Bucuresti 2012

Fabrica transare carne in comuna Belciugatele - judetul Calarasi SC Chevalex SRL

Disciplina: Investitii directe si finantarea lor Prof. indrumator: drd. Tibulca Laura Realizat de: Stresna Gheorghe Ropotica Andrei Postelnicu Ana Maria Vera Stancu Vlad1

Facultatea: Contabilitate si Informatica de Gestiune Grupa: I6396

Capitolul 1: Date de identificare ale agentului economic

1. Denumirea firmei SC Chevalex SRL 2. Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului J34/185/03.08.2001 3. Cod fiscal/Cod unic de inregistrare RO14096081 4. Forma juridica de constituire Societate cu raspundere limitata 5. Adresa, telefon, fax de la sediu si punctele de lucru Sat Poroschia, Comuna Poroschia, str. Abatorului, nr. 1, judetul Teleorman + 40 735/608-444 6. Tipul activitatii principale actuale si codul CAEN 1011 Prelucrarea si conservarea carnii 7. Tipul activitatii noi(aferente investitiei) 1011 Prelucrarea si conservarea carnii 8. Natura capitalului(stat, particular, strain, mixt) Capitalul social este integral privat si strain 9. Capitalul social la data solicitarii creditului Capital social subscris 5000 RON, integral varsat Numar de parti sociale 50 Valoare parte sociala 100

10. Asociati, actionari principali la data solicitarii creditului(nume, adresa completa, valoare, pondere) Nume actionar Nr. de parti sociale detinute 25 25 Valoarea nominala (RON) 100 100 Valoarea totala (RON) 2500 2500 50% 50% Participarea la capital

Kemseke Philippe J.D. Kemseke Oliver G.M.

2

Date de identificare actionari:

Nume actionar Kemseke Philippe J.D.

Cetatenie Belgiana

Data si locul nsterii 06.11.1967 Waregem, Belgia

Kemseke Oliver G.M.

Belgiana

28.12.1971 Kotrijk, Belgia

Administrator:

Nume Marica MarianGeorge

C.I. / B.I. C.I. seria RT nr. 749121 CNP 1630322400174

Adresa Str. Voronet, nr. 7, Bl. D5, sc. 1, ap. 3, sector 3, Bucuresti

11. Date financiare(s-au anexat: situatiile financiare pe ultimii 3 ani fiscali incheiati)

3

Capitolul 2: Diagnosticul situatiei actuale

1. Scurt istoric al societatii S.C. Chevalex S.R.L. a fost nfiinat n Romnia n toamna anului 2001, avnd capital strin integral privat i ca acionari doi cetateni belgieni: Kemseke Philippe J.D. si Kemeke Olivier G.M. . Cei doi actionari au o experien de peste 70 de ani n domeniul producerii i distribuiei de preparate din carne, in cadrul companiei Chevideco N.V. . Compania Chevideco este unul din liderii europeni n domeniu, cu o prezen activ n Belgia, Olanda, Frana, Italia, Germania i Suedia. Mediul de afaceri romnesc, cu un potenial relativ ridicat pe aceast ni de pia, a devenit atractiv mai ales dup identificarea oportunitilor de producie existente n cadrul abatorului Cicalex din Alexandria. Aceste oportuniti au concretizat avantajele urmrite, de a avea materie prim la preuri mai mici dect pe piee nvecinate, posibiliti de prelucrare compatibile cu standardele Comunitii Europene i, nu n ultimul rnd, costuri de producie ce permit pstrarea unei poziii de lider pe o pia competitiv. Obiectul principal de activitate al S.C. Chevalex S.R.L. este producia i comercializarea de preparate din carne de cal. Societatea face parte din categoria micro ntreprinderilor, avnd numai cinci salariai. Chiar dac este o micro ntreprindere, S.C. Chevalex S.R.L. are n dotare echipamente si utilaje proprii pentru desfasurarea productiei. S.C. Chevalex S.R.L. a nceput s exporte nc din primul an de funcionare. Toate produsele exportate de aceast firm se ndreapt ctre Belgia. Decizia firmei de a exporta a fost influenat n principal de doi factori: n primul rnd atracia pieelor strine i n al doilea rnd relaia privilegiat cu un partener strin. Acestor factori li se adaug un al treilea, i anume absena tradiiei de a consuma preparate din carne de cal n Romnia, care a condus la orientarea ctre export pe piaa vest european. Principalul motiv pentru care s-a ales Belgia ca destinaie a produselor l reprezint condiiile din aceast ar, care sunt deosebit de favorabile. Piaa Unic European este n acest moment cea mai mare pia a lumii ca putere de cumprare cu 370 milioane de consumatori, iar n cadrul su Frana, Belgia i Luxemburg, reprezint mpreun o pia de cca. 60 milioane de consumatori poteniali, prin urmare formeaz cea mai important pia din Uniunea European pentru aceste produse. Ritmicitatea comenzilor, costurile de transport rezonabile precum i regularitatea efecturii plilor, au consolidat relaia de parteneriat i au4

constituit avantaje ce au permis o dezvoltare rapid a activitii S.C. Chevalex S.R.L. De asemenea, trebuie menionat faptul c, din Belgia, produsele exportate de S.C. Chevalex S.R.L. sunt distribuite n reele de magazine din diferite alte ri: Olanda, Frana, Italia, Germania i Suedia. Dintre principalele dificulti cu care s-a confruntat firma atunci cnd i-a nceput activitatea de export, pot fi enumerate: legislaia sanitar veterinar, legislaia bancar, atitudinea organismelor vamale, finanarea intern adecvat (din profit), lipsa unor cunotine corespunztoare despre clienii poteniali. Dup cum se poate observa, unele dintre aceste probleme sunt specifice domeniului de activitate al S.C. Chevalex S.R.L., n timp ce altele sunt problemele cu care se confrunt n mod obinuit firmele romneti exportatoare. nc de la nfiinare, S.C. Chevalex S.R.L. a avut o evoluie constant ascendent a activitii, atingnd dup numai un an, o cifr de afaceri de peste 2.800.000 euro i un profit de 180.000 euro, ocupnd primul loc ntre ntreprinderile mici i mijlocii din jude i locul 19 ntre firmele exportatoare pe relaia Romnia Belgia, conform unui clasament ntocmit de Direcia General a Vmilor referitor la activitatea principalelor firme exportatoare ctre diferite ri ale Uniunii Europene. Avnd o identitate proprie, S.C. Chevalex S.R.L. este o organizaie comercial, a crei evoluie este bazat pe o logic a profitului care implic o poziionare competitiv, inte msurabile, diviziunea muncii i optimizarea activitilor. Managementul firmei este asigurat printr-un Consiliu de Administraie. Influena asociatilor este preponderent consultativ n raport cu rolul executiv ce revine conducerii locale, oferind o libertate de decizie i competen foarte larg acesteia, ceea ce permite o flexibilitate de aciune n funcie de cerinele pieei. Printr-o comunicare eficient n timp real, se asigur desfurarea activitii la parametri optimi. Inevitabil, att modul de desfurare a activitii, ct i modul de conducere al firmei sunt influenate de cultura organizaional. Cultura este un factor determinant pentru performana organizaional. Astfel, se poate spune c se manifest n cadrul firmei influena unei culturi de tip sarcin a crei caracteristic dominant este orientarea ctre activitate, ctre proiecte, preocuparea central viznd ndeplinirea obiectivelor stabilite. Analiznd situaia societii S.C. Chevalex S.R.L. i dificultile cu care ea se confrunt, se poate observa c diferenele culturale nu constituie o problem deosebit. Astfel, firma nu s-a confruntat cu probleme lingvistice sau culturale n activitatea desfurat, iar diferenele n cultura de afaceri,5

stilul i practica de management ridic doar probleme minore. n general, fiecare naiune are propria ei cultur de afaceri sau profesional, ntemeiat pe un sistem instituional specific i exprim anumite atitudini i comportamente. Cunoaterea tuturor acestor particulariti reprezint un argument preios pentru cei care au parteneri de afaceri sau colaboratori strini. Este important s se cunoasc atitudinile i comportamentul recomandabil n diferite ri (o greeal de etic poate rata un contract), caracteristici ale cadrului politic, ale vieii sociale, ale activitilor desfurate n echip. Realiznd o comparaie din acest punct de vedere ntre Romnia i Belgia se poate observa c diferenele nu sunt foarte mari. Compania a hotarat demararea unui proiect pentru infiintarea unei fabrici de procesare si ambalare a carnii de cal, cu sprijin financiar nerambursabil din partea Programului National pentru Dezvoltare Rurala finantat de Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, Axa 1 Creseterea competitivitatii sectorului agricol si forestier, Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere. 2. Diagnosticul situatiei juridice Societatea SC Chevalex SRL detine drept de proprietate asupra tuturor activelor imobilizate pe care aceasta le-a achizitionat in perioada 2001 2011, neavand niciun activ luat in leasing financiar sau operational in derulare, acest lucru este confirmat de situatiile financiare anuale. Societate nu este si nu a fost parte a unor litigii privind dreptul de proprietate asupra bunurilor sale. Societatea a fost infiintata sub forma juridica de societate cu raspundere limitata si activeaza conform legii 31/1990 privind societatile comerciale. 3. Diagnosticul comercial Productia anuala de carne din anul 2009 si 2010 si cea care urmeaza a fi comercializata (previzionare) in cadrul unitatii dupa implementarea proiectului va fi urmatoarea:

Produse

UM

Anul 2009

Anul 2010 380

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Pulpa

tona

365

400,00

460,00

529,00

608,35

699,60 6

Spata Carne

tona de tona

310 320

330 320

340,00

345,00

350,00

355,00

360,00

pe coaste Carne lucru Total tona 1195 1250 de tona 200 220

340,00

345,00

350,00

355,00

360,00

220,00

225,00

230,00

235,00

240,00

1300,00 1375,00 1459,00 1553,35 1659,60

Piata de aprovizionare Chevalex SRL are experienta in domeniul prelucrarii si comercializarii carnii de cal de 10 ani. Acesta este motivul pentru care are colaborari durabile cu mai multi furnizori atat de materie prima cat si de materiale consumabile sau alte servicii. In ceea ce priveste furnizorii de materii prime respectiv animale vii sau carcase acestia sunt principalii furnizori si detin cea mai mare pondere in totalul achizitiilor societatii. In tabelul de mai jos sunt enumerati principalii furnizori ai solicitantului:Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servicii SC CICALEX SA Localitatea Poroschia, judetul Teleorman -Romania Servicii de abatorizare si Adresa Produs furnizat si cantitate aproximativa

(sacrificare,transare prestari servicii

conditionare) in regim de pentru cabaline (pentru export) Enel Teleorman Energie electrica

