Proiect economie final

Cuprins

Introducere……………………………………………........3

Cap.1.Aspecte conceptuale şi teoretice…………….................41.1. Noţiuni generale……………………………......................41.2. Etapele de realizarea a unei construcţii…….......................51.3. Formarea preţului în construcţii……………......................71.4. Costul de deviz a lucrărilor de construcţie..........................81.5. Documentaţia de deviz………………………....................10

1.6.Analiza pieţii imobiliare în Chisinau…..12 Cap.2. Aspecte constructive şi tehnologice……………...........14

2.1 Domeniul de aplicare…………………………………………………………….14 2.2 Tehnologia si organizarea lucrarilor……………………………………….14

2.2.1 Lucrari de terasament……………………………………………….142.2.2Realizarea talpii fundatie…………………………………………….15

2.2.3Lucrari de executie a coloanelor infrastructurii……………152.2.4Montarea blocurilor de fundatie. ……………………………….152.2.5Lucrari de realizare a grinzilor si planseelor monolite….162.2.6Executarea coloanelor suprastructurii…………………………162.2.7Lucrari de zidarie………………………………….……………………..172.2.8Hidroizolarea suprafetelor peretilor…………………………….18

Cap.3. Aspecte economice………………………………..........19 Bibliografie…………………………………….......................49 Anexe…………………………………………..

2

Introducere

Prezentul proiect cuprinde studiul dupa parametri economici, tehnologici si constructivi a unui bun imobil sub forma unei clădiri cu destinaţie locativă tip S+P+M. Scopul acestui studiu este de a determina costurile pentru constructia propusa, dupa preturile oferite pe piata autohtona . In baza calculelor efectuate e necesar de elaborat devizul de cheltuieli pentru intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, luind in consideratie cerintele tehnologice a lucrarilor de constructii. Un alt scop este de a determina ponderea fiecarui element constructiv, din costul total al cladirii. Acest proiect conţine date generale despre procesul de execuţie a construcţiei,calcule care se referă la costul manoperei, preţul materialelor de construcţii pe piaţa,cît şi preţul pentru chiria sau cumpararea utilajelor necesare pentru finalizarea eficientă a clădirii.De asemeni contine calcule tabelare sau in forma de diagrame. In partea grafică proiectul este exemplificat prin schema tehnologice: plan fundatii, plan parter,plan etaj,plan mansarda şi secţiunea transversala a cladirii.

Date initiale

Decizii spatiale si constructive1. Dimensiunile cladirii in axe, m 11.1x12,82. Cota talpii de fundatie, m -2.700 3. Grosimea peretilor exteriori, m 0.44. Grosimea pertilor interiori, m 0.125. Latimea talpii de fundatie, m 0.706. Inaltimea talpii de fundatie, m 0.307. Armatura talpii de fundatie: plasa Ǿ12 A-III+ Ǿ6 A-III;8. Armatura stilpilor Ǿ12A-III, etrieri Ǿ6A-I, pasul etrierilor 200 mm9. Armatura centurii antiseismice Ǿ12A-III, etrieri Ǿ6A-I, pasul etrierilor 200mm10. Materialul fundatiei beton clasa B1511. Tipul planseelor : plansee din beton armat monolit clasa B15, plasa Ǿ6 A-III (p=150 mm)12. Tipul solului - argilă nisipoasa13. Cota suprafetei libere m - -0.600

