Proiect Kenya
-
Upload
cositoru-florentina -
Category
Documents
-
view
179 -
download
5
Transcript of Proiect Kenya
Universitatea Ovidius ConstantaFacultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte AgricoleSpecializarea Geografia Turismului
Kenya
Lector Univ. Dr. Anca Albu
Asistent Univ. Dr. George-Marius Cracu
Student Cositoru Florentina
Anul IGrupa II
Cuprins
1. Notiuni generale ( localizarea statului pe glob si continent, suprafata, populatie,
densitate, capitala, orase importante);
2. Caracteristici fizico-geografice (relief,clima,hidrografie,caracteristici
biopedografice);
3. Evolutia istorica a numarului de locuitori;
4. Distributia spatiala populatiei in cadrul tarii;
5. Dinamica naturala a populatiei: ( natalitate , mortalitate, mortalitate infantile,
speranta de viata la nastere, bilantul natural anual, tendinte demografice urmatoare);
6. Mobilitatea spatiala a populatiei ( dinamica/miscarea migratorie);
7. Structura actuala a populatiei
structura pe grupe de varsta si sexe;
structura etno-culturala a populatiei ( rasiala si structura etnica);
structura lingvistica ;
structura religioasa;
structura pe medii de viata (urban, rural);
structura socio-economica a populatiei;
8. Populatia si dezvoltarea social-economica ( indicele de dezvoltare, indicele
saraciei umane);
9. Bibliografie;
Notiuni generale
Kenya este o țară situata în Estul Africii Ecuatoriale. Se mărginește cu Etiopia la nord,
Somalia la est, Tanzania la sud, Uganda la vest și Sudanul de Sud la nord-vest, Oceanul Indian
formând granița ei sud-estică.
Kenya ocupa o suprafata de 582, 650 km², si numara o populatie de 43,013,341locuitori,
avand o densitate de 73,8 loc/km. Fosta colonie britanica, Kenya are mai multe orase dezvoltate
economic si turistic, cele mai importante fiind: Nairobi, Mombasa, Kisumu, Nakuru si Eldoret.
Capitala Kenyei si cel mai insemnat oras este Nairobi. Orasul este situat pe Raul Nairobi,
la o altitudine de 1661 m deasupra nivelului marii. Nairobi a fost construit in anul 1899 ca depou
al liniei ferate Uganda, pentru a face legatura intre Mombasa si Uganda, devenind capitala in
anul 1907. In urma unei epidemii de ciuma si a unui incendiu ce a dus la distrugerea orasului, la
inceputul secolului XX a fost reconstruit in intregime. Nairobi, cu o populatie urbana de pana la
4 milioane de locuitori, este cel mai populat oras din estul Africii, fiind astazi unul dintre cele
mai importante orase ale Africii din punct de vedere politic si financiar si resedinta a numeroase
companii si organizatii.
Mombasa este al doilea oras ca marime din Kenya, situat de-a lungul Oceanului Indian. Este un
port important si detine aeroport international. Este centrul industriei turistice de coasta. O
prezenta locala predominanta o are muzica, taarab, originara din Zanzibar.
Kisumu este un port in vestul Kenyei, al treilea ca marime din tara. Atractiile turistice includ
Kibuye Market, Kisumu Museum, Sanctuarul antilopei sud-africane – una dintre cele mai mici
rezervatii salbatice, cuprinde antilope, dar si hipopotami, reptile si pasari.
Nakuru este un oras foarte activ turistic. In regiune se afla insemnate obiective turistice, cum ar fi
Lacul Nakuru, parte a Parcului National Nakuru Lake, parc faimos pentru numeroasele pasari
flamingo, precum si alte animale ce pot fi observate in timpul unui safari.
Caracteristici fizico-geografice
Relief
În perioada colonială, frontierele Kenyei au fost trasate aproape arbitrar, nesocotindu-se sferele
de influență culturală tradiționale, limitele lingvistice sau viabilitatea regiunilor economice.
Numele țării provine de la muntele vulcanic Kenya, pe care populația Kikuyu îl numește
Kirinyaga- „muntele împestrițat cu alb și negru” -și are o înălțime de 5199 m. Vârful său acoperit
cu zăpadă și ghețuri este situat aproape exact pe ecuator. Regiunile nordice sunt dominate de
vaste savane semideșertice, acoperite cu tufișuri de mărăcini, care devin covoare de flori aproape
imediat după căderea ploilor sporadice. În triunghiul format de Kenya, Tanzania și Uganda,
Kenya deține o mică porțiune din Lacul Victoria. Golful Winam este în primejdie de a fi acoperit
și strangulat de alge și zambile de apă. Platoul Nyanza este situat pe țărmul estic al acestui lac
vast, având o înălțime de până la 1200 m. Platoul Nyaka, cu o înălțime de până la 600 m,
cuprinde savane vaste, a caror suprafață este punctată de umbrele arborilor de acacia. Regiunea
cu platouri înalte de 1600-2400 m este străbătută de la nord la sud de Marele Rift. Marginile văii
ating o înălțime de circa 1000 m, iar lățimea este de aproximativ 80 km. Pare ca și cum peisajul
african a fost retezat de un cuțit gigantic. Platourile sunt acoperite cu masivi muntoși vulcanici,
ca Muntele Kenya sau Elgon (4321 m) la frontiera cu Uganda. Pe măsură ce lava de culoare
întunecată și tuful vulcanic s-au răspândit, au creat o savană fertilă, de culoare aurie sau verde, în
funcție de sezon. Podișurile coboară gradual spre zonele mai joase, dens populate, având lățime
de până la 60 km. De-a lungul liniei de coastă, recifele de corali protejează cu nisip fin de
valurile tumultoase ale Oceanul Indian.