Eurokolbenschmidt SC Intercom Serv SRL

Sos. Viilor nr. 54, Bucuresti - Str. Fabrica de Chibrituri Nr. 9-

Piese de schimb

7

11, Bucuresti S.C. M&S Viamond S.R.L ING Bank Eco Protan Grindasi SRL Renania - Str. Plantelor nr. 25 Bucuresti Bucuresti Str, Mosoaia, nr. 33, Bucuresti

Consumabile

Servicii bancare Salubrizare

Str. Horia, Closca si Crisa, nr. 5- Echipamente de protectie 7, Otopeni, jud. Ilfov

SC Montana SRL

Sos. Calarasi, nr. 73, Oltenita, Carcase de cal jud. Calarasi

SC Stefalex SRL

Str. Dunarii, Alexandria, jud. Carcase de cal Teleorman

SC First Meat SRL

Str. Giulvaz, nr. 421, Timisoara, Carcase de cal jud. Timis

SC Micro Grup SRL

Str. Aleea Cetatea Veche, nr. 2b, Pungi bl. 3 bis, ap. 16, sector 4, Bucuresti

SC Alpha MDN SRL

Str. Col. Buzoianu, nr. 94, Buzau, Cutii carton jud. Buzau

SC Sealed AIR SA

Str. Ion Campineanu, nr. 11, Folie caserole sector 1, Bucuresti

SC Sinergy SRL

Strada Independenei nr. 16, Etichete Alexandria, jud. Teleorman

Piata de desfacere Politica de desfacere a companiei se va raporta permanent la conditiile pietei, pe de o parte la standardele pentru carne, iar pe de alta parte de conditiile de greutate si calitate solicitate de8

clientii nostri. Prin implementarea proiectului solicitantul va putea satisface o gama cat mai larga de cerinte ale clientilor sai. Avand in vedere ca in Romania nu exista o traditie a consumului carnii de cal, cea mai mare parte a productiei este orientata catre tarile din UE: Belgia, Bulgaria, Franta, Germania etc.CLIENTI AI SOLICITANTULUI Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare -Lei 1 Chevideco N.V. Adresa: Transportcentrum, Lar Blok P20, B8930, Rekkem, Belgium BE 0412905838 2 Mekom JSC Adresa: Tutraka str. , Silistra, Bulgaria 3 Lina Foods Adresa: 5 Rue Du Jour Min Batiment V1m 94550 Chevilly Larue, Franta 4 Carmistin SRL Adresa: Str. Nicolae Balcescu Nr. 30 C, Mizil, Prahova TOTAL 22.047.269 100% 1.102.363 5% 3.307.090 15% 1.763.781 8% 15.874.033 72% % din vanzari

Concurenta In ceea ce priveste concurenta pe plan intern aceasta nu exista in ceea ce priveste comercializarea carnii de cal transata si amabalata, desi exista disponibilitati de materie prima in Romania. Pe plan

9

extern concurenta este redusa comparativ cu alte domenii. Principalii concurenti pe plan european sunt unitati cu tehnologie invechita. 4. Diagnosticul resurselor umane DENUMIRE Personal de executie Operator utilaj ambalare caserole Personal TESA Sofer Contabil contabilitate primara Administrator Secretara Total personal NR. POSTURI 1 1 4 1 1 1 1 5

5. Diagnosticul operational sau tehnologicDenumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data intocmirii ultimului bilant -Lei1.CLADIRI TOTAL 1.1 Apartament 2.UTILAJE SI ECHIPAMENTE TOTAL 670.491,53 2.1 Echipament banzic de taiat oase 21.09.2007 1,737.69 1 01.02.2003 25.959,60 25.959,60 1 Bucati

10

2.2 Cantar 2.3 Masina de ambalat multivac 2.4 Compresor frigorific tip MTZ-160 2.5 Compresor Kaeser 2.6 Echipament de spalat sub presiune 2.7 Instalatie cantar 2.8 Instalatie frigorifica si perete despartitor 2.9 Instalatie frigorifica 2.10 Masina ambalat c500 seri126279 2.11 Masina ambalat cutii 2.12 Masina de depielitat Townsend 2.13 Masina spalat cutite 2.14 Masina Webomatic 2.15 Echipament de dezosat 2.16 Mese cantar V-Cons 2.17 Platforma cu terminal 2.18 Racitor pentru ambalat 2.19 Masina pentru ambalat Webomatic 2.20 Terminal

01.09.2004 01.10.2003 05.05.2010 01.11.2003 01.05.2004

4,634.54 182,414.00 7,703.07 7,081.96 3,138.47

1 1 1 1 1

01.03.2005 01.11.2003

1,990.20 39,825.18

1 1

01.06.2002 09.03.2009

18,667.69 47,134.99

1 1

26.09.2008 26.11.2008 27.03.2008 01.10.2001 01.12.2004 31.08.2009 01.05.2003 01.07.2004 01.09.2001

7,993.52 41,795.07 19,978.42 10,228.56 35,110.00 6,404.98 11,029.37 10,531.40 4,933.78

1 1 1 1 1 3 1 1 1

01.02.2005

29,268.85

1 11

2.21 Utilaj 2.22 Echipament de transare carne 3. ECHIPAMENTE IT TOTAL 3.1 Calculator Cel 1.86 3.2 Calculator Studio 1537 3.3 Copiator Gestetner MP 160002 3.4 Notebook Dell 3.5 Imprimanta BSX-4 3.6 Imprimanta BSX-5 3.7 Imprimanta Zebra 3.8 Laptop Toshiba A3000-1NO 3.9 Router Fortigate 50B 3.9 Scanner microcip 3.10 Scanner Symbol DS3478-SF 3.11 Sistem calculator 300-244 3.12 Sistem PC Dell 3.13 Soft Bartender 3.14 Soft Bartender BT32i-E3 3.15 Soft Windows 3.16 Touchscreen Tec Unit Sta-20 3.17 Touchscreen Tec Unit Sta-20

01.11.2001 01.05.2004

11,020.93 154,998.90 54.340,39

1 1

14.11.2010 23.04.2009 09.11.2006 28.09.2007 24.11.2009 24.11.2009 26.10.2005 04.03.2009 24.11.2009 01.03.2010 23.11.2009 10.06.2009 01.07.2008 30.09.2009 24.11.2009 14.11.2010 24.11.2009 23.11.2009

6,870.40 217.00 0.00 0.00 3,670.11 4,462.07 0.00 109.06 1,200.10 2,082.80 1,278.68 420.18 291.63 1,096.80 1,977.82 467.77 3,254.57 3,266.91

1 1 1 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1 3 1 3 1

12

3.18 Touchscreen Unit Sta-20 3.19 Windows Vista Business TOTAL

23.11.2009 24.04.2009

1,633.45 189.51 750.791,52

1 1 51

TERENURI Nr.c rt Amplasare Judet/Localitate Suprafata totala (mp) / Categoria de folosinta 14.090 Valoarea contabila - Lei641.543 Drept proprietate de Regim juridic

1

Comuna Belciugatele, judet Calarasi, Tarla 56, Parcela 16-23/LOT 2

13

6. Diagnosticul financiar a. Analiza echilibrului financiar

Situatia neta

Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate reprezinta o prima evaluare a intreprinderii, aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda averea neta a actionarilor respectiv activul neangajat in datorii. In perioada 2008-2009 situatia neta prezinta o crestere de 27,77%, iar in perioada 2009-2010 o crestere de 46,78%, fapt ce semnifica o imbogatire a intreprinderii (o crestere a capitalurilor proprii), aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri. Creterea situaiei nete (activului net) are ca efect creterea rentabilitii i a independenei financiare a societatii.

Fond de rulment

14

Fondul de rulment reprezinta diferenta dintre resursele pe termen lung (capitalurile permanente) si nevoile permanente (activul imobilizat), aa cum rezult din partea superioar a bilanului financiar. Calculul fondului de rulment pune in evidenta echilibrul financiar pe termen lung si anume reprezinta partea din capitalurile permanente rmas dup finanarea imobilizrilor, pe care ntreprinderea o repartizeaza finanrii activelor circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate mic, care servete finanrii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut. In intervalul 2008-2009 si 2009-2010 creterea fondului de rulment cu 58,28%, respectiv 83,02% a fost determinat de creterea capitalurilor permanente (rezultat reportat profitul din anul anterior) i de reducerea imobilizrilor nete. Odat cu cresterea fondului de rulment, marja de securitate a ntreprinderii crete, ceea ce arat c o parte mai nsemnat din activele circulante este finanat din capitaluri permanente. Societatea si-a propus aceasta crestere a fondului de rulment cu scopul de a putea sustine o investitie pentru cresterea capacitatii de productie si gradului de independenta. Fondul de rulment este alcatuit in totalitate din fondul de rulment propriu ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.

Necesarul de fond de rulment

15

Nevoia de fond de rulment ca si indicator de echilibru financiar pe termen scurt reprezint partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse permanente, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmeaz s fie finantate din surse cu exigibilitate peste un an. In anul 2008 si 2010 conform indicatorului societatea s-a aflat n situatia n care a asigurat finantarea activelor circulante din resurse permanente, care reprezint partea din fondul de rulment pozitiv neutilizat pentru finantarea nevoilor permanente. Utilizarea de resurse permanente pentru finantarea nevoilor pe termen scurt poate deveni nerentabil din cauza costurilor pe care l au n special creditele bancare pe termen lung, insa societatea a utilizat doar fondul de rulment propriu. Aceasta situatie reprezinta intr-o mica masura si o cauza a decalajului intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare deoarece societatea colaboreaza cu clienti din UE, astfel rezultand decalaje privind platile si incasarile. In anul 2009 s-a nregistrat un excedent de resurse temporare care a finantat fondul de rulment si trezoreria, fiind rezultatul contractrii unor datorii cu termen de plat mai relaxate si a cresterii duratei de rotatie a stocurilor si creantelor.

Trezoreria neta

Trezoreria net ca si indicator al echilibrului financiar curent reflect imaginea disponibilittilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, aprute din evolutia curent a ncasrilor si pltilor sau a plasrii excedentului monetar.16

Cresterea trezoreriei nete pe perioada 2008-2009 si 2009-2010 cu 91,11% respectiv 25,9% este determinat de cresterea disponibilittilor companiei si reflecta o crestere a rentabilitatii activittii desfsurate de companie, aceasta fiind rezultatul unei evolutii favorabile a ncasrilor si pltilor, respectiv a plasrii excedentului monetar. Trezoreria net pozitiv si in crestere de la an la an a fost utilizata pentru finantarea activelor circulante pentru a-si creste capacitate de productie si cifra de afaceri.

Cash-flow-ul

Cash-flow-urile pozitive aferente perioadei 2008-2010 reprezinta o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor. Acesta reprezinta o imbogatire a activului real, o confirmare a majorarii averii proprietarilor. Politica societatii este de a investi aceste surplusuri monetare realizate intr-o fabrica pentru producerea si imbunatatirea calitatii produselor realizate. Cash-flow-ul pozitiv a fost rezultatul unui cumul de factori: cum, cnd i ct reducem stocurile de produse, cum gestionm creanele, cum estimm ncasrile, cum administrm datoriile i cum optimizm plile.