3

Capitolul 1. Aspecte Conceptuale si Teoretice

1.1 Noţiuni generale

În procesul realizării unei construcţii sunt implicate mai multe parti,dintre care mentionam persoana care investeşte bani:proprietarul sau investitorul si persoana care execută lucrările – antreprenorul şi autoritatea publică. In calitate de proprietar poate fi atît o persoană fizică cât şi o persoana juridică, care doreşte sa realizeze o constructie, impunînd caracterul ei economic, fixînd limitele realizării practice ca dimensiuni, valoare, timp, procurînd fondurile necesare realizării ei. Nu intotdeauna cel care comandă lucrarea este şi cel care exploatează construcţie. In acest caz proprietarul are rolul de investitor iar cel care va utiliza construcţia este beneficiar. De obicei proprietarul este reprezentat de o persoană (sau o firma de specialitate), manager de proiect, căreia ii acordă imputerniciri depline din punct de vedere tehnic, juridic şi uneori economic, cu dreptul de a angaja şi conduce. Verificarea calităţii lucrărilor, a incadrării acestora in costurile contractate de execuţie, respectarea condiţiilor legale de realizare a lucrărilor de construcţie, este efectuată de către proprietar sau manager de proiect prin intermediul unor diriginţi de şantier. Din punct de vedere tehnic, dorinţele proprietarului (beneficiarului) sunt concretizate de către proiectant (arhitect, ingineri de specialitate) care elaborează proiectul şi planurile de execuţie necesare, prescrie condiţiile de execuţie necesare, pregăteşte devizele şi piesele scrise necesare contractării execuţiei, acordă asistenţă tehnică proprietarului pe parcursul realizării lucrărilor. Proprietarul asigură fondurile necesare realizării lucrărilor fie din resurse proprii fie din resurse atrase de la instituţii de finanţare: bănci comerciale sau bănci de investiţii, fonduri de investiţii etc.

Antreprenorul este o persoană fizică sau juridică, care se obligă a realiza lucrarea comandată de către proprietar (beneficiar), in condiţiile prevăzute de proiectele tehnice şi caietele de sarcini intocmite de către proiectant, in baza ofertei sale de preţ şi in termenul fixat. In realizarea obligaţiilor sale antreprenorul general poate sub-contracta către antreprize de specialitate, furnizori (de echipamente, maşini, material, tehnologii etc.), persoane fizice autorizate, părţi din lucrarea de construcţie contractată.

Execuţia unei lucrări de construcţie poate fi făcută in regie sau in antrepriză. Prin execuţie in regie se inţelege cazul cand proprietarul procură toate materialele necesare lucrărilor, angajează forţa de muncă de diferite categorii, execută singur diferitele lucrări pregătitoare şi ajutătoare, intr-un cuvant se ocupa singur şi pe propria sa răspundere de execuţia lucrării de construcţie de la inceput şi pană la terminarea ei. Evident proprietarul poate angaja specialişti – ingineri, care să conducă lucrările din punct de vedere tehnic, aceştia insă vor rămane salariaţii săi, proprietarul asumandu-şi singur toate răspunderile ce derivă din angajarea lucrătorilor in regie, faţă de furnizori, muncitori, precum şi faţă de terţi. Proprietarul va trebui de asemenea să procure sculele şi maşinile necesare lucrărilor, baracamentele şi materialele necesare organizării şantierului precum şi să suporte toate taxele şi cheltuielile legate de utilităţi (apă, canalizare, energie electrică etc.).

La execuţia in regie dispare posibilitatea de a urmării executarea unor lucrări in baza unui deviz contractat, valoarea lucrărilor rezultand din adiţionarea sumelor cheltuite; de asemenea nu

4

se poate obţine o garanţie asupra calităţii lucrărilor şi nici asupra termenului de execuţie, acestea fiind in funcţie de organizarea creată de insuşi proprietarul.

Execuţia in regie are o serie intreagă de inconveniente:

1.Nerespectarea condiţiilor tehnice de execuţie

2.Durată de execuţie prelungită

3.Pierderi şi furt de material

4.Uneori cheltuieli exagerate

In cazul execuţiei in antrepriză, antrepriza de specialitate se angajează şi se obligă la a executa complet lucrarea incredinţată in conformitate cu proiectele tehnice, intr-un termen precis delimitat şi in limita unui deviz contractat; antrepriza va prelua toate obligaţiile de furnizare a materialelor in şantier, va furniza echipamentele şi maşinile necesare execuţiei etc.

Antrepriza va asigura capitalul necesar pentru a executa intai lucrările şi apoi a primii plata lor. In cazul execuţiei in antrepriză rolul proprietarului este de asigura numai plata lucrărilor executate la intervale de timp bine stabilite, in baza verificărilor de cantităţi făcute de către diriginţii de şantier.

