Proiect La Biologie
22
Proiect la biologie Proiect la biologie la tema: la tema: “ “ Surse de poluare a Surse de poluare a ecosistemului ecosistemului terestru” terestru”
Transcript of Proiect La Biologie
Proiect la biologie Proiect la biologie la temala tema
ldquoldquoSurse de poluare a Surse de poluare a ecosistemului terestrurdquoecosistemului terestrurdquo
ECOSISTEMELE TERESTREECOSISTEMELE TERESTREbull Ecosistemele terestre sunt repartizate functie de clima relatia
temperatura ndash precipitatiibull Ecosistemele terestre se impart in trei mari categoriibull 1048707 Padure (ecosistem de padure de molid fag stejar zavoi)bull 1048707 Tufaris (ecosistem de tufaris de tufaris pitic alpin subalpin)bull 1048707 Pajiste (pajisti de parusca si coarna pajisti de paius stepicbull Ecosistemele padurilor functie de etajul altitudinal suntbull 1048707 Padurile de molid la alt de 700 ndash 1700 mbull 1048707 Padurile de fagla alt de 600 ndash 1300 mbull 1048707 Padurile de stejar (gorun stejar pedunculat cer garnita) la alt de
300 ndash 600 mbull 1048707 Padurile de zavoi (salcii plopi anini) la alt de 70 ndash 300 mbull Ecosistemul tufarisurilorbull 1048707 Tufarisul pitic alpin la alt mai mare de 2200 mbull 1048707 Tufarisul subalpin la alt de 1700 ndash 2200mbull Ecosistemul pajistilorbull 1048707 Pajisti de parusca si coarna la alt mai mari de 1700 mbull 1048707 Pajisti de paius stepic la alt de 0 ndash 200 m
PadurilePadurilebull Icircn cadrul ecosistemelor terestre padurea are un rol foarte important
constituind nivelul la care se realizeaza cele mai intense si complexe schimburi de materie si energie Aici se produc procese de sinteza si descompunere a materiei organice pe baza energiei solare captate de la plante
bull Icircn anul 1995 suparafetele impadurite reprezentau 266 din suprafata globului Intr-un singur an aceasta suparafata se micsoreaza cu aproximativ 11 hectare Acest lucru atrage dupa sine grave consecinte
bull middot Scaderea cantitatii de oxigen din atmosfera si a volumului de biomasa de pe glob
bull middot Accelerarea eroziunii solurilorbull middot Modificarea unor elemente ale mediuluibull Desertul este o regiune cu putine elemente biologice ele fiind
adesea o consecinta a taierii padurilor iar suprafetele acestora sunt mereu in crestere Cel mai mare desert al lumii este Sahara iar continentul cel mai tare afectat este Africa Totalizand suprafetele desertice vom ajunge la constatarea ca ele ocupa 335 din suprafata uscatului
Ecosisteme forestiereEcosisteme forestiere bull Ponderea ecosistemelor forestiere constituie circa 105 din suprafata totala a
teritoriului tarii Cele mai mari suprafete aceste le ocupa icircn zona centrala ndash 135 la nord - 72 si la sud - 67 din teritoriul tarii Pentru Ecosistemele forestiere din zona de nord sunt caracteristice 2 tipuri de paduri 1) de stejar cu dominarea gorunului si ciresului ea fiind si cea mai extinsa (cca 90)2) de stejar cu mesteacan Icircn centrul tarii padurile sunt alcatuite din1) fag icircn amestec cu carpen frasin artar si tei2) gorun cu carpen3) stejar pedunculat cu carpen si4) gorun Ecosistemele forestiere din zona de sud sunt constituite din asociatii vegetale 1) cu dominarea gorunului 2) gorun cu carpen3) gorun pedunculat cu porumbar si 4) stegar pufos Sunt amenintate de bull boli si daunatori (lipsa finantelor pentru prelucrari chimice) bull taieri ilicite (lemn pentru constructii si ca combustibil) bull uscarea arborilor (icircncalzirea climei secete) bull vacircnatul neregulamentar
bull
Ecosisteme de stepaEcosisteme de stepabull Acest tip de ecosisteme se afla icircn continua degradare Ele au
o raspacircndire difuza ca niste oaze cu suprafata de la 05 ha (icircn majoritatea cazurilor) pacircna la 300 ha (cazuri relativ rare) Sunt dominante icircn zona de nord (stepa Baltiului) si sud (stepa Bugeacului) icircn ansamblu constituind 19 (circa 65 mii ha) din teritoriul tari Baza fitocenozelor o constituie reprezentantii fam Poaceae dar frecvente sunt si specii ale familiilor Asteraceae Lamiaceae Fabaceae Structura ecosistemelor de stepa este similara majoritatii ecosistemelor din bazinul Marii Negre icircn care predomina specii de negara - preponderent Stipa capillata semitufari precum si ierburi efemere si efemere Amenintarea vine din partea bull destelenirii icircn masa bull cositul si pasunatul haotic
