AI REDUCTORULUI ŞI CAPACELOR PENTRU

RULMENŢI

MA 000000 1012 MC48

Page 48: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

Carcasa reductorului serveşte pentru amplasarea şi coordonarea pieselor transmisiei,

protecţia contra impurităţilor ,organizarea sistemului de ungere şi răcire , deasemenea , pentru

preluarea forţelor , care apar în angrenajul reductorului, în rulmenţi, în transmisia deschisă. Cea

mai raspîndită metodă de fabricare a carcaselor este turnarea din font cenuşie (FC15).

În reductoarele ordinare cu o treaptă este acceptată, de regulă, construcţia demontabilă a

carcasei, care include capacul carcasei şi corpul acesteia.

9.1. Determinarea parametrilor geometrici ai reductorului.

Fig. 12. Schiţa corpului reductorului.

9.1.1. Grosimea peretelui corpului reductorului

.

.

Adopăm =6 .

9.1.2. Grosimea peretelui capacului reductorului.

.

9.1.3. Grosimea flanşelor.

MA 000000 1012 MC49

Page 49: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

9.1.4. Lăţimea flanşelor.

9.1.5. Diametrul şuruburilor de strîngere a flanşelor.

Adoptăm d=10

9.1.6. Diametrul şurubului de fundaţie.

9.1.7. Grosimea tălpilor.

9.2. Parametrii geometrici ai capacelor pentru rulmenţi.

Capacele servesc pentru a fixa rulmenţii. Există foarte multe tipuri şi forme de capace pentru rulmenţi, însa în prezenta lucrare sunt folosite capacele prezentate în fig. 13. Dimensiunile acestor capace se găsesc în dependenţă de diametrul inelului exterior al rulmentului respectiv.

a) Capac inchis. b) Capac strapuns.

Fig. 13. Schiţa capacelor reductorului.

9.2.1. Determinarea parametrilor capacelor rulmenţilor pinionului.

- diametrul exterior al rulmentului;

- grosimea mijlocie a capacului închis;

- diametrul şuruburilor; - numărul şuruburilor; - diametrul exterior al capacelor;

- grosimea marginală a capacelor;

- grosimea mijlocie a capacului străpuns

MA 000000 1012 MC50

Page 50: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

9.2.2 Determinarea parametrilor capacelor rulmenţilor de pe arborele roţii dinţate.

- diametrul exterior al rulmentului;

- grosimea mijlocie a capacului închis;

- diametrul şuruburilor; - numărul şuruburilor; - diametrul exterior al capacelor;

- grosimea marginală a capacelor;

- grosimea mijlocie a capacului străpuns

9.3. Alegerea manşetelor.

9.3.1 Alegerea manşetei pentru arborele-pinion conform tab. S23, pag. 169.

Conform diametrului se alege următorul tip de manşetă: 1-34x58 GOST 8752-79.

9.3.2. Alegerea manşetei pentru arborele roţii dinţate conform tab. S23, pag. 169.

Conform diametrului se alege urmatorul tip de manşetă: 1-44x65 GOST 8752-79.

CONCLUZIE

Ridicarea calităţii şi capacităţii de concurenţă a maşinilor şi a organelor de maşini este una din sarcinile de bază a proiectărilor industriei constructoare de maşini. Această problemă o rezolvă în primul rînd inginerii construcţiilor de maşini, care trebuie sa aibă o calificare şi un

MA 000000 1012 MC51

Page 51: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

nivel de pregătire respectiv în domeniu. Din această cauză o mare atenţie se acordă pregătirii specializate a tinerilor ingineri.

Luînd în vedere specificul proiectului dat, adică faptul ca acesta este un proiect de valoare didactică şi nu tehnică, în lucrarea dată pot avea loc unele devieri de la STAS (GOST) în ceea ce priveşte întocmirea documentaţiei de proiectare. Ca exemplu în proiectul didactic nu se elaborează desenele de execuţie ale tuturor pieselor, iar tabelul de componenţă este întocmit pentru toate piesele şi include compartimentul cu privire la material.

Deasemenea trebuie de luat în vedere ca la elaborarea lucrărilor ingineriei moderne totuşi înca multe lucruri nu pot fi formalizate, adică există mai multe variante de reprezentare a ideilor şi soluţionare a problemelor ori chiar lipsa totală a formelor standardizate şi din această cauză dezvoltarea gîndirii ingineresti, examinarea experienţelor predecesorilor, analiza posibilului polivariantism a soluţionării şi în baza tuturor acestora elaborarea a ideilor şi soluţiilor constructive adecvate ramîn a fi sarcinile principale rezolvate de proiectarea de curs la teoria organelor de maşini, una din subramurile careea fiind şi mecanica aplicată studiată .

BIBLIOGRAFIE

1. V. Dulgheru, I. Botnariuc, R. Ciupercă, I. Dicusar. “Mecanica aplicată. Îndrumar de proiectare”, Ed. “TEHNICA-INFO, Chişinău 2008-296p.

MA 000000 1012 MC52

Page 52: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

MA 000000 1012 MC53

Page 53: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

MA 000000 1012 MC54

Page 54: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

MA 000000 1012 MC55

Page 55: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

MA 000000 1012 MC56

Page 56: Proiect MECANICA

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnat. Data

MA 000000 1012 MC57