Construcţia socială a genului. Percepţia publică a genului în

societatea românească – analiză de text - Academia Catavencu – 01.12.2010 -

05.01.2011

Constructia sociala a genului

• Teoreticienii numesc con structie sociala a genului ceea ce se refera la modul in care indivizii si societatea con struiesc norme de gen (modul de a se imbraca, rolurile sociale, sexuale etc.). De exemplu, cu 6 decenii in urma, femeile erau obligate sa poarte fuste si rochii in public, purtarea pantalonilor provocand un adevarat scandal social.

Perceptia genului in societatea romaneasca

Imaginea femeii, politician, vip sau cea a femeii obisnuite este de cele mai multe ori zugravita in nuante foarte colorate, este impodobita de tot felul de stereotipii care mai de care mai pline de aluzii care pleaca de la culoarea parului, pana la culoarea politica, de la pretul gentii pe care o poarta pana la pretul pe care il plateste pentru succesul sau, de la animalul de companie pana la barbatul de care este insotita.

Astfel, subiectul in cauza, femeia, este vazuta, de cele mai multe ori ca etichete ale categoriei sociale pe care o reprezinta.

Femeia politician

In Romania exista inca perceptia ca politica este pentru barbati. Din aceasta cauza, “intrusele” sunt catalogate, dupa caz, a fi ori femei usoare, interesate de scopuri proprii (cazul Elena Udrea), ori femei lipsite de feminitate (cazul Monicai Macovei, numita femeia-barbat). Pe langa aceste, o alta categorie o reprezinta femeia-imagine (cazul Elenei Basescu, fiica presedintelui)

– Academia Cațavencu este un cunoscut ziar de satiră și investigație din România, fondat în februarie 1990. Fondată de către mai mulți jurnaliști, conduși de Mircea Dinescu, publicația a apărut cu scopul de a sancționa prin umor (negru) viciile societății românești în postcomunism.

– Titlul revistei vizează tipul parvenitului politic (prin șantaj) din piesa „O scrisoare pierdută” a dramaturgului I. L. Caragiale - Nae Cațavencu.

– Publicul țintă: * Demografic: Tineri, 20-35 ani, mediul urban, venituri medii și mari, educație cel puțin medie.* Psihografic: Oameni inteligenți, cu spirit critic și simț al umorului, cu apetit deosebit pentru ironie, cu deschiderea de a o gusta și de a o înțelege.

Elena UdreaCe spune Elena Udrea despre ea:• Am 36 de ani şi sunt născută în Buzău (şi nu

în Pleşcoi, aşa cum se încăpăţânează unii să susţină). Ca zodie sunt Capricorn şi, ca toţi nativii acestei zodii, sunt disciplinată, ambiţioasă şi perseverentă până la încăpăţânare. Sunt foarte loială şi cine mi-a câştigat încrederea are un prieten pe viaţă.

• Sunt o femeie normală, cu o viaţă obişnuită. Cine îşi imaginează că mănânc zilnic caviar şi îmi petrec timpul între coafor şi shopping se înşeală. Am prieteni la care ţin. Am o mamă care se necăjeşte zilnic de neadevărurile care se scriu despre mine şi pe care încerc s-o consolez cum pot. Uneori am emoţii. Alteori sunt stresată. Am zile în care mă simt grozav şi zile în care nu mă simt în formă, ca oricare om.

http://www.elenaudrea.ro

Elena Udrea - imagine femeii politician in saptamanalul Academia Catavencu -

Elena Udrea este catalogata in randul femeilor sexy din politica romaneasca cele care nu au unde sa isi etaleze tinuta, coafura sau picioarele decat pe scena politica. Aparitia in paginile saptamanalului Academia Catavencu nu este una consecventa, dar este foarte bine punctata, accentul punandu-se in principal pe imaginea fizica (apare pe numeroase coperti ale ziarului, dar acesta este un subiect pe care il vom discuta in cele ce urmeaza), dar si pe atributiile sale din cadrul Ministerului pe care il conduce (se satirizeaza felul in care este promovat turismul romanesc).

Desi putine articole din Academia Catavencu ii sunt dedicate Elenei Udrea, din acestea se contureaza o imagine preconceputa a femeii blonde, sexy si cu o doza de superficialitate. Accentul cade de cele mai multe ori pe parti ale corpului acesteia prezentate in imagini si caricaturi care mai de care mai sugestive.

Elena Udrea- imagine femeii politician in saptamanalul Academia Catavencu -

Portretul Elenei Udrea este cel mai adesea utilizat pe copertile ziarului alaturi de cel al premierului Emil Boc, subliniindu-se in acest fel atat asemanarile (ambii s-ar afla in spatele presedintelui “tiran”, slujitori ai acestuia, partasi la “nelegiuirile” politice ale lui Traian Basescu) cat si deosebirile dintre cei doi (sunt evidentiate cu precadere atat trasaturile fizice cat si cele psihologice).

Cand se vorbeste despre Elena Udrea, in paginile ziarului, prenumele ii este diminutivat in diferite moduri (Nuti, Lenuta, etc.) anume parca a pune imaginea femeii politician intr-o postura mai joasa creand un alt stereotip, acela ca femeia este inferioara si vulnerabila pana la cel mai inalt nivel social. De asemenea prin comicul de nume ii este construita imaginea pe baza portretului moral al Elenei Ceausescu.