Ecosisteme de luncaEcosisteme de lunca
bull Ecosistemele de lunca se icircmpart icircn pajisti inundabile si pajisti neinundabile Icircn Republica Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha) au fost distruse astazi pastracircndu-se pe alocuri icircn luncile Prutului si Nistrului icircn forma comunitatilor primare de stepa Icircn total ele constituie 1014 mii ha (3 din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii vegetale Sunt amenintate de bull desecarea anerioara si actuala (partiala) bull modificarea cursului racircurilor
Ecosisteme petrofiteEcosisteme petrofite
bull Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stacircncarii) din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (068 din teritoriul tarii) Biocenozele icircmpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice icircn nord-estul bazinului Marii Negre Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul pedunculat Quercus robur iar codominante pot fi gorunul teiul carpenul frasinul Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata S lessingiana S ucrainica Poa versicolor Festuca rupicola etc) sunt raspacircndite icircn cursurile de mijloc ale racircurilor Prut Bacircc Ichel Partial sunt amenintate de bull alunecari de teren sau caderi de roci bull taieri ilicite si pasunat intens bull colectarea speciilor vulnerabile bull vacircnatul neregulamentat
Ecosisteme agricoleEcosisteme agricole
bull Ponderea agroecosistemelor repartizate pe icircntreg teritoriul tarii constituie circa 756 Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze cerealiere leguminoase pomicole furajere agricole acoperite ecosisteme zootehnice Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale Probleme actuale sunt bull parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate bull utilizarea necontrolata a chimicalelor bull nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
ECOSISTEMELE TERESTREECOSISTEMELE TERESTREbull Ecosistemele terestre sunt repartizate functie de clima relatia
temperatura ndash precipitatiibull Ecosistemele terestre se impart in trei mari categoriibull 1048707 Padure (ecosistem de padure de molid fag stejar zavoi)bull 1048707 Tufaris (ecosistem de tufaris de tufaris pitic alpin subalpin)bull 1048707 Pajiste (pajisti de parusca si coarna pajisti de paius stepicbull Ecosistemele padurilor functie de etajul altitudinal suntbull 1048707 Padurile de molid la alt de 700 ndash 1700 mbull 1048707 Padurile de fagla alt de 600 ndash 1300 mbull 1048707 Padurile de stejar (gorun stejar pedunculat cer garnita) la alt de
300 ndash 600 mbull 1048707 Padurile de zavoi (salcii plopi anini) la alt de 70 ndash 300 mbull Ecosistemul tufarisurilorbull 1048707 Tufarisul pitic alpin la alt mai mare de 2200 mbull 1048707 Tufarisul subalpin la alt de 1700 ndash 2200mbull Ecosistemul pajistilorbull 1048707 Pajisti de parusca si coarna la alt mai mari de 1700 mbull 1048707 Pajisti de paius stepic la alt de 0 ndash 200 m
PadurilePadurilebull Icircn cadrul ecosistemelor terestre padurea are un rol foarte important
constituind nivelul la care se realizeaza cele mai intense si complexe schimburi de materie si energie Aici se produc procese de sinteza si descompunere a materiei organice pe baza energiei solare captate de la plante
bull Icircn anul 1995 suparafetele impadurite reprezentau 266 din suprafata globului Intr-un singur an aceasta suparafata se micsoreaza cu aproximativ 11 hectare Acest lucru atrage dupa sine grave consecinte
bull middot Scaderea cantitatii de oxigen din atmosfera si a volumului de biomasa de pe glob
bull middot Accelerarea eroziunii solurilorbull middot Modificarea unor elemente ale mediuluibull Desertul este o regiune cu putine elemente biologice ele fiind
