Proiect Licenta Cadastru.docx

8/11/2019 Proiect Licenta Cadastru.docx

1/60


2/60

COLEGIUL AGRICOL VASILE ADAMACHE IASISPECIALIZAREA: CADASTRU

TEMA LUCRARII

Absolvent: Indrumator:CIURLIC IULIAN

2014


3/60

CUPRINS

I. NOTIUNI GENERALE DE CADASTRUI.1.Cadastrul - scurt istoric

I.2. Deflnitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cualte disciplineI.3. Aspectele cadastruluiI.4. Functiile cadastruluiI.5. Clasificarea cadastruluiI.6. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatiiI.7. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta

a terenurilor si de identificare a constructiilor

II. CADASTRUL GENERALII.1. DefinitiiII.2. Retele geodeziceII.3. Lucrari de cadastru generalII.4. Culegerea datelor cadastraleII.5. Planul cadastral

III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL

III.1.GeneralitatiIII.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijiniteIII.3. Metode de determinare a suprafetelorIII.4. Detasarea suprafetelor

IV. LATURA JURIDICAIV.1.GeneralitatiIV.2.Publicitatea imobiliara

V. STUDIU DE CAZ

VI. CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

VII. BIBLIOGRAFIE


4/60

I. NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC

Etimologia termenului cadastru"

Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand maimulte ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenuluiorigine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon"(prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, deimpunere, carte de insemnari, carte de comert).

Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine

latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitumregistrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumireaapare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico" intr-undocument din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene subforma ,,il cotastro", apoi in Franta sub forma le cadastre" si Germania ,,der(das) Kataster".

In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbiiromane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 2371933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996

defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate imobiliara"

Inceputurile cadastrului

Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de lainceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca dinantichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare.

Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a

terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivatpentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu.InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru

4


5/60

agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitateapamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaiiNilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anualesi era necesara refacerea lor.

In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si

Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care anecesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum sitinerea unor registre de evidenta.

In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactauharta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acesteaerau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate

pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcareacolturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasareaunghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitearotirea (groma).

In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care seinscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta

perceperii impozitelor.In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu

organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toateprobabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano.Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si inAnglia, Elvetia, Lituania,etc..

Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific dinperioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale,

masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala.Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920,

cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatieaustriaca.

Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor,registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentruansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si hartatopografica a principatului la scara 1:72000.

Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub

Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg,cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic.Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin

urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200,1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scarahartilor militare 1:28800).

5


6/60

Evolutia cadastrului in Romania

Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape:

> Etapa de mceput a cadastrului

Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat inmod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice,incepand cu secolul XIX, astfel:

- Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupasistemul austro-ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 subforma ,,Cadastrului concretual"(consta m delimitarea, descrierea si reprezentareahotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de

comunicatii);- in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac

incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnicipregatiti la lasi de Gh. Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar(din anul 1818);

- in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, odata cu infaptuirea reformei agrare.

> Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", acarei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentruimproprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masuratorile s-au facut insisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nuexista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost

pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului.Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de

proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si

Institutul Geografic al armatei.

6


7/60

> Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-1955)

Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit,,Legea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care

reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare acadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-seplanuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice.

La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia siDobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente inTransilvania, Banat si Bucovina.

In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizataprin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonatemunicipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu

au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, candse executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folositexperienta tehnicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noicuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatitingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti.

Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori siparcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului samai fie finantata de puterea comunista.

In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorilecadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.

> Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinandunitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in

perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor

reale imobiliare.AIntre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale

fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara decatre Consiliul Superior al Agriculturii.

Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea

7


8/60

terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar peintreg teritoriul tarii. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarilecu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru decatre conducerea politica totalitara.

Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea

nr.59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-secirculatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala.intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin

Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica sicartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceastaactivitate.

Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuiementionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nua putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acoperaaproximativ 90% din teritoriul tarii.

Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detinsuprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii,sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentrulucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.

> Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)

Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativgeneral privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica siprivata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor.

Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romanieiadoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata sicompletata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate sicompletate.

In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitutefundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, carecuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra

terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor,Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilordetinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia

juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului depropietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000.

8


9/60

Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important ilconstituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asiguracadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile uneiinstitutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice.

Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca

institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie siCartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate!Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC.

Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea sicontrolul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice simetodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie sicartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, laautorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari despecialitate.

Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat

locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societatebazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorulpublic va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.

Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iartehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vorcontribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, lautilizarea unui sistem fiscal modern.

I.2.DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP, IMPORTANTA,

LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE

Defmitie:

Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea sireprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de propietate,indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Caracteristici:Cadastrul general are caracter:

* obiectiv:exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului,indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia ;

* unitar:se executa dupa norme si instructiuni unice;

9


10/60

* istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice uneioranduirii);

* dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impunenecesitatea unei intretineri permanente);* general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice;

* obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii debunuri mobile, persoane fizice si juridice.

Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:

* determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, adestinatiei si folosintei lor;* identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrelecadastrale;* stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;

* inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelorterenurilor;* bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile defolosinta agricole;* inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatirifunciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate siameliorate.

Scopul: executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati,

in orice moment, date reale si complete pentru:

* determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;* stabilirea impozitului funciar;* cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia;* intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului silocalitatilor;* obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc;* alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale;

* folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;* amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;* protectia mediului;* solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari;* realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor.

10


11/60

Importanta cadastrului general

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitatitehnico- organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii

bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de

vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea sigarantarea propietatii.Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor

informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratieipublice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate.

Legatura cadastrului cu alte discipline

Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de

vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintelemereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelortehnice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care sesprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii larealizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracterindisciplinar.

Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmireadocumentatiei cadastrale - hard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pediscipline fundamental ca: geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia.

Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domeniicomplementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta laincadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta.

Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal aposesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general.

Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra inlegatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism,organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc..

Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumuluimare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a

registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica,programare, etc.

11


12/60

1.3. ASPECTELE CADASTRULUI

Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoareleaspecte:

a) Aspectul cantitativ - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si serefera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimiisuprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinareaconstructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea suntamplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.

b) Aspectul calitativ- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor,precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor.

* Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date

despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).* Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie

(beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul deuzura, etc..

c) Aspectul juridic - se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, ladreptul de propietate.

1.4. FUNCTIILE CADASTRULUI

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor treiaspecte ale acestuia.a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:* stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor

administrative (comune, orase, municipii);* identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,* delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a

parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si deposesorii acestora;

* efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;* intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;* numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe

intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal;

12


13/60

* intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;* intretinerea cadastrului.Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:* dosarul lucrarilor de delimitate;* planurile si hartile cadastrale;

* registrele si fisele cadastrale.

b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari:* incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;* evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor

amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare;* evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii,

confort, gradul de uzura,etc..c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de

terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pebaza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. Se

asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tariisi cui apartine un anumit bun imobil.

1.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI

Cadastrul general

Cadastral general este un complex de operatii tehnice, economice si juridiceintreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice afondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic.

Fondul funciareste constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent dedestinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privatdin care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).

13


14/60

Cadastrele de specialitate

Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematicadin punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de

activitate, cu scopul administrarii lor rationale.Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cuconditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentrucadastrul general,

> Cadastrul agricolAre ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor

agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului,panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.

> Cadastrul forestierSe ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a

amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta,consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. Seexecuta de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru exploatarearationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.

> Cadastrul apelorAre ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor

acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazinehidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport siexploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief siclima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentruevidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si

protectie a acestora.

> Cadastrul fondului imobiliarSe ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati,

specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura,

regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. Se executa deMinisterul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

> Cadastrul retelelor edilitareSe ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare,

termoficare, gaz, electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand

14


15/60

amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametriitehnici, starea.

> Cadastrul terenurilor cu destinatie specialaPoate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii

autonome societati comerciale,etc..

Cadastrul cailor ferate - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare;Cadastrul drumurilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri;Cadastrul porturilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane sisupraterane, platformelor tehnologice, care deservesc unitatile portuare;Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul industrial, Cadastrul minier, Cadastrul

energetic, Cadastrul petrolier, Cadastrul monumentelor istorice, Cadastrulmilitar,etc..

Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc:

Cadastrul analitic

Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoastereaamanuntita a tuturor corpurilor de propietate.Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile:- pentru intravilan 1:500, 1:1000,1:2000;- pentru extravilan 1:2000, 1:5000;

Cadastrul sintetic

Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu peunitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatiicentralizatoare de sinteza.

Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000,1:25000,1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

15


16/60

1.6. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA

DESTINATII

Generalitati

Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent detitlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilorlegale.

Prin ,,detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate,persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei carepotrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar.

Domeniul publicpoate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa inregim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea ( de

asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor saujudetelor.

Terenuri cu destinatie agricola (TDA)

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile,viile, liveziile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi,

pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestieradaca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu

constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole,drumurile telinologice si de depozitare.

Terenuri eu destinatie forestiera (TDF)

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impaduritesau cele care deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica,terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive- stancarii, abrupturi,

bolovanisuri, rape, revene, torenti.

Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)

Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelelacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele dinDelta Dunarii, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale si continue.

16


17/60

Terenurile din intravilan (TDI)

In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria defolosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabiliriilimitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.

Terenurile cu destinatie speciala (TDS)

Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentrutransporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective siinstalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelornaturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile deaparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele,ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

1.7CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE ACATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI DEIDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR

Generalitati

Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unuldintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general acategoriei de folosinta, alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentruintocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza

bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.

Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatieeconomica, creata in mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de

folosinta si ca unitate inferioara desubcategoria defolosinta (folosita de cadastrele despecialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole.

Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii defolosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosintacare ocupa un procent mai mic. De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie

17


18/60

agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele sipasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot astfel, inintravilane, in categoria de folosinta curti-constructii care este predominanta incadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete maimici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc..

Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului

Terenuri arabile (A)

In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau lamai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi:cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale , plante medicinale si

aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ :arabil propiu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii sirasadm'te, capsunarii, alte culturi perene.

Se fnregistreaza ca terenuri arabile:a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere

sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase sigraminee perene), care se ara o data la eel mult 6 ani;

b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor,

degradarilor sau altor cauze;

c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau,,rasadnite".

Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare,irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand sisuprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care aulatimi mai mici de 2m, cu exceptia celor din propietatea Societatii Nationale,,Imbunatatiri Funciare"- S.A si Companiei Nationale ,,Apele Romane-S.A, care sevor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.

Pasuni(P)

Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prininsamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatulanimalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

18


19/60

a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii

eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din liveziparaginite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principalaeste masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs

secundar;

c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, suntacoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta ;

d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.

Fanete (F)

La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in modnatural sau artificial prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentrufan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite,

f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.

Vii (V)

In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:a) vii altoite si indigene:

- viile altoite au la baza lor un portaltoi;- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii

impreuna mai sunt denumite si vii nobile;b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi";

c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile dehamei se include in aceasta categoric de folosinta.

d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol:plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.

Livezi (L)

Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca

livezi:a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de

cultura traditionale, si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate,livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure;

b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate depomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor deintretinere si recoltare;

19


20/60

c) plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze,trandafiri de dulceata,etc.;

d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditorpomicol;

e) plantatii de duzi;

Paduri si alte terenuri (PD)

In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse inamenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. Seinregistreaza la aceasta categoric de folosinta:a) paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare

de 0,25 ha;b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri

degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;

c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica-terenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbustiornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor dinunitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic;

d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectiaculturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru

protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentrucombaterea eroziunii;

e) tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescentade mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.;

Terenuri cu ape si ape cu stuf

/v

In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si celeacoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Seinregistreaza la aceasta categoric:a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii,

cursurile de apa, paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare,

privaluri,).La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreagaalbie minora a cursului de apa, din in mai in mai, chiar daca aceasta nu este inintregime si permanent sub apa.

20


21/60

De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apeiprundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albiaminora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si

prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci laterenuri cu ape;

b)ape statatoare (HR) :

Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si deregimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerarelimita lor la nivelul mediu al apelor.In aceasta categoric se incadreaza si apeleamenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum sisuprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si

papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sauneamenajat;

c) marea teritoriala si marea interioara :Suprafata marii teritoriale este cuprinsaintre liniile de baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg alinsulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor

instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la odistanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel mai apropiat dela liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii siliniile de baza, asa cum au fost definite mai sus.Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa,

cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisipa Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministereleinteresate si avizate de ONCGC.