17

b. Analiza performantei financiare Varianta franceza Venit din vz marfuri Cheltuieli cu mf Marja comerciala 2008 348.778 15.525 333.253 2009 7.406 7.417 -11 2010 114.290 59.658 54.632

Marja comerciala reprezinta adaosul comercial practicat de societate. Scaderea dramatica din 2009 este datorata in parte crizei economice care a dus la scaderea vanzarilor, oamenii recurgand la economii, dar in acelasi timp, datorita cresterii cheltuielilor cu marfurile a societatii care au crescut in raport cu veniturile din vazarea marfurilor de la 4,45% la 100,10%. Productia vanduta Variatia stocurilor Productia imobilizata Productia exercitiului 2008 16.769.975 70.379 0 16.840.354 2009 19.115.213 18.170 0 19.133.383 2010 21.932.979 137.567 0 22.070.546

Productia exercitiului reprezinta activitatea globala de productie si/sau prestari de servicii efectuat/e de societate in cursul unui an. Ca urmare a evolutiei acest indicator: o crestere sustinuta de 13,61% din 2008 in 2009, respectiv de 15,35% fapt datorat in cea mai mare parte cresterii productiei vandute. Marja comerciala Productia exercitiului Consumuri externe Cheltuieli cu mp si mc Alte chelt materiale Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli cu prestatiile externe Valoarea adaugata 2008 333.253 16.840.354 15.630.759 8.739.640 862.644 8.821 6.019.654 1.542.848 2009 -11 19.133.383 17.898.326 10.754.838 991.213 6.975 6.145.300 1.235.046 2010 54.632 22.070.546 19.721.079 12.370.283 804.521 5.553 6.540.722 2.404.099

Valoare adaugata poate fi interpretata si ca un potential de remunerare a investitorilor de capital (al actionarilor si creditorilor), dar si al angajatilor, la care se adauga statul. Aceasta a fluctuat in ultimii 3 ani, datorita cresterii si/sau fluctuatiei cheltuielilor cu materii prime, materii consumabile, prestari de servicii, si alte consumuri externe, al fluctuatiei marjei comerciale (explicate anterior).18

Valoarea adaugata Cheltuieli cu personalul Impozite, taxe, varsaminte asimilate Excedentul brut din exploatare

2008 1.542.848 305.896 2.860 1.234.092

2009 1.235.046 352.359 2.838 879.849

2010 2.404.099 420.629 3.064 1.980.406

Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare (operatii strict legate de productia industriala, de activitatea comerciala sau prestari de servicii). Acest EBE a variat seminificativ in anii 2008-2010: -28,7 % si apoi + 125,08 %. Fapt datorat in cea mai mare proportie fluctuatiei VA, dar si a cresterii cheltuielilor si a impozitelor, taxelor si varsamintelor asimilate. Excedentul brut din exploatare Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare Amortizari si provizioane Rezultatul exploatarii 2008 1.234.092 67.037 64.257 190.900 1.045.972 2008 1.094.683 2008 910.149 2009 879.849 130.959 63.713 224.326 722.769 2009 802.973 2009 669.393 2010 1.980.406 1 32.473 266.795 1.681.139 2010 1.679.427 2010 1.421.977

Rezult curent

Profit Net

Datorita factorilor prezentati mai sus exista o variatie a Profitului Net de -26,45 % intre 2009 si 2008, apoi cresterea de 112,42 %

Varianta engleza Venituri totale Cheltuieli totale Chelt cu dob Ajustarile de valoare Ajustarile privind 2008 17.547.959 16.453.276 2.791 190.900 0 2009 19.524.062 18.721.089 800 224.326 0 2010 22.442.232 20.762.805 0 266.795 019

prov EBITDA

1.288.374

1.028.099

1.946.222

Conform acestui indicator, Venitul inainte de impozit, taxe, ajustari, amortizari, a avut o scadere (20.2%) datorita crizei economice in anul 2009, fata de 2008, dupa care s-a redresat apreciindu-se fata de anul 2009 in 2010 cu 89,3%. EBITDA Ajustari de valoare Ajustari privind prov EBIT 2008 1.288.374 190.900 0 1.097.474 2008 1.097.474 2.791 1.094.683 2009 1.028.099 224.326 0 803.773 2009 803.773 800 802.973 2010 1.946.222 266.795 0 1.679.427 2010 1.679.427 0 1.679.427

EBIT Cheltuieli cu dobanzile EBT

EBT sau Earnings Before Tax este versiunea engleza a venitului brut, ajustat si corectat. Acesta a avut o scadere de -26,64 in 2009 dupa care s-a apreciat cu 109,15% in 2010. EBT Impozit pe profit Profit Net 2008 1.094.683 184.534 910.149 2009 802.973 133.580 669.393 2010 1.679.427 257.450 1.421.977

Datorita factorilor prezentati mai sus exista o variatie a Profitului Net de -26,45 % intre 2009 si 2008, apoi cresterea de 112,42 %.

20

2008

2009

2010

CA 17.118.753 19.112.619 22.047.269 EBITDA/CA 7,526097257 5,379163368 8,827496957 Ponderea EBITDA in CA a scazut de la 7,53% la 5,38% in 2009 datorita scaderii veniturilor din exploatare si cresterii veniturilor financiare, iar in 2010 a crescut ponderea operationala la 8,83% datorita redresarii economice si a cresterii veniturilor din exploatare EBIT/CA 6,410945937 4,205457138 7,617392431 EBIT/CA a avut o pondere mai mica asupra CA fata de EBITDA, datorita "DA" -> adica a cheltuielilor cu deprecierea si amortizarea, care se pare ca au fost direct proportionale in fiecare an, fapt ce este dovedit de o diferenta intre EBITDA/CA si EBIT/CA cu aproximativ un punct procentual. EBT/CA 6,39464218 4,201271422 7,617392431 Impozitul nu a avut o pondere importanta in CA, fapt dovedit si de mica variatie intre ponderea EBIT/CA si EBT/CA. PR NET/CA 5,316678148 3,50236145 6,449674107 Fluctuatia pr net/ca este direct proportional legata de EBITDA/CA; este cu aproximativ 2 puncte procentuale mai mic decat EBITDA/CA.

c. Analiza fluxului de trezorerie

Cash flow disponibil

SC Chevalex SRL a nregistrat o scdere a Cash Flow-ului Disponibil n perioada 2008-2010, acesta ajungnd de la valoarea de 11.515 lei n anul 2008, la 2.587 lei n 2010. Scderea CFD aferent21

anului 2009 se datoreaz, n parte, unei reduceri semnificative a veniturilor din vnzarea mrfurilor (de la 348.778 la 7.406 lei), care a condus la scderea profitului. Cifra de afaceri a societii s-a aflat ntr-o continu cretere pe parcursul acestor ani de criz economic. Astfel, profitul net aproape c s-a dublat din anul 2009 pn n 2010. Evoluia CFD a fost determinat i de scderea valorii imobilizrilor, dar mai ales de o cretere substanial a valorii activelor circulante de la 278.084 lei n 2007, la 3.671.027 lei n 2010.

d. Diagnosticul rentabilitatii si riscului

Rentabilitate financiaraINDICATORI Profitul net (1) Capital propriu (0) Rentabilitatea financiara 2008910.149 1.467.776 62,01%

2009669.393 2.374.754 28,19%

20101.421.977 3.034.247 46,86%

Conform graficului, rentabilitatea financiara a scazut in perioada 2008-2009 datorita cresterii costurilor cu materiile prime, ceea ce a dus la scaderea profitului si implicit a rentabilitatii. Scaderea cu 33.82% a rentabilitatii financiare indica faptul ca, desi capitalul propriu s-a majorat cu 38,19%, acesta nu a atras dupa sine o majorare, ci din contra, o micsorare a profitului societatii cu 26.45%. Din acest considerent, actionarii societatii vor fi din de in ce mai putin interesati sa sprijine22

dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renuntarea, pentru o perioada limitata, la o parte din dividendele cuvenite. In perioada 2009-2010 rentabilitatea financiara creste cu 18.67% datorita unui management eficient prin diminuarea costurilor si sporirea vanzarilor, actiuni care au dus la cresterea profitului net al societatii cu 112,43%.

Rentabilitatea economicaINDICATORI Venituri totale Cheltuieli totale Cheltuieli cu dobanzileAjustari de valoare Ajustari privind provizioanele EBITDA Ajustari de valoare Ajustari privind provizioanele

200817.547.959 16.453.276 2.791 190.900 0 1.288.374 190.900 0 1.097.474 16,86% 1.467.776 62,17%

200919.524.062 18.721.089 800 224.326 0 1.028.099 224.326 0 803.773 16,64% 2.374.754 28,22%

201022.442.232 20.762.805 0 266.795 0 1.946.222 266.795 0 1.679.427 15,33% 3.034.247 46,86%

EBIT (1) Cota de impozitare Activul economic (0) Rentabilitatea economica

23

Scaderea rentabilitatii economice pe perioada 2008-2009 se datoreaza unei scaderi de 26,76% a marjei operationale (EBIT), concomitent cu cresterea de 61.79% a activului economic. Scaderea marjei operationale a fost, in cea mai mare masura, cauzata de scaderea profitului. O scadere considerabila a rentabilitatii economice a societatii intr-o perioada asa de scurta poate descuraja investitorii in finantarea proiectelor. In perioada 2009-2010 se constata o crestere a rentabilitatii economice de 18.64 procente datorata unei cresteri substantiale a marjei operationale cu 108.94%, in timp ce activul economic a crescut cu doar 20.77%. Aceasta crestere va atrage dupa sine posibilitati mai mare de investire in noi proiecte de dezvoltare in cadrul societatii.

Indicator de solvabilitateINDICATORI Datorii pe termen lung Capitaluri proprii Grad de indatorare Levier 20080 1.467.776 0 0

20090 2.374.754 0 0

20100 3.034.247 0 0

Gradul de indatorare a societatii pe cei 3 ani a fost 0, ceea ce indica faptul ca societatea s-a autofinantat in totalitate din surse proprii, neapeland la surse imprumutate. Neavand datorii pe termen lung, societatea va putea apela in viitor la surse de finantare externe mai sigure si cu o dobanda mai mica.

Lichiditatea generalaINDICATORI Active curente nete Datorii curente nete Lichiditate generala 20083.110.093 1.850.632 1,68

20093.940.704 1.935.097 2,04

20105.532.850 2.008.003 2,76

24

Lichiditatea generala a societatii in ultimii 3 ani a avut valori mai mari decat 1, ceea ce indica faptul ca societatea dispune de active curente ce acopera datoriile pe termen scurt. Panta crescatoare pe care o urmeaza indicatorul lichiditatii generale indica posibilitatea societatii de a angaja datorii curente din ce in ce mai mari.

