proiect ialomita

64
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului Pozitia judetului Ialomita in cadrul Regiunii Sud-Muntenia

Transcript of proiect ialomita

Academia de Studii EconomiceFacultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Ialomita in cadrul Regiunii Sud-Muntenia

StudentBracaci FlorentinaGrupa 1335

Cuprins:

I Regiunea Sud Muntenia

1.1 Date generale 1.2 Principalele cursuri de apa si lacuri naturale1.3 Relieful - caracterizare generala 1.4 Clima – caracterizare generala (temperatura, precipitatii) 1.5 Resursele naturale 1.6 Date demografice 1.7 Concentrarile urbane 1.8 Populatia si forta de munca1.9 Infrastructura social1.10 Sectoare economice cu traditie in Regiune Sud Muntenia1.11 Starea mediului 1.12 Avantaje comparative ale regiunii

II Caracteristici generale ale judetului Ialomita

2.1Repere istorice2.2 Coordonate geografice2.3Vecinii2.4 Suprafata totala2.5 Relieful2.6 Clima2.7 Reteaua hidrografica2.8 Resurse naturale2.9 Populatia2.10 Programe de care a beneficiat Judetul Ialomita2.11 Probleme grave de restructurare industriala

III Structura economica in profil sectorial a judetului

3.1 Industria3.2 Agricultura3.3 Destinatia si modul de folosinta al terenurilor3.4 Sectorul Servicii3.5 Resurse umane si piata fortei de munca3.6 Infrastructura3.7 Calitatea Factorilor de mediu

IV Spatiul rural al judetului

2

4.1 Populatia4.2 Ocupatia4.3 Forta de munca4.4 Infrastructura fizica si sociala

V Concluzii si propuneri

VI Analiza SWOT

VII Strategia de dezvoltarea a regiunii Sud Muntenia, respectiv a judetului Ialomita

3

Pozitia judetului Ialomita in cadrul RegiuniiSud-Muntenia

Judetul Ialomita este situat in SE Campiei Romane, in functie de structura administrativ teritoriala si in urma Legii 15 din 8 ianuarie 1998 cu privire la asigurarile facultative de bunuri, persoane si raspundere civila in Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei, acesta este situat in cadrul Regiunii Sud Muntenia, dupa al doilea criteriu de clasificare teritoriala NUTS 2 existent in UE.

I Regiunea Sud Muntenia

1.1 Date generale Regiunea Sud - Muntenia se intinde de la 45036’ latitudine nordica pana la 43030’ latitudine sudica si de la 280 longitudine estica pana la 24026’ longitudine vestica. In partea de nord, Regiunea Sud Muntenia se invecineaza cu Regiunea 7 Centru de-a lungul crestei Muntilor Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi.

4

In partea de NE, limita este una administrativa cu Regiunea 2 Sud-Est (judetele Buzau si Braila), la sud de raul Buzau. In partea de est si sud, limita este data de cursul Dunarii. Limita vestica este tot una administrativa cu Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia (judetele Valcea si Olt) si este data de cursurile raurilor Topolog, Vedea, Cotmeana. In centrul regiunii se afla Regiunea 8 - Bucuresti Ilfov. Cuprinde 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman cu 15 municipii, 28 orase , 481 comune cu 1,552 sate.Regiunea Sud Muntenia este una dintre cele mai mari regiuni ale tarii, astfel:

Suprafata – 34 453 km2, reprezentand aproximativ 14,45% din suprafata Romaniei; Populatia – 3 465,5 mii locuitori, reprezentand aproximativ 15,4% din populatia totala

a tarii.

1.2 Principalele cursuri de apa si lacuri naturaleDunarea este elementul dominant al retelei hidrografice a Regiunii Sud-Muntenia. Reteaua hidrografica este una foarte variata, cuprinzand raurile: Arges, Olt, Dambovita, Prahova, Vedea, Teleajan, Teleorman, Raul Doamnei si multe altele de o importanta mai mica. Lungimea retelei hidrografice a regiunii este de 5816km. Toata aceasta retea hidrografica este colectata in final de fluviul Dunarea. In zona Muntilor Fagaras se gasesc lacurile naturale glaciale, urmare a glaciatiunii din pleistocenul superior. Principalele cursuri de apa din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 1 Principalele cursuri de apa din Regiunea Sud Muntenia Cursuri de apa pe teritoriul judetului Lungimea cursului de apa (Km) Judetul Arges 670 Judetul Calarasi 196 Judetul Dambovita 700 Judetul Giurgiu 359 Judetul Ialomita 403,4 Judetul Prahova 1100 Judetul Teleorman 255,6 Total 3684

1.3 Relieful - caracterizare generala Relieful Regiunii Sud - Muntenia este caracterizat de o mare varietate, diferenta de nivel fiind de peste 2400 m este repartizata proportional, coborand in trepte de la nord la sud, din crestele Muntilor Fagaras si Bucegi si pana in Lunca Dunarii. Teritoriul Regiunii are trei forme de relief, care se succed de la Nord catre Sud avand intre ele o diferenta de inaltime de 2,500 m. Structura formelor de relief : 70,7 % campie, 19,8 % deal, 9,5 % munte.Muntii Fagaras sunt alcatuiti din sisturi cristaline, reprezentand unitatea montana cea mai inalta nu numai din Carpatii Meridionali, dar si din intreaga tara, cu varful cel mai inalt,

5

Moldoveanu de 2544 m, urmat de Negoiu, de 2535 m. In timp ce spre nord, muntii Fagaras, prezinta o mare denivelare, materializata printr-un puternic abrupt, inspre sud acestia coboara in trepte. Relieful muntos este reprezentat in judetul Dambovita prin masivul Bucegi–Leaota. Morfologic, muntii Bucegi corespund unui sinclinal suspendat, inaltat spre nord (2000-2500m), coborat spre sud (1300 m) si marginit de abrupturi spre exterior.In judetul Prahova Muntii Bucegi impresioneaza prin altitudinile lor, dar si prin abrupturile estice si nordice, a varfurilor Caraiman (cu emblematica cruce de metal), Costila (2498 m), si Omu (2505 m). Muntii Ciucas au altitudini mai modeste, respectiv Varful Ciucas - 1954 m. Dealuri subcarpatice, fata de care muntii se inalta abrupt spre nord cu 400-500 m, iar spre sud, dealurile scad in inaltime, pierzandu-se treptat in campie, mai ales la vest de Arges. Relieful subcarpatic este format dintr-o succesiune latitudinala de sinclinale si anticlinale, distingandu-se doua subunitati: - Subcarpatii externi care fac trecerea de la campiile piemontane la zona montana; - Subcarpatii interni care fac trecerea de la subcarpati la munte Campia este forma de relief predominanta si cuprinde in totalitate suprafata judetelor Calarasi, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Astfel, campia detine o pondere de 70,7%, urmeaza dealurile cu 19,8% si muntii cu 9,5%. Altitudinea medie a regiunii este de 1263 m, cu precizarea ca altitudinea medie a judetelor din nord este de circa 350 m, iar a celor din sud de circa 35 m. Altitudinea medie a principalelor localitati din regiune este de circa 500 m, cu precizarea ca exista mari diferente intre localitatile din nord care au altitudini mari (Azuga 930m, Sinaia 880m) si cele din sud cu altitudini de 30m.

1.4 Clima – caracterizare generala (temperatura, precipitatii) Clima – dispunerea in trepte a reliefului conduce la aparitia urmatoarelor tipuri de clima: climatul de munte, climatul de deal, climatul de campie. Zonalitatea verticala pregnanta impune separarea a doua tipuri: subtipul climatului alpin, corespunzator inaltimilor de peste 1900 m si subclimatul muntilor mijlocii. Temperatura medie anuala a fost de 11,46oC caracterizata printr-o minima ca medie lunara de –3,7oC inregistrata in luna ianuarie si o maxima ca medie lunara de 21,5oC inregistrata in luna iulie. In anii anteriori, temperatura medie anuala a inregistrat o valoare de 10,3oC caracterizata printr-o minima ca medie lunara de -1oC si o maxima ca medie lunara de 20,8oC. Vanturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest si est. Climatul de deal este influentat de prezenta unor fenomene de intrepatrundere a elementelor climatice atat dinspre munte, cat si dinspre campie. In campie in timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa rusa (crivat) in est, iar din sud - vest bate austrul care are intensitatea mai mica decat crivatul si prevesteste seceta. In anul 2007, cantitatea anuala de precipitatii inregistrata in Regiunea Sud Muntenia este redata in tabelul urmator:

Tabel 2 Cantitatea de precipitatii din Regiunea Sud Muntenia in anul 2007

6

Nr. crt. Judet Cantitatea anuala de precipitatii (l/m2

) 1. Arges 858,7 2. Calarasi 136,83 3. Dambovita 610,75 4. Giurgiu 741,8 5. Ialomita 422.1 6. Prahova 853,075 7. Teleorman -

Precipitatiile din Regiunea 3 Sud Muntenia, in anul 2007, s-au incadrat sub media normala climatologica. Doar in Sinaia, la Cota 1500, cantitatea anuala de precipitatii a fost mai mare decat norma climatologica (1069,4 l/mp) , avand valoarea de 1208,6 l/mp.

1.5 Resursele naturale Resursele naturale reprezinta totalitatea surselor pe care mediul geografic le ofera societatii spre a fi valorificate. Acestea sunt impartite in doua categorii: resurse regenerabile si resurse neregenerabile (epuizabile). Resurse naturale neregenerabile Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenta unei mari varietati de soluri. In partea de nord a regiunii au o larga raspandire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice. A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase si de amestec care sunt soluri brun acide montane de padure. Principalele resurse naturale neregenerabile ale Regiunii 3 Sud Muntenia sunt: zacamintele de hidrocarburi (petrol, gaze naturale), zacamantul de carbuni (lignit), calcarul, sarea acestea ocupa ponderi diferite la nivelul regiunii, se incadreaza in regiunea dealurilor subcarpatice, la contactul cu zona de campie. Mentionam prezenta apelor geotermale evidentiate prin studii de prospectiuni geologice din zona Giugeni, Amara. Lacurile terapeutice Amara si Fundata sunt importante atat prin rezervele de namol sapropelic, terapeutic cat si de apa mineralizata cu calitati terapeutice benefice pentru sanatatea omului. In judetul Arges cele mai cunoscute resurse de ape minerale si termale sunt la Bradet, pe raul Valsan, cu debit de 1,2 l/s si cu o temperatura de 140C si la Bughea de Sus cu un debit de 1,1 l/s si o temperatura de 15oC. In compozitia acestor ape se gasesc fier si sulf. In comuna Barla prin foraj de adancime s-a captat un izvor termal cu un debit de 1,3 l/s si o temperatura de 76oC. In compozitia apei se gasesc iod (1%), fosfor (2%), sulf (92%). Resurse naturale regenerabile Caracteristica principala a acestor resurse consta in capacitatea lor de regenerare continua, in conditii normale de viata a ecosistemelor in care se gasesc (ex: apa, aerul, vegetatia, energia eoliana). Ele sunt practic inepuizabile, dar in acelasi timp sunt destructibile fiind sub influenta unor factori externi care produc transformari, uneori ireversibile asupra cadrului lor

7

existential. In conditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabil sau poate creste. Vegetatia, fauna si flora - marea varietate a formelor de relief a determinat o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei salbatice si chiar a plantelor cultivate, distingandu-se, de la nord la sud, urmatoarele etaje de vegetatie: etajul alpin, etajul padurilor rasinoase, etajul padurilor de foioase, etajul de stepa. Flora este deosebit de variata: specii de arbori, arbusti, specii de plante carora li s-a atribuit prin lege calitatea de monument al naturii, de exemplu floarea de colt (Leontopodium alpinum), garofita Pietrei Craiului (Dianthus calizonius). In Regiunea Sud Muntenia exista o bogata retea de rauri si vai ce apartin urmatoarelor bazine hidrografice: Arges, Vedea, Olt, Dunarea, Ialomita, Prahova, Teleorman, etc.