adesea o consecinta a taierii padurilor iar suprafetele acestora sunt mereu in crestere Cel mai mare desert al lumii este Sahara iar continentul cel mai tare afectat este Africa Totalizand suprafetele desertice vom ajunge la constatarea ca ele ocupa 335 din suprafata uscatului
Ecosisteme forestiereEcosisteme forestiere bull Ponderea ecosistemelor forestiere constituie circa 105 din suprafata totala a
teritoriului tarii Cele mai mari suprafete aceste le ocupa icircn zona centrala ndash 135 la nord - 72 si la sud - 67 din teritoriul tarii Pentru Ecosistemele forestiere din zona de nord sunt caracteristice 2 tipuri de paduri 1) de stejar cu dominarea gorunului si ciresului ea fiind si cea mai extinsa (cca 90)2) de stejar cu mesteacan Icircn centrul tarii padurile sunt alcatuite din1) fag icircn amestec cu carpen frasin artar si tei2) gorun cu carpen3) stejar pedunculat cu carpen si4) gorun Ecosistemele forestiere din zona de sud sunt constituite din asociatii vegetale 1) cu dominarea gorunului 2) gorun cu carpen3) gorun pedunculat cu porumbar si 4) stegar pufos Sunt amenintate de bull boli si daunatori (lipsa finantelor pentru prelucrari chimice) bull taieri ilicite (lemn pentru constructii si ca combustibil) bull uscarea arborilor (icircncalzirea climei secete) bull vacircnatul neregulamentar
bull
Ecosisteme de stepaEcosisteme de stepabull Acest tip de ecosisteme se afla icircn continua degradare Ele au
o raspacircndire difuza ca niste oaze cu suprafata de la 05 ha (icircn majoritatea cazurilor) pacircna la 300 ha (cazuri relativ rare) Sunt dominante icircn zona de nord (stepa Baltiului) si sud (stepa Bugeacului) icircn ansamblu constituind 19 (circa 65 mii ha) din teritoriul tari Baza fitocenozelor o constituie reprezentantii fam Poaceae dar frecvente sunt si specii ale familiilor Asteraceae Lamiaceae Fabaceae Structura ecosistemelor de stepa este similara majoritatii ecosistemelor din bazinul Marii Negre icircn care predomina specii de negara - preponderent Stipa capillata semitufari precum si ierburi efemere si efemere Amenintarea vine din partea bull destelenirii icircn masa bull cositul si pasunatul haotic
Ecosisteme de luncaEcosisteme de lunca
bull Ecosistemele de lunca se icircmpart icircn pajisti inundabile si pajisti neinundabile Icircn Republica Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha) au fost distruse astazi pastracircndu-se pe alocuri icircn luncile Prutului si Nistrului icircn forma comunitatilor primare de stepa Icircn total ele constituie 1014 mii ha (3 din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii vegetale Sunt amenintate de bull desecarea anerioara si actuala (partiala) bull modificarea cursului racircurilor
Ecosisteme petrofiteEcosisteme petrofite
bull Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stacircncarii) din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (068 din teritoriul tarii) Biocenozele icircmpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice icircn nord-estul bazinului Marii Negre Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul pedunculat Quercus robur iar codominante pot fi gorunul teiul carpenul frasinul Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata S lessingiana S ucrainica Poa versicolor Festuca rupicola etc) sunt raspacircndite icircn cursurile de mijloc ale racircurilor Prut Bacircc Ichel Partial sunt amenintate de bull alunecari de teren sau caderi de roci bull taieri ilicite si pasunat intens bull colectarea speciilor vulnerabile bull vacircnatul neregulamentat
Ecosisteme agricoleEcosisteme agricole
bull Ponderea agroecosistemelor repartizate pe icircntreg teritoriul tarii constituie circa 756 Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze cerealiere leguminoase pomicole furajere agricole acoperite ecosisteme zootehnice Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale Probleme actuale sunt bull parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate bull utilizarea necontrolata a chimicalelor bull nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
PadurilePadurilebull Icircn cadrul ecosistemelor terestre padurea are un rol foarte important