Lichiditate intermediara

INDICATORI Active curente nete Stocuri Datorii curente nete Lichiditate intermediara

20083.110.093 448.586 1.850.632 1,44

20093.940.704 495.542 1.935.097 1,78

20105.532.850 608.323 2.008.003 2,45

25

Cu o lichiditate intermediara supraunitara si in crestere pe parcursul ultimilor 3 ani, societatea arata ca este capabila sa isi plateasca datoriile pe termen scurt utilizand activele pe termen scurt. Valorile crescatoare pe cei 3 ani ale rentabilitatii intermediare indica faptul ca societatea are o capacitate din ce in ce mai mare de a-si platii datoriile curente fara sa apeleze la resurse pe termen lung sau la noi imprumuturi.

Lichiditate imediataINDICATORI Active curente nete Creante clienti Stocuri Datorii curente nete Lichiditate intermediara 20083.110.093 1.593.935 448.586 1.850.632 0,58

20093.940.704 1.404.931 495.542 1.935.097 1,05

20105.532.850 2.355.837 608.323 2.008.003 1,28

26

In anul 2008 societatea a inregistrat o rentabilitate imediata subunitara ceea ce indica faptul ca datoriile totale exigibile nu puteau fi acoperite din lichiditati si depozite la vedere. In perioada 2009-2010 aceasta a inregistrat valori supraunitare si crescatoare, in mare masura datorita cresterii lichiditatilor, rentabilitatea imediata incadrandu-se in norme optime.

Concluzii:

Analiza SWOTPunte tari - Situatia neta este pozitiva si crescatoare ceea ce determina cresterea capitalurilor proprii, adica a independentei financiare dar atrage implicit si increderea investitorilor, creditorilor, furnizorilor si clientilor fata de societate; - Activele imobilizate(nevoi permanente) sunt finantate in totalitate din capitaluri permanente(resurse permanente), astfel ca societatea nu va ajunge in incapacitate de plata sau insolventa. - Dispune de lichiditati suficiente pentru a-si acoperi datoriile curente si de a avea un grad scazut de a ajunge in incapacitate de plata. - CFD este pozitiv, ntreprinderea putnd s i remunereze acionarii i creditorii. - Societatea reinvesteste profitul net cu scopul de a dezvolta activitatea societatii Puncte slabe Societatea isi finanteaza intr-o pondere foarte mare activele circulante din resurse permanente care au un cost mai mare pe termen lung; Necesarul de fond de rulment este cauzat intr-o mica masura si de decalajul intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare. Acest situatie s-ar putea remedia prin cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante (acordarea unor reduceri comerciale si financiare) si cresterea duratei de rotatie a datoriilor de exploatare prin contracte cu termene de plata mai mari sau fidelizarea unor furnizori. CFD va fi afectat n continuare n mod negativ de criza economic la nivel general.27

-

-

-

-

-

-

prin investitii care se contribuie la cresterea ratelor de rantabilitate. Scade ponderea elementelor de cheltuieli si creste ponderea rezultatului exploatarii corectat in valoarea adaugata ceea ce constituie un factor important pentru cresterea rentabilitatii financiarea care va duce la cresterea gradului de increderea a investitorilor casi pot recupera investitia intr-un timp cat mai scurt. Valoarea adaugata a crescut ca urmare a influentii factorilor intensivi: W medie anula, valoarea adaugata medie la 1 leu Qexercitiului. Productia exercitiului a fost aproape in totalitate si vanduta astfel ca societatea nu s-a confrundat cu stopari sa incetinerea procesului de productie. Societatea nu a fost influentata de cresterea cotei de TVA, deoarece societatea vinde in pondere de peste 90% in UE.

-

-

-

Nu utilizeaza pentru dezvoltarea societatii creditele pe termen lung al caror cost, cheltuieli cu dobanzile sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Marja comerciala are un trend descrescator, insa societatea per ansamblu este orientata spre activitatea de productie, activitatea de comert constituind o activitate auxiliara. Evolutia sistemului fiscal din Romania care este variabil si instabil de la un exercitiu financiar la altul si care poate conduce la orientarea investitotilor catre arierate mai atractiv din punct de vedere fiscal.

Oportunitati Societatea are ca scop utilizarea fondului de rulment pentru realizarea unei investitii privind o capacitate noua de prelucrare a carnii; Plasarea lichiditatilor in active pe termen scurt (actiuni/ depozite/ imprumuturi) care sa fie acoperite de influenta inflatiei si sa aduca niste venituri in plus societatii. Creterea economic a firmei deoarece aceasta este pozitionata intr-un sector unde exista potential de crestere si lipsa de concurenta pe piata interna. Cresterea gradului de indatorare deoarecece societatea are o rentabilitatea economica mai mare decat rata dobanzii pentru creditele pe termen lung existenta pe piata, ceea ce

Amenintari Utilizeaza doar autofinantarea din capitaluri proprii care au un cost mare si nu este deductibil fiscal. Solutia ar fi utilizarea de credite bancare pe termen lung cu un cost mai mic (cheltuielile cu dobanda) care sunt deductibile din punct de vedere fiscal, acestea ar conduce la cresterea rentabilitatii financiare printr-un efect de levier pozitiv; CFD s-a aflat ntr-o continu scdere n ultimii ani, foarte pronunat fiind cea din 2010. Exist riscul ca CFD s devin negativ n viitor, fcnd astfel necesar atragerea de noi capitaluri de la acionari sau contractarea de noi datorii pentru realizarea unei noi investitii. Lichiditatea imediata are o valoarea peste28

-

-

-

-

-

-

ar conduce la o rentabilitate financiara mai mare. Mentinerea cotei unice de impozitare de 16 % pe termen lung.

limita indicata de 0,2, aceasta constituie niste lichiditati pe care societatea ar trebui sa le investeasca pe termen scurt pentru a se acoperi impotriva ratei inflatiei. -

Managerul va trebui ca in urma acestei analize sa incerce sa elimine punctele slabe care genereaza pierderi societatii si sa incerce ca amenintarile sa le transforme in oportunitati care sa conduca la dezvoltarea economico-financiara a societatii.

29

Capitolul 3: Descrierea proiectului de investitii

3.1. Descrierea tehnico-economica a proiectului de investitie 3.1.1. Obiectivele investitiei Proiectul presupune crearea unei noi capacitati de productie eficienta si competitiva. Aceatsa capacitate de productie reprezinte o investitie greenfield. Justificarea eficientei acestei noi capacitati de procesare carne este data de urmmatorii factori: Scadere costuri de productie prin inlocuirea costurilor cu prestarea serviciilor de transare, Cresterea valorii adaugate a produselor prin posibilitatea de a prelucra si diversifica gama ambalare de catre terti cu prelucrarea in propria unitate. in propria unitate fata de situatia actuala cand beneficiarul este limitat de posibilitatile furnizorilor de servicii care sunt reprezentati de abatoare cu un grad redus de inovare tehnologica. de cal. Consolidarea pozitiei de lider pe piata nationala in ceea ce priveste acest produs. Stabilitatea portofoliul constant de clienti din afara cu care solicitantul are contracte pe Cresterea numarului de furnizori cu care compania colaboreaza in vederea achizitiei Cresterea capacitatii de procesare fata de situatia anterioara cand capacitatea de procesare Cresterea numarului de angajati pana la 32 de la 5 angajati in prezent. Majorarea cifrei de afaceri si in acelasi timp a marjei profitului. Experienta de 10 ani si renumele companiei in domeniul prelucrarii si comercializarii carnii era limitata de posibilitatea de prelucra a tertilor.

termen lung datorita calitatii, pretului si conditiilor avantajoase de comercializare. carcaselor. O parte din furnizori sunt furnizori permanenti cu care compania a lucrat de la inceputul activitatii. Produsele comercializate in urma implementarii proiectului vor avea o valoarea adaugata mai mare atat datorita diversificarii gamei si imbunatatirii acestora cat si datorita scaderii costurilor de productie. Prin posibilitatea de a prelucra in propria unitate compania va putea scoate o gama foarte diversa de produse si in diferite forme astfel incat pretului mediu si maxim al produselor sa creasca. Cele mai importante resurse existente ale societatii sunt:30

Experienta societatii in domeniu Personalul angajat Mijloacele fixe

Toate resursele existente vor fi folosite in cadrul noului proiect. Atat personalul cat mijloacele fixe au fost incluse in proiectul de investitie. 3.1.2. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Necesitatea demararii acestui proiect de catre beneficiar a pornit de la dorinta de a dezvolta activitatea companiei intr-un sector agricol foarte putin valorificat la noi in tara. Oportunitatea acestei investitii se justifica in principal prin faptul ca in Romania nu exista concurenta in ceea ce priveste procesarea carnii de cal, iar o cerere pentru acest tip de produs exista deja, principalul client al SC Chevalex SRL fiind firma Chevideco N.V din Belgia, cu care beneficiarul colaboreaza in prezent prin livrari regulate de carne. Totodata, alaturi de Polonia, Romania este cel mai mare furnizor de carne de cal din Europa prin firma Chevalex SRL. In 2009 productia de carne de cal a fost de 14.000 de tone in tara noastra, productie realizata de abatoarele din Romania de la care Chevalex SRL cumpara carnea in vederea procesarii, ambalarii si exportarii in Europa. Asadar, faptul ca abatoarele produc o cantitate atat de mare de carne de cal reprezinta o oportunitate intrucat acestea furnizeaza produsul in mod constant beneficiarului, acoperind in totalitate cererea acestuia. Mai jos vom prezenta analiza SWOT, care fundamenteaza cel mai bine necesitatea si oportunitatea acestei investitii: Puncte tari - Firma are experienta in procesarea si comercializarea carnii de cal - Management al companiei si personal de executie cu calificare si experienta in acest domeniu - Firma detine un teren in proprietate pe care se va construi unitatea - Ritmicitatea comenzilor si costurile de transport rezonabile, care permit firmei o dezvoltare continua - Chevalex SRL ocupa locul 19 intre firmele exportatoare pe relatia RomaniaPuncte slabe - Este necesara angajarea unui personal calificat pentru a lucra cu noile utilaje si echipamente

31

Belgia, conform unui clasament ntocmit de Direcia General a Vmilor referitor la activitatea principalelor firme exportatoare ctre diferite ri ale Uniunii Europene Oportunitati - Concurenta inexistenta in Romania, in domeniul procesarii carnii de cal. - Cererea pentru carne de cal a firmei Chevideco N.V. din Belgia pentru care beneficiarul exporta carcasele cu carne, Mekom JSC din Bulgaria si Lina Foods din Franta - Existenta unei retele de distributie bine organizate - Consumul de carne de cal in Europa de Vest si Centrala - Productia mare de carne de cal asigurata de abatoarele din Romania - Dezvoltarea mediului inovativ al utilajelor specifice activitatii de transare si ambalare - Posibilitatea ca pe viitor acest tip de carne sa fie comercializata si in tara Consumul de carne de cal

Amenintari - Piata interna nu este dezvoltata pe acest sector, in Romania neexistand momentan o cerere pentru acest tip de produs - Inasprirea legislatiei in ceea ce priveste siguranta alimentelor, protectia mediului si dezvoltarea durabila

Omul primitiv consuma carne de cal, fapt atestat de desenele descoperite ntr-o peter lng Sarajevo. n antichitate, se sacrificau cai a cror carne era consumat la mesele rituale. Consumul de carne de cal a fost influenat de-a lungul timpului i de religie. n secolul al XVIII-lea s-a dat un edict prin care se interzicea consumul crnii de cal de ctre cretini, acestei specii atribuindu-se alte utilizri cum ar fi clria i traciunea. Prima mcelrie care comercializa carne de cal, s-a deschis n Frana n 1865. Astzi, carnea de cal nu se consum n Romnia, dar este apreciat n Europa central i de vest, precum i n Asia. Cel mai mare consum de carne de cal se ntlnete n rile C.E., Belgia nregistrnd cel mai ridicat consum (3,8 kg / locuitor anual) fiind urmat de Luxemburg, Olanda, Italia i Frana Carnea acestei specii, este preferat datorit gustului ei plcut, dat de particularitatea topirii grsimii la temperaturi relativ sczute (30-35 grade C) comparativ cu a altor specii.