1.6 Date demografice Procesul de urbanizare Urbanizarea este definita ca fenomen de crestere accelerata a populatiei urbane, de aparitie de noi orase si de extindere in teritoriu a celor existente, presupune si necesita dezvoltarea unor facilitati semnificative din punct de vedere al sanatatii populatiei si protectiei mediului. In anul 2007 in judetul Arges au fost modernizati 417 Km din totalul strazillor, a fost terminata si pusa in functiiune Centura Sud de ocolire a municpiului Pitesti - coridorul IV European, au fost date in folosinta 225 case si 200 locuinte si sau s-au infiintat noi puncte comerciale. In anul 2007 in judetul Teleorman s-au deschis 2 magazine de tip supermarket, s-au construit 15 spatii comerciale si s-au infiintat 47 de noi puncte comerciale. In linii mari, urbanizarea spatiului este determinata de extinderea habitatului extrafamiliar, mutarii activitatilor industriale, artizanale si a serviciilor la periferia oraselor, dezvoltarii infrastructurii de transport etc. In localitatile urbane, aproape toti locuitorii, beneficiaza de alimentare cu apa, sistem de canalizare menajera, centrale proprii sau incalzire cu combustibili solizi, racord la sistemul de electricitate, alimentare cu gaze naturale, transport in comun, etc. Regiunea Sud Muntenia, cu o suprafata de 34 453 km2, are un numar de 3 465,5 mii locuitori, reprezentand aproximativ 15,4% din populatia Romaniei. Populatia judetului Calarasi la 1 ianuarie 2007 era de 315440 locuitori (1,4% din populatia tarii). Din punct de vedere al distributiei pe medii, 39% din populatia judetului traieste in

8

mediul urban si 61% in mediul rural, gradul de urbanizare al populatiei fiind sub media pe tara.In judetul Dambovita s-a constat o usoara diminuare a procentului de urbanizare in anul 2007, comparativ cu perioada 1995-1998, respectiv o reducere a populatiei din mediul urban, care are drept consecinta diminuarea rolului si functiilor oraselor in teritoriu, determinand slabirea potentialului de dezvoltare in intreaga arie de influenta. Scaderea numarului populatiei din mediul urban este o consecinta a declinului economic, in urma caruia o parte din locuitori a parasit orasele, ramanand fara locuri de munca. In municipiul Giurgiu, conform studiului de fundamentare privind situatia demografica in ultimii 10 ani, numarul de locuitori ai a scazut datorita situatiei economice care a generat somaj (inchiderea marilor agenti economici). Astfel, fata de anul 1992 cand populatia municipiului Giurgiu era de 74 000 locuitori, in anul 2007 numarul locuitorilor a scazut la 68 923 locuitori. Judetul Ialomita, cu o suprafata de 4453 km2, are un numar de 290563 locuitori, reprezentand 8,8% din populatia Regiunii Sud - Muntenia. Judetul Prahova are 14 orase, dintre care doua municipii, Ploiesti si Campina, si 89 comune, urbanizarea judetului fiind de 52,4%. In judetul Teleorman sunt 236 asezari umane organizate in 89 de localitati, din care 5 urbane (3 municipii si 2 orase). Ponderea populatiei din mediu urban este de 33.64 %. In Regiunea Sud Muntenia exista 48 asezari urbane, dintre care 16 municipii si 32 orase dupa cum urmeaza:

9

Judet Asezari urbane

Municipii Orase Comune

Arges 7 3 (Pitesti, Campulung, Curtea de Arges)

4 (Stefanesti, Mioveni, Topoloveni, Costesti)

96

Calarasi 5 2 (Calarasi, Oltenita)

3 (Lehliu Gara, Budesti, Fundulea)

49

Dambovita 7 2 (Targoviste, Moreni)

5 (Titu, Pucioasa, Fieni, Gaesti, Racari)

80

Giurgiu 3 1 Giurgiu

2 (Mihailesti, Bolintin Vale)

51

Ialomita 7 3 (Slobozia, Fetesti, Urziceni)

4 (Amara, Tandarei, etc)

58

Prahova 14 2 (Ploiesti, Campina)

12 89

Teleorman 5 3 (Alexandria, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede)

2 (Zimnicea si Videle)

84

Total Regiune

48 16 32 507

Sursa: ADRMuntenia

1.7 Concentrarile urbane Situatia concentrarilor urbane din Regiunea Sud Muntenia este prezentata in tabelul de mai jos: Tabel 4 Judet/Total Regiune

Zona urbana ( ha )

Intravilan ( ha )

% zona urbana din suprafata judetului

Densitatea populatiei in zona urbana loc/km2

Arges 39518 10543 26,6 20,87Calarasi 53475 4341 8,11 202,622Dambovita 28477 6553 7 588,1 Giurgiu 15719 4229,94 4,45 17,51Ialomita 58714,58 5594,28 9,52 202,51Prahova 69953 17220 14,8 593,1Teleorman 36482,3 5075,8 6,3 71,34Total Regiune 302338,88 53557,02 17,71 242.293 Sursa: ADRMuntenia

1.8 Populatia si forta de munca

Structura populatieiLa 1 iulie 2003, populatia Regiunii Sud Muntenia a fost de 3358,4 mii locuitori. Din punct de vedere al numarului de locuitori, aceasta regiune este a doua ca marime, detinand 15,5% din populatia tarii.Structura pe sexe: 1,723,497 (51%) femei si 1,655,909 (49%) barbati .Structura pe varste: 62,6% ( intre 15-59 de ani), 19,1 % (intre 0-14 ani) , 18,3 % peste 60 de ani.  Tabel 5

Suprafata-Km2 -

Populatia-nr.pers.-

Populatia ocupata-mii pers.-

Rata somajului-%-

Total Regiune 34453 3379406 1207.3 8,3

Arges 6826 652625 256.5 6,2

Calarasi 5088 324617 101.4 7.8

Dambovita 4054 541763 200.3 6.1

Giurgiu 3526 297859 90.1 7.5

Ialomita 4453 296572 98.2 11.1

Prahova 4716 829945 292.8 10,0

Teleorman 5790 436025 168.0 10.3

Sursa: ADRMuntenia

10

In numar de 3,465 mil. locuitori (15,5% din populatia tarii) populatia regiunii, cu o densitate de 100,6 locuitori/km 2, se caracterizeaza din punct de vedere al repartizarii pe medii de trai prin faptul ca 41,6% traieste in mediul urban iar 58,4% in mediul rural.In comparatie cu judetele din sud, judetele din nordul regiunii concentreaza un numar mai mare atat de populatie cat si de centre urbane.Evolutia structrii pe varste a regiunii releva aparitia unui proces lent dar constant de imbatrinire demogarfica, fenomen caracteristic tuturor judetelor componente cat si tarii, generat de scaderea natalitatii.

Dinamica populatiei totale la nivel regionalIn perioada 1995-2003 evolutia populatiei a fost puternic influentata de sporul natural negativ, inregistrand o tendinta de scadere a populatiei. In anul 2003 populatia Regiunii Sud Muntenia s-a redus cu 166,6 mii persoane fata de anul 1995 (-4,7%).

Evolutia populatiei totale pe sexe in Regiunea Sud, 1990-2002

Structura populatiei pe medii de rezidenta, in perioada 1995 – 2003, manifesta in general o usoara tendinta de micsorare a ponderii populatiei urbane in total populatie, in favoarea celei din rural. Conform INS, in anul 2003, din totalul populatiei, 40,7% locuia in mediul urban (41,7% in anul 1995) si 59,3% locuia in mediul rural (58,3% in anul 1995).

Trendurile de evolutie a structurii populatiei pe cele doua sexe, in perioada 1990-2002, pentru regiunea Sud Muntenia,indica scaderea ponderii populatiei masculine si cresterea celei feminine, care si la inceputul perioadei era dominanta atat pe total, cat si pe cele doua medii rezidentiale. In 2002, structura de gen este defavorabila in masura mai mare barbatilor, in mediul urban. In toate judetele ce compun regiunea Sud Muntenia au avut loc scaderi ale populatiei. Cea mai importanta scadere a populatiei s-a inregistrat in jud. Teleorman (56,2 mii persoane), urmat de jud. Prahova (44,7 mii persoane). In acelasi timp,cea mai mica reducere a inregistrat-o jud. Ialomita (8,7 mii persoane). Din punct de vedere al structurii populatiei pe judetele regiunii, cea mai mare pondere o detin judetele Prahova (circa 25%) si Arges (circa 19%), iar cea mai mica, Giurgiu (8,6%) si Ialomita (8,7%). Pe sexe, judetele cu cea mai numeroasa populatie masculina sunt Prahova (25%) si Ialomita (22%), iar cele cu cea mai numeroasa populatie feminina sunt Prahova (25%) si Arges (19%). Interesant este faptul ca Ialomita se inscrie pe primul loc, la cea mai putin numeroasa populatie feminina (8,6%).Evolutia populatiei totale pe judetele Regiunii Sud, 1990-2002 .In perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene: reducerea populatiei tinere si a populatiei adulte si cresterea populatiei varstnice.

Evolutia populatiei scolare cuprinse in sistemul de pregatire profesionala

11

In perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud Muntenia s-a aflat pe o curba puternic descendenta , care pare ca a atins limita inferioara in anul 2000, dupa care s-a inscris pe un usor trend de crestere. Efectivele scolare s-au redus cu circa 112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5% fata de anul scolar 1990/1991).

Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au inregistrat in randul populatiei din invatamantul liceal, care s-a redus cu 4,5 %, si in randul populatiei din invatamantul superior, care a crescut cu 6,8 %. Cresteri ale populatiei scolare s-au mai inregistrat si in invatamantul postliceal si de maistri(cu 1,1 %). Cu privire la forta de munca, populatia activa, pe fondul unei tendinte de ,scadere, era la sfarsitul anului 2000 de 1,444 mil. persoane reprezentand 15,0% din populatia activa a Romaniei, populatia ocupata la sfarsitul aceluiasi an inregistrand un numar de 1,294 mil. persoane.Caracteristic fortei de munca ocupate este faptul ca un procent substantial din aceasta (48,5%) lucreaza in agricultura, restul de 51,5% fiind impartita aproape egal intre sectoarele industrie si constructii (26,1%) si servicii comerciale si sociale (25,4%).Dezechilibrele economice din perioada de tranzitie au influentat substantial fenomenul de somaj, astfel ca in regiune la sfarsitul anului 2000 s-au inregistrat 150,7 mii someri reprezentand 15,0% din total tara, din care 44,2% erau femei.Rata somajlui de 10,4% inregistrata la sfarsitul anului 2000 nu difera cu mult de rata existenta la nivel national (10,5%), insa aceasta inregistreaza in judetele Prahova si Ialomita valori ridicate de 13,5% respectiv 13,1%.In randul femeilor rata somajului de 9,7% este mai mica in comparatie cu cea din randul barbatilor care este de 11,0%.Generat in mare parte de restructurarea unor intreprinderi importante,fenomenul de somaj nu a putut fi echilibrat prin locurile de munca nou create, dinamica realativ crescatoate a acestora nefiind suficienta.