Elena Udrea- imagine femeii politician in saptamanalul Academia Catavencu -

Elena Basescu- imagine femeii politician in saptamanalul Academia Catavencu

-

O alta reprezentanta a sexului frumos din politica romaneasca nu este alta decat asa numita “fata lui tata”, Elena Basescu, fiica presedintelui. Din nou si aceasta se pare ca este discriminata cantitativ in ceea ce priveste articolele din Academia Catavencu, insa la fel ca si Elena Udrea, nu dispare de pe copertile acestui ziar. Nu este prezentata in prim plan insa caricaturile care o reprezinta sunt foarte sugestive, facand referire la statutul sau de “fetita” naiva si rasfatata, de club de Dorobanti, nelovita de realitate.

Numele ei, in mod ironic, subliniind incapacitatea sa ca om politic, este in paginiile ziarului prescurtat la extrema din Elena Basescu in EBA si din nou diminutivata in EBUTA. Astfel, ea este minimalizata ca persoana. Ea apare in caricaturi alaturi de celalalte femei cum ar fi Elena Udrea si Roberta Anastase si de asemenea alaturi de personaje mai putin semnificative, in postura de “valeti”.

Femeia mondenaMONDÉN, -Ă, mondeni, -e, adj. Care aparține

înaltei societăți, care ține de viața de lux și de petreceri a acestei societăți; care reflectă sau privește o astfel de viață.

(Adesea substantivat) Căruia îi place viața de societate, ♦

care frecventează reuniunile înaltei societăți. – Din fr. mondain.

Cum sa devii femeie mondena?- iti faci o cariera in televiziune, daca se poate dupa ce te-

ai casatorit cu un barbat foarte bogat, de preferat politician si cat mai in varsta;

- iti pui o pereche de silicoane, pe care ti le afisezi pe sticla, filmate din diferite unghiuri;

- declari in presa ca ai avut o relatie amoroasa cu unul din cei mai cunoscuti fotbalisti din Romania;

- te lansezi in muzica pe baza aspectului fizic sau joci un rol intr-una din telenovelele romanesti;

- devii asistenta la show-uri pacatoase;- te dai disparuta la Dan Diaconescu in direct;

Aceste sunt putinele stereotipuri create in societatea romaneasca despre femeia mondena (majoritatea sunt rezultatul invidiei, misoginismului dus la extrema si parerii preconcepute a femeii vazuta ca si umbra a barbatului sau ca obiect sexual ).

Adriana Bahmuteanu- imagine femeii mondene in saptamanalul Academia Catavencu-

Adriana Bahmuteanu - sotia omului politic Silviu Prigoana- femeie cu personalitate puternica, a umplut, pana nu demult, paginile ziarelor de scandal.

Nici Academia Catavencu nu a uitat-o si o prezinta , de cele mai multe ori, alaturi de sotul ei si de copilul acestora. Astfel se creeaza atat imaginea femeii mondene-mama, cat si imaginea ironizata a circantei din inalta societate.

Este femeia care in paginiile ziarului este folosita pentru ironizarea si hiperbolizarea masurilor guvernamentale care au fost luate in vederea micsorarii indemnizatiei pentru mame: “Bahmu percepea o taxă de participare (în euro) pentru promovarea starurilor de la Etno și Taraf TV la Kanal D. Nu înțelegem ce atîta supărare. În definitiv, maneliștii nu protestau, înțelegînd că vremurile sînt grele și s-a redus indemnizația pentru creșterea puradelului…” (Academia Catavencu, Biroul de Moravuri Usoare).

In ceea ce priveste numele, nici ea nu a scapat de alinturi. Spre deosebire de cazurile prezentate anterior, Adrianei nu i se prescurteaza prenumele, nici nu i se abreviaza intregul nume, ci este numita, parca pentru a i se accentua personalitatea puternica si independenta sociala, Bahmu, prescurtare a numelui de familie.

Naomi- a fi sau a nu fi femeie (mondena)?

• “Acum vreo zece ani, un puștan negricios și pirpiriu, cu ochi blînzi și sex timid, dar bărbătesc, se zbătea să ajungă printre concurenții Festivalului de la Mamaia. Se porcăia cu organizatorii, la dezbaterile televizate de după fiecare show, invocînd motive total nerezonabile pentru care ar fi fost respins, an după an. Îndîrjirea cu care Florin Moldovan țintea gloria interpretativă a cunoscut, în ultima vreme, forme paroxistice: scos din minți de faptul că juriul îl recunoaște, de la o ediție la alta, a optat pentru o schimbare de look, voce și (pe undeva) de sex și a revenit, peste ani, sub formă de Naomi.”

Academia Catavencu, ironizand intentiile de schimbare a mentalitatii romanesti in ceea ce priveste homosexualii si transsexualii, creeaza din naomi un personaj duplicitar, facand din acesta un animal social. Instabilitatea sexuala a lui Naomi creaza dispute de gen si este adesea numit “barbatul-femeie” sau “bulangiul de Naomi”.

Pe de alta parte, imagine creata de catre pamfletari este si una a luptatorului pentru acceptare in societate a persoanelor gay. Este, asadar, vazut ca si lider al unei presupuse Gay Movement de Romania.

Conjugale

Conjugale