32

Pentru ngrare sunt preferate rasele grele, cu sporuri mari de cretere, cu mas corporal mare. Calul realizeaz un randament la tiere extrem de variat: de la 45 la 60 %. Carnea are o culoare roie nchis, fibra muscular este groas, consistent cu gust dulceag. Mai puin marmorat i perselat, ea este dietetic, uor digestibil i frageda. Din punct de vedere medical, carnea de cal este recomandata pentru prevenirea bolilor cardiovasculare datorita continutului scazut de grasimi si in tratamentul anemiei datorita continutului crescut de fier. Din acest motiv este si un bun tonic pentru organism, deci este recomandat in perioadele de tranzitie dintre anotimpuri si pentru sportivi. 3.1.3. Date tehnice ale investitiei

Regiunea: - SUD Judet: - Calarasi Sat: - Belciugatele Comuna: - Belciugatele Amplasament: - Tarla 56, Parcele 16-23/LOT 2 Suprafata : - 14.090 mp Situatia juridica a terenului: - Teren intravilan, aflat in proprietatea SCCaracteristicile principale ale construciilor

Chevalex SRL, conform contractului de vanzare-cumparare.

Obiecte: 1. Corp Principal Nivel uri Tronson Parter Tronson Parter+Etaj TOTAL 1 2 2 Sc= (m2) 1511.0 0 464.00 1975.0 0 Sd= (m2) 1511.0 0 935.00 2446.0 0 H cornisa (m) 6.35 (+5.25) 9.60 (+8.50) 6.35 (+5.25) H max (m) 7.50 (+6.40) 9.60 (+8.50) 9.60 (+8.50) V (m3) 8,800.00 3,975.00 12,775.00

Tronsonul Parter:33

- Structura metalica - Inchideri exterioare: panouri sandwich din tabla vopsita cu miez din vata minerala sau poliuretan; - Tamplarii exterioare din profile PVC cu geam termopan, Low-E, cu Argon, 4-10-4 sau 6-10-6 - Inchideri interioare: panouri sandwich tin tabla galvanizata, agrementate tehnic pentru industria alimentara, cu grosimi de 80-170 mm (functie de temperatura interioara). Imbinarile se vor realiza cu etansari cu silicon. Rosturile intre panourile perpendiculare se vor masca cu profile sanitare rotunjite. - Plafoane false din panouri - Pardoseli epoxidice agrementate pentru uzul in industria alimentara, cu scafe rotunjite pentru asigurarea igienei. Tronsonul P+1E 2. Gospodarie de apa Gospodaria de apa este o constructire subterana, avand dimensiunile in plan de 9,50x7.20 m si adancimea utila de 3,30 m. Aceasta adaposteste rezerva de apa pentru incendii, precum si instalatiile necesare tratarii apei pentru aducerea acesteia in parametrii normati pentru utilizare. Data fiind amplasarea acesteia subterana, suprafetele acestei constructii nu intra in calculul indicatorilor urbanistici POT, CUT. 3. Post Trafo+Grup Electrogen Postul Trafo si grupul electrogen sunt doua echipamente necesare bransarii si furnizarii energiei electrice pentru obiectivul studiat. Acestea sunt prefabricate si se vor amplasa fara nici un fel de lucrari de fundare sau de pregatire a terenului. Ca echipamente, acestea nu intra in calculul indicatorilor urbanistici POT, CUT. Dimensiunile lor exacte vor fi stabilite dupa definitivarea procedurilor de achizitie, in functie de parametrii furnizorului. 4. Statie de Epurare Statia de epurare este proiectata pentru asigurarea epurarii apelor uzate rezultate din folosirea cladirilor si a capacitatilor de productie. Aceasta se amplaseaza subteran. Data fiind amplasarea34

acesteia subterana, suprafetele acestei constructii nu intra in calculul indicatorilor urbanistici POT, CUT. Dimensiunile exacte vor fi stabilite dupa definitivarea procedurilor de achizitie, in functie de parametrii furnizorului. 5. Put Forat Constructie subterana, Putul forat va fi executat pana la o adancime de 70 ml. Suprafata acestuia nu influenteaza parametrii urbanistici POT si CUT. Deasupra terenului, putul va fi protejat de un gard inalt de 2 m, pentru delimitarea zonei de protectie sanitara a acestuia. 6. Retele Electrice Exterioare Retelele electrice exterioare vor fi executate subteran. 7. Retele Apa-Canal Exterioare Retelele Apa-Canal exterioare cuprind retelele de alimentare cu apa a Coprpului principal, pe traseul determinat de Putul Forat, Gospodaria de Apa, Corpul Principal, precum si cele de canalizare care deservesc in principal Corpul principal, precum si apele pluviale colectate de pe platformele betonate. Cele dintai se deverseaza in Statia de epurare, de unde, dupa terminarea etapelor de epurare vor fi vidanjate si evacuate cu autospeciale la un emisar. Apele pluviale colectate pe platfeormele betonate vor fi evacuate catre doua separatoare de hidrocarburi, de unde vor fi directionate spre statia de epurare. 8. Drumuri si platforme betonate Drumurile si platformele betonate sunt proiectate pentru a asigura minimum de spatiu de manevra pentru autovehiculele de aprovizionare si expeditie, precum si pentru parcarile altor tipuri de autovehicule. 9. Imprejmuiri si Porti Obiectivul va fi imprejmuit cu un gard avand inaltime de 2 m. Acesta va fi realizat din panouri montate pe montanti metalici cu fundatii din beton. Portile vor deservi cele doua zone ale incintei (zona curata pentru aprovizionarea cu materie prima si expeditia produselor fabricii si zona murdara destinata circulatiei autospecialelor pentru aprovizionarea cu ambalaje, evacuare deseuri, vidanjare).

35

3.1.4.

Valoarea investitiei si devizul general

Valoarea totala a investitiei este 4.011.142 lei (TVA inclus), din care 3.234.791 fara TVA. Pentru estimarea valorii investitiei s-au utilizat: - bazele de date cu preturi publicate pe site-ul www.apdrp.ro; - ofertele de pret; Deasmenea, am anexat si devizul general, intocmite conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008).

36

3.1.5.

Graficul de realizare a investitieiAnul de referinta Anul anterior impl.Luna 3 Luna 1 Luna 2 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 1 Luna 2 Luna 3

Anul 1 implementareLuna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 13 Luna 14 Luna 15 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9

Anul 2 implementareLuna 16 Luna 17 Luna 18 Luna 19 Luna 20 Luna 21 Luna 22 Luna 23 Luna 24

Denumirea fazei de investitie / luna executiei Elaborarea studiului de fezabilitate, documentatii, studii si obtinere de avize si acorduri Depunerea documentatiei in vederea obtinerii finantarii Evaluarea proiectului Semnarea contractului de finantare Finalizare proiect tehnic, obtinerea Autorizatiei de construire, elaborare proiect de executie, caiete de sarcini Derularea achizitiilor Consultanta pentru elaborarea documentatiei pentru licitatia de executie si implementare a proiectului Organizare de santier Executie de lucrari constructii Livrari echipamente si utilaje, inclusiv dotari Executie montaj utilaje Alte activitati Probe functionare si punerea in functiune Pregatirea personalului

37

3.2. Planul de finantareDin valoarea total a investiiei este de 17.565.189 lei, care va fi realizata din urmatoarele surse: Nr. crt. 1. Rezultat reportat din anii anterior (Capital propriu) 2. 3. Credit bancar pe termen lung - ING BANK 9.500.000,00 Credit bancar pe termen lung - Unicredit Tiriac Bank 5.065.189,00 7,56% 6,55% 3.000.000,00 46,86% Sursele de finantare Valoarea Rata dobanzii anuale

TOTAL 3.3. Produsele aferente investitiei

17.565.189,00

Productia anuala de carne ce urmeaza a fi comercializata in cadrul unitatii dupa implementarea proiectului va fi urmatoarea:Produse Pulpa Spata Carne de pe coaste Carne de lucru Total UM tona tona tona tona tona Anul 1 400,00 340,00 340,00 220,00 1300,00 Anul 2 460,00 345,00 345,00 225,00 1375,00 Anul 3 529,00 350,00 350,00 230,00 1459,00 Anul 4 608,35 355,00 355,00 235,00 1553,35 Anul 5 699,60 360,00 360,00 240,00 1659,60

Conform adeverintei emise de carte DADR Calarasi, numarul total de capete in judet, in anul 2010 a fost de 9.489, ceea ce inseamna 1.879 tone de materie prima pentru unitatea de procesare din Belciugatele, a carei capacitate de procesare este de 1.300 tone.

38

Desi in judet mai exista o unitate de procesare carne Aldis Calarasi cu o capacitate de 7.000 tone/an, aceasta proceseaza carne de vita si porc, chiar daca licenta cuprinde si posibilitatea de a prelucra carne de cal. In concluzie, unitatea de procesare de la Belciugatele unica fabrica de procesare a carnii de cal din judet. Capacitatea de procesare in primul an va fi de 1.300 tone comparativ de un disponibil de materie prima de 1.879 tone, ceea ce inseamna ca unitatea isi poate asigura materia prima din judetul Calarasi.

3.4. Capacitatea tehnica aferenta proiectului

Descrierea fluxului tehnologic, a activitatii si a tehnologiei aplicate in cadrul proiectului:

1.