1.9 Infrastructura sociala

Structura educationala in Regiunea Sud-Muntenia poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, in cadrul acesteia existand un numar de 1780 gradinite, 1965 scoli primare si gimnaziale, 176 licee, 10 scoli profesionale si de ucenici, 9 scoli postliceale si 4 institutii de invatamant superior.Daca reteaua scolilor primare si gimnaziale acopera intr-un grad suficient nevoile educationale, nu acelasi lucru se poate spune si despre invatamantul liceal a carui structura educationala nu este orientata si acopera partial nevoile pietei muncii.Acoperirea partiala a nevoilor de instruire superioara din cadrul regiunii de catre cele 4 institutii de invatamant superior localizate in judetele din nordul regiunii, a determinat crearea in ultimii ani a unui numar de 7 colegii universitare in judetele din sudul acesteia.Un avantaj major pentru regiune cu privire la formarea superioara il constituie existenta in cadrul acesteia , pe langa institutiile mentionate, a celui mai mare centru universitar din tara-Bucuresti.Reteaua unitatilor sanitare din cadrul regiunii se caracterizeaza printr-o accesibilitate buna in mediul urban in comparatie cu mediul rural.Asistenta sanitara a populatiei regiunii este asigurata de unitati din sectorul public si din cel privat, acesta din urma dezvoltandu-se pe parcursul ultimilor ani.Sectorul public de asistenta sanitara cuprindea la sfarsitul anului 2000 urmatoarele tipuri de unitati de profil:

12

125 dispensare de medicina generala-unitati cu cea mai larga raspandire 11 policlinici 167 spitale cu o capacitate de 19.711 paturi, revenind 5,7 paturi la

1000 locuitori, cu variatii destul de mari de la un judet la altul 3 sanatorii TBC 2 preventorii 47 crese 99 farmacii 14 centre de sanatate 4 centre de diagnostic si tratament

Asistenta medicala era asigurata la sfarsitul anului 2000 de un numar de 4.118 medici (la un medic revenind 841 locuitori) , 555 medici stomatologi (la un medic stomatolog revenind 6.224 locuitori) si 13.649 cadre sanitare medii (la un cadru sanitar revenind 254 locuitori).Caracteristic actului de asistenta sanitara este faptul ca personalul medical cu studii superioare este mult sub nivelul necesar si ca dotarea unitatilor sanitare cu aparatura medicala si cu medicamente este necorespunzatoare.Sectorul privat de asistenta sanitara dezvoltat cu precadere in ultimii ani cuprindea la sfarsitul anului 2000 urmatoarele tipuri de unitati de profil:

23 policlinici 425 cabinete medicale 354 cabinete stomatologice 31 laboratoare medicale 143 laboratoare de tehnica dentara 726 farmacii 25 depozite farmaceutice

Sistemul serviciilor de protectie sociala nu este suficient dezvoltat si acopera o arie relativ restransa a grupurilor care necesita ingrijiri speciale, in schimb in ultimii ani domeniul protectiei copiilor insitutionalizati a inregistrat un trend pozitiv.In prezeent facilitatile culturale existente satisfac in mica masura nevoile populatiei, la nivelul regiunii inregistrandu-se o scadere a interesului public fata de actul de cultura organizat, datorat in mare masura impactului massmedia asupra timpului dedicat de individ formarii si educatiei permanente.Acest lucru a determinat restrangerea activitatilor specifice domeniului si a dus la schimbarea destinatiei unui mare numar de asezaminte culturale.Totodata s-au manifestat in ultimii ani aspecte negative legate de managementul culturii, reflectate in scumpirea actului cultural si in indiferenta unor administratii locale fata de dotarea si intretinerea bunurilor culturale de folosinta publica.Regiunea poseda un fond cultural istoric deosebit si destul de bogat, reprezentat de importante vestigii arheologice, cetati medievale, monumente cultural-istorice si muzee locale si judetene.

1.10 Sectoare economice cu traditie in Regiune Sud Muntenia:• Productia de utilaj petrolier si chimic• Poductia de produse petro-chimice• Productia de automobile Dacia si Aro• Productia agricola vegetala• Productia de carne a tarii• Turism montan

13

1.11 Starea mediului Calitatea aerului in Regiunea Sud Muntenia s-a mentinut constanta, in ultimii ani neexistand variatii foarte mari ale concentratiilor masurate. Prin programul de gestionare a calitatii aerului s-au stabilit masuri de mentinere si chiar de imbunatatire a calitatii aerului. in Fieni: SC CARPATCEMENT HOLDING SA (producator de ciment); SC CARMEUSE HOLDING SRL (producator var); impactul major se resimte de asemenea sub forma pulberilor sedimentabile.

Calitatea aerului in Regiunea Sud Muntenia se inscrie in limitele impuse de legislatia in vigoare, exceptie facand zonele Namaiesti si Selari din judetul Arges, desemnate ca zone critice si prezentate la capitolul “2.9. Zone afectate si zonele cu risc de poluare atmosferica”. Concentratiile medii anuale de dioxid de sulf nu au depasit CMA = 0.06 mg/m3, conform STAS 12574-87, dar au atins si au depasit valoarea limita pentru protectia ecosistemelor de 0.02 mg/m3, conform Ord. 592/2002, in majoritatea punctelor de monitorizare. De asemenea au fost inregistrate depasiri si la urmatorii indicatori: amoniac, aldehida formica, monoxid de carbon, sulfati in suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, hidrogen sulfurat, dioxid de azot, pulberi aspirabile si pulberi sedimentabile. In zonele Targoviste, Doicesti si Fieni este caracteristica poluarea cu pulberi.

Poluarea aerului este determinata de: in Targoviste: SC Mechel SA, SC UPET SA, SC Nemo SA si traficul rutier;

impactul major se resimte sub forma pulberilor in suspensie;

in Doicesti: UE Doicesti, SC Soceram SA, traficul rutier; date fiind caracteristicile emisiilor, impactul major se resimte sub forma pulberilor sedimentabile

Concluziile relevante a acestui domeniu sunt: grad ridicat de poluare atuturor componentelor in judetele din nord poluare accentuata a solului in judetele din sud calitate relativ corespunzatoare a apelor raurilor poluare ridicata a apelor subterane

1.12 Avantaje comparative ale regiunii• Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii• Existenta in cadrul regiunii a aeroportului Bucuresti-Henry Coanda• Existenta unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX precum si existenta segmentului de autostrada A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2 (Bucuresti- Drajna) , retele de drumuri nationale si europene modernizate.• Forta de munca ieftina si calificata.• Existenta terenurilor adecvate agriculturii ecologice

Judetul Ialomita

II Caracteristici generale ale judetului Ialomita

14

2.1Repere istoriceDescoperirile arheologice atesta ca acest teritoriu este locuit continuu inca din paleolitic, uneltele si obiectele gasite la Cosereni, Bordusani ,Saveni si Dridu demonstrand acest lucru. Urme materiale specifice culturii neolitice s-au gasit in 15 localitati ialomitene. Epoca bronzului arata ca purtatorii aceslei culturi, care au trait pe teritoriul actual al judetului lalomita, practicau agricultura, olaritul, prelucrarea pietrei si cromului, aveau legaturi semnificative, inclusiv culturale, cu lumea heladica si miceniana. Mai tarziu, prezenta scitilor este dovedita de descoperirile facute la Hagieni si Ograda. Populatia geto-daca, superioara numeric si cultural, i-a anihilat. Triburile geto-dace din aceasta zona au avut legaturi stranse cu tracii din dreapta Dunarii, cu grecii, dar mai ales cu cetatile de pe malul Marii Negre: Histria, Calatis, Tomis. Cercetarile arheologice efectuate in lalomita au pus in evidenta existenta a 48 de asezari getice, situate pe principalele cursuri de ape curgatoare: lalomita, Bratul Borcea si Prahova, precum si in jurul lacurilor Dridu, Fundata, Amara si Strachina. Cea mai reprezentativa este cetatea fortificata de la Piscu Crasani, intre satele Copuzu si Crasani, comuna Balaciu, pe malul drept al raului lalomita. Istoricul Vasile Parvan afirma ca acesta este HELIS, celebru oras antic. Colonizarea Daciei de catre romani are si aici numeroase urme arheologice. in peste 30 de asezari. Cea mai importanta se afla la Dridu, ajunsa resedinta domneasca temporara in sec. al XVI-lea.

Primele atestari documentare sunt: Carareni si Lumineni (azi in satul Hagieni)-l392, Orasul de Floci-1431, Alexeni-1431, Stelnica, Bordusani,Facaeni, Vladeni, Fratilesti-1467, Fetesti-1528, Slobozia-1514. Orasul de Floci este prima capitala a Ialomitei, el cunoscand o perioada de inflorire intre secolete XVI-XVfI, pe aici facandu-se tranzitul comercial intre Europa si Asia Mica. Cronica lui Radu Popescu consemneaza ca aici s-a nascut, in anul I551, Mihai Viteazul, cel care a unit intr-un singur stat cele trei provincii istorice romanesti, fiul naturai al lui Patrascu Voda si al Teodorei.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, la Brosteni (comuna Ion Roata) si-a avut resedinta Evanghelie Zappa, initiatorul jocurilor panelene moderne, precursorul Olimpiadelor sportive de astazi.

Situat in sud-estul Romaniei. ocupand o insemnata parte din subdiviziunea estica a Campiei Romane, Baraganul, judetul lalomita este una dintre cele mai vechi unitati administrativ teritoriale ale tarii.

2.2 Coordonate geografice15

Coordonate geografice extreme in care judetul Ialomita este incadrat sunt urmatoarele: spre Nord – 44051’latitudine nordica (la nord de satul Malu Rosu, comuna Jilavele); spre Sud  - 44020’ latitudine nordica (la sud de cartierul Buliga, municipiul Fetesti); spre Est – 28006’ longitudine estica (la est de satul Retezatu, comuna Stelnica); spre Vest – 26018’ longitudine estica (la vest de satul Rasimnicea, comuna Brazii).

2.3Vecinii judetului Ialomita sunt : la Nord - judetele Braila si Buzau ; la Nord-Vest – judetul Prahova ; la Vest – judetul Ilfov ; la Sud – judetul Calarasi ; la Est – judetul Constanta

2.4 Suprafata totala a judetului este de 4453 km'. adica ,1.9% din supfafata totala a tari, din care : 3.736 km2 suprafata agricola, 258 km2 suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km2 terenuri cu alta destinatie si aproape 69 km2 terenuri neproductive.. Resedinta judetului este Municipiul Slobozia, care se gaseste in centrul Campiei Baraganului, in lunca raului Ialomita.

La 31 decembrie 2002, organizarea administrativa a teritoriului acestui judet era urmatoarea: 3 municipii(Slobozia,Fetesti,Urziceni) si 4 orase (Amara, Tandarei, Cazanesti, Fierbinti-Targ), 49 comune sr 130 sate.Acest teritoriu se afla la interferenta unor vechi rute comeciale care-i dau si acum caracterul de zona de tfanzit intre Orient (prin Constanta) si Occldent.

2.5 Relieful judetului Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei Romane ocupand circa 2/3 din Campia Baraganului, fiind dominat de campuri tabulare intinse si lunci. Circa 65% din suprafata judetului apartine Campiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii, 9% Campiei Vlasiei si 11% luncii Ialomitei si campiei de divagare Arges – Buzau.

Din punct de vedere geologic, zona Ialomitei este un bazin de sedimentare maritima lacustra.

Altitudinal, relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre est. Zona cea mai inalta – 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul Platonesti, ei alaturandu-i-se Piscul Crasani – 81 m si Campul Grindu – 71 m. Altitudinea minima este de 8 m, in nordul incintei indiguite a Bratului Borcea.

16

2.6 Clima judetului Ialomita este temperat-continentala cu nuante excesive in partea de nord si vest ,caracterizandu-se prin veri foarte calde si ierni foarte reci, printr-o amplitudine termica anuala, diurna relativ mare si prin precipitatii in cantitati reduse; in ultlmil 3 ani fenomenul specific zonei fiind seceta prelungita cu efecte negative asupra ciclului vegetativ al plantelor. Durata medie anuala de stralucire a Soarelui este cuprinsa intre 2.100 si 2300 ore, numarul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile. O alta caracteristica a climei judetului lalomita o constituie regimul vanturilor. directiile lor predominante fiind din nord-est si nord.Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse intre 10,5-11ºC .Dintre fenomenele climatice specifice perioadei calde a anului se remarca evapotranspiratia –700 mm/an (rezultand un deficit de umiditate de 200-300 mm/an) si roua (75-100 zile anual). Temperatura medie anuala a aerului creste de la Nord-Vest (10,40 C la Armasesti), catre Sud-Est (11,10 C la Fetesti). Minima absoluta a ajuns pana la – 32,50C la Armasesti (25 ian.1942), iar maxima absoluta pana la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determina o amplitudine termica maxima de 76,50C. Precipitatiile atmosferice, variaza intre 400 si 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate in Lunca Dunarii, iar cele mai mari fiind in restul judetului. Vanturile au ca directii dominante nord-est, nord, sud-vest si sud, dominante fiind crivatul, austrul, baltaretul si suhoveiul.

Umezeala relativa a cerului variaza intre 74 si 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarca inghetul, bruma si viscolul, in perioada rece, seceta, roua si grindina, in perioadele calde ale anului.

2.7 Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde :• ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.),

Prahova (30 km.), Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Scheauca

(1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti, Hagiesti, si altele.

• lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Barbatescu ;• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).Reteaua hidrologica este formata din ape freatice potabile, aflate la adancimi de 2 – 7 m in

lunci si 5 – 30 m in cea mai mare parte a judetului.Au fost identificate resurse de apa termala in zonele Amara si Giurgeni, cu o temperatura

de 400C. Fluviul Dunarea si raul Ialomita sunt principalele colectoare hidrografice ale judetului.

Dunarea, ce delimiteaza la est judetul, curge pe doua brate: Borcea, pe stanga (pe langa Fetesti, Bordusani, Facaeni, Vladeni) si Dunarea pe dreapta, acestea reunindu-se intr-un singur curs la 3 km de Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei, initial cu stuf, lacuri si paduri, azi utilizata agricol, dupa amenajarile din anii ’50-’60 si doar pe margini forestier. La Giurgeni, Dunarea are un debit mediu multianual de 6.040 m.c. / s din care 61% se scurge pe Borcea si 39% pe Dunare.

Raul Ialomita intra in judet in amonte de Grecii de Jos (comuna Fierbinti-Tirg). El izvoraste din Muntii Bucegi si are 417 km lungime si 10.350 km2 suprafata bazinului hidrografic. Pe

17

teritoriul judetului curge pe ultimii 212 km, cu o panta medie a profilului longitudinal de 0,025%. La intrarea in judet debitul este de 14,5 mc/s apoi primeste raul Prahova, langa satul Patru Frati (comuna Adancata) ce are debit de 27,3 mc/s , iar la Urziceni pe Sarata (0,2 mc/s).

Caile navigabile: Teritoriul judetului Ialomita este strabatut de o retea hidrografica bogata, reprezentata in principal de fluviul Dunarea cu bratul Borcea si Dunarea Veche si de raurile Ialomita si Prahova. Reteaua lacurilor cuprinde lacurile de lunca Piersica si Bentu, lacurile de albie (Amara) si limanurile fluviatile: Ezer, Strachina, Fundata, Saratuica, Maia, Ratca, Malu Rosu.

2.8 Resurse naturaleSolurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) si brun –

roscat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) si solurile saraturate – solonceacuri si soloneturi (800 ha.). si altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogatiile judetului Ialomita.

Resursele subsolului judetului Ialomita sunt reprezentate de : • petrol si gaze naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;• loessul cu o textura foarte fina – Urziceni, Tandarei, Slobozia, Manasia ;• nisipul, in zona Hagieni si albia raurilor ;• namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata.• izvoare sulfuroase(peste 100 m) la Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii.• izvoare termale de adancime(peste 3.000 m) – Giurgeni, Amara.Vegetatia judetului Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa, intalnindu-se

urmatoarele tipuri :• de stepa primara la Cocora, Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare

furajera;• de silvostepa, in sud-vestul judetului, cu paduri mari la Groasa, Odaia Calugarului,

Sinesti, Deleanca, Morareanca, unde se inregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer, garnita, salcam ;

• de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti in padurile de la Redea (com. Ion Roata), Cornatele (com. Cosambesti), Beslesti – Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care cuprind frasinul, parul si marul paduret, ulmul, jugastrul, paducelul, porumbarul, lemnul cainesc, macesul, cornul, sangerul.

• de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar in Lunca Ialomitei (Barcanesti, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrasesti) si in Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ;

• lacustra – orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba broastei, sageata apei, cucuta de apa, piciorul cocorului ;

• alte tipuri : urzica, troscot, palamida, mohor, musetel, coada soricelului, papadie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

 Fauna existenta in judetul Ialomita se poate clasifica astfel :• animale de stepa si de padure : popandaul, harciog, orbete, soarecele de camp, dihor de

stepa, iepure de camp, prepelita, potarniche, soarecele de camp, nevastuica, capriorul, mistretul, vulpea, soarecele de padure, viezurele, iar dintre reptile mentionam: sarpele rau, soparla de stepa, soparla de camp.

S-au mai semnalat : bizamul, cainele enot, vrabia spaniola. Pana in 1940 (in vestul judetului) si 1967 (in estul sau) a existat dropia, azi disparuta. Si spurcaciul a disparut dupa 1945.

18

• pasari, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbraveanca, ciocarlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, gugustiucul, fazanul colorizat, prepelita, potarnichea, vrabia, sitarul, lisita, rata salbatica, soimul dunarean, etc.

• ihtiofauna este alcatuita din : bibanul, platica, crap, caracuda, babusca, stiuca, somn, nisetru, morun, etc.

O parte importanta din fauna judetului Ialomita este de valoare si interes cinegetic, constituind o resursa pentru dezvoltare locala durabila.

2.9 PopulatiaLa recensamintele organizate in ultimele decenii, populatia judetului a inregistrat

urmatoarele cifre: - 19 decembrie 1912                           172.869 locuitori-  6 aprilie 1941                                  239.862 locuitori-  5 ianuarie 1977                                295.965 locuitori-  7 ianuarie 1992                                306.145 locuitori-     martie 2002                                  296.486 locuitori

Tabel 62. POPULATIA PE LOCALITATI, MEDII SI SEXE 1 IANUARIE 2007       JUDET / MEDIULOCALITATE

TOTALMASCUL

INFEMININ

       MEDIU URBAN 133137 64708 68429       MUNICIPIUL SLOBOZIA 52457 25174 27283MUNICIPIUL FETESTI 34469 16948 17521MUNICIPIUL URZICENI 17555 8511 9044ORAS AMARA 7866 3913 3953ORAS CAZANESTI 3492 1707 1785ORAS FIERBINTI-TARG 4749 2308 2441ORAS TANDAREI 12549 6147 6402       MEDIU RURAL 157501 77976 79525

Sursa:INSSE IalomitaTabel7

Structura populatiei de la ultimul recensamant se poate clasifica astfel: Dupa mediul in care traiesc :

19

- in mediul urban traiesc 133137locuitori, reprezentand 45.80% ;- in mediul rural traiesc 157.501 locuitori, reprezentand 54.20%. Dupa sex :- barbati                      143.459 = 49,36%- femei                         147.179 = 50,64%Dupa nationalitate :- romani                                  282.690 locuitori         - 95,34%- rromi                                    12.178 locuitori           -   4,1%- aromani                                       658 locuitori           -   0,22%- lipoveni                                       613 locuitori           -   0,2%- alte 25 de nationalitati (maghiari, germani, turci, macedoromani, greci,           italieni,

ucrainieni,  macedoneni slavi, tatari    , rusi, evrei, sarbi, armeni, sasi, bulgari, polonezi, ceangai, secui, etc.) 347 locuitori – 0,11%

Dupa religie, populatia judetului la ultimul recensamant se grupa astfel:- ortodoxa                               - 291.981 locuitori       - 98,48%- penticostali                            -     1.507 locuitori       -   0,5%- adventisti de ziua a saptea     -     1.280 locuitori       -   0,43%- crestini de rit vechi                -       539 locuitori        -   0,18%-alte religii (romana-catolica, baptista, evanghelica, musulmana, reformata, greco-catolica,

etc.) -     1179 locuitori  -  0,4 %   Densitatea populatiei era in martie 2002 de 67 locuitori/km2. Populatia este grupata in

municipiul Slobozia (52.677 locuitori ), Fetesti (33.197 locuitori )si Urziceni ( 17.089 locuitori ), orasul Tandarei (12.515 locuitori ), iar restul locuiesc in mediul rural ( 181.008 locuitori ).

Structura populatiei pe grupe de varste la ultimul recensamant arata ca 22,27% au intre 0-14 ani, 23,1% au intre 15-29 ani, 37,2% au intre 30-59 ani, 17,3% au peste 60 de ani.

2.10 Programe de care a beneficiat Judetul IalomitaIn cadrul programului de integrare europeana, judetul Ialomita a beneficiat de finantare pentru mai multe proiecte printre care: Alimentare centralizata cu apa si modernizare alimentare cu apa prin programul Sapard(in

localitatile Balaciu,Cocora,Garbovi,M. Kogalniceanu,Munteni Buzau, Perieti,Stelnica,Traian,Valea Macrisului,Vladeni acestea fiind investitii finalizate,dar exista si proiecte in derulare si proiecte care urmeaza sa fie incepute)

Reabilitarea infrastructurii in zona industriala Tandarei finantat prin programul PHARE 2000

20

Proiectul si-a propus: 

• sã realizeze constructia unei conducte de inaltã presiune de gaz natural pe o distantã de 28.1 km, conectatã la conducta de transport Jugureanu - Slobozia.• statie de reglare-mãsurare a gazului, ce va fi construitã in zona industrialã Tãndãrei.• retele de distributie gaz metan.

Modernizarea infrastructurii in zona Lacului Amara finantat prin programul PHARE 2000Obiective:• modernizarea si extinderea retelei de apa si canalizare;• modernizarea statiilor de pompare a apei potabile si a apei reziduale;• construirea unei noi statii de pompare a apei reziduale;• infiintarea unei canalizari pluviale;• infiintarea retelei de distributie a gazului metan;• reabilitarea de sosele, alei si drum pietonal;• reamenajarea parcului Statiunii Amara;• conservarea potentialului terapeutic al lacului Amara• accelerarea dezvoltarii economiei locale prin asigurarea accesului agentilor economici la servicii moderne de apa, canal si gaz metan;• atragerea fortei de munca disponibila in zona prin dezvoltarea mediului local de afaceri si in serviciile nou create;• stimularea dezvoltarii urbane a localitatii Amara, prin servicii publice de calitate si la standarde europene;• asigurarea confortului urban al locuitorilor din Amara prin acces la utilitatile publice modernizate sau nou construitProiectului a insemnat realizarea urmatoarelor lucrari: 

• 24,9 km conducta de canalizare;• 41,7 km de conducta de apa;• statie de pompare a apei potabile, complet modernizata;• statie de pompare a apei reziduale noua si una reabilitata;• 265 vane si hidranti noi;• 498 camine;• 0,2 km conducta de transport gaz metan;• 14,7 km de retea de distributie gaz natural;• o statie de reglare si masurare a gazului metan;• 8 km de alei;• 8 km de sosea carosabila;• 450 metri de drum pietonal.

2.11 Probleme grave de restructurare industrialaJudetul Ialomita este unul dintre cele mai slab dezvoltate din punct de vedere industrial,

acest fapt s-a datorat datorita inchiderii mai multor fabrici dupa anul 1990. In ultima vreme judetul a avut de suferit in momentul in care s-a inchis Filatura de bumbac din Slobozia cand au fost disponibilizate foarte multe persoane, o alta societate foarte importanta datorita careia judetul a avut de suferit mai este si Amonil SA Slobozia, care a avut parte de restructurari datorita fondurilor tot mai mici.

21

III Structura economica in profil sectorial a judetului:

Economia judetului Ialomita reflecta caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul productiei agricole dezvoltandu-se, in special, industria alimentara.

Potentialul economic Exporturile realizate in perioada 01.01 – 31.12. 2004 au fost de 69205 mii dolari,

cu 59,7% mai mari decat cele inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut. Aceasta situatie favorabila se datoreaza in principal cresterii exporturilor de: produse chimice (de 112,9 ori), produse ale industriei usoare (+32,5%), masini, aparate, echipamente electronice (+62,7%).

Principalii agenti economici care au realizat o productie constanta pentru export au fost: Amonil S.A., Camping S.A. Urziceni, Sorste S.A., Prod Pan Conf. S.R.L. Urziceni, Tricotaje S.A. Fetesti, Orhideea Com. S.R.L. Fetesti, Viomar Tex S.R.L. Fetesti, Colosseum S.R.L. Slobozia, S.C. Ferite S.A. Urziceni.

Importurile realizate in anul 2004 au insumat 91918 mii dolari, cu 33,4% mai mult decat in anul 2003.

Cresterea importurilor s-a datorat in principal importurilor de produse ale industriei alimentare (+30,2%) si ale industriei usoare (+22,3%). S-au inregistrat scaderi ale importurilor la urmatoarele grupe: produse chimice (-40,7%), produse din lemn, exclusiv mobila (-3,4%), masini, aparate, echipamente electronice (-0,7%).