Valea Marelui Rift este una dintre cele mai impresionante regiuni tectonice din lume. Ea
pornește în sus, spre nord, din Mozambic, trece prin estul Africii, de-a curmezișul Riftului
Iordanian, ajungând până în Turcia.
De aproximativ 15-20 de milioane de ani falia s-a extins și adâncit în Africa, scufundându-se cu
aproximativ 0,5 mm pe an. Dacă procesul va continua , într-un milion de ani Africa ar putea fi
împărțită în două. Cornul Africii va deveni o insulă, iar Valea Marelui Rift se va umple cu apă.
Un proces similar s-a produs acum cinci milioane de ani,când Peninsula Arabică a fost separată
de Africa și s-a format Marea Roșie.
Hidrografia
Pe fundul riftului -care, fiind activ, produce cutremure de pământ - se află izvoare fierbinți,
gheizere și vulcani stinși. Un șir de lacuri (Magdi, Naivasha, Naikuru, Baringo, Turkana)
urmează linia faliei. Lacul Turkana, din nord, este cel mai mare lac care nu seacă din Valea
Marelui Rift, având o suprafață de 6405 km². Unele lacuri arată ca niște nori de culoare roz
atunci când păsările flamingo(Phoenicopteriformes) vin acolo pentru a se hrăni și înmulți.
Majoritatea raurilor din Kenya dispar in timpul anotimpului secetos. Unicul rau cu regim regulat
este Tana(800 km).
Clima
Clima Kenyei este ecuatoriala, tropicala si temperata pana la rece , etajata in functie de
altitudine.Situarea tarii în interiorul tropicelor produce mari diferențe de temperatură dintre zi și
noapte. Kenya se află în zona de influență a musonilor și a alizeelor de sud-est. Centrul și sudul
țării sunt caracterizate de două sezoane ploioase: martie-mai și noiembrie-decembrie. Zonele mai
înalte și platourile situate la peste 1250 m înălțime sunt deosebit de fertile, cu o cantitate anuală
de precipitații care depășește 1000 mm și un excelent sol vulcanic. Încă din perioada colonială
aceste zone au fost preferate de coloniștii albi pentru întemeierea așezărilor și practicarea
agriculturii. Pantele de vest ale masivilor vulcanici se caracterizează prin mai puține precipitații
decât cele de est.
Nordul țării are doar un sezon ploios scurt, rezultatul fiind secete. Temperaturile sunt
considerabil mai mari decât în centrul țării. În regiunea care înconjoară Lacul Turkana ele pot
atinge 45°C.Regiunile de coastă și platoul Nyanza au un climat umed tot timpul anului, cu o rată
medie anuală a temperaturilor de 25°-30°C, în timp ce temperaturile din capitala Nairobi, situată
la 1670 m, în ținuturile înalte, sunt foarte moderate.
La altitudini mai mari de 2500 m se poate produce îngheț, iar vârfurile celor mai înalți munți sunt
acoperite cu zăpadă și ghețari veșnici.
Vegetatie
În Kenya au foste descoperite aproximativ 10.000 de plante native. În plus, în perioada colonială
au fost introduse multe plante ornamentale.
În zonele înalte, cu precipitații abundente, se mai găsesc urme al vechilor păduri tropicale și
savanelor umede. Mari părți ale ținuturilor înalte conțin și savane uscate, acoperite cu mărăcini,
în nord. Din nefericire, defrișările masive pentru a face loc fermelor și așezărilor umane au avut
drept rezultat creșterea suprafețelor amenințate cu seceta -acum 87% din suprafața țării.
Muntele Kenya
Pe vulcanul stins Kenya găsim aproape toate climatele din lume. Savana fierbinte și uscată de la
poalele lui face loc savanei umede; zonele situate la altitudini mai mari de 3200 m sunt acoperite
cu păduri tropicale umede, care se transformă în zone subalpine, acoperite cu turbărie și buruieni
dincolo de altitudinea de 3600 m. Cele trei piscuri ale muntelui (Batian - 5199 m, Nelion - 5188
m și Lenana - 4985 m) sunt situate în zona polară , fără plante, care începe de la altitudinea de
4600 m.