CAPACITATEA : transare carne cal in carcasa 12,6 t/zi ~ 50,4 t/saptamana

Activitati Depozitare materie prima

Cantitate / zi

Cantitate / saptamana

25,2 tone pentru 2 zile de productie Transare 12,6 tone Ambalare, impachetare 7,2 tone Depozitare produs finit 30 tone refrigerat Congelare 2 tone 2. STRUCTURA SORTIMENTALA

50,4 tone 28,8 tone

8 tone

In urma transarii carcaselor de cal rezulta urmatoarele sortimente : Produs Pulpa Spata Carne de pe coaste Carne lucru Cantitate / zi 2,4 tone 1,8 tone 1,8 tone 1,2 tone Cantitate / saptamana 9,6 tone 7,2 tone 7, 2 tone 4,8 tone39

Produsele se livreaza ambalate , impachetate in cartoane , sub forma refrigerata sau congelata . DENUMIRE SORTIMENT Carne refrigerata caserole Muschi Carne pulpa File Gulas Spata Anterioare 3. FOND DE TIMP Unitatea va lucra 1 schimb/zi ; 4 zile/saptamana -50 saptamani/an 4. FLUX TEHNOLOGIC IN INCINTA Proiectul conine toate elementele pentru ca n unitate s fie asigurate condiiile igienicosanitare, ncepnd cu rezolvarea incintei, a obiectelor din incint pn la fluxurile, procesul tehnologic i dotarea tehnic . A. OBIECTE N INCINT 1. Corp principal format din urmatoarele zone principale: - receptie , depozitare materie prima - transare , ambalare , impachetare carne - depozitare , expeditie produs finit - depozitare , expeditie deseuri - depozitare cartoane si materiale de ambalare - vestiare , grupuri sanitare - sala de mese40

DENUMIRE COMERCIALA Barquette 6 Cut Schouder / viskes / randen Filet Carbonnade Borst Rib / Nek / Succade

PRET MEDIU / KG (RON) 33,20 17,85 16,80 17,60 9,45 12,60 7,35

- birouri pentru : - receptie , expeditie - inspectia sanitar veterinara si HACCP - tehnologi 2. Gospodarie de apa 3. Post trafo si grup electrogen 4. Statie de epurare si bazin vidanjabil 5. Put forat 6. Retele electrice exterioare 7. Retele apa si canalizare exterioare 8. Drumuri si platforme 9. Imprejmuiri si porti

B. STRUCTURAREA INCINTEI Terenul pe care va fi amplasata unitatea este marginit pe 3 laturi de drumuri de exploatare . Corpul principal a fost astfel amplasat pe teren incat sa ramana spatiu pentru o eventuala viitoare extindere cu un abator de cai . Incinta unitatii va fi imprejmuita cu gard pe toate laturile si se vor realiza doua porti de acces . Nu s-a facut o compartimentare a incintei , dar corpul principal realizeaza o separare intre zona salubra si zona insalubra . Acesta a fost astfel realizat incat pe o latura sunt amplasate spatiile pentru receptie materie prima , expeditie produs finit si acces personal , iar pe latura opusa primirea cartoanelor si expeditia deseurilor.41

In zona platformei de receptie , expeditie , la distanta impusa de normativele in vigoare , s-a amplasat putul forat si gospodaria de apa . In spatele corpului principal s-au amplasat : - postul de transformare - platforma utilajelor frigorifice - statia de epurare - separatoarele de grasimi - bazin ape uzate - platforma pubele de gunoi

C. CIRCULATIA IN INCINTA Accesul in incinta se face prin 2 porti. Prin poarta principala vor circula masinile de transport carne, la receptie si respectiv expeditie. Inainte de incarcare si dupa descarcare acestea vor fi igenitate intr-o unitate autorizata, pe baza de contract . Pe aceeasi poarta vor circula masinile care transporta cartoane , ambalaje si materiale de igenizare . Accesul personalului se va face printr-o portita adiacenta portii principale . Cea de-a doua poarta , amplasata in spatele cladirii corpului principal , va fi utilizata pentru mijloacele de transport tip PROTAN care vor prelua deseurile animale , pentru masinile de la salubritate care vor prelua deseurile anorganice si pentru cisternele care vor transporta apa uzata epurata din bazinul de colectare . Platformele de circulatie vor avea suprafata igienizabila, in restul incintei fiind prevazute spatii verzi . FLUXTEHNOLOGIC IN CORP PRINCIPAL

42

REZOLVAREA CORPULUI PRINCIPAL Realizarea profilului i capacitii propuse impun structurarea produciei n urmtoarele activiti distincte : - receptie , depozitare materie prima ; - transare , ambalare , impachetare carne; - depozitare ,expeditie produs finit ; - primire , depozitare materiale pentru ambalare si impachetare; - depozitare , expeditie deseuri. Pe langa spatiile destinate activitatilor productive in corpul principal s-au mai prevazut : - vestiare , grupuri sanitare si sala de mese; - birou , vestiar , grup sanitar pentru personalul sanitar veterinar si HACCP; - birou productie ; - birou receptie expeditie .

FLUXUL TEHNOLOGIC, CIRCULAIA MATERIILOR PRIME I AUXILIARE, A AMBALAJELOR, PRODUSULUI FINIT, PERSONALULUI I A DEEURILOR

Fluxurile de circulaia se vor urmri pe planul corpului principal i planul de situaie anexate. Amplasarea spaiilor tehnologice s-a fcut astfel nct fluxurile s fie lineare, fr ntoarceri si ncruciri. * Materia prima Carnea in sferturi de carcasa se descarca din mijloacele de transport , se examineaza sanitar veterinar si se cantareste in zona de receptie materie prima. Urmeaza depozitarea pe linie aeriana si introducerea in sala de transare ; * Carnea transata se transporta pe benzi in sala de ambalare ;

43

* Ambalajele necesare se depoziteaza , se dezambaleaza si se stocheaza in depozitul adiacent ambalarii. * Carnea ambalata se transporta pe banda in spatiul adiacent ambalarii unde se impacheteaza in cartoane si se paletizeaza. Cartoanele cu carne care se vor livra sub forma refrigerata se paletizeaza si infoliaza iar paletele infoliate se introduc in depozitulde produs finit ( t= 00C ).Cartoanele cu carne pentru congelare se intoduc in tunelul de congelare (t= -220C ). * Produsul finit refrigerat sau congelat se expediaza pe cele 2 usi frigorifice cu obturator termic ; * Cartoanele se descarca pe rampa si se depoziteaza . Inainte de utilizare se formeaza cutiile care se introducprin trapa in spatiul de impachetare ; * Personalul din productie are acces din exterior ,printr-un hol si apoi pe scara la vestiare si sala de mese. La etaj, personalul in haine de oras, preda pachetul personal cu alimentele pentru servit masa, printr-un ghiseu, in sala de mese. In continuare fluxul personalului este prin vestiarul de haine de oras , dus WC si vestiarul pentru haine de lucru . Acest tip de flux este valabil pentru ambele sexe. Dupa coborarea pe scara curata accesul in spatiile de productie se face obligatoriu prin ecluza in care se realizeaza spalarea si dezinfectia cizmelor respectiv dezinfectia mainilor. Toata circulatia la si de la vestiare, WC, sala de mese se poate face numai trecand prin cele 2 zone de control igiena personal amplasate astfel : adiacent WC aferente zonei de transare ambalare

- dupa scara curata care face legatura intre spatiile de productie de la parter si vestiare, WC, sala mese de la etaj. Aceaste zone sunt spatii inchise in care accesul se face prin poarta cu sens unic , numai intrare , iar iesirea se realizeaza numai prin ecluza . In spatiul de control care face legatura cu etajul, sunt amplasate un spalator de sorturi si suportul de uscat sorturi . Acestea pot fi folosite la sfarsitul programului sau inainte de utilizarea WC din vestiare. Ecluza din spatiul de control care face legatura cu vestiarele are in componenta si o boxa automata de spalat cizme, talpa, si caramb, care poate fi utilizata si fara trecerea prin instalatie .44

La sfarsitul programului , inainte de accesul la vestiare , se poate face spalarea cizmelor astfel incat acestea sa fie asezate curate pe uscatoarele de cizme (insuflare cu aer cald ) amplasate in vestiarele de haine de lucru . In zona de control igiena personal care face legatura intre grupul sanitar si transare-ambalare sa prevazut o instalatie manuala pentru spalare cizme si sorturi, ecluza fiind dotata numai cu dezinfector pentru cizme si spalator , dezinfector pentru maini . * Personalul sanitar veterinar si HACCP intra prin acelasi vestibul cu personalul din productie si apoi ajunge la biroul prevazut cu WC , dus si vestiar. Accesul in spatiile de productie se face prin zona de control. * Deseurile rezultate in sala de transare sunt in principal oase si grasimi . Acestea sunt colectate pe benzi laterale etajate care alimenteaza banda de legatura cu depozitul de deseuri de unde se incarca in containerele cu care se va face expeditia la PROTAN. * Carnea sechestrata rezultata la punctul de control carcase din receptie , se colecteaza in recipienti inox cu capac , acestia fiind transportati la sfarsitul zilei la depozitul de deseuri adiacent transarii . Dupa descarcare se face spalarea cu apa sub presiune si dezinfectia cu apa de 83 0C . Recipientii curati se pastreaza in spatiul specific pana a doua zi . * Deseurile nealimentare rezultate la formarea cartoanelor , dezambalarea materilalelor de ambalare si a celor de igenizare , vor fi evacuate prin zona de receptie cartoane si depozitate in pubele amplasate pe platforma specifica din incinta.