constituind nivelul la care se realizeaza cele mai intense si complexe schimburi de materie si energie Aici se produc procese de sinteza si descompunere a materiei organice pe baza energiei solare captate de la plante
bull Icircn anul 1995 suparafetele impadurite reprezentau 266 din suprafata globului Intr-un singur an aceasta suparafata se micsoreaza cu aproximativ 11 hectare Acest lucru atrage dupa sine grave consecinte
bull middot Scaderea cantitatii de oxigen din atmosfera si a volumului de biomasa de pe glob
bull middot Accelerarea eroziunii solurilorbull middot Modificarea unor elemente ale mediuluibull Desertul este o regiune cu putine elemente biologice ele fiind
adesea o consecinta a taierii padurilor iar suprafetele acestora sunt mereu in crestere Cel mai mare desert al lumii este Sahara iar continentul cel mai tare afectat este Africa Totalizand suprafetele desertice vom ajunge la constatarea ca ele ocupa 335 din suprafata uscatului
Ecosisteme forestiereEcosisteme forestiere bull Ponderea ecosistemelor forestiere constituie circa 105 din suprafata totala a
teritoriului tarii Cele mai mari suprafete aceste le ocupa icircn zona centrala ndash 135 la nord - 72 si la sud - 67 din teritoriul tarii Pentru Ecosistemele forestiere din zona de nord sunt caracteristice 2 tipuri de paduri 1) de stejar cu dominarea gorunului si ciresului ea fiind si cea mai extinsa (cca 90)2) de stejar cu mesteacan Icircn centrul tarii padurile sunt alcatuite din1) fag icircn amestec cu carpen frasin artar si tei2) gorun cu carpen3) stejar pedunculat cu carpen si4) gorun Ecosistemele forestiere din zona de sud sunt constituite din asociatii vegetale 1) cu dominarea gorunului 2) gorun cu carpen3) gorun pedunculat cu porumbar si 4) stegar pufos Sunt amenintate de bull boli si daunatori (lipsa finantelor pentru prelucrari chimice) bull taieri ilicite (lemn pentru constructii si ca combustibil) bull uscarea arborilor (icircncalzirea climei secete) bull vacircnatul neregulamentar
bull
Ecosisteme de stepaEcosisteme de stepabull Acest tip de ecosisteme se afla icircn continua degradare Ele au
o raspacircndire difuza ca niste oaze cu suprafata de la 05 ha (icircn majoritatea cazurilor) pacircna la 300 ha (cazuri relativ rare) Sunt dominante icircn zona de nord (stepa Baltiului) si sud (stepa Bugeacului) icircn ansamblu constituind 19 (circa 65 mii ha) din teritoriul tari Baza fitocenozelor o constituie reprezentantii fam Poaceae dar frecvente sunt si specii ale familiilor Asteraceae Lamiaceae Fabaceae Structura ecosistemelor de stepa este similara majoritatii ecosistemelor din bazinul Marii Negre icircn care predomina specii de negara - preponderent Stipa capillata semitufari precum si ierburi efemere si efemere Amenintarea vine din partea bull destelenirii icircn masa bull cositul si pasunatul haotic
Ecosisteme de luncaEcosisteme de lunca
bull Ecosistemele de lunca se icircmpart icircn pajisti inundabile si pajisti neinundabile Icircn Republica Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha) au fost distruse astazi pastracircndu-se pe alocuri icircn luncile Prutului si Nistrului icircn forma comunitatilor primare de stepa Icircn total ele constituie 1014 mii ha (3 din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii vegetale Sunt amenintate de bull desecarea anerioara si actuala (partiala) bull modificarea cursului racircurilor
Ecosisteme petrofiteEcosisteme petrofite
bull Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stacircncarii) din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (068 din teritoriul tarii) Biocenozele icircmpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice icircn nord-estul bazinului Marii Negre Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul pedunculat Quercus robur iar codominante pot fi gorunul teiul carpenul frasinul Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata S lessingiana S ucrainica Poa versicolor Festuca rupicola etc) sunt raspacircndite icircn cursurile de mijloc ale racircurilor Prut Bacircc Ichel Partial sunt amenintate de bull alunecari de teren sau caderi de roci bull taieri ilicite si pasunat intens bull colectarea speciilor vulnerabile bull vacircnatul neregulamentat