Soldul balantei comerciale ( exporturi – importuri ) a judetului Ialomita a inregistrat in anul 2002 un deficit de 22713 mii $, mai mic decat in perioada corespunzatoare a anului trecut cu 11,1%. Pe grupe de produse, soldul balantei comerciale a fost pozitiv la produse ale industriei chimice (+22589 mii $), produse ale industriei usoare ( + 9766 mii $ ) si produse din lemn, exclusiv mobila ( + 614 mii $ ), si negativ la: produse alimentare (- 35898 mii $), masini, aparate, echipamente electronice (- 4717 mii $), alte produse (- 15067 mii $).

Mediul de afaceri este reprezentat la 1 iunie 2005 de un numar de aproape 9976 agenti economici inmatriculati, din care cei mai multi sunt constituiti in societati comerciale cu raspundere limitata (5505), asociatii familiale (1885) si activitati cu caracter independent (1851). Repartitia teritoriala a agentilor economici este: 32% in Slobozia, 14% la Fetesti, 11% la Urziceni, 4% la Tandarei, 2% la Amara, 1,5% la Cazanesti, 1,2% la Fierbinti si 34,3% in mediul rural. Dupa domeniul principal de activitate 9,0% agenti economici desfasoara activitati in industrie, 8,8% in agricultura, 3,6% in constructii, 67,7% in comert, 18,9% in servicii.3.1 Industria

Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri: producerea ingrasamintelor chimice, a zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a conservelor de legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, piine si produse de panificatie, in industria confectiilor, tricotajelor si materialelor de constructii, producerea de aparate electronice, mobila si prelucrarea lemnului, producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice, lacuri si vopseluri, productie tipografica, etc.

In judet exista 165 de agenti economici care au fie capital integral, fie majoritar privat, dintre acestia sunt 13 regii autonome si 152 de societati pe actiuni.

Astfel pe categorii ale industriei cei mai importanti agenti economici sunt: Chimica: SC Amonil SA, care produce ingrasaminte chimice pe baza de azot Prelucrarea cauciucului si maselor plastice: Pet Star Holding

22

Alimentara: Expur SA Slobozia, Ultex Tandarei care produc uleiuri comestibile si grasimi; Cristal Urziceni, Beta Tandarei, produc zahar; in industria conservelor de legume si fructe este Horticons Fetesti, Tritipan SRL, Morarit si Panificatie in ceea ce priveste panificatia.

Lemnului :Net-I-Com, VipProd, Fidias, Mobila, Staer, Predecor,Orizont. Confectii: Sorina, Camping Urziceni, Carreras, Lamar. Constructii: Constrif SA, Stractural, Omega Invest, Drumuri si Poduri, Concivic. Tehnologia informatiei: Softex, Gamatel

Unitatile locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii, pe activitati si clase de marime in anul 2006    Tabel 8                                                                                                                                        numar unitati

Ialomita Total

din care: pe clase de marime, dupa numarul de salariati

0-9 10-49 50-249250 si peste

Total judet 3692 3200 397 85 10

Industrie extractiva 1 1 1 - -

Industrie prelucratoare 401 269 88 37 7

Energie electrica si termica, gaze si apa 4 - - 4 -

Constructii 186 140 37 9 -Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilorpersonale si casnice

 1806

 1629

 162

 13

 2

Hoteluri si restaurante 188 177 8 3 -

Transport, depozitare si comunicatii 297 275 18 4 -Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

 286 270  10 6 -

Invatamant 1) 12 12 - - -

Sanatate si asistenta sociala 1) 30 28 2 - -

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

65 61 3 1 -

Sursa:INSSE Ialomita1) Include numai unitatile locale cu activitate de invatamant sau sanatate si asistenta sociala , organizate in societati comerciale

 3.2 Agricultura Situat in Campia Romana, cu cea mai mare suprafata cuprinsa in arealul Baraganului de sud-est - restul fiind suprafata riverana raului Ialomita si Bratului Borcea al Dunarii Inferioare - judetul Ialomita are o suprafata totala de 445.641 ha., 374.526 ha. fiind suprafata agricola pretabila pentru cultura plantelor (349.338 ha. arabil) pasunilor si fanetelor (18.354 ha.) precum si viilor sau livezilor (6.834 ha.). Din suprafata arabila de 349.338 ha., 85% cuprinde

23

terenuri de tip cernoziom, cu mare potential de productie care permite obtinerea unor productii superioare cantitativ si calitativ, in conditiile gestionarii cu raspundere si profesionalism a tuturor elementelor din tehnologia fiecarei culturi.

Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care detine, ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adica 95% din suprafata agricola a judetului.

Judetul Ialomita produce anual, in medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc.

Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru cresterea animalelor, efectivele insumand aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine si caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane pasari si altele.

3.3 Destinatia si modul de folosinta al terenurilorSuprafata totala a judetului Ialomita este de 445.289 ha. din care :a.       suprafata agricola – 373.690 ha (83,92%) ;b.       25.855 ha paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera (5,8% );c.       19.360 ha terenuri sub ape (4,27% ) ;d.      19.532 ha terenuri cu alta destinatie : drumuri si constructii (4,4%);e.       6.852 ha terenuri neproductive (1,6%).  Modul de folosinta a suprafetei agricole este urmatorul :

348.767 ha teren arabil (93,33% din totalul suprafetei agricole) ; 18.230 ha pasuni + fanete (4,87%) ; 386 ha livezi (0,1%) ; 6.307 ha vii si pepiniere viticole (1,68%).

 In judetul Ialomita 204.293 ha. sunt amenajate pentru irigat (54,67% din suprafata arabila),

iar 182.527 ha. pentru desecare (41% din suprafata totala).  

Repartizarea suprafetelor dupa destinatie (h a )

Suprafata cultivata in profil de exploatare, cu principalele culturi in perioada 2000 – 2006

24

 Tabel 9                 hectare

IalomitaSuprafata cultivata - total

Cereale pentru boabe

Grau si secara

Orz si orzoaica

PorumbPlante uleioase

Floarea soarelui

Sfecla de zahar

Cartofi Legume

2000 335194 222109 100668 12680 105958 78741 59599 - 822 54372001 344355 248434 129724 24946 89601 64112 45354 118 759 55952002 345584 231316 111948 30333 85343 79957 61959 258 790 49772003 332282 177707 52614 10277 110907 117570 96743 1270 867 61002004 355286 214112 75810 21146 123033 104524 72198 12 260 106302005 344059 202229 104667 20766 74474 107968 77660 - 630 92432006 317213 168789 83454 9003 72941 114540 78668 - 521 3396Sursa:INSSE Ialomita

Productia agricola de bunuri si servicii agricole in perioada 2001 – 2005

mii lei (RON) preturi curente Tabel 10

Ialomita Total Vegetala AnimalaServicii agricole

2001 587275 376735 252580 190482002 608348 328162 254821 253632003 806364 530090 251617 236932004 1402443 1071335 308395 227122005 10035893 651968 345461 61642006 1042704 694168 339176 8749Sursa:INSSE Ialomita

Zootehnie. Se constata o crestere semnificativa la anumite specii, situatie explicabila prin masurile deosebite de sprijin (prime, alocatii, subventii) acordate de la buget, incepand de la achizitionarea animalelor de rasa si terminand cu valorificarea pe piata a laptelui si carnii.

Rezultatele din sectorul de crestere a animalelor releva faptul ca productia de carne a scazut la speciile bovine si porcine, chiar daca efectivele au crescut. Acest lucru se explica prin faptul ca sporurile in greutate sunt foarte mici datorita furajarii unilaterale si cu consum mare / kg. Aceasta situatie are ca principala cauza lipsa unor ratii echilibrate nutritiv (ca urmare a secetei inregistrate ce a determinat nerealizarea necesarului de furaje concentrate ) ratiile la rumegatoare limitandu-se cel mai adesea in furaje verzi si fibroase.

Numarul animalelor la sfarsitul anului

 Tabel 11             capete

Ialomita

Bovine Porcine Ovine

CaprineTotal

din care: vaci,bivolite sijuninci

Totaldin care:scroafe deprasila

Totaldin care:oi si mioare

2000 46042 31340 110905 6604 134066 103328 7396

25

2001 42212 29648 93865 6669 117085 96461 74592002 42426 28603 128362 8520 108678 90389 103152003 40685 27192 106849 7920 105957 87141 107502004 42774 25208 153741 11731 108215 86865 86642005 42580 28687 151274 9872 109369 90100 96812006 43350 26526 119326 9303 110931 97629 19482Sursa:INSSE Ialomita

3.4 Sectorul ServiciiServiciile prestate in judetul Ialomita au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii si

au atras forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se refera la : hoteluri si restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri mobile si imobile, asistenta medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru intreprinderi, activitati recreative, etc.

Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Ialomita de societati comerciale si companii /societati nationale care presteaza servicii de interes general. Intre aceste unitati de prestari servicii se numara 187 de unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. In judet mai exista unitati de prestari servicii in ceea ce priveste: hoteluri si restaurante, transporturi, administrarea imobilelor in schimbul unei sume, servicii recreative, culturale si sportive, sanatate, coafura, infrumusetare, spalatorii si curatatorii, intretinerea si reparatia autovehiculelor, reparatii articole gospodaresti, etc

In zona pot fi oferite urmatoarele servicii: organizare evenimente amenajari interioare menaj, intretinere traduceri financiare si contabilitate foto si filmari video meditatii detectivi particulari amenajari exterioare notariat avocatura management asistenta juridica studii, sondaje de piata recuperari datorii concept si design

marketing prin internet proiecte pentru turism reclama in presa scrisa reclama TV servicii de brokeraj si intermediere transport si depozitare servicii IT si Internet decorare divertisment sanatate servicii funerare agenti de comert exterior servicii de urgenta si supraveghere servicii de tiparire si ambalare dezinsectie/dezinfectie/deratizare

Turismul in judetul Ialomita are urmatoarele componente: turism balnear, agroturism, turism cultural si turism pentru vanatoare si pescuit.

Baza turistica a judetului Ialomita insumeaza o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din care aproape 3.000 de locuri in hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet si Miorita din Fetesti, Turist din Tandarei ), peste 600 locuri in vile si la motelurile Sinesti,

26

Malu si Perla din Amara, 2.430 locuri in unitatile de tratament balnear din Amara si 300 locuri in vilele Taberei scolare din Amara.

Valorificarea turistica a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate indeosebi de reteaua hidrografica, cu salba de lacuri si limane fluviatile, dar si la pozitia de „tranzit” a judetului Ialomita spre litoralul romanesc al Marii Negre.

Cel mai important obiectiv turistic al judetului este statiunea balneoclimaterica AMARA, situata la 7 km de Slobozia si 126 km de Bucuresti, vestita prin namolul sapropelic si apele minerale sulfaterte, clorurale si bromurate folosite in tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, in afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor si in boli ginecologice. Fiind pozitionata pe drumul european spre litoralul romanesc al Marii Negre, zona

ialomiteana isi valorifica potentialul turistic existent incepand cu peisajul geografic, lacurile si limanele fluviatile, dar avand ca principal obiectiv turistic statiunea balneara Amara. 

STATIUNEA BALNEARA AMARA  .Situata la 7 km. de Slobozia si 126 km. de Bucuresti, statiunea balneara Amara este recunoscuta inca din 1900 datorita namolului extras din lacul cu acelasi nume, avand valori terapeutice asemanatoare celui de la Techirghiol. Capacitatea de cazare de care beneficiaza statiunea este de aproximativ 2000 de locuri in hoteluri, moteluri, casute si vile, iar in sezonul estival cazarea se extinde, cuprinzand si locurile din campinguri. Efectele terapeutice ale namolului si ale apelor minerale sulfatate, clorurate si bromurate sunt indicate in tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, precum si in tratarea afectiunilor post-traumatice ale aparatului locomotor si afectiunilor ginecologice. 

SLOBOZIA  Municipiu resedinta de judet, Slobozia este situata in Campia Baraganului, aproximativ la jumatatea distantei dintre Bucuresti si litoral. Localitatea este mentionata pentru prima oara in 1594, iar carturarul Paul de Alep, care a trecut prin Slobozia in 1658 o aminteste in scrierile sale. Numele localitatii este legat de Matei Basarab care a inaltat manastirea Sfintii Voievozi in 1634. In 1993 se infiinteaza Episcopia Sloboziei si Calarasilor cu sediul la Slobozia. Alte obiective de interes turistic sunt Muzeul Agriculturii si Muzeul Judetean. 