Fauna
Fauna Kenyei se numără printre cele mai diversificate din Africa. Aici trăiesc peste 400 specii de
mamifere și peste 1000 de specii de păsări. Savana acoperită cu ierburi este populată de feline
mari și de mari turme de antilope, gazele, girafe, bivoli zebre, elefanți, rinoceri albi, rinoceri
negri și babuini. Locurile mlăștinoase, lacurile și râurile constituie habitatul ideal pentru
hipopotami și crocodili. În anumite perioade, pe apele lacului Nakuru se adună milioane de
pasari flamingo.
Soluri
Zonele inalte au sol fertil, bun pentru cultivat. Pe marile plantatii fermierii kenyeni cresc cafea,
ceai, legume si fructe pentru export. Pe mici portiuni de pamant , oamenii cultiva porumb, fasole,
tapioca si cartofi pentru hrana. Doar o cincime din pamant e bun pentru cultivat si multi kenyeni
au parasit satele pentru a cauta slujbe la orase, ca Mombasa care este portul lor principal, sau
capitala Nairobi.
Evolutia istorica a numarului de locuitori
Kenya este considerată a fi leagănul umanității, pe teritoriul ei au existat habitate umane încă
din paleoliticul timpuriu. Primii locuitori de pe teritoriul actualei Kenyei erau grupuri de vânători
și culegători, înrudiți cu actualii vorbitori de khoisan. Vorbitori de limbă cushitică din nordul
Africii coboară aici începând cu 2000 î.Hr. Expansiunea agricultorilor bantu, originari din vestul
Africii (Nigeria și Camerun) se întinde pe tot mileniul I î.Hr. și primele secole ale erei noastre.
Bantu aduc îmbunătățiri în agricultură și prelucrarea fierului. Dintre grupurile bantu din Kenya,
cele mai importante sunt kikuyu, luhya, kamba, kisii și mijikenda. Începând cu 500 d.Hr. se mută
aici și populații pastorale vorbitoare de limbi nilotice din nord-est, printre care triburi
ca: samburu, luo, turkana, maasai.
Negustorii arabi încep să frecventeze Kenya încă din sec. I e.n. Apropierea Kenyei de Peninsula
Arabică invita la colonizare, iar așezările arabe și persane de pe coastă se înmulțesc, devin orașe
state, iar din sec. VIII. încep să aibă conducători care acceptă islamul. Influența și dominația
străină s-a desfășurat cu precădere în regiunile de coastă. În interiorul țării alta era situația. Aici
continuă fără încetare mișcarea diferitelor grupuri care fie intră pe acest teritoriu, venind, în
special, dinspre nord, fie părăsesc zona împinși de noii veniți, mai ales, spre sud-vest.
Mai importante pentru istoria ulterioară a Kenyei sunt mișcările din sec. XVIII-XIX ale triburilor
maasai și kikuyu.
Maasai dansând
Maasaii s-au mutat, în ceea ce este acum Kenya Centrală, dintr-o zonă din nordul Lacului Rudolf
cândva la jumătatea sec. XVIII[4]. Înaintarea lor spre sud a fost oprită pe la 1830 de triburile hehe
de pe teritoriul actualei Tanzanii, dar incursiunile lor continuă, însă pe coastă la sud de
Mombassa până în 1859. Maasai (moran) însemnând luptător erau călăuziți spiritual în luptă de
un șaman (laibon). În orice caz, nu foarte numeroși, maasaii au fost capabili să domine o regiune
considerabilă datorită slabei rezistențe a localnicilor bantu. Triburile nandi, care dețineau zona
mai abruptă la vest de maasai și erau la fel de războinici au fost relativ nederanjați de prădătorii
lor vecini. Un alt grup, taveta, s-au refugiat în păduri pe pantele de est ale Muntelui Kilimanjaro,
unde folosindu-se de teren rezistă raidurilor maasailor.
Kikuyu, de altfel, mai numeroși decât maasaii, se refugiază, de asemenea, în munți și păduri de
teama atacatorilor. Kikuyu se extind spre nord, spre vest și sud ocupând ceea ce este azi
Provincia Centrală, unde defrișază pădurile pentru a obține pământ agricol. Oricum, însă nu
rezistă presiunii maasailor și pe la 1890, răpuși și de foame și de variolă, eliberează terenurile lor
din Districtul Kiambu și se retrag spre nord.
Maasaii, de asemenea, trec printr-o perioadă dificilă. O epidemie de pneumonie sau pestă le
decimează cirezile în 1883; o alta în 1889-1890, iar înșiși maasaii sunt loviți de o epidemie de
variolă. În același timp, moartea lui Mbatian, marele lor 'laibon', dezbină grupul și durează ceva
până tânărul său fiu reușește să-i reconcilieze. Oricum, problemele lor coincid cu venirea
europenilor, care, într-un final vor deține controlul asupra regiunii.