Caile decomunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF)

Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere seimpart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic aldrumurilor, dupa cum urmeaza:a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale

europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare;b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si

resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi,aeropouturi si alte obiective importante;

c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale:d) strazile din localitatile urbane;e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu seinregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediatavecinatate.

21


22/60


23/60

ape statoare HBcai de comunicatii rutiere DRcai ferate CFcurti si curti cu constructii CCconstructii C

terenuri neproductive si degradate N

Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:- situatia juridica;- domeniul public sau privat;

- destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte,constructii administrative, constructii social- culturale, constructii industriale siedilitare, constructii anexe.

Destinatii ale constructiilor

- constructii de locuinte CL- constructii administrative si social- culturale CAS- constructii industriale si edilitare CIE- constructii anexe CA

23


24/60

II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

II. 1. Generalitati. Definitii

Cadastral general se introduce pe unitati administrativ- teritoriale. Introducereacadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile deteren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastruluigeneral. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza

publicitatea imobiliara.Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala

sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara setine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor deamplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoanefizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OJCGC.

> Unitati administrativ- teritoriale

In Romania unitatile administrativ- teritoriale sunt: comuna, orasul saumunicipiul si judetul. In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti sedeosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul.

Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din

punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care seadauga municipiul Bucuresti. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate. Realizarea cadastrului general peintreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe2989 teritorii cadastrale.

Intravilanul este partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata,destinata construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construitaocupata cu cladirile de locuit, constructive social- culturale, intreprinderileindustriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare,

zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiileverzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fiunul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al

planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calcululsuprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

24


25/60

Extravilanuleste partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afaraintravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole sisilvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi dinsuprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.

> Unitati teritoriale cadastrale

Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale-cadastrale.

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativ-teritoriale, delimitata de detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu

sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobilesau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" inlocuiestetermenii ,,tarla" in extravilan si cvartal" in intravilan.

Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite,

apartinand aceluiasi proprietar.Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un

amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unuipropietar sau mai multor propietari, in indiviziune. Din punct de vedere

economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziunefiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.

Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt:parcela, contructia si propietarul.

Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu outilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor

persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-ocladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este

indentica cu cea a intrarii.

Proprietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau inindiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturireale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori oridetinatori precari.

25


26/60

Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupaurmatoarele criterii:

* sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale deconstructie a peretilor exteriori;

* intrarea separata in cladire;

* independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice sialfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de

proprietate si la proprietarii acestora.

II.2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru

Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de mdesire siridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marciconform standardului de stat STAS 4294-73, emise de Institutul Roman deStandardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau

preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate sauomologate de ONCGC.

Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul deproiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru generaleste formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

Reteaua geodezica de mdesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea depuncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere acadastrului general.

in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru punctedin reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate

punctele retelei de indesire.Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute:

triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice,intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice

bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPS-GlobalPositioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate printehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:

26


27/60

Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru

puncte din reteaua geodezica de sprijin;punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorulretelei, cat si la marginea acesteia;

se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate insesiuni diferite. Numarul minim de sesiuni s intr-o retea cu p puncte si cuutilizarea a r receptoare se calculeaza cu relatia:

in care n este numarul punctelor de legatura intre sesiuni. Daca un punct este stationatde m ori, atunci numarul de sesiuni se calculeaza cu relatia:

Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin careincadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.

Abaterea standard medie de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa

depaseasca + 5 cm in pozitie planimetrica si se calculeaza cu relatia:

n - este numarul de puncte din retea;Qxx, Qyy - elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor(coeficienti de pondere) a necunoscutelor, corespunzatoare coordonatelor Xsi respectiv Y ale punctului i;So - este abaterea standard a unitatii de pondere.

Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane alepunctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970,printr-o trasformare Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geodezica desprijin.Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5km in extravilan si 1 punct/ km in intravilan.

27


28/60

Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului depuncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Puncteleretelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii,intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se

puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.

Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pecare se executa lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se

proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteazaunitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesccorpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1

punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele demunte.

Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratiaterenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate).Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci

standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poateface si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti lanivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Dinfiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte dinreteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin.

Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executareamasuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe puncteleretelelor de sprijin si de indesire.

Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10cm in intravilan, iar in extravilan +20 cm in zonele de ses, 30 cm in zonecolinare si + 50 cm in zone de munte.

Acestea se calculeaza cu relatiile:

Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de

sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda:* memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru,

instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda decompensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punctgeodezic nou determinat) preciziile obtinute;

* schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schitavizelor);

28


29/60

* schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile deteren (denumirea/ numarul punctului de static, denumirile/ numerele

punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate);* descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi;

inventarul de coordonate, inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII cedenumirile punctelor, coordonate X,Y);

* tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte deordinul I, II, III, IV) si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urmacompensarii retelei.

II.3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelorcartografice existente

Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi

Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGCare obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica sicadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala.

Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilorcadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinereacadastrului general intr-un teritoriu administrativ sunt:

* procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutulgeneral pe unitatea de suprafata (km);

* calitatea suportului planurilor si hartilor;* lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a

acestora.

Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata decelelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste princonfruntarea planurilor si hartilor cadastrale cu situatia din teren.

Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini

referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizeifacute asupra continutului hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantuluilucrarilor. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente seface pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 75% dinsuprafata acestuia.

In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta

29


30/60

si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si dinintravilanele componente ale unitatii administrativ-teritoriale.

Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cumodificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor defolosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata

afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutulplanurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurareabazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastruluigeneral: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi.

Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinatadocumentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pesuport din hartie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista

plan digital. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prindigitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr-ostructura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urmalucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut.

Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza dedate grqfice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietariconstituie baza de date textuale, intre ele existand legaturi specifice.

Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general

Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta

documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ-

teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitateaimobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe bazadocumentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate inacest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate deOJCGC.

In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea deintroducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi.Propunerile, insotite de justificarea acestora, se transmit la ONCGC care stabileste

solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor decatre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate incadastrul general.

La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sauutilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se

30


31/60

realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct devedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice.

Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentruatribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte dinlucrarea de introducere a cadastrului general.

Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriufiecare imobil din intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si

birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel:

a) in extravilan:* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc

sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate;* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile

parcelelor/ corpurilor de proprietate;

* intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile deparcele izolate.

b) in intravilan:* masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile

corpurilor de proprietate;* masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de

proprietate;* masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou-

aparute;

In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cusuprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan sinumai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat celementionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar.

Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitelecorpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila,trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc.Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuride proprietate independente si se inregistreaza ca atare.

Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare aplanului cadastral, pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele deidentificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul dedetinere (exclusiv sau in indiviziune).

31


32/60

La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc:

* schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza perimetrul,parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cucaracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele si prenumele (cu

initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu aproprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu osageata se indica directia nord. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoarecadastrale;

* fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care setnscriu datele cadastrale care se introduc in baza de date a cadastruluigeneral.Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de

propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetelecalculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.

Documentele care se intocmesc in extravilan sunt:

* schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, petrupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori(ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere,cariere,etc.).

* fisa corpului de proprietate

Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor dedetaliu sunt urmatoarele:

* in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, alcorpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cucararacter permanent si + 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor dininteriorul corpurilor de proprietate.

* in extravilan : + 20 cm in zone de ses, + 30 cm in zone colinare + 50 cm inzone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale,

parcelelor sau corpurilor de proprietate.Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin

masuratori expeditive. Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului deproprietate calculata din coordonate.

Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai decomunicatii, hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de

precizie ca si pentru corpurile de proprietate.

32


33/60

II.4 Culegerea datelor cadastrale

GeneralitatiLucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in :

* identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si acategoriilor de folosinta a parcelelor componente;

* identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;* identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit

imobilul.Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata

special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrulactualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.

Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.

Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag dinregistrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric

personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ- teritoriala,conform evidentelor de la politic.Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. Datele cu

privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a

propietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisase mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si alpolitiei. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si lapolitic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea,,proprielar neidentificat".

* In fisa corpului de proprietate se inscriu: numele, prenumele proprietarului si

codul numeric personal. Aceste date se compara cu cele din listele extrase din

Registrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru

femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupacasatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric

personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate

datele necesare

33


34/60

expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in altelocalitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective;

* Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul sidata eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru

fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelorprivitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelorjuridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte intemeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlude proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de

proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprieraspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este intr-un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobilin litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.