URZICENI 

Cel de-al doilea municipiu al judetului, Urziceni se afla la circa 60 km. de Bucuresti, si dateaza din vremea lui Mihai Viteazul. Prima scoala de aici a functionat in anul 1780, fiind mentionata in cronicile domnesti ale vremii. In apropierea orasului se poate vizita barajul si lacul de acumulare de la Dridu si manastirea-monument Pitesteanu. 

FETESTI  La sfarsitul secolului al XV-lea Fetestiul se remarca drept localitate de sine statatoare, iar in 1934 trece in randul oraselor. Important nod de cale ferata pe magistrala Bucuresti-Constanta, orasul se face remarcat prin complexul de poduri dunarene cu cale ferata dubla, construite de arhitectul Anghel Saligny intre anii 1890-1895. 

TANDAREI Desi dateaza din epoca neoliticului, localitatea este mentionata in vechile cronici ale secolului al XV-lea, fiind declarata oras in 1968. Fiind asezat pe malul Lacului Strachina, ofera posibilitati de practicare a pescuitului sportiv. Alte puncte de interes pentru vizitatorii

27

aflati in zona sunt vestita dava getica de la Piscul Crasanilor, biserica din lemn de la Poiana si casa memoriala Ionel Perlea de la Ograda.

InvatamantReteaua de invatamant din judetul Ialomita cuprinde 123 unitati prescolare, 115 scoli

primare si gimnaziale, 17 licee, o scoala postliceala sanitara, 4 universitati si 4 cluburi ale elevilor din centrele urbane.

Invatamantul superior este prezent in judet prin filialele unor universitati de renume: Academia de Studii Economice Bucuresti la Amara cu Facultatea de Comert, Turism si Finante Banci, in sistem de invatamant deschis la distanta, Facultatea de Drept si Stiinte Economice din cadrul Universitatii Gheorghe Cristea Bucuresti, Facultatea Spiru Haret, Facultatea Biotera si Colegiul de Institutori din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta, care functioneaza in municipiul Slobozia.

In domeniul sportului exista un club sportiv la Slobozia si peste 180 asociatii sportive pe intreg judetul. Sporturile practicate sunt: atletism, handbal, tenis de masa si camp, scrima, box, turism, fotbal, lupte libere si greco-romane.Populatia scolara pe niveluri de educatie(inclusiv invatamintul particular)

Tabel 12                   numar

Ialomita Total PrescolarTotal

Primar Gimnazial Invata-

 

   

 

(cl.I-IV)(cl.V-VIII) mantul Profesio- Postliceal

    special nal si de si de    (cl.I-VIII) ucenici maistri

2000/200153639 7795 34214 15015 18774 425 7485 2757 946 4422001/200253246 7835 32936 14382 18221 333 7960 3019 786 7102002/200351166 6542 31216 14267 16704 245 8717 3160 673 8582003/200451963 6859 30247 14930 15132 185 9542 3985 538 8122004/200551042 6823 28438 14424 13882 132 9948 4765 449 6192005/200650623 7587 27432 14034 13275 123 10108 4728 422 3462006/200748987 8099 26756 13607 13062 87 9739 3887 356 1802007/200848195 8497 26068 12792 13276 - 3871 3275 418 66

SanatateActivitatea de ocrotire a sanatatii populatiei din judetul Ialomita se desfasoara in 4 spitale

cu 900 de paturi din care un spital judetean, la Slobozia, 2 spitale municipale, la Fetesti si Urziceni, si unul orasenesc, la Tandarei, precum si Serviciul judetean de Ambulanta, Centrul de Transfuzii Ialomita.

In reteaua sanitara a judetului functioneaza un numar important de unitati private: 130 cabinete medicale individuale de familie, 40 cabinete stomatologice, 4 laboratoare medicale, 3 laboratoare de tehnica dentara, 36 farmacii, 27 puncte farmaceutice si 2 depozite farmaceutice, 4 centre de optica medicala.

La nivelul judetului in reteaua publica si privata isi desfasoara activitatea 334 medici, 1180 cadre medii sanitare, iar numarul de salariati in sectorul sanitar numara peste 2.200.

28

Asistenta SocialaMinisterul Sanatatii pe raza judetului Ialomita are 5 spitale cu o capacitate de l300 de paturi,

din care un spital judetean la Slobozia, 2 spitale municipale la Fetesti si Urziceni; unul orasenesc la Tandarei si unul comunal la Fierbinti, l4 dispensare urbane, 49 rurale , 7 policlinici, 3l farmacii (din care 25 in sistem privat), 12 puncte farmaceutice.

In materie de asistenta sociala, la nivelul judetului Ialomita sunt organizate: Directia Judeteana de Asistenta Sociala Ialomita ; Centrul de asistenta medico-sociala Fierbinti-Tirg, judetul Ialomita ;  Caminul pentru persoane varstnice ing. Vadim Rusu Balaciu, judetul Ialomita. Pentru protectia drepturilor copilului este organizata si functioneaza cu bune

rezultate Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Ialomita, cu : 8 centre de plasament (5 in Slobozia si cate unul in Urziceni, Movila si Fierbinti-

Tirg) ; 2 centre de zi in Slobozia in care sunt gazduiti pe timp de zi copii care provin din

familii cu grad crescut de abandon ; 1 centru de primire a copilului care functioneaza in regim de urgenta pentru situatii

deosebite ; 1 centru maternal care ofera gazduire mamei si copilului pe o perioada determinata ; 118 asistenti maternali profesionisti.

Gospodarie comunala si locativaIn judetul Ialomita exista 36 de localitati cu retea de apa potabile , din totalul de 53. Intre localitatile care

beneficiaza de apa potabila se numara 4 orase si 32 de comune, aceasta retea insumand 542 km.Din totalul localitatilor di n judet doar 2 beneficiaza de retea de gaze naturale, si aceste asunt Slobozia si Urziceni, iar de retea de canalizare beneficiaza 4 orase, insumand l4o km.

Mass media Mass media In judetul ialomita mass media este reprezentata de un studio de televiziune apartinand postului de televiziune ANTENA 1, de posturile de radio private – Radio Campus, care emite la Slobozia si la Urziceni pe lungimea de 87,7MHz , de Radio Sud - Est care emite la Slobozia, pe lungimea de 88..9MHz, de Radio Orion, care emite la Fetesti pe lungimea de 99.1MHz., de 9 publicatii : Tribuna Ialomitei, Impact, Independent, Semnal, Concret, Ialomita, Gazeta de Sud - Est, Stirea si Jurnajul de Ialomita.

3.5 Resurse umane si piata fortei de munca Numarul salariatilor din judetul Ialomita a reprezentat 38,6% din populatia ocupata (102.100). Pe activitati ale economiei nationale, numarul cel mai mare de salariati s-a inregistrat in industria prelucratoare (25,9%) urmata de: comert , repararea si intretinerea autovehiculelor si bunurilor personale si casnice (16,2%), agricultura, silvicultura, exploatarea forestiera si economia vanatului (12,6%), invatamant (9,9%), sanatate (7,1%), transport si depozitare (6,1%), administratie publica (3,8%), posta si telecomunicatii (2,3%), activitati financiar bancare si de asigurari (1,5%).

Numarul mediu al salariatilor, pe activitati ale economiei nationale

29

 Tabel 13               persoane

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Total economie 44630 41433 42412 43276  46427

Agricultura,vanatoare si silvicultura 6984 5439 5522 5087  5091

Pescuit si piscicultura 134 81 94 81  30

Industrie 12257 12064 12088 11683  12435

din care:          

Industrie extractiva 248 272 140 221  309

Industrie prelucratoare 10907 10815 10952 10564  11229Energie electrica si termica,gaze si apa 1102 977 996 898  897

Constructii 3255 1989 2636 3019  3472

Comert 6467 7033 6861 7391  8073

Hoteluri si restaurante 273 436 518 635  869

Transport,depozitare si comunicatii 3350 2527 2185 2721  2794

Intermedieri financiare 613 568 632 612  641

Tranzactii imobiliare si alte servicii 863 939 1302 1496  1862

Administratie publica si aparare 2268 2134 2248 2330  2727

Invatamant 3722 3795 3740 3763  3755

Sanatate si asistenta sociala 3330 3488 3417 3306  3430Celelalte activitati ale economiei nationale

1114 920 1169 1152  1248

Sursa:INSSE Ialomita

Somerii inregistrati si rata somajului :

Tabel 14

Ialomita

Someri inregistrati la Agentiile pt. ocuparea fortei de munca nr.persoane

din care: femei nr.persoane

Rata somajului total %

Rata somajului femei %

2000 15421 6168 13,1 11

30

2001 16021 5899 13,6 10,52002 13624 5458 12 10,12003 12228 3619 11,1 10,62004 11198 4752 10,4 8,92005 13262 5537 12,3 10,32006 9495 3644 8,9 7,02007 7135 3217 6,9 6,2Sursa:INSSE Ialomita

Cheltuielile cu protectia sociala a somerilorTabel 15lei (RON)

Ialomita TotalAjutor de somaj

Ajutor de integrare profesio-nala

Alocatie de sprijin

Plata absolve-ntilor 1)

Calificarea recalificarea somerilor

Plati compensa-torii

Alte cheltuieli

2000 10088600 3425500 493500 2143500 62700 7500 3526900 4290002001 10494600 4468500 600700 2103300 61800 16500 1121600 21222002002 14478100 6570600 595600 2008000 172200 18400 329200 47841002003 17781800 8560700 603900 439900 601200 55800 143600 73767002004 18901500 9756400 931600 2400 582700 132500 341800 71541002005 18201376 8310416 1253706 - 645044 250567 66502 76751412006 19860188 9402887 976145 - 652447 246022 128569 6983993Sursa:INSSE Ialomita1) Pentru anul 2003 conf. Legii nr.75/1993 si pentru anii 2000-2001 conf/ Ord. Guv. Nr. 32/1994 si Ord. guv nr. 35/1997 privind incadrarea in munca

3.6 InfrastructuraInfrastructura judetului Ialomita este reprezentata de : Retea de transport care insumeaza 1138 km de drumuri nationale, judetene si comunale, din care 654 km modernizate, iar 20 de km constituie un tronson din autostrada Fetesti – Constanta, 276 km retea feroviara si transporturi fluviale.

Sistem de comunicatii cu aproape 52.000 de linii in centrale telefonice de telefonie fixa, din care 38.708 linii digitale, 12.700 linii analogice si 600 manuale si un numar de 50.030 de abonati la sistemul de telefonie fixa.

Retea de distributie a gazului metan care alimenteaza localitatile Slobozia, Urziceni, Girbovi si Grindu, iar prin implementarea programului PHARE 2000 PENTRU DEZVOLTARE REGIONALA SI COEZIUNE SOCIALA – COMPONENTA INFRASTRUCTURA se va realiza alimentarea cu gaz metan si a localitatilor Tandarei, Amara, Slobozia Noua, Gheorghe Lazar, Bucu, Scanteia, Valea Ciorii, Saveni, Mihail Kogalniceanu, Giurgeni.

Retea de alimentare cu apa potabila din judet care este de 618 km, din care 312 km. in localitatile urbane si 306 km. in localitatile rurale.

Retea de canalizare cu o lungime totala a retelelor de canalizare de circa 148 km.Retea energetica si de distributie a energiei electrice reprezentata de hidrocentrala de

putere mica amenajata pe raul Ialomita, in comuna Dridu si centrala electrica a S.C. AMONIL S.A. Slobozia, retele de transport si distributie a energiei electrice de inalta, medie si joasa

31

tensiune, care sunt formate din linii care au o lungime totala de peste 6700 km, statii si puncte de transformare prin care se face alimentarea retelei de distributie.

 3.7 Calitatea Factorilor de mediuJudetul Ialomita este unul dintre judetele cu un grad de poluare destul de scazut, deoarece si

sectorul industrial este foarte redus. O sursa importanta de poluare la nivelul judetului este combinatul de la Slobozia, dar si acesta nu mai functioneaza la capacitate maxima pentru a emana vapori de azot incat sa fie un pericol pentru mediu. Alta sursa de poluare, a aerului in special, sunt masinile care emana gaze de esapament, acestea avand un impact asupra mediului mult mai mare deoarece numarul lor este in crestere.