Cheia dezvoltării Kenyei interioare a fost construirea începând cu 1895 a căii ferate de
la Mombasa la Kisumu lângăLacul Victoria, finalizată în 1901. O realizare majoră de inginerie,
"Calea ferată Uganda" (care este o cale ferată în interiorul Kenyei, dar duce în UgaUnii dintre cei
32 000 muncitori au fost importați din India britanică pentru a presta munca manuală. Mulți au
rămas, așa cum a făcut cei mai mulți dintre comercianții indieni și oameni de afaceri mici, care
au văzut o oportunitate în deschiderea spre interior a Kenyei.nda), a fost finalizată în anul 1903 și
a fost un eveniment decisiv în modernizarea zonei. Dezvoltarea economică rapidă a fost văzută
ca o necesitate pentru a face față plaților pentru calea ferată, și întrucât populația din Africa a fost
obișnuită cu o agricultură de subzistență, mai degrabă decât cu una bazată pe exportul produselor
agricole, guvernul a decis să încurajeze înfințarea de așezări europene în zonele muntoase fertile,
dar mai slab populate ale Africii. Calea ferată a adus cu ea în interiorul Africii nu numai
agricultori europeni, misionari și administratori, dar, de asemenea, și programe guvernamentale
sistematice împotriva sclaviei, vrăjitoriei, bolilor și foametei. Vrăjitoria avea în viața africanilor
o influență puternică care ducea adesea la violențe împotriva vrăjitoarelor. Pentru a controla
această agresiuni, administrația colonială britanică a adoptat legi, începând din 1909, care au
făcut practica vrăjitoriei ilegală. Aceste legi au dat populației locale o formă legală, non-violentă
de a combate vrăjitoria.
Langa Mombasa ,pe la 1899
Pe 23 iulie 1920 Protectoratul Africii de Est devine Colonie a Coroanei sub denumirea
de Colonia și Protectoratul Kenyei. Kenya a devenit, după război, locul favorit de retragere a
tinerilor ofițeri britanici din înalta societate, care au imprimat o rezonanță aristocratică
colonizării. Cei care dețineau un capital de 1000 ₤ primeau gratuit 1000 de acri (4 km²),
obiectivul guvernului fiind acela de a accelera modernizarea și creșterea economică. Astfel,
guvernul îi încuraja să înființeze plantații de cafea, care necesitatau mașini scumpe, o forță de
muncă stabilă, și de patru ani pentru a obține prima recoltă. Acești veterani vor avea și o
importantă influență politică, chiar dacă reprezentau o minoritate. Odată cu creșterea numărului
de coloniști europeni, a impunerii unor noi taxe după înființarea coloniei și a prețului mic al
muncii se intensifică și activitatea politică a africanilor, care are totuși un caracter local,
manifestându-se în special în rândul populațiilor kikuyu și luo, unde tineri cu vederi progresiste,
mulți dintre ei veterani ai războiului, devin lideri.
În 1952 izbucnește cea mai importantă și mai violentă revoltă de până atunci din colonie, revolta
etnicilor kikuyu denumită „Revolta Mau Mau”. 4 000 de oameni sunt uciși, iar Jomo Kenyatta
un presupus lider al revoltei este arestat. După eliberare, în 1961, el devine președinte al Uniunii
Naționale a Africanilor din Kenya, iar din 12 decembrie 1963, odată cu proclamarea
independenței, primul președinte al Kenyei.
Jomo Kenyatta
Populatia Kenyei a avut o crestere accelerata de la inceputul anilor 1960 si pana la inceputul
anilor 1980 , aceasta crestere fiind serios constransa de dezvoltarea sociala si economica a tarii.
In primul trimestru al sec. XX, populatia totala era sub 4 mil. loc, in mare parte din cauza
foametei, razboaielor si bolilor. Pana la sfarsitul anilor 1940 populatia a crescut pana la mai mult
de 5 mil loc, iar dupa obtinerea independentei in 1963 numarul acesteia a ajuns la peste 8 mil loc
si era intr-o crestere rapida. Populatia a depasit 20 mil. loc. pana la mijlocul anilor 1980 dupa
care ritmul de crestere a inceput sa incetineasca dramatic. Cu toate acestea, la inc. sec. XXI rata
de crestere naturala a fost in continuare peste media mondiala. Presiunea exercitata de explozia
demografica a dus la limitarea ofertelor de angajare, cresterea costurilor pentru educatie,
serviciile de sanatate , importurile de alimente precum si incapacitatea de a genera resursele
necesare pentru a construi locuinte atat in mediul urban cat si in cel rural.