In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numelemostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor.

La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date:denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului.

Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, infisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se

pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste saunu la adresa imobilului.

In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare

cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor caanexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietariigrupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul

blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietaruluisi codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codulSIRUES, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna,denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care incladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului saua unitatii administrativ-teritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice careadministreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a

locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil.La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii

sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cumodificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de

34


35/60

cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitareaacestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.

Identificarea categoriilor de folosintaIdentificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia

lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de terenpentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare aproprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate deutilizarea ortofotogramelor.

Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecareparcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului deproprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor defolosinta. Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite

pentru fiecare corp de proprietate.

II.5 Planul cadastral

Continutul planului cadastral

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format dinelemente specifice cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale

comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie sialbastru pentru hidrografie.Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral esteforma digitala.Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin

extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor laplotter.

Planul cadastral de ansamblu

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ- teritoriale se obtine

prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica aintregii suprafete a teritoriului adeministrativ.

Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu,sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ-teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este unadintrescarile 1:10 000,1:25 000,1:50 000

35


36/60

Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

* denumirea unitatii administrativ- teritoriale;* padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;* reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;

* reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apelecurgatoare,statatoare, canale deschise, baraje, diguri);

* punctele care marcheaza hotarele administrative;* limitele si denumirea intravilanelor;* elementele de toponimie;* punctele din reteaua geodezica;* nordul geografic;* scara planului;

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cudispunerea foilor componente.

Planul cadastral de bazaPlanul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a

datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumitaimitate administrativ- teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general indetaliu.

Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma

analogica, este:* 1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in

functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;* 1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in

functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane;* 1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari; in zonele montane;* 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din

Delta Dunarii.

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarilementionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania.Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970.

36


37/60


38/60

III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL

III.1 Generalitati

Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii:metode directe si indirecte.

Din categoria metodelor directe fac parte: intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare; intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice;

Din categoria metodelor indirecte fac parte;

intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza;

intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice sicadastrale vechi.Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de

baza topografica existenta in zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilorcontinute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, dedotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care seintocmesc planurile, etc.

Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare.(metode

clasice)Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului, a identificarii

categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurareacoordonatelor si a descrierilor topografice). Acesta va cuprinde: volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi; coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie; volumul si obiectul lucrarilor de masurare; metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor; memoriul justificativ;

devizul estimativ;

Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata inproiectie stereografica 1970, pe plan secant unic. Executarea unor astfel deoperatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie.

38


39/60

Metodele numerice de ridicare sunt:* metoda drumuirii;* metoda radierii;* metoda absciselor si ordonatelor;

III.2 METODA DRUMUIRII

Definiii i clasificri

Drumuirea este o metod de ndesire a reelei geodezice nvederea determinrii coordonatelor punctelor de detaliu din teren.

Drumuirea este o linie poligonal frnt, n care poziiareciproc a punctelor este determinat prin msurarea distanelordintre punctele de frngere i prin msurarea unghiurilor n punctelede frngere ale traseului poligonal.

Clasificarea drumuirilor se poate face:

1. n funcie de numrul punctelor de sprijin- drumuire sprijnit la capete pe puncte de coordonatecunoscute

- drumuire sprijinit la capete pe puncte de coordonatecunoscute i orientri- drumuire cu punct nodalcte dou puncte decoordonate cunoscute la captul fiecrei drumuiri i un

punct de sprijin pentru viz din punctul nodal- drumuire n vntun punct sau dou de coordonatecunoscute aflate la unul din capetele drumuirii

2. n funcie de forma traseului poligonal

- drumuiri ntinsese pornete din dou puncte decoordonate cunoscute i se oprete pe alte dou puncte de coordonate cunoscute- drumuiri n circuit nchisse pornete din minim dou

puncte de coordonate cunoscute i se nchide traseul peaceleai dou puncte


40/60

III.3. Operaii de terenOperaiile de teren care se efectueaz ntr o drumuire sunt:- marcarea punctelor de drumuire;

- ntocmirea schiei de reperaj i descriere a punctelor;- msurarea laturilor de drumuire;- msurarea unghiurilor verticale.- msurarea unghiurilor orizontale;

Marcarea punctelor de drumuireSe face de regul cu rui metalici sau de lemn n funcie de

locul unde se efectueaz msurtorile (intravilan sau extravilan).ntocmirea schiei de reperaj i descrierea topografic a

punctelor

Pentru identificarea ulterioar a punctelor de drumuire estenecesar s se ntocmeasc o schi de reperaj i de descriere a

punctelor.