Autoritatea publică, este un ansamblul de instituţii ale statului sau ale comunităţilor locale, care autorizează şi verifică execuţia lucrărilor de construcţie numai cu respectarea prevederilor legislative naţionale, regionale si locale in vigoare.

Instituţiile autorităţii publice emit condiţiile tehnice, urbanistice, sanitare, de apărare civilă pasivă, de protecţie şi stingere a incendiilor etc. prin intermediul unor regulamente. Autoritatea publică acordă dreptul de a construi (autorizează construirea) numai pentru acele lucrări de construcţie care indeplinesc toate cerinţele solicitate de către instituţiile autorităţii publice.

1.2 Etapele de realizare a unei construcţii O construcţie este un produs foarte complex care inglobează un volum foarte mare de

resurse. Există şanse foarte mari de eşec in realizarea unei lucrări de construcţie dacă proprietarul sau beneficiarul nu expun de la inceput clar şi fără echivoc condiţiile cerute pentru viitoarea

construcţie şi dacă nu urmăresc pe parcurs indeplinirea acestora. Este unul din motivele principale pentru care realizarea unei lucrări de construcţie este impărţită in etape. Existenţa

acestor etape permite ca procesul de realizare a unei lucrări de construcţie să fie monitorizat şi controlat, oferind proprietarului/beneficiarului oportunitatea de a evalua rezultatele intermediare

in realizarea lucrărilor de construcţie şi de a face ajustările necesare. In general etapele de realizare a unei lucrări de construcţie urmăresc procesul de edificare a respective construcţii şi

cuprind următoarele:

Etapa de pregătire a lucrărilor de construcţie

-Etapa de proiectare a lucrărilor de construcţie

-Etapa de execuţie a lucrărilor de construcţie

-Etapa de recepţie şi punere in funcţiune a construcţiei.

5

-Etapa de pregătire a lucrărilor de construcţie are drept scop evidenţierea tuturor condiţiilor de natură tehnică, economică, comercială, financiară, de marketing etc. care trebuie indeplinite pentru ca viitoarea construcţie să asigure o eficienţă cat mai mare in exploatare in conformitate cu destinaţia acesteia.

a. Studiul de piaţăStudiul de piaţă evidenţiază cerinţele pe care trebuie să le indeplinească viitoarea

construcţie, funcţie de nevoile de exploatare ale proprietarului/beneficiarului sau funcţie de condiţiile de piaţă aşa cum rezultă ele dintr-un studiu de marketing.b. Studiul de prefezabilitate

Studiu de prefezabilitate este definit ca fiind documentaţia tehnico-economică prin care se fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării unei lucrări de construcţie-investiţie, pe bază de date tehnice şi economice.

c. Studiul de fezabilitateFezabilitatea reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii, având

drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau realizării unor obiective de investiţii. Studiul de fezabilitate este definit ca fiind documentaţiatehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii, pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia, şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobăriiPrincipalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor probleme în legatură cu realizarea obiectivelor de investiţii:

achiziţionarea de licenţe; credite externe şi condiţii de rambursare; obţinerea de materii prime din import; posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia; eficienţa fondurilor investite Pe studiul de fezabilitate se sprijină proiectarea şi contractul de cooperare la construirea unei instalaţii, clădiri, reţele de apă, canalizare - un proiect de infrastructură în general.

PREGATIREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

-studiu de piaţă

-studiu de pre-fezabilitate

-studiu de fezabilitate

-plan de afaceri

PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE6

-anteproiect – proiectare conceptuală

-proiect tehnic

-proiect pentru autorizarea lucrărilor de construcţie

-detalii de execuţie

-documentaţii economice

EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

-pregătirea ofertelor, negociere, contractare lucrări de construcţie

-pregătirea execuţiei

-execuţia propriu-zisă

RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

1.3 Formarea preţului în construcţie

Odată cu trecerea la relaţii economice de piaţă au avut loc modificări esenţiale în sistemul de formare a preţurilor în construcţii. Aceasta este legat de faptul că s-au modificat tipurile de proprietăţi a participanţilor la proiecte de investiţii, sursele de finanţare a proiectelor de investiţii, au apărut tipuri noi de cheltuieli, care trebuie luate în consideraţie la determinarea costului de execuţie a obiectelor de construcţie, cum ar fi: plata pentru lotul de pământ, noile tipuri de impozite, taxe, cheltuieli pentru elaborarea şi expertiza documentaţiei de proiect, petrecerea concursurilor etc.După cum se ştie, baza normativă de deviz a anului 1984 nu corespunde cerinţelor contemporane, deoarece nu ia în consideraţie noile tehnologii în construcţii, materiale şi articole, maşini de construcţii şi utilaje etc.

Baza normativă de deviz din anul 1991 la fel nu permitea asigurarea exactităţii calculelor la determinarea preţurilor contractuale. Preţuri curente (Pc) se determinau prin metoda indicelor cu ajutorul coeficienţilor de trecere în preţuri curente: Pc = P84 x K91 x Kcurent , K91 fiind coeficientul de trecere din preţurile anului 1984 în preţurile anului 1991 şi Kcurent – coeficientul de recalculare din preţurile anului 1991 în preţuri curente.

Metoda indicilor avea multe neajunsuri, deoarece coeficienţii de recalculare aveau valoarea aproximativă (medie pe ramură), însă, în perioada respectivă această metodă a constituit unica ieşire din situaţie.

Începând cu 1 ianuarie 2003, în ramura de construcţii a avut loc un eveniment de importanţă considerabilă: s-a început procesul de trecere la norme şi metodici noi de elaborare a documentaţiei de deviz. Metoda indicilor a fost înlocuită cu metoda utilizată din anii 70 în ţările europene – metoda de resurse penru întocmirea documentaţiei de deviz.

7

Pentru a uşura trecerea de la metoda veche la cea nouă, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova a elaborat Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse – CP L.01.01-2001, precum şi Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii, cheltuielilor de regie, cheltuielilor pentru funcţionarea utilajelor în construcţii şi Instrucţiuni pentru determinarea valorii beneficiului de deviz – respectiv: CP L.01.02-2001, CP L.01.03-2001, CP L.01.04-2001, CP L.01.05-2001.

1.4 Costul de deviz a lucrărilor de construcţie

Costul lucrărilor de construcţie-montaj este expresia bănească a consumului de resurse (materiale, manoperă, utilaje de construcţii) necesare pentru execuţia acestora în condiţii organizatorice şi tehnologice bine determinate.

Suma întreagă a cheltuielilor, determinată de deviz pentru con-strucţia obiectului se numeşte costul de deviz sau investiţii capitale.

Componenţa costului de deviz este prezentată în figura de mai jos

Figura 1.1. Costul de deviz al lucrarilorde constructii-montaj

Costul de deviz al lucrărilor de construcţii-montajCostul de deviz se determină cu formula (1):

Cd = CD + CR + BD , (1)

unde: CD – cheltuieli directe ; CR – cheltuieli de regie; BD – beneficiu de deviz.

1) Cheltuielile directe cuprind:

- costul materialelor, elementelor de construcţii, detaliilor etc.;- salariul muncitorilor;- decontările pentru asigurare obligatorie;- cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii.Componenţa cheltuielilor directe este prezentată în fig.6.

8

Costul materialelor cuprinde cheltuielile legate de procura-rea materialelor, semifabricatelor, elementelor de construcţii, arti-colelor, necesare pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj, precum şi cheltuielile legate de transportarea materialelor pe şantier de construcţii; dara, ambalaj, rechizite; cheltuielile de achiziţio-nare-depozitare a materialelor.

Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncito-rilor, nemijlocit implicaţi în procesul de construcţie, diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru con-diţii nocive, lucrul timp de noapte, vechimea în muncă etc.), premii etc.

Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin costul unei utilaj-ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul 1 h-ut cuprinde:

- cheltuieli iniţiale (cheltuielile legate de amplasarea şi reamplasarea utilajelor pe şantier, montarea şi demontarea lor, amenajarea construcţiilor provizorii etc.);

- cheltuieli anuale (uzura utilajului, modernizări, reparaţii capitale);- cheltuieli de exploatare a utilajului (salariul persoanei ce deserveşte utilajul, combustibil,

lubrifianţi, carburanţi, energia electrică, piese de schimb, reparaţii curente etc.).2) Cheltuielile de regie reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condiţiilor pentru

Figura 1.2. Cheltueli directeexecuţia construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea acestora.

Cheltuielile de regie se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe.Calculul cheltuielilor de regie se reglementează prin CP L.01.03-2000 „Instrucţiuni cu

privire la calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor”.Conform Instrucţiunilor, întreprinderile de antrepriză determină normele individuale de

cheltuieli de regie pe baza cheltuielilor de regie. Normativele individuale se aprobă de către conducerea întreprinderii de construcţii.

Cheltuielile de regie sunt divizate în 4 capitole:- cheltuielile generale şi administrative;

9

- cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii;- cheltuielile pentru organizarea lucrărilor de şantier;- alte cheltuieli generale şi de antrepriză.3) Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor

cheltuieli generale ale întreprinderii de antrepriză, care nu sunt incluse în preţul de cost al lucrărilor, şi constituie partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata impozitelor, dezvoltarea producţiei, modernizarea utilajelor, plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare, stimularea materială a lucrătorilor etc).

Calculul beneficiului de deviz se reglementează prin CP L.01.05-2001 „Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii”.

1.5 Componenţa documentaţiei de deviz

Documentaţie de deviz – documentaţie întocmită pentru determinarea valorii de deviz pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor proiectate.

Elaborarea documentaţiei de deviz se efectuează în conformitate cu “Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii–montaj prin metoda de resurse” –CP L.01.01-2001, care reprezintă unul dintre documentele normative ale capitolului “Economia construcţiilor” şi face parte integrantă din sistemul de documente normative în construcţii.

Instrucţiunile au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitară, care să servească drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii privind determinarea valorii de deviz a obiectivului de investiţii, formarea preţurilor contractuale pentru lucrările executate.

Documentaţia de deviz se compune din:- listele cu cantităţile de lucrări;- borderourile de resurse;- cataloagele de preţuri unitare;- calculele şi devizele locale;- devizele pe obiect;- devizul general.

Metoda de resurse la întocmirea documentaţiei de deviz

În condiţiile economiei de piaţă, când factorii valorici sunt extrem de instabili, determinarea valorii de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza indicelor de resurse evidenţiaţi în documentaţia de proiect şi deviz: materialele, manopera, utilaje de construcţii-montaj şi preţurilor de livrare a acestor resurse. O astfel de metodă se numeşte metode de resurse şi ea dă posibilitate de a determina cu mare exactitate, în orice moment, valoarea obiectivelor de investiţii pornind de la preţurile curente ale resurselor materiale, energetice şi de manoperă.

Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de construcţii speciale şi reparaţii (reparaţii capitale şi curente ale clădirilor şi construcţiilor).

10

Metoda de resurse poate fi utilizată la orice fază de elaborare a documentaţiei de proiect pentru construcţii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuţie, proiectul de execuţie.

Coordonarea metodei de resurse a fost asigurată de Comitetul Tehnic, iar ratificarea acesteia s-a aprobat prin ordinul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova din 23 noiembrie 2001, nr. 137 cu privire la aprobarea Indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrările de construcţii, montaj şi reparaţii.

Introducerea metodei de resurse este reglementată prin HG RM nr.1570 din 09.12.2002 (MO nr.170-172 din 13.12.2002).

Pentru a elabora devize în construcţii mai repede, mai corect şi mai uşor au fost elaborate programe automatizate de calcul al devizelor. Astfel, în România au fost elaborate aşa sisteme informaţionale ca: WinDev, Delta, X-Dev, CityDev, iar în Rusia: РИК, СВС-Net, WinSmeta, Багира, Барс, Grand-Smeta etc.