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

a) Receptie , depozitare carcase Carnea in sferturi se descarca din autoduba frigorifica utilizand segmentul mobil ( face legatura intre linia aeriana din fabrica si cea din masina de transport ) si bratul articulat care ajuta la transferul carcasei. Dupa descarcare se realizeaza controlul sanitar veterinar . In acest scop in receptie s-au amplasat un spalator de maini cu sterilizator de cutite si s-au prevazut in dotare recipienti inox cu capac pentru colectare carne sechestrata .45

In continuare se face cantarirea si apoi carcasele se introduc in depozitele de materie prima de unde se va alimenta sala de transare.

b) Transare carcase Dupa introducerea in sala de transare se face cantarirea carcaselor pe linie aeriana. La capatul benzii de transare se realizeaza portionare cu ferastraul, iar pe primele mese se face dezosarea. Oasele sunt colectate pe cele doua benzi laterale suprapuse care converg in banda din capatul salii, aceasta transportand deseurile in depozitul adiacent . Carnea rezultata de la mesele de dezosare se transporta pe cele 2 benzi suprapuse la mesele de transare sortare si ales. Fiecare masa este prevazuta cu sterilizator de cutite si fanta pentru colectarea deseurilor in saci. Sacii cu deseuri vor fi transportati pe benzi la depozitul de deseuri. Carnea transata si aleasa se transporta pe banda centrala suprapusa la cele doua benzi care fac legatura cu sala de ambalare.

c) Ambalare carne Ambalarea se poate realiza in 2 moduri : - in caserole , in atmosfera controlata , pe linia automata de ambalare. Pe aceasta linie are loc intreg procesul de ambalare , de la introducerea carnii si a rolei cu folie pana la obtinerea caserolei cu produs in atmosfera controlata . - in pungi vidate utilizand masina de ambalat sub vid si bazinul de retrisare . Ambalajele sunt asigurate din depozitul de zi adiacent ambalarii . In depozitul de cartoane, unde se pastreaza rolele cu folie pentru ambalare in caserole, pungile pentru ambalare sub vid, etichete, etc., s-au prevazut rafturi metalice . La inceputul schimbului, ambalajele vor fi dezambalate in camera de pregatire cartoane ( nu se lucreaza in ambalare deoarece procesul de transare este la inceput ) iar ambalajele necesare pentru o zi de productie se vor depozita in spatiul aferent ambalarii de unde prin trapa vor fi trecute in ambalare. d) Impachetare , depozitare produs finit46

Materialul ambalat va fi transportat pe o banda in spatiul de impachetare . Operatia se realizeaza pe mese cu cantar. Cartoanele cu carnea care va fi livrata refrigerata se aseaza pe palete ce se infoliaza si se introduc in depozitul de produs finit. Cartoanele cu carnea destinata congelarii, se pun pe rastelele din tunelul de congelare cu capacul desfacut. A fost prevazut un tunel cu congelare lenta, acesta avand si rol de depozitare pe o durata de 4 zile . Temperatura in atmosfera este de 220C . Cartoanele necesare la impachetare sunt depozitate paletizat, pe rafturi in depozitul specific. Inainte de introducerea in spatiul de impachetare se face formarea cutiilor, acestea fiind introduse in spatiul de lucru print-o trapa . e) Expeditie produs finit Produsul finit refrigerat, paletizat , este livrat prin usa sectionala cu obturator termic dupa cantarirea prealabila. Produsul congelat va fi livrat prin aceiasi zona , dupa inchiderea si etichetarea cutiilor, asezarea pe palete si infoliere .

47

cartoane, folie, etichete

SCHEMA BLOC - FLUX TEHNOLOGICRECEPTIE MATERIE PRIMA SFERTURI CARCASA CAL pungi, folie, etichete 12600 kg DEPOZITARE MATERIE PRIMA t = 0-2OC 12600 kg TRANSARE CARNE t = 2.......4OC carne transata AMBALARE t = 2.......4OC carne ambalata 7200 kg/zi (net) IMPACHETARE carne impachetata 7200 kg/zi (net) 2000 kg/zi (net) DEPOZITARE PRODUS FINIT t = 2.......4OC CONGELARE IMPACHETARE t = - 22OC 7200 kg/zi (net) EXPEDITIE PRODUS FINIT t= 2.......4OC EXPEDITIE DESEURI t = 2......4OC 5200kg/zi 48 7200 kg/zi (net) deseuri 5220 kg DESEURI t = 2.......4OC t = 0OC

5200 kg/zi (net)

t=

2.......4OC

7200 kg/zi

Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor tehnologice si dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect Utilaje cu montaj Nr. Crt. 0 1 2 Denumire utilaj caracteristici tehnice 2 Brat hidraulic de descarcare Segment mobil ,telescopic ,pentru descarcare carcase Egalizator de rampa Linie aeriana de transport si depozitare carcase Linie de transare Ferastrau transare Sterilizator de ferastrau transare Bazin de retrisare Banda transport carne ambalata Cantar electronic pe linie aeriana 1 buc .receptie carcase Nr. Buc. 3 1 76.894,65 1 5.450,76 1 1 771.905,48 1 1 1 2.840,33 1 1 47.277,00 2 11.346,48 58.623,48 2.682,74 681,68 643,86 3.522,01 3.326,60 844.867,80 7.607,89 185.257,32 202.768,27 1.825,89 957.162,80 1.047.636,07 9.433,78 13.209,75 1.308,18 3.170,34 6.758,94 16.380,09 18.454,72 95.349,37 Valoare (lei) 4 TVA (lei) 5 Total (lei) 6

3 4

5 6 7 8 9 10

26.890,29

6.453,67

33.343,96

49

1 buc..transare 11 12 Compresor de aer comprimat Spalator de maini cu actionare la genunchi cu baterie de amestec termostatata ; Ecluza control igiena personal Instalatie manuala de spalat sorturi si cizme Uscator de cizme pentru 20 buc. Sterilizator de cutite Cantar electronic de pardoseala Statie epurare conforma cu NTPA00105, incarcare hidraulica maxima 16 mc/zi Post TRAFO Grup electrogen Inst. paratrasnet prevectron Pompa de caldura Pinc=107 kW Boiler vertical cu 2 serpentine extractibile din Cazan electric P=115 kW Centrala Tratare Aer , 10000 mc, 100% aer 1 2.317,50 9 556,20 2.873,70

15.017,40 2 87.323,40 2 12.510,79 2 4.635,00 13 2 24.374,54 12.533,04

3.604,18 20.957,62 3.002,59 1.112,40 3.007,93 5.849,89

18.621,58 108.281,02 15.513,38 5.747,40 15.540,97 30.224,43

13 14 15 16 17 18

1 125.595,00 1 1 1 14.700,00 1 137.827,95 1 69.060,50 1 42.007,34 1 111.356,71 10.081,76 26.725,61 52.089,10 138.082,32 16.574,52 85.635,02 33.078,71 170.906,66 3.528,00 18.228,00 128.000,00 122.500,00 30.142,80 30.720,00 29.400,00 155.737,80 158.720,00 151.900,00

19 20 21 22 23

24 25

50

proaspat 26 Centrala Tratare Aer SABIANA, 18000 mc, 100% aer proaspat Instalatii frigorifice TOTAL 1 128.065,04 747.346,10 3.584.797,00 30.735,61 179.363,06 860.351,28 158.800,65 926.709,16 4.445.148,28

27

Utilaje fara montaj

Nr. Crt. 0 1 2 3 4

Denumire utilaj caracteristici tehnice 2 Carlige Electrostivuitor Transpaleta electrica cu ridicare Autocamion frigorific TOTAL

Nr. Buc. 3 800 1 1 2

Valoare (lei) 4 114.240,0 83.890,0 29.910,0 841.759,00 1.069.799,8

TVA (lei) 5 27.417,6 20133,6 7178,4 202.022,16 256.751,95

Total (lei) 6 141.657,6 104.023,6 37.088,4 1.043.781,16 1.326.551,75

Fundamentarea necesitatii utilajelor si dotarilor prevazute in proiect flux tehnologic

Utilaje cu montaj Brat articulat de descarcare carcase .1 buc

Este necesar pentru transferul carcaselor de pe linia aeriana din mijlocul de transport pe linia aeriana din zona de receptie . Segment mobil telescopic descarcare carcase 1 buc

51

Se utilizeaza la descarcarea sferturilor de carcase, facand legatura intre fiecare dintre liniile aeriene din mijlocul de transport si linia aeriana (o singura linie ) din zona de receptie . Egalizator de rampa .1 buc

Este necesar la expeditie pentru incarcarea paletelor cu produs finit in mijlocul de transport . Prin intermediul egalizatorului se realizeaza legatura intre cota pardoselii din corpul principal si cea din mijlocul de transport (variabila functie de tipul autodubei frigorifice) Linia aeriana

Este necesara pentru transportul si depozitarea sferturilor de carcasa. - Receptie carcasa. ..36 ml - Depozite carcase Lungimea necesara : 160 sferturi/ depozit : 2,5 sferturi/ml = 64 ml util la care se adauga intrarile si iesirile din depozite (cate 19 ml) Lungimea totala : 5 depozite x 83 ml/depozit = 415 ml - Transare carne : 49 ml . reprezinta linia de alimentare a salii de transare si cea pe care au loc efectiv operatiile de portionare . Total = 500 ml Linie de transare capacitate 12.600 kg/ h , formata din : a)banda transare etajata 1 buc b) d) /zi. Cantitatea de carne pentru transat .12,6 t /zi ; Necesar posturi de lucru : 21 22 Capacitatea proiectata este pentru 22 posturi de lucru. masa inox 1200 x 500 mm ..18 buc masa inox 2500 x 1000 mm...1 buc c) masa inox 1200 x 1000 mm .4 buc Pentru portionarea ,transarea si alesul carnii de cal in medie unui muncitor ii revin 550 600 kg

52

a)Banda etajata este utilizata pentru : - transportul carnii de la mesele de dezosare , la mesele de transare si ales ; - transportul carnii de la mesele de transare , ales la benzile de transport carne pentru ambalare . Lungimea benzilor de transport care formeaza banda etajata este de 13,5m si respectiv 14,5 m , in functie de pozitia benzii care realizeaza transferul la utilajele de ambalare . b) mesele de inox 1200 x 500 mm sunt necesare pentru transarea si sortarea carnii transate . Sunt prevazute cu orificiu pentru colectarea deseurilor. Sunt necesare 18 buc. Deoarece din formatia de lucru de 22 persoane , 18 lucreaza la transare si sortare carne. c) mesele de inox 1200 x 1000 mm sunt utilizate pentru dezosarea bucatilor de carne d) masa inox 2500 x 1000 mm este necesara pentru primirea si stocarea bucatilor mari rezultate dupa portionarea cu ferastraul , pana la preluarea acestora de catre muncitorii care lucreaza la cele 4 mese de dezosare . Banda de transport L= 7,0 ml , respectiv L = 4,5 ml .2buc.

Sunt necesare pentru transportul carnii transate in sala de ambalare. Lungimile difera in functie de pozitia liniei care se alimenteaza. S-a propus aceasta varianta pentru a evita manipularile , stocurile intermediare ,transportul intern pe carucioare , acestea necesitand si spatii de igenizare . Masa inox 1000 x 1000 mm.1 buc

Este necesara pentru primirea carnii transate de pe banda de transport ,pana la introducerea acesteia pe linia de ambalare in caserole. Masa rotativa este necesara pentru primirea carnii destinate ambalarii sub vid si Banda etajata transport oase si grasimi..2 buc

stocarea intermediara a acesteia pana la introducerea in pungi. Sunt amplasate pe partile laterale ale salii de transare , acestea fiind necesare pentru : colectarea oaselor rezultate la cele 4 mese de dezosare ; colectarea sacilor cu deseuri si grasimi rezultate la mesele de transare si sortare ; transportul deseurilor la banda care face legatura cu depozitul de deseuri.53

Banda etajata L = 14,5 ml 1 buc.

Banda este necesara pentru colectarea deseurilor de pe cele 2 benzi laterale si transportul acestora la dispozitivul de descarcare in containere amplasat in depozitul de deseuri. Dispozitiv descarcare deseuri cu 6 piese .1 buc

Este necesar pentru transferul deseurilor de pe banda transportoare in recipientii de colectare amplasati in depozitul de deseuri . Masa inox 2500 x 1000 mm ..1 buc

Este necesara pentru preluarea carnii de pe banda de transare si transferul la masa de pregatit carnea pentru gulas . Ferastrau transare .1 buc.