Fiecare punct nou de drumuire trebuie s fie reperat prin treidistane ctre puncte fixe din teren.

Msurarea laturilor de drumuireDac msurtorile se efectueaz cu aparate clasice (teodolit)

distanele se vor msura cu panglica, dus ntors, tolerana admis ntre cele

dou determinri fiind:T = 0,003 LDac msurtorile se efectueaz cu staii totale distanele se

vor msura tot dusntors, eroarea de msurare admis fiind n funcie deprecizia instrumentului folosit (de regul nu trebuie s fie mai mare de 2 3pe, unde pe este precizia de msurare a instrumentelor).

Msurarea unghiurilor verticaleUnghiurile verticale se msoar n fiecare punct de staie n

ambele poziii ale lunetei, att spre punctul din spate ct i spre punctul dinfa. Dac vizarea se face la nlimea aparatului nainte i napoi, unghiul vafi media aritmetic adeterminrilor, lund ca sens al unghiului cel de parcurgere adrumuirii.

Dac vizarea se face la nlimi diferite nu se vamai face media dect la diferenele de nivel.

Msurarea unghiurilor orizontale

Unghiurile orizontale ntre laturile drumuirii se determin ca


41/60

diferen a direciilor unghiulare orizontale msurate n fiecare punct de staieprin metoda seriilor.

III.4. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite la capete pe puncte decoordonate cunoscute si laturi cunoscute

A -Prelucrarea prin metoda clasica

YB

Figura 1.

Elementele masurate pe teren:

i - unghiurile orizontale i - media unghiurilor de panta li - lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire

D(X,Y)

A(X,Y)

1-2C=n (X,Y,H)

B=i(X,Y,H)

*l-26*2-3 Vl.n


42/60

39

Etape de calcul:

I. Calculul distantelor orizontale

dij = lij * cos o ij

1. Calculul orientarilor

a). Calculul orientarilor laturilor de spijin

AY

AXCD

b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire(transmiterea orientarilor)

0; = 00+


43/60

daca ee=TB, se calculeaza corectia : ce= v}. - ve

Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului princompensarea orientarilor.

Unghiurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor totcalculul de compensare.

III.5 Metode de determinare a suprafetei

Alegerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de:

modul de intocmire a planului cadastral;

precizia ceruta la determinare; scara planului; starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastral; mijloacele de calcul avute la dispozitie.

Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie denatura datelor masurate (numerice sau grafice), de perfomantele mijloacelortehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clasifica astfel:

Metode numerice(cuprinzand procedeele:analitic,geometric si trigonometric); Metode grafice; Metoda combinata; Metoda mecanica.

> Metode numerice de calcul a suprafetelor

Elementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosccoordonatele punctelor situate pe conturul suprafetelor.

44


44/60

a) Procedeul analitic

Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care

marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale seporneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triunghi pentru care se poatescrie:

x

0 y

Figura 2.

Se dezvolta determinantul dupa coloana 1:

2S =Xi(Y2- Ys) - X2(Yi- Y3) +X3(Yi- Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys- Yi) + X3(Yi-Y2)

Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata:

2S= Xi(Yi+1Yi-1 )

Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta:

2S =-Yl(X2- X3)+Y2(Xl- X3) -Y3(Xl- X2) =Yl(X3- X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2- Xl)

sau scrisa prescurtat relatia este:

2S= Yi(Xi-1Xi+1 )

45

X2Y2

X3Y3


45/60

Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturulpoligonal care margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambelerelatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea

calculelor.

III.6. Detasarea suprafetelor

Defmitie : detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa osuprafata impusa ,,s" dintr-o suprafata mai mare cunoscuta,,S ",in anumite conditiidate.

Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta dedetasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei).

Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii:a) conditia de suprafata (s - suprafata exacta impusa a fl detasata din 5)

b) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treacalinia de detasare)

Situatii frecvente:- dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in

interiorul sau in exteriorul acesteia.- dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturuluisuprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara");- detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate

impus (detasare ,,proportionala").

Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare(calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren.

La birou se executa:- determinarea suprafetelor;- calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, unghiuri,distante);- efectuarea detasarii propiu-zise.

46


46/60

Metode folosite:

1. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment);b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la

intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren)2. grafice -pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scarimari.

Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicareaproiectului pe teren.

Formula generala a detasarilor,, proportionate ",,paralele " si,,perpendiculare " - procedeul analitic

Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considerapatrulaterul oarecare ABCD, din care se va detasa o suprafatas,print-o dreaptaoarecare.

Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vordetermina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfel;

fXN= XD+/?2(XC-XD)

|YN=YD+A(YC-YD)'

47

O

Figura 3

XM =XA + A ( XB - X


47/60

Rapoartele pi si p2 sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma:

din care rezulta:

C - n . 9


48/60

Cu notatiile

Relatia (8) reprezinta formula generala a detasari lor si permite calcululrapoartelor necunoscute p1 si p2 prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in

parte.

* Detasari "paralele"

La detasarile paralele, dreapta de detasare este paralela cu o latura aconturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea:

Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formulagenerala a detasarilor tinand seama de (1):

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafatanotata cu E tinde catre zero, se va determina raportul I/pi, din ecuatia (2) impartita cu

A2

49

ABDrelatia (6) devine:

(8)

B

; (1)

a) in functie de pi:

A E B;B

Pl~E

") ** D S ' D pr-2-a+=

01 ' -

A-B


49/60

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafatanotata cu E tinde catre zero, se va determma raportul I/pa, din ecuatia (3) impartita cu

Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segmentpentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de

B ,

i

'i y\

J.-A

A * A.B

b) in functie de

A 5-AB-E

A '

A

E

5 - E

A-B

i-

1 5-Ar2B-E

2 B B-E rt-+=0n= 0 saus-EA s

=5. ,A *

A-B

50


50/60

Detasarea "paralela"in trapez

A = Bsi pl= p2= p ;

Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fataradicalului, iar pentru 1/p semnul"+" in fata radicalului.

51

Particularizari:

= 2 -p -A -p - E

A

5-E


51/60

IV. LATURA JURIDICA

IV.l Generalitati

Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentruidentificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si incartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor siactelor juridice pe care acestia le detin.

In Romania exista doua tipuri de propietate:- privata (tine de domeniul privat);- comuna (tine de domeniul public).Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile

imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii(drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi,

parcuri, gradini publice, paduri,etc.).Domeniul privat poate fi:- al statului (bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri

miniere);- al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene);- individual

In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de

proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele dinregistrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilitanumai dupa verificarea documentelor juridice.

In cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate depropietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.

IV.2 PUBLICITATEA IMOBILIARA

Publicitatea imobiliara se defmeste ca un sistem de inregistrare a corpurilor deproprietate intr-un registry, organizat de administratia cadastral- juridicapentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurariiopozabilitatii fata de terti.

52


52/60

Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite satina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care seconstituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Acesteatrebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante: sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice

(securitate statica); sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducandla cunostinta tuturor situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil(securitate dinamica);

sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii inregistrele publice; sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupraschimbarilor ce se produc in situatia materiala, conform cu normele desistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca urmare a instramarii sau

grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati.

In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara:sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni,denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat); sistemul cartilorfunciare, denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania, Banat siBucovina).

In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele: cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale; cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile funciareau fost distruse, sustrase sau pierdute in timpul razboiului.

Sistemul de publicitate personala

S-a instituit in anul 1865 prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze sibelgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. Aceste registresunt:

registrul de transcriere;

registru de inscriere; registrul de inscriere al comandamentelor; mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege.

Au fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor,realizandu-se astfel o publicitate personala.

53


53/60

TRANSCRIEREA = consta in copierea integrate in registrul de publicitate acontinutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau seretrag drepturile reale imobiliare;

INSCRIPTIUNEA ( INSCRIEREA) = cons

Proiect Licenta Cadastru.docx

Documents

Transcript of Proiect Licenta Cadastru.docx