Cele mai importante cauze ale cresterii explozive a populatiei au fost scaderea semnificativa a
ratei mortalitatii in special scaderea ratei mortalitatii infantile si preferinta traditionala pentru
familiile mari. Cresterea mai lenta a populatiei de la sf. sec.XX si inceputul sec.XXI se datoreaza
in parte ratei scazute a fertilitatii si nasterii dar si datorita numarului in crestere de decese cauzate
de SIDA. La inc. sec.XXI, speranta de viata in Kenya era sub media mondiala.
Distributia spatiala a populatiei in cadrul tarii
Exista o conceptie populara gresita despre Kenya ca ar fi o tara caracterizata de pace si succes economic, cu un mod de viata care aminteste de cel britanic. Aceasta Kenye nu exista. Patru
decade de independenta sunt totusi un timp prea scurt pentru consolidarea coeziunii dintre diferite populatii si pentru crearea unui sentiment autentic de identitate nationala. Traditiile si preocuparile sociale si economice ale grupurilor etnice(tribalismul) sunt inca prezente in viata cotidiana asa cum o demonstreaza disputele etnice din anii 2001- 2002.
Chiar daca , statistic, exista o densitate a populatiei de 73,8 locuitori pe kmp, distributia populatiei este foarte diferita. In regiunile secetoase din nord si nord-est densitatea este de numai 2 loc./kmp, pe platourile inalte de 120 loc./kmp, iar in centru si regiunile vestice pana la 600 loc./kmp. Aproximativ patru cincimi din populatie locuieste in zonele de sud-vest. In Kenya, unde cresterea demografica va fi marcanta in deceniile urmatoare, probabil ca se vor produce schimbari in distributia geografica a populatiei, in sensul concentrarii acesteia in zonele de plantatii, in zonele miniere, in orasele industriale sau in porturi.
Dinamica naturala a populatiei
Populația din Kenya a crescut de la 10,9 milioane în 1969 la 28,7 milioane în 1999 (Biroul
Central de Statistică, 1994, 2001).Rezultatele din recensămintele anterioare indică faptul că rata
anuală de creștere a populației a fost de 2,9 % pe an în cursul perioadei 1989-1999, în scădere de
la 3,4% raportat atât pentru 1969-1979 cat și pentru 1979-1989, perioade inter-censale. Declinul
creșterii populației este o realizare a eforturilor intreprinse de catre Cosiliul National pentru
Populatie si Dezvoltare Durabila,2000 și este un rezultat al declinului ratei de fertilitate, de la
mijlocul anilor 1980. În schimb, rata de mortalitate a crescut începând cu anii 1980, probabil din
cauza cresterii deceselor provocate de epidemia HIV / SIDA, deteriorarea serviciilor de sănătate,
și sărăcia larg răspândită . Ca urmare a schimbării dinamicii populației, populația totală a Kenyei
a fost proiectata sa ajunga pana in 2003 la 32.2 milioane de locuitor . Rata natalității a crescut de
la 50 ‰ in 1969 la 54 ‰ în 1979, dar a scăzut la 48 și 41‰ în 1989 , respectiv 1999. După un
declin lung, rata mortalității a crescut de la 11 ‰ în 1979-1989 la 12 ‰ pentru perioada 1989-
1999. În mod similar, rata mortalității infantile a scăzut de la 119 decese la 1.000 de născuți vii
în 1969, la 88 ‰ în 1979, și la 66 ‰ în 1989, dar de atunci a crescut la 7 ‰ in 1999. Ca un
rezultat al fertilității crescute și mortalității in mare scădere din trecut, țara se caracterizează
printr-o populație tânără, aproape 44% avand o varsta mai mica de 15 ani si numai 4% varsta de
65 de ani sau mai mult. Deși acest procent va scădea la 35% în 2020, numărul de copii cu varsta
mai mica de 15 ani (în prezent sub doar 13 milioane ) va fi de peste 20 de milioane până în
2020. Chiar dacă rata de creștere totală a populației a început să scadă, populația apta de muncă
va continua să crească mai repede decât populația totală și va crește de aproape trei ori, de la sub
13 milioane în 1992 la 35 de milioane în 2020. În aceeași perioadă, numărul de femei de varsta
fertila va crește de la sub 6 milioane la mai mult de 15 milioane. Speranta de viata la nastere este
la barbati de 61,2 ani iar la femei de 64,5 ani.
Mobilitatea spatiala a populatiei
In Africa impactul diminuarii resurselor sistemului de sanatate se resimte la toate nivelurile:
continental, regional, national si local. Kenya raporteaza oficial 7830 de medici cu calificare, cu
toate acestea 51% dintre acestia (3,975) lucreaza in strainatate in prezent. Luand in considerare
efectele cumulative financiare, un studiu a concluzionat ca pentru fiecare medic care migreaza
din Kenya, tara sufera o pierdere economica de 517,931 $. Aceste cifre uimitoare indica o
amenintare majora la adresa dezvoltarii Kenyei. In ciuda eforturilor de a mentine lucratorii in
domeniul sanatatii prin intermediul majorarii salariilor, imbunatatirea conditiilor de munca,
reforma sanatatii si a descentralizarii, exista o pierdere continua a profesionistilor din domeniul
sanatatii care isi aleg fie sa migreze in tara in alte domenii cat fie sa migreze in strainatate.