Ecosisteme agricoleEcosisteme agricole
bull Ponderea agroecosistemelor repartizate pe icircntreg teritoriul tarii constituie circa 756 Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze cerealiere leguminoase pomicole furajere agricole acoperite ecosisteme zootehnice Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale Probleme actuale sunt bull parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate bull utilizarea necontrolata a chimicalelor bull nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
Ecosisteme forestiereEcosisteme forestiere bull Ponderea ecosistemelor forestiere constituie circa 105 din suprafata totala a
teritoriului tarii Cele mai mari suprafete aceste le ocupa icircn zona centrala ndash 135 la nord - 72 si la sud - 67 din teritoriul tarii Pentru Ecosistemele forestiere din zona de nord sunt caracteristice 2 tipuri de paduri 1) de stejar cu dominarea gorunului si ciresului ea fiind si cea mai extinsa (cca 90)2) de stejar cu mesteacan Icircn centrul tarii padurile sunt alcatuite din1) fag icircn amestec cu carpen frasin artar si tei2) gorun cu carpen3) stejar pedunculat cu carpen si4) gorun Ecosistemele forestiere din zona de sud sunt constituite din asociatii vegetale 1) cu dominarea gorunului 2) gorun cu carpen3) gorun pedunculat cu porumbar si 4) stegar pufos Sunt amenintate de bull boli si daunatori (lipsa finantelor pentru prelucrari chimice) bull taieri ilicite (lemn pentru constructii si ca combustibil) bull uscarea arborilor (icircncalzirea climei secete) bull vacircnatul neregulamentar
bull
Ecosisteme de stepaEcosisteme de stepabull Acest tip de ecosisteme se afla icircn continua degradare Ele au
o raspacircndire difuza ca niste oaze cu suprafata de la 05 ha (icircn majoritatea cazurilor) pacircna la 300 ha (cazuri relativ rare) Sunt dominante icircn zona de nord (stepa Baltiului) si sud (stepa Bugeacului) icircn ansamblu constituind 19 (circa 65 mii ha) din teritoriul tari Baza fitocenozelor o constituie reprezentantii fam Poaceae dar frecvente sunt si specii ale familiilor Asteraceae Lamiaceae Fabaceae Structura ecosistemelor de stepa este similara majoritatii ecosistemelor din bazinul Marii Negre icircn care predomina specii de negara - preponderent Stipa capillata semitufari precum si ierburi efemere si efemere Amenintarea vine din partea bull destelenirii icircn masa bull cositul si pasunatul haotic
Ecosisteme de luncaEcosisteme de lunca
bull Ecosistemele de lunca se icircmpart icircn pajisti inundabile si pajisti neinundabile Icircn Republica Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha) au fost distruse astazi pastracircndu-se pe alocuri icircn luncile Prutului si Nistrului icircn forma comunitatilor primare de stepa Icircn total ele constituie 1014 mii ha (3 din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii vegetale Sunt amenintate de bull desecarea anerioara si actuala (partiala) bull modificarea cursului racircurilor
Ecosisteme petrofiteEcosisteme petrofite
bull Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stacircncarii) din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (068 din teritoriul tarii) Biocenozele icircmpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice icircn nord-estul bazinului Marii Negre Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul pedunculat Quercus robur iar codominante pot fi gorunul teiul carpenul frasinul Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata S lessingiana S ucrainica Poa versicolor Festuca rupicola etc) sunt raspacircndite icircn cursurile de mijloc ale racircurilor Prut Bacircc Ichel Partial sunt amenintate de bull alunecari de teren sau caderi de roci bull taieri ilicite si pasunat intens bull colectarea speciilor vulnerabile bull vacircnatul neregulamentat
Ecosisteme agricoleEcosisteme agricole