Un lucru deosebit in judetul Ialomita este faptul ca vegetatia este abundenta, atat in orase, unde este reprezentata de parcuri, cat si in mediul rural.In anul 2007 in judetul Ialomita, exista o suprafata de 235,3555 ha spatii verzi din care: in municipiul Slobozia, suprafata ocupata este de 92,04 ha, in municipiul Urziceni – 27,34 ha, in municipiul Fetesti – 41 ha, in orasul Tandarei – 7,5255 ha, in orasul Amara – 65 ha, i in orasul Cazanesti – 4 ha si in orasul Fierbinti Targ 1,45 ha.De asemenea, la nivelul judetului Ialomita exista o suprafata de 197 ha avandvaloare turistica deosebita, constituind Complexul Turistic Amara, suprafata din care162 ha reprezinta Lacul Amara, iar 35 ha terenuri amenajate (spatii verzi, constructii).

In judetul Ialomita apa este cea mai poluata dar nu peste limita admisa. Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile in judetul Ialomita sunt:

Fluviul Dunarea - pentru alimentari cu apa potabila si industriala Lac acumulare Dridu - pentru utilizari industriale, irigatii si piscicultura Raul Ialomita - pentru utilizari industriale Surse subterane - pentru alimentari cu apa potabila si industriala Calitatea raului

Ialomita, din punct de vedere fizico-chimic, a fost incadrata in clasa de calitate III si s-a constatat o imbunatatire a calitatii apei in anul 2007 comparativ cu anii anteriori.

Starea apei este data in primul rand de deversarile in aceasta a deseurilor industriale de la diferite fabrici.Solul este poluat prin administrarea ingrasamintelor chimice, dat fiind faptul ca agricultura este ocupatia de baza in Baragan. In anul 2007, in judetul Ialomita, s-au utilizat 8165 t ingrasaminte chimice si 8000 t ingrasaminte naturale.Suprafata scoasa din circuitul agricol, in anul 2007 a fost de 21,14 ha. Aceasta a fost utilizata pentru constructie exploatatii agricole, locuinte, spatii prestari servicii, adaposturi animale.

IV Spatiul rural

Mediul rural al judetului este alcatuit din punct de vedere administrativ din 49 comune care au in componenta lor 130 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor economice, al structurii ocupationale si al resurselor disponibile, mediul rural prin potentialul de dezvoltare de care dispune joaca un rol deosebit in viata economica si sociala a judetului.

4.1 PopulatiaResursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea spatiului rural, populatia din

mediul rural al judetului este de 157.501 locuitori,ceea ce reprezinta 54.20%. din totalul populatiei judetului Ialomita.

32

Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriindu-se in tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban, care reprezinta un important fenomen demografic, social si economic.

Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale si a dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ .

Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia determinata de o serie de factori demografici si socio-economici.

Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si de locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente si servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut, in ultimele decenii, descresterile cele mai mari de populatie .

4.2 OcupatiaLocuitorii spatiului rural in judetul Ialomita au ca indeletnicire principala agricultura, acestia inca din cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai. Cu toate ca tehnicile de lucrat pamantul au evoluat inca exista tarani care muncesc pamantul cu propriile maini, fara a apela la mecanizare. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei inscriindu-se in asociatii de proprietari, astfel pamantul fiind lucrat la comun cu ajutorul tractoarelor, combinelor si altor masini de lucrat pamantul. In afara de cultivatul cerealelor, in judetul Ialomita locuitorii din spatiul rural au si gradini cu legume, in camp sau in spatiul din jurul casei. In spatiul rural se mai cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor fizice ci anumitor firme. Acestea de obicei sunt lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit mai redus.

In afara de lucrul la camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile gospodarii. Gospodine se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza din laptele proaspat muls de la vaci, oi sau capre, fac paine pe vatra, gatesc ca oricare alta gospodina.

Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care: bovine, porcine, cabaline, ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste animale sunt crescute toata perioada anului in propria curte, altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile sunt tinute pe timp de iarna la casele oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul ierbii acestea sunt duse la stana , aici fiind scoase la pasunat mult mai des.

4.3 Forta de muncaForta de munca din mediul rural este specifica economiei rurale dominata de agricultura, aceasta fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a populatiei de la sate.

Populatia este ocupata in mare parte in agricultra in exploatatiile agricole familiale, acestia lucrand pamantul in familie. Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai mic de someri la sata de cat in mediul rural chiar daca acesti mai mult lucreaza la negru si nu figureaza cu nici un venit.

Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului nu poate compensa alti factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai, precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati, etc.

33

Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul scazut al inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina populatia rurala sa desfasoare activitati cu productivitate redusa, generatoare de venituri mici. In mediul rural, agricultura domina ca activitate principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii fiind de 48,1% din totalul populatiei ocupate.

In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o imbatranire, deoarece tinerii nu se mai multumesc cu veniturile foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta.

4.4 Infrastructura fizica si socialaInfrastructura in spatiul rural din judetul Ialomita in mare parte lipseste, drumuri

amenajate fiind decat in localitatile prin care trec diferite artere principale de circulatie nationala sau internationala. In afara de aceste situatii, drumurile in spatiul rural sunt pietruite, sau chiar si mai rau nefiind deloc amenajate. Drumurile judetene si comunale modernizate au o pondere de 8,35%, restul acestora fiind acoperite cu imbracaminti usoare.

Starea tehnica a drumurilor este intr-o stare deplorabila, deoarece prin aceste zone circula vehicule cu tonaj mare, iar lucrari de reparatii se fac foarte rar.

Comunicatiile au inceput sa se dezvolte si in spatiul rural deoarece furnizorii de telefonie mobila si-au instalat antene si in aceste zone, un punct slab al comunicatiilor il reprezinta Posta(Romtelecom) ,care decade pe zi ce trece, serviciile acesteia fiind din ce in ce mai proaste.

In ceea ce priveste reteaua si distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.511 comunitati rurale existente in regiune, 432 sunt alimentate cu apa potabila in sistem centralizat.

In ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila, populatia rurala nu este asigurata cu conditii acceptabile de trai, ea fiind dependenta de obtinerea apei potabile din alte surse (fantani, izvoare) care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzatoare.

In urma analivei spatiului rural se pot trage urmatoarele concluzii: tendinta de scadere si imbatranire a populatiei rurale ponderea ridicata a fortei de munca cuprinsa in activitati agricole rata de ocupare a fortei de munca superioara mediului urban rata de ocupare ridicata a fortei de munca tinere nivel redus de pregatire a fortei de munca starea nesatisfacatoare a retelelor de drumuri gradul scazut de dotare cu utilitati publice infrastructura pentru educatie satisfacatoare

V Concluzii si propuneri

In urma analizei realizate asupra judetului Ialomita am reusit sa deduc cateva concluzii, si de ce nu propuneri.Din punctul de vedere al structurii suprafetei se poate spune ca exista destul de putine municipii, care sunt caracterizate de un numar scazut de locuitori, in ceea ce priveste orasele acestea sunt de dimensiuni foarte mici, si au luat aceasta denumire de „oras” in ultimii ani.

34

Limita intre spatiul rural si cel urban nu este delimitata bine, deoarece locuintele din spatiul urban sunt reprezentate mai mult de case decat de blocuri. In orasele nou declarate chiar si ocupatia principala este agricultura de subzistenta, ceea ce nu le diferentiaza cu nimic de sate.

Relieful acestei regiuni favorizeaza dezvoltarea agriculturii, datorita profilului de campie. Contrar reliefului, datorita schimbarilor climatice, precipitatiile nu mai favorizeaza agricultura,deoarece volumul lor este din ce in ce mai redus. Agricultura a inceput sa fie afectata de seceta datorita faptului ca nu se folosesc irigatii. Acestea sunt folosite in special de producatorii care isi valorifica productia pe piata, dat fiind faptul ca acestia au o situatie financiara mai buna si isi permit cheltuieli mai mari.

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata deoarece in aceasta zona se regaseste Duanrea, dar su raul Ialomitasi cateva rauri care vara seaca datorita secetei, doar primavara si toamna curgand apa prin albiile acestora. Lacurile din aceasta zona sunt recunoscute pentru proprietatile curative pe care acestea le au, deoarece au uncontinut bogat in sulf si alte substante benefice organismului.

Populatia este in numar mai mare in spatiul rural, deoarece aici isi poate castiga existenta mai usor. In orase datorita industriei slab dezvoltate numarul populatiei este mai scazut , cu toate ca se spune ca acesta este in crestere, tinand cont de fenomenul de migratie rural urban, din punctul meu de vedere fenomenul cred ca a inceput sa se modifice, astfel ca locuitorii oraselor au inceput sa migreze catre satele din zona oraselor. Motivatia pentru acest fenomen este faptul ca in spatiul rural impozitele sunt mult mai mici, castigarea existentei din agricultura si hrana pe care si-o procura singuri, insa si comoditatea si dorinta de a scapa de aglomeratia oraselor sunt unele dintre motivele pentru care locuitorii din spatiul urban se retrag catre spatiul rural. In urma restructurarilor si dieponibilizarilor, care au avut loc dupa revolutie o mare parte a populatiei urbane a ramas fara un loc de munca, acest fapt favorizand mutarea in spatiul rural.

Sustinerea din partea statului a fost benefica, impreuna cu fondurile programelor de dezvoltare au ajutat la modernizarea anumitor zone, dezvoltarea infrastructurii.In urma programelor de care a beneficiat judetul Ialomita, o mare parte a satelor au fost inzestrate cu retea de apa potabila, prin forarea mai multor puturi de adancime in jurul localitatilor.Sustinerea in ceea ce priveste industria din Tandarei lasa de dorit deoarece nu se vede nici o schimbare, fabrica cea mai mare care functioneaza in zona fiind Beta Tandarei, fabrica de zahar.

Starea drumurilor nu s-a imbunatatit considerabil in urma programelor, dar pot spune ca se vede o mica imbunatatire a acestora.Infrastructura este inca slab dezvoltata, foarte multe sate beneficiaza nu beneficiaza de drumuri amenajate. Cum spuneam si mai devreme, reteaua de apa s-a extins considerabil in ultima perioada.Faptul ca industria este slab dezvoltat reprezinta un beneficiu pentru mediul inconjurator, deoarece poluarea este redusa, aflandu-se in limitele legal admise. Cele mai afectate, in Ialomita, sunt solurile datorita administrarii de ingrasaminte chimice in cantitati mari pentru agricultura. Un alt factor de mediu afectat este apa datorita cantitatii de deseuri deversate in aceasta.Economia judetului Ialomita se bazeaza pa agricultura, fiind ramura de baza in zona.In aceasta zona lipseste educatia referitoare la fondurile pe ca Uniunea Europeana le aloca pentru agricultura, astfel agricultura este in special de subzistenta. Agricultorii produc pentru propria familie si doar o foarte mica parte produc pentru valorificarea productiei.Spatiul rural ar trebui sa beneficieze de proiecte prin care locuitorii sa fie educati in ceea ce priveste

35

fondurile pentru agricultura, deoarece acestia nu stiu care sunt programele in care ar putea sa se inscrie si le este frica sa incerce fara sa cunoasca mai multe detalii despre acestea.Tinand cont de faptul ca majoritatea sefilor exploatatiilor agricole familiale sunt persoane in varsta, acestia trebuiesc instruiti mai riguros.Populatia in spatiul rural sufera o imbatranire, deoarece tinerii pleaca la orase, iar persoanele mai in varsta din orase se retrag catre spatiul rural.In spatiul rural calitatea factorilor de mediu este destul de buna, cel mai mare impact avadu-l ingrasamintele asupra solului, dar sa speram ca se va recurge in viitor la o agricultura ecologica.Judetul Ialomita ar trebui sa se dezvolte din punct de vedere economic si in alte ramuri decat agricultura deoarece datorita schimbarilor climatice e posibil ca aceasta sa nu se mai poata practica.