Structura actuala a populatiei
Structura populației joacă un rol important în orice societate, de exemplu, sexul și vârsta
populației formează baza pentru diviziunea muncii și cerințelor casnice. Având în vedere
diversitatea de roluri și de nevoi, astfel cum este stabilit în fiecare comunitate sau societate,
variațiile pe sexe și vârstă în compoziția unei populații pot avea astfel implicații economice,
politice si sociale.
0-45-9
10-1415-1920-2425-2930-3435-3940-4445-4950-5455-5960-6465-6970-7475-79
80 +
-4,000,000 -2,000,000 0 2,000,000 4,000,000
Populatie femininaPopulatie masculina
Structura populatiei pe grupe de varsta si sex
Se poate observa din graficul piramida că structura populației din Kenya are un procent foarte
mare de oameni tineri, un factor care determină raportul de dependență. În general, populația în
vârstă de sub 20 ani reprezinta 56% din total.
Structura pe vârste a populației determină, de asemenea, nivelurile de compoziție și consum de
bunuri și servicii diverse, atât la nivel național, cat si la nivel de uz casnic deoarce vârste diferite
au nevoi diferite. O populație foarte tânără va necesita producerea de bunuri și servicii, care sunt
consumate de tineri, cum ar fi educația și sănătatea.
Mărimea populației feminine fertile( 15-49 de ani) determină rata natalității brute, rata de
creștere a populației și a cererii de servicii de sănătate. În plus, având o astfel de o populație
tânără implică faptul că țara are un procent foarte mare de copii de vârstă școlară, ceea ce
înseamnă o mai mare proporție a venitului național, care trebuie să ajunga în instituțiile de
învățământ și la personalul didactic. Multe țări în curs de dezvoltare, cum ar fi Kenya se
confruntă cu dificultăți în mobilizarea de resurse adecvate pentru a finanța investițiile sociale,
care pot dura foarte lungă perioadă pana a da randament. Acest model de cheltuieli într-o
economie poate cauza, de asemenea, efectul de aglomerare a sectoarelor productive și de a
înăbuși creșterea economiei.
Structura etno-culturala
Aproximativ 100 de milioane de loc.din regiunile situate in centrul si sudul Africii se numesc
Bantu; sunt membrii a peste 800 de triburi si pot comunica in una dintre clele 400 de limbi bantu.
Desi aceasta suna foarte similar diferentele culturale sunt realmente remarcabile. Se disting si
prin regiunilein care traiesc. Aproximativ 65% din populatia Kenyei este Bantu, asezarile
acesteia fiind situate la frontiera cu Tanzania, de la Oceanul Indian la Lacul Victoria. Cu peste
sapte milioane de membrii, populatia Kikuyu constituie cel mai larg grup bantu din Kenya.
Populatia milotica ocupa regiunile de savana din Africa de Est si Sudan. Aproximativ 30% din
kenyeni apartin acestui grup, care traieste in mod traditional din practicarea agriculturii,
vanatului , pescuitului si a cresterii vitelor.
Cusitii sunt o populatie etiopiana din nord-estul Africii, venita in Africa de Est in acelasi timp cu
Bantu. Unii au continuat sa duca o viata nomada iar altii s-au sedentarizat, ocupandu-se cu
agricultura si cresterea vitelor. Aproximativ 3% din populatia Kenyei este cusita, asezarile
acesteia ocupand peste o treime din regiunile de nord si nord-est.
Popoarele africane din Kenya, care cuprind practic întreaga populație, sunt împărțite în trei
grupuri lingvistice : Bantu, Nilo-sahariene, si Afro-Asiatice. Bantu este de departe cel mai mare,
și membrii sai sunt concentrati în principal în treimea sudica a țării. Popoarele Kikuyu, Kamba,
Meru si Nyikapeople ocupa zonele muntoase fertile ale Riftului, în timp ce Luhya și Gusii
locuiesc in bazinul lacului Victoria.
Poporul Nilo-saharian-reprezentat de limbile Kalenjin, Luo, Maasai, Samburu, și-Turkana este al
doilea grup ca marime. Populatia Luo trăieste în părțile inferioare ale platoului de vest, iar
vorbitorii de limba Kalenjin ocupă părțile mai ridicate ale acesteia. Maasai sunt pastori nomazi
în regiunea de sud care se invecineaza cu Tanzania, iar triburile Samburu și Turkana exercita
aceeași profesie în nord-vestul arid.