Este necesar pentru portionarea pe linie aeriana a sferturilor de carcasa . Sterilizator de ferastrau .1 buc

Este necesar deoarece dupa fiecare taiere trebuie realizata sterilizarea discului ferastraului , in scopul evitarii contaminarii carcasei urmatoare . Bazin de retrisare este necesar dupa masina de ambalat sub vid ,contribuind la Banda transport carne transata .1 buc

realizarea unei mai bune aderente a foliei pe bucata de carne , prin utilizarea apei fierbinti . In spatiul de ambalare se manipuleaza si carne neambalata (pana la ambalare) , iar in spatiul de impachetare se manipuleaza cartoane , carne in cartoane . Din punct de vedere sanitar-veterinar si al sanatatii populatiei , comunicarea intre cele 2 spatii trebuie sa fie minima . Dotarea fabricii cu o banda transportoare conduce la realizarea acestui deziderat si are avantajul eliminarii unor transporturi la pardoseala , a dotarii cu mijloace de transport , spatii pentru igenizarea acestora si implicit personal suplimentar. Cantar electronic pe linie aeriana .2 buc

Cele 2 cantare sunt utilizate pentru receptia cantitativa a carnii la receptie si respectiv la intrarea in transare (au loc scazaminte la depozitare) Compresor pentru aer comprimat 1 buc54

Estre necesar pentru functionarea utilajelor de ambalare (poz. 8/4.2 ; 9/4.5) Spalator de maini actionat la genunchi..9 buc

Sunt necesare intoate spatiile de productie si se prevad in medie un spalator la 5 persoane . Cele 9 spalatoare sunt repartizate astfel : - receptie carne ..1 buc - transare carne4 buc - ambalare 1 buc - impachetare 1 buc (poz.5.3) - expeditie ...1 buc.(poz. 7.7) - depozit expeditie deseuri1 buc (poz. 9.4) Ecluza control igiena personal 2 buc.

Ecluza nr 1 este amplasata in spatiul de control igiena personal care face legatura intre scara curata de la vestiare si zonele de productie .Aceasta are in componenta boxa automata de spalat cizme , dezinfector de cizme si dezinfector de maini . Accesul in spatiile de productie se face obligatoriu trecand toate zonele instalatiei. Ecluza poate fi utilizata si inainte de accesul in scara curata care face legatura cu vestiarele , in acest caz realizandu-se numai spalarea si dezinfectia cizmelor pentru ca acestea sa fie depozitate curate in vestiare. Ecluza nr. 2 este amplasata in zona grupului sanitar de la transare , ambalare. Aceasta are in componenta, dezinfector de cizme, spalator de maini si dezinfector de maini . Accesul in spatiile de transare,ambalare (se manipuleaza carne) dupa utilizarea WC-ului se face obligatoriu trecand prin aceasta ecluza. Instalatie manuala de spalat sorturi si cizme 2 buc

Sunt necesare in cele 2 zone de control :

55

- Instalatia nr. 1 amplasata in zona de control igiena personal dintre vestiare si productie, este necesara pentru spalarea sorturilor la sfarsitul programului . Spalarea se face manual , cu perie , apa fiind colectata in jgheab cu gratar (racordat la canalizare) , unde cu o alta perie se pot spala manual cizmele. - Instalatia nr.2 este amplasata in zona de control igiena personal care deserveste salile de transare ,ambalare. Este utilizata periodic de catre personal, in functie de gradul de murdarire al echipamentului. Uscator de cizme 2 buc

Sunt amplasate in cele 2 vestiare de haine de lucru .Functioneaza cu aer cald. Sterilizator cutite ..13 buc

Sunt necesare la mesele de lucru din transare . In general s-a prevazut un sterilizator de cutite pentru 2 muncitori.Necesarul de sterilizatoare in sala de transare este de 11 buc. S-a mai prevazut un sterilizator (anexat la spalatorul de maini) in zona de taiere carne pentru gulas. S-a prevazut deasemenea un sterilizator la punctul de control sanitar-veterinar din spatiul de receptie carcase. Cantar electronic de pardoseala Q=1000 kgf.2 buc.

Cele 2 cantare sunt necesare in transare si la expeditia deseurilor. Utilaje fara montaj Carlige800 buc

Sunt necesare pentru depozitarea sferturilor pe linie aeriana. Capacitarea unui depozit ..160 sferturi Numar de depozite .5 Necesar carlige 5 x 160 buc = 800 buc. Electrostivuitor.1 buc

56

Este necesar pentru manipularea paletelor cu produs finit in depozit si expeditie. Deasemenea se va utiliza in depozitul de cartoane si materiale de ambalare , pentru asezarea pe rafturi a paletelor. Transpaleta electrica..1 buc

Este necesara pentru manipulari in mijlocul de transport , la expeditia paletelor cu produs finit . Va fi utilizata deasemenea pentru transporturi interne in depozitul de produs finit , depozitul de cartoane , la receptia de cartoane si materiale de ambalare.

57

3.5. Deviz General al investitiei

58

Capitolul 4 - Analiza in mediu cert si incert1. Analiza in mediu cert

Analiza in mediu cert presupune cunoasterea apriori a ratei dobanzii si a fluxurilor monetare viitoare ale proiectelor de investitii. Variatiiile posibile ale ratei dobanzii, ale ratei inflatiei si riscul de activitate economica, respectiv, de atingere a unor rentabilitati nesperate sau a pragului de rentabilitate si/sau de a deveni insolvabila si de a intra in faliment nu sunt luate in calculul de fundamentare a eficientei investitiilor in mediu cert. Ipoteza este deci foarte restrictiva si fara sanse de a se confirma in practica economica. De aceea, fundamentarea deciziei de investitii in mediu cert are mai mult un caracter teoretic, de intelegere a instrumentelor esentiale de analiza a proiectelor de investitie. a) Previzionare Cifrei de Afaceri

Cifra de afaceri a fost previzionata in functie de capacitatea de productie a fabricii construite in urma realizarii investitiei. Cifra de afaceri a fost previzionata pentru 5 ani, adica perioada pe care se va realiza analiza acestei investitii. Previziunea Cifrei de Afaceri s-a facut tinand cont si de cantitatea vanduta si pretul mediu estimat pe fiecare produs in parte. Cantitatea vanduta este in crestere anii trecuti datorita plusului de valoare adus de catre implementarea acestei investitii si implicit cresterea cotei de piata pe acest segment de produs. Pretul per produs sunt constante pe toate perioada de previuziune. Cifra de afaceri are in medie o crestere de 8 % de la an la an, aceatsa crestere va fi rezultatul extinderii canalelor de distributie si prin vanzari mai mari catre clientii aflati in portofoliul societatii.Produse Pulpa Spata Carne de pe coaste Carne de lucru Capacitate de productie Pret AN1 AN2 AN3 AN4 AN5 220,00 tone 1300,00 tone 225,00 tone 1375,00 tone 230,00 tone 1459,00 tone 235,00 tone 1553,35 tone 240,00 tone 1659,60 tone AN1 400,00 tone 340,00 tone 340,00 tone AN2 460,00 tone 345,00 tone 345,00 tone AN3 529,00 tone 350,00 tone 350,00 tone AN4 608,35 tone 355,00 tone 355,00 tone AN5 699,60 tone 360,00 tone 360,00 tone

59

Pulpa Spata Carne de pe coaste Carne de lucru CA

26.000,0 0 24.000,0 0 8.700,00 7.000,00

10.400.000,00 8.160.000,00 2.958.000,00 1.540.000,00 23.058.000,0

11.960.000,00 8.280.000,00 3.001.500,00 1.575.000,00 24.816.500,0

13.754.000,00 8.400.000,00 3.045.000,00 1.610.000,00 26.809.000,00

15.817.100,00 8.520.000,00 3.088.500,00 1.645.000,00 29.070.600,00

18.189.665,00 8.640.000,00 3.132.000,00 1.680.000,00 31.641.665,0

b)

Previzionarea cheltuielilor variabile

Cheltuielile variabile au fost determinate in functie de variatia cifrei de afaceri a societatii. Principalele cheltuieli varibile incluse sunt:

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.

Denumire cheltuiala variabila Cheltuieli cu materia prima(carcase de cal) Materii consumabile Alte cheltuieli materiale (ambalaje, materiale ambalare) Cheltuielile cu energia si apa Cota totala

Cota din CA 68% 0,01% 4,30% 3,38% 75,69%

Ponderea fiecarui tip de cheltuiala a fost determinata pe baza informatiilor oferite de catre tehnolog, deoarece acesta prevede fluxul tehnologic si materiile prime, consumabilele, energia, apa de care este necesar pentru desfasurarea activitatii de productie in conditii de eficienta maxima. c) Previzionare cheltuielilor fixe

Cheltuielile fixe previzionate nu variaza pe perioada de analiza si acestea au fost determinate pe baza analizelor realizate prin comparatia cu necesarul unor investitii similare existente pe piata. Cheltuielile fixe nu includ amortizare si cuprin urmatoarele:

60

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.

Denumire cheltuiala fixa Cheltuieli cu salariile Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala Cheltuieli cu obiectele de inventar Alte servicii prestate de terti Total cheltuieli fixe(fara amortizare)

Valoare AN1 710.000,00 198.800,00 9.000,00 40.000,00 957.800,00

d)

Previzionarea cheltuielilor cu amortizarea

Cheltuielile legate de amortizare au fost previzionate pentru utilajele si pentru constructii utilizand metoda de amortizare liniara, durata de amortiza conform Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe iar valoarea amortizabila conform bugetului proiectului. Cheltuielile cu amortizare sunt fixe si in cuantum de 529.062,80 lei. e) Previzionarea cheltuielilor cu dobanda

Cheltuielile cu dobanda a fost determinate pe baza celor 2 imprumuturi pe care societatea le va contracta pentru a putea realiza implementarea investitiei. Societatea apeleaza la 2 societatii bancare pentru a-si putea diminua riscurile inerente pe o piata financiara instabila. 1. Denumire credit Credit bancar pe termen lung - ING BANK Rata dobanzii 7,80% 6 ani 9.500.000,00 Perioada Valoare

2.

Denumire credit Credit bancar pe termen lung - Unicredit Tiriac Bank

Rata dobanzii 9,00%

Perioada 6 ani

Valoare 5.065.189,00

61

f)

Previzionarea activelor circulante nete

Activele circulante nete au fost calculate in functie de durata de rotatie a acestora inregistrate in trecut deoarece societatea va colabora/isi va mentine relatiile comerciale in continuare cu aceeasi clienti si furnizori.2010 Stocuri Creante Datorii 0, RIR>k, IP>1, TR