VI Analiza SWOT

Puncte forte Agriculrura este cel mai mare atu al regiunii Existenta unor retele de drumuri nationale si europene si cai ferate modernizate

Acces rutier, feroviar si naval la Marea Neagra Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii Existenta resurselor naturale Pondere ridicata a terenului arabil in total agricol Fertilitate ridicata a pamantului Forta de munca calificata in agricultura Sectorul privat detine majoritatea suprafetelor agricole Existenta infrastructurii pentru irigatii Mediu de viata nepoluant Grad ridicat de electrificare a gospodariilor Grad ridicat de cuprindere in invatamantul general si liceal

Puncte slabe Conditii tehnice precare a drumurilor locale Facilitati portuare pe Dunare nefolosite Utilitati publice urbane degradate Dezvoltare slaba a infrastructurii sociale in mediul rural Contaminarea panzei freatice cu produse chimice si compusi organici Nivel scazut al atragerii investitiilor straine Lipsa marketingului si promovarii regionale Infrastructura fizica de acces si sociala slab dezvoltata Pondere redusa a activitatilor neagricole Lipsa managementului performant Nivel scazut al educatiei Acces greu la pietele de desfacere Putere financiara scazuta a populatiei Scaderea populatiei active si ocupate Lipsa oportunitatilor de angajare in special in mediul rural Lipsa unor centre regionale de orientare, formare si reconversie profesionala

36

Industria slab dezvoltata Sectorul serviciilor slab dezvoltat

Oportunitati Construirea autostrazii(Constanta – Bucuresti) Modernizarea infrastructurii de transport Cresterea transportului de marfuri si persoane pe Dunare Dezvoltarea industriei turistice Implementarea Programului ISPA Diversificarea produselor agricole si animaliere Dezvoltarea culturilor agricole si legumicole organice Implementarea Programului SAPARD Reteaua de apapotabila se poate dezvolta in scurt timp Turismul in scop curativ

Amenintari Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier Diminuarea volumului transportului de marfuri si calatori Deteriorarea conditiilor de trai si de mediu Atractivitate scazuta pentru investitii si dezvoltarea afacerilor Dezvoltare redusa a economiei rurale Neutilizarea pamantului la adevaratul sau potential Migrarea tinerilor catre zonele urbane Dezvoltare lenta a economiei rurale Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta Migrarea fortei de munca inalt calificata Schimbarile climatice pot afecta economia

VII Strategia de dezvoltarea a regiunii Sud Muntenia, respectiv a judetului Ialomita

Obiective strategiceAtingerea scopului strategic se va face printr-un set de obiective strategice de dezvoltare, care reflecta combinatia aspiratiilor sociale, economice si de mediu ale regiunii. Obiectivele strategice urmaresc reducerea inegalitatilor cu privire la nivelul cresterii economice, concentrandu-se pe problemele coeziunii economice si sociale.Prin obiectivele strategice Planul urmareste eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea pe ansamblu a regiunii, exploatand totodata avantajele care furnizeaza oportunitati de dezvoltare. Impreuna, cele patru obiective strategice vor contribui la obtinerea prosperitatii regiunii, asigurand totodata o dezvoltare pe termen lung a comunitatilor acesteia.Obiectivele strategice care vor ghida implementarea Planului si care printr-o abordare cuprinzatoare si integrata urmaresc regenerarea economica si sociala a regiunii, sunt:Obiectivul 1 - Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al regiunii Obiectivul 2 - Cresterea capacitatii inovative si competitivitatii mediului de afaceri al regiunii

37

Obiectivul 3 - Dezvoltarea economica, sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatilor ruraleObiectivul 4 – Cresterea stabilitatii sociale si eficientizarea potentialului fortei de munca a regiunii

Sistemul Obiectivelor Strategice de Dezvoltare

Scop StrategicCresterea capacitatii regiunii in vederea dezvoltarii economice si sociale durabile si echilibrate a acesteia, care sa conduca la reducerea disparitatilor si cresterea coeziunii economice si sociale, la cresterea prosperitatii si standardului de viata al locuitorilor regiunii.

Obiectivul 1 - Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al regiunii Cresterea nivelulului de competitivitate si atractivitate al regiunii urmareste sa intareasca avantajele comparative existente, prin investitii in infrastructura de transport , tehnica si sociala care sa dezvolte potentialul intregii regiuni.Obiectivul se concentreaza pe urmatoarele doua zone principale: Furnizarea sprijinului necesar pentru imbunatatirea imaginii regiunii si incurajarea

cresterii investitiilor publice si private in potentialul economic existent incluzand: Imbunatatirea retelelor de transport local si regional si transportului public in

vederea dezvoltarii economice echilibrate; Cresterea semnificatiei comunitatilor regionale ca locatii pentru investitii si

concentrarea activitatilor culturale, recreative, sociale si economice; Dezvoltarea infrastructurii energetice si TIC;

Furnizarea infrastructurii necesare pentru asigurarea imbunatatirii calitatii vietii pentru populatia regiunii, investitori si vizitatori incluzand:

Dezvoltarea si modernizarea utilitatilor publice, serviciilor si infrastructurii sociale incluzand managementul deseurilor;

Protejarea si restaurarea patrimoniului cultural si natural si imbunatatirea imaginii regiunii;

Imbunatatirea accesului populatiei la infrastructura sociala si tehnica, aspect esential pentru dezvoltarea capacitatii regiunii.

Obiectivul 2 - Cresterea capacitatii inovatoare si competitivitatii mediului de afaceri al regiuniiSuccesul si prosperitatea regiunii depind de propriile performante economice, cu accent in ceea ce priveste competitivitatea mediului de afaceri.Obiectivul urmareste crearea conditiilor necesare cresterii performantelor mediului de afaceri si sustinerea imbunatatirii competitivitatii regiunii prin: Crearea de noi afaceri si sustinerea celor cu potential de supravietuire si crestere:

Cresterea numarului si volumului de investitii (interne si straine) in regiune; Imbunatatirea accesului la finantare pentru afaceri; Dezvoltarea culturii si abilitatilor antreprenoriale si a managementului performant; Dezvoltarea exportului si comertului; Imbunatatirea marketingului serviciilor si produselor regiunii;

Dezvoltarea IMM-urilor existente si imbunatatirea competitivitatii acestora prin: Cresterea nivelului de utilizare al tehnologiei informatiei si comunicarii;

38

Cresterea nivelului de utilizare al inovarii si practicilor inovatoare si al transferului de tehnologie in procesele de productie;

Dezvoltarea relatiilor de colaborare cu Institutiile de invatamant superior si de cercetare in vederea utilizarii pe scara larga a cercetarii in procesele de productie;

Obiectivul 3 - Dezvoltarea economica, sociala si culturala durabila si echilibrata a comunitatilor rurale Caracrterizate de dimensiuni economice si sociale diverse, agricultura si mediul rural aferent au un rol determinant in crearea si mentinerea unui mediu propice dezvoltarii durabile a regiunii, importanta regenerarii agriculturii si zonelor rurale fiind recunoscuta ca una dintre prioritatile de varf ale strategiei regionale.Obiectivul urmareste dezvoltarea unui mediu rural atractiv si prosper, printr-o abordare integrata si echilibrata in ceea ce priveste dezvoltarea comunitatilor si economiei rurale, favorizand contributia pozitiva a acestuia la prosperitatea regionala.Contextul de mai sus se intentioneaza a fi obtinut prin:

Dezvoltarea unei economii rurale diversificata, competitiva si puternica; Cresterea competitivitatii agriculturii, diversificarea si orientarea acesteia spre

nevoile pietei; Dezvoltarea mediului de afaceri rural; Diversificarea si modernizarea sistemelor de productie si procesare; Furnizarea de surse alternative de venituri pentru fermieri prin diversificarea

activitatilor; Imbunatatirea retelelor locale de transport si TIC; Regenerarea continua a comunitatilor rurale si imbunatatirea infrastructurii de

servicii; Dezvoltarea si imbunatatirea mediului fizic si social in comunitatile rurale; Imbunatatirea accesului comunitatilor rurale la servicii de educatie, instruire,

angajare si consiliere; Conservarea mostenerii naturale si culturale a comunitatilor rurale; Promovarea dezvoltarii rurale utilizand forta de munca locala, materiale si abilitati

traditionale.

Obiectivul 4 – Cresterea stabilitatii sociale si eficientizarea potentialului fortei de munca al regiuniiCrearea oportunitatilor de angajare in regiune reprezinta o directie majora pentru dezvoltarea economica. Acestea constituie un avantaj doar daca regiunea este capabila sa raspunda cererii angajatorilor pentru o forta de munca instruita si flexibila care sa corespunda propriilor nevoi. Pentru realizarea acestui obiectiv, strategia urmareste sa sprijine consolidarea reformei educationale si modernizarea pregatirii tehnice si vocationale prin crearea unui cadru national al calificarilor vocationale.Obiectivul urmareste sa promoveze abordarea cererii proprii de instruire a fortei de munca cat si promovarea oportunitatilor egale si a accesului pentru toti prin:

Sprijinirea unei abordari flexibile a curriculei de instruire si educatie in conformitate cu cererea de pe piata muncii;

39

Incurajarea instruirii continue bazata pe dezvoltarea intelectuala si vocationala; a noilor competente si abilitati datorita progresului tehnologic;

Incurajarea schemelor de instruire orientate sectorial si crearea facilitatilor de instruire la locul de munca;

Promovarea colaborarii dintre mediul de afaceri si cel educational, ca domenii cheie in regenerarea socio-economica a intregii regiuni;

Dezvoltarea infrastructurii de consiliere si reorientare profesionala

Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurala si eficientizarea agriculturii

Obiectiv:Cresterea gradului de participare al comunitatilor rurale si al agriculturii la economia regiuniiImportanta regenerarii comunitatilor rurale concomitent cu eficientizarea agriculturii constituie o prioritate cheie a strategiei de dezvoltare.Strategia prin intermediul aceste prioritati structureaza principiile de dezvoltare in concordanta cu problemele specifice de natura economica, sociala si de mediu ale mediului rural.Comunitatile rurale in marea majoritate a cazurilor sunt caracterizate de aspecte generate de combinatia dintre: izolarea relativa, lipsa serviciilor specifice, conditii de viata si oportunitati de ocupare reduse. Pe baza nevoilor specifice ale comunitatilor rurale si agriculturii, prioritatea urmareste intr-o maniera pragmatica definirea si structurarea interventiilor care sa asigure revitalizarea economiei rurale si a modului in care aceasta se va face. Totodata aceasta sustine restructurarea si diversificarea agriculturii, precum si crearea conditiilor necesare obtinerii unei valori adaugate ridicate pentru produsele specifice.Parte a economiei regionale, agricultura in contextul propriilor dimensiuni sociale si economice, joaca un rol deosebit in crearea si mentinerea unui mediu propice dezvoltarii durabile.Prioritatea se bazeaza pe directiile principale legate de diversificarea economiei, cresterea gradului de acces la oportunitatile de angajare si instruire, imbunatatirea infrastructurii de transport si a serviciilor de consiliere in afaceri.Incadrarea in cadrul larg al dezvoltarii durabile impune luarea in considerare a urmatoarele obiective:

cresterea competitivitatii agriculturii si orientarea ei catre nevoile pietei; asigurarea unei economii rurale integrate si puternice; cresterea competitivitatii mediului de afaceri local; cresterea valorii adaugate a bunurilor si serviciilor; furnizarea de surse de venituri alternative prin diversificarea activitatilor; cresterea bunastarii populatiei comunitatilor rurale; cresterea gradului de implicare al comunitatilor in procesul local privind luarea

deciziilor; protejarea si conservarea biodiversitatii, mostenerii culturale si naturale.

Obtinerea obiectivelor mentionate se va face prin: furnizarea de servicii de consiliere pe probleme de agricultura; modernizarea sistemelor de productie;

40

imbunatatirea retelelor de transport si TCI; dezvoltarea mediului de afaceri rural; imbunatatirea accesului la serviciile specifice, educatie si instruire.

Masurile si legaturile acestora cu obiectivul principal al prioritatii sunt prezentate in figura de mai jos.

41

Bibliografie:

www.ialomita.insse.ro

www.cicnet.ro

www.prefecturaialomita.ro

www.adrmuntenia.ro

www.jandarmeriaialomita.ro

www.apmil.ro

www.arpm-pitesti.ro

42