Popoarele Afro-Asiatice care locuiesc în regiunile aride și semiaride din nord si nord-est,
constituie doar o mică parte din populația Kenyei. Acestea sunt împărțite între Somalii, aflati la
granita cu Somalia, și Oromo, aflati la granita cu Etiopia; ambele grupuri urmeze un trai pastoral
în zone care sunt supuse la foamete, secetă si deșertificare. Alt popor afro-asiatic este Burji,
dintre care unii sunt descendentii muncitorilor aduși din Etiopia, în anii 1930 pentru a construi
drumuri, în nordul Kenyei.
Ca o aditie la populația africană, Kenya este casa unor grupuri care au imigrat aici în timpul
domniei coloniale britanice. Oamenii din India și Pakistan, au început să sosească în secolul 19,
deși mulți au plecat după independență. Un număr substanțial a ramas în zonele urbane, cum ar fi
Kisumu, Mombasa, si Nairobi, unde s-au angajat în diverse activități de afaceri. Kenyenii
europeni, in cea mai mare parte de origine britanica, sunt ramasita a populației coloniale.
Numarul lor a fost o dată mult mai mare, dar majoritatea au emigrat dupa independența in Africa
de Sud, Europa, sau in alte tari. Cei care rămân se regăsesc în marile centre urbane din Mombasa
și Nairobi.
Poporul Swahili ( produsul căsătoriilor între arabi și africani), locuieste de-a lungul coastei.
Arabii au introdus religia Islamica în Kenya, intrand prin zona de la Peninsula Arabică prin
secolul al VIII- lea.
Structura lingvistica
Kenya are doua limbi oficiale: swahili, limba negroafricana, prima limba a 131,000 de locuitori
si engleza, din familia indo-europeana, grupul germanic, mai ales limba a doua, limbi de
comunicare interetnica a 20,849,000, respectiv 2,815,000 loc. Sistemul de scriere este alfabetul
latin. Numarul idiomurilor din Kenya este estimat la 63, printre care numeroase limbi
negroafricane: kikuyu ( 5,347,000 vorb.), luhya (3,418,083 vorb.), luo(3,185,000vorb.), kalenjin(
2,548,123 vorb.), kamba(2,448,300 vorb.), gusii ( 1,582,000 vorb.), meru(1,305,000 vorb.),
araba, limba semitica ( trei varietati, 35000 vorb.), limbi imigrante indiene: gujarati (50,000
vorb.), panjabi (10,000 vorb.). Deși o mare varietate de limbi sunt vorbite în Kenya, lingua
franca este Swahili. Această limbă universală, care a evoluat de-a lungul coastei de la elementele
limbii bantu locale, arabă, persană, portugheză, hindi, si limba engleză, este limba de comerțului
local și este, de asemenea, utilizata (împreună cu limba engleză) ca limbă oficială în organismul
legislativ kenyan, in Adunarea Națională, precum și in instanțele de judecată.
engleza
kiswahili
dialecte
Structura religioasa
Libertatea de a alege religia este garantată de Constituție. Mai mult de două treimi din locuitori
sunt creștini, si merg la bisericile protestante sau romano-catolice. Creștinismul a ajuns prima
data în Kenya în secolul 15, fiind adus de portughezi, dar acest contact s-a încheiat în secolul al
17-lea. Creștinismul a fost relansat la sfarsitul secolului al 19-lea și s-a extins rapid. Religiile
africane tradiționale au un concept de o ființă supremă, care este cunoscuta prin diferite nume.
Multe credințe sincretice au apărut cand adepții au inceput sa împrumute tradiții creștine și
practici religioase africane. Bisericile independente sunt numeroase; una din acestea, Legiunea
Maria din Africa, este dominat de poporul Luo. Musulmanii constituie o minoritate considerabilă
și includ atât sunniți și ʿ Shi ITII. Există, de asemenea, populații mici de evrei, jaini, sikhs, și
Bahaiti. În zone îndepărtate, stații creștine de misiune oferă facilități educaționale și medicale,
precum și religioase.
Structura pe medii de viata
Kenya este din ce in ce mai urbanizata. Numarul populatiei care locuieste in zonele rurale este in
continuare mai mare decat numarul populatiei care locuieste in zonele urbane. In 1950 mai putin
de 6% din populatia tarii traia in zonele urbane.De atunci urbanizarea a crescut de 4 ori pana in
1990.Populatia urbana a crescut de la 10% in 1969 la 19% in 1999, ajungand in prezent la 22%.
Cresterea concentratiilor de urbanizare a rezultat in principal din migratia rurala-urbana. In
prezent populatia urbana din Kenya este mai mare decat intreaga sa populatie din 1950. In 2020
aprox 27 mil. oameni sunt proiectati pentru a locui in zonele urbane.
19501960
19701980
19902000
20102015
20250
102030405060708090
100
URBAN%RURAL%
Structura socio-economica a populatiei
Schimbările politice și sociale nu au subminat industria turismului, unul din cele mai importante
sectoare economice. A înflorit însă piața neagră și s-au dezvoltat meșteșugurile și artizanatul.
Sectorul serviciilor, care produce circa două treimi din PIB, reprezintă singura sursă de venit
pentru majoritatea kenyenilor.