bull Ponderea agroecosistemelor repartizate pe icircntreg teritoriul tarii constituie circa 756 Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze cerealiere leguminoase pomicole furajere agricole acoperite ecosisteme zootehnice Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale Probleme actuale sunt bull parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate bull utilizarea necontrolata a chimicalelor bull nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
Ecosisteme de stepaEcosisteme de stepabull Acest tip de ecosisteme se afla icircn continua degradare Ele au
o raspacircndire difuza ca niste oaze cu suprafata de la 05 ha (icircn majoritatea cazurilor) pacircna la 300 ha (cazuri relativ rare) Sunt dominante icircn zona de nord (stepa Baltiului) si sud (stepa Bugeacului) icircn ansamblu constituind 19 (circa 65 mii ha) din teritoriul tari Baza fitocenozelor o constituie reprezentantii fam Poaceae dar frecvente sunt si specii ale familiilor Asteraceae Lamiaceae Fabaceae Structura ecosistemelor de stepa este similara majoritatii ecosistemelor din bazinul Marii Negre icircn care predomina specii de negara - preponderent Stipa capillata semitufari precum si ierburi efemere si efemere Amenintarea vine din partea bull destelenirii icircn masa bull cositul si pasunatul haotic
Ecosisteme de luncaEcosisteme de lunca
bull Ecosistemele de lunca se icircmpart icircn pajisti inundabile si pajisti neinundabile Icircn Republica Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha) au fost distruse astazi pastracircndu-se pe alocuri icircn luncile Prutului si Nistrului icircn forma comunitatilor primare de stepa Icircn total ele constituie 1014 mii ha (3 din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii vegetale Sunt amenintate de bull desecarea anerioara si actuala (partiala) bull modificarea cursului racircurilor
Ecosisteme petrofiteEcosisteme petrofite
bull Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stacircncarii) din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (068 din teritoriul tarii) Biocenozele icircmpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice icircn nord-estul bazinului Marii Negre Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul pedunculat Quercus robur iar codominante pot fi gorunul teiul carpenul frasinul Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata S lessingiana S ucrainica Poa versicolor Festuca rupicola etc) sunt raspacircndite icircn cursurile de mijloc ale racircurilor Prut Bacircc Ichel Partial sunt amenintate de bull alunecari de teren sau caderi de roci bull taieri ilicite si pasunat intens bull colectarea speciilor vulnerabile bull vacircnatul neregulamentat
Ecosisteme agricoleEcosisteme agricole
bull Ponderea agroecosistemelor repartizate pe icircntreg teritoriul tarii constituie circa 756 Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze cerealiere leguminoase pomicole furajere agricole acoperite ecosisteme zootehnice Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale Probleme actuale sunt bull parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate bull utilizarea necontrolata a chimicalelor bull nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
Ecosisteme de luncaEcosisteme de lunca
bull Ecosistemele de lunca se icircmpart icircn pajisti inundabile si pajisti neinundabile Icircn Republica Moldova majoritatea din ele (circa 200 mii ha) au fost distruse astazi pastracircndu-se pe alocuri icircn luncile Prutului si Nistrului icircn forma comunitatilor primare de stepa Icircn total ele constituie 1014 mii ha (3 din teritoriul tarii) si includ 70 de asociatii vegetale Sunt amenintate de bull desecarea anerioara si actuala (partiala) bull modificarea cursului racircurilor
Ecosisteme petrofiteEcosisteme petrofite
bull Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stacircncarii) din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (068 din teritoriul tarii) Biocenozele icircmpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice icircn nord-estul bazinului Marii Negre Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul pedunculat Quercus robur iar codominante pot fi gorunul teiul carpenul frasinul Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata S lessingiana S ucrainica Poa versicolor Festuca rupicola etc) sunt raspacircndite icircn cursurile de mijloc ale racircurilor Prut Bacircc Ichel Partial sunt amenintate de bull alunecari de teren sau caderi de roci bull taieri ilicite si pasunat intens bull colectarea speciilor vulnerabile bull vacircnatul neregulamentat
Ecosisteme agricoleEcosisteme agricole
bull Ponderea agroecosistemelor repartizate pe icircntreg teritoriul tarii constituie circa 756 Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze cerealiere leguminoase pomicole furajere agricole acoperite ecosisteme zootehnice Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale Probleme actuale sunt bull parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate bull utilizarea necontrolata a chimicalelor bull nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
Ecosisteme petrofiteEcosisteme petrofite
bull Suprafata totala a ecosistemelor petrofite (de stacircncarii) din Republica Moldova constituie circa 23 mii ha (068 din teritoriul tarii) Biocenozele icircmpreuna cu biotopurile acestea constituie ecosisteme unice icircn nord-estul bazinului Marii Negre Fitocenozele litofile din tara noastra sunt dominate de stejarul pedunculat Quercus robur iar codominante pot fi gorunul teiul carpenul frasinul Comunitatile ierboase petrofile (domina speciile Stipa capillata S lessingiana S ucrainica Poa versicolor Festuca rupicola etc) sunt raspacircndite icircn cursurile de mijloc ale racircurilor Prut Bacircc Ichel Partial sunt amenintate de bull alunecari de teren sau caderi de roci bull taieri ilicite si pasunat intens bull colectarea speciilor vulnerabile bull vacircnatul neregulamentat
Ecosisteme agricoleEcosisteme agricole
bull Ponderea agroecosistemelor repartizate pe icircntreg teritoriul tarii constituie circa 756 Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze cerealiere leguminoase pomicole furajere agricole acoperite ecosisteme zootehnice Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale Probleme actuale sunt bull parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate bull utilizarea necontrolata a chimicalelor bull nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
Ecosisteme agricoleEcosisteme agricole
bull Ponderea agroecosistemelor repartizate pe icircntreg teritoriul tarii constituie circa 756 Ele sunt reprezentate de urmatoarele tipuri de agrocenoze cerealiere leguminoase pomicole furajere agricole acoperite ecosisteme zootehnice Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de soiuri hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale Probleme actuale sunt bull parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate bull utilizarea necontrolata a chimicalelor bull nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
SURSE DE POLUARE ndash DEGRADARESURSE DE POLUARE ndash DEGRADARE
bull 1048707 sursele naturale seceta inghetul furtunile focul daunatorii
bull 1048707 surse antropice de poluare depunerile de acid (ploi acide) acidifierea solului oxizi
bull de sulf oxizi de azot ozonul atmosferic amoniacul pesticidele administrate
bull excesivbull 1048707 surse antropice de degradare taieri rase pe
suprafete mari lucrari hidroenergetice
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
MASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashMASURI DE REDUCERE A POLUARII ndashDEGRADARIIDEGRADARII
bull 1048707 Reducerea taierii padurii controlata de Romsilva sau taierile necontrolate efectuate
bull de catre detinatorii privati de padure consilii localebull 1048707 Stoparea actiunilor de taiere rasabull 1048707 Folosirea cu mare atentie a pesticidelor sau
renuntarea la aceasta metodabull 1048707 Declararea de noi rezervatii individuale sau incluse in
parcuri nationale cu regimbull strict de exploatarebull 1048707 Reimpadurirea tuturor zonelor exploatate forestier sau
a zonelor degradate aride cubull fenomene de torentialitatebull 1048707 Exploatare forestiera prin taieri de rarire
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
Au realizat Negritu Alina Au realizat Negritu Alina Grapin Diana Grapin Diana
cl XII ldquoDrdquocl XII ldquoDrdquo