Agricultura, sector în care lucrează 75% din forța de muncă, este foarte importantă. Dar numai
39% din sol este potrivit pentru practicarea agriculturii sau silviculturii. Majoritatea agricultorilor
produc recolte de subzistență, în timp ce cafeaua , ceaiul, pyrethrum (folosit la fabricarea
insecticidelor), sisaul, fructele, legumele și florile sunt cultivate în ferme mari și plantații pe
versanții munților.
Vitele încă sunt crescute conform metodelor tradiționale. Nomazii le duc la pășunat în savană, în
timp ce fermierii sedentari le hrănesc cu iarba dintre terenurile cultivate. Pe Lacul Victoria există
o prosperă industrie a peștelui, la fel și pe coasta dinspre Oceanul Indian. Industria produce
numai 20% din PIB și este limitată la procesarea unor produse de larg consum.
Cu aproximativ 250,000 de refugiati si mii de exilati somalezi si sudanezi, tensiunile sociale si
conflictele sunt aproape inevitabile.Batalia pentru zonele unde sunt asezari este in plina
desfasurare, in timp ce ne-africanii – asiatici, arabi si europeni - duc o viata relativ separata si
confortabila.
Populatia si dezvoltarea social-economica
De la declararea independenței în anul 1963, economia Kenyei a conținut atât întreprinderile cu
capital privat și de stat. Cele mai multe dintre afaceri țării sunt în mâini private (cu o cantitate
mare de investiții străine), dar guvernul modelează, de asemenea, dezvoltarea economică a țării,
prin diferite puteri de reglementare și "parastatale", sau prin întreprinderile pe care aceasta le
detine parțial sau total. Scopul acestei politici este de a obține o creștere economică și stabilitate,
de a genera locuri de muncă, și de a maximiza câștigurile din capital străin prin atingerea unor
niveluri ridicate ale exporturilor agricole în inlocuind mărfurile produse în țară cu cele care au
fost importate. Timp de un deceniu după independență aceasta politica promitea ocuparea forței
de muncă, cresterea salariilor, și a veniturilor guvernului, oferind mijloacele pentru extinderea
serviciilor de sănătate, educație, transport, și de comunicare. Dar problemele care au apărut cu
creșterea prețurilor la petrol la nivel mondial din1973 au fost agravate de secetă periodica și de
creșterea accelerata a populației, iar economia Kenyei nu a fost în măsură să mențină un
echilibru favorabil al comerțului, concomitent cu abordarea problemelor de sărăcie cronică și
șomaj în creștere. Capacitatea țării de a industrializa a fost împiedicată , printre alți factori, de
puterea de cumpărare limitată în familie, bugetele de stat in scadere, a crescut datoria externă și
internă, infrastructura slab dezvoltată, de corupția guvernamentala masiva și de gestionarea
defectuoasa.
Într-un efort de a reduce dependența de piețele volatile agricole, Kenya a încercat să diversifice
exporturile sale în ultimul deceniu al secolului 20, adăugand produse horticole, îmbrăcăminte,
ciment, carbonat de sodiu, și fluorină. Țară a făcut, de asemenea din exportul de bunuri
manufacturate, cum ar fi hârtia și vehiculele o prioritate. Restricțiile pe piața internă asupra
importurilor au fost eliminate încet, insa această politică a fost reușita doar parțial. Economia
Kenyei, care nu a crescut cu o rată constantă în ultimele două decenii ale secolului 20, a
continuat să fie dominată de piața externă; turismul și exporturile agricole au fost încă sursa
majora de schimb valutar pentru țară, în începutul secolului 21 .Prapastia dintre bogati si saraci
se adanceste, un indiciu ca tara se poate confrunta cu probleme majore in viitor. Orasele, cu
cartierele mizere de la periferie, se inmultesc in acelasi ritm rapid. Astazi, aproximativ jumatate
din populatia Kenyei traieste sub nivelul de subzistenta,indicele saraciei fiind de 51.0%, iar 40%
nu dispune de vreun mijloc de asigurare a traiului zilnic.
Concluzie
In concluzie, Kenya este o tara in curs de dezvoltare. Cu toate ca in prezent se confrunta cu un
indice al saraciei de peste 50% , demografia Kenyei este in continua crestere.
Bibliografie
Enciclopedia Statelor Lumii Editia a XII-a ED. Meronia
Marea Enciclopedie – Statele Lumii – Ed. Litera 2008
Statele Lumii Contemporane – Ed. Corint
http://www.besttourism.ro
http://www.britannica.com
http://www.casiopeea.com
https://www.cia.gov
http://www.ilo.org
http://www.invia.ro
www.knbs.or.ke
http://html.rincondelvago.com
http://www.scritube.com
http://search.worldbank.org
http://www.state.gov
http://www.turistik.ro
http://www.unhabitat.org
http://ro.wikipedia.org