Noile norme de deviz sunt grupate în 57 Indicatoare de norme de deviz (fig.7), şi anume:

- pentru lucrările de construcţii-montaj - 40 indicatoare;- pentru lucrările de montare a utilajului tehnologic - 9 indicatoare;- pentru lucrări de reparaţii în construcţii – 8 indicatoare.Întocmirea devizelor prin metoda de resurse presupune trecerea consecutivă a

următoarelor etape:1. Întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări (Formularul nr.1 din CP L.01.01-2001).2. Evidenţierea indicelor de resurse (Formularul nr.2, Formularul nr. 5 sau 6 din CP

L.01.01-2001).3. Întocmirea devizului local (Formularul nr.3 sau 7 din CP L.01.01-2001).

Întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări

La etapa de elaborare a detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie) organizaţia de proiectare întocmeşte şi predă în mod obligatoriu Listele cu cantităţile de lucrări.

În funcţie de particularităţile unor categorii de lucrări, de specializarea întreprinderilor de construcţii – montaj, de structura documentaţiei de proiect, listele cu cantităţile de lucrări se întocmesc aparte:

- pentru clădiri şi construcţii: pentru lucrările de construcţii speciale, lucrările tehnico-sanitare interioare, iluminatul electric interior, instalaţiile electrice de forţă, utilajele tehnologice şi alte tipuri de utilaje, aparatele de măsură şi control şi mijloacele de automatică, instalaţiile de curenţi slabi (telecomunicaţii, semnalizări etc.),procurarea mobilierului, inventarului şi pentru alte lucrări;

- pentru lucrări de amenajare a şantierului: pentru sistematizarea pe verticală, construirea reţelelor edilitare, căilor şi drumurilor, amenajarea teritoriului, formele arhitectonice mici etc.

În cadrul listelor cu cantităţile de lucrări se efectuează gruparea categoriilor de lucrări pe capitole conform cu succesiunea tehnologică şi specificul categoriilor de lucrări:

11

- lista cu cantităţile de lucrări de construcţie trebuie să cuprindă următoarele capitole: lucrări de terasamente, fundaţii şi pereţi la subsol, pereţi, schelet, pereţi despărţitori, pardoseli, acoperiri şi învelitori, ferestre, uşi, scări şi podeste, lucrări de finisaj la interior, lucrări de finisaj la exterior, diferite lucrări ş.a.;

- lista cu cantităţile de lucrări de construcţii speciale: fundaţii pentru utilaje, paturi pentru fundaţii speciale, căptuşeli şi izolaţii etc;

- lista cu cantităţile de lucrări pentru instalaţii sanitare interioare: conducte de apă, canalizare, încălzire, ventilare şi condiţionare a aerului etc.

La obiectivele relativ simple gruparea categoriilor de lucrări pe capitole poate să nu se efectueze.

Categoriile de lucrări, codurile lor, unităţile de măsură a lucrărilor şi resurselor care se includ în lista cu cantităţile de lucrări, trebuie să corespundă cu articolele de deviz, cu codurile lor şi cu unităţile de măsură prevăzute în Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii care sunt în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.

La obiectele pentru care nu este necesar să se elaboreze documentaţia de proiect (de exemplu, pentru reparaţia curentă a unei clădiri, în valoare de până la 100 mii lei), listele cu cantităţile de lucrări pe categorii, cataloagele de preţuri unitare şi devizele se întocmesc de către beneficiar sau, la rugămintea lui, de către antreprenor cu avizarea ulterioară de către beneficiar.

1.6 Analiza pietii

Ca o consecinţă a crizei, piaţă loturilor de teren încă se află în stagnare. Piaţa loturilor de teren în Moldova poate fi caracterizată ca o stagnare stabilă. Preţurile pentru 2011 nu s-au schimbat în comparaţie cu 2010.

Piata loturilor de teren si al caselor particulare in Chisinau/ 2013

Piata loturilor de teren, in ansamblu, repeata cu o mica intirziere situatia pietii imobiliare in ansamblu. Ca rezultat in ultimii ani se pastreaza tendinta de scadere a cererii si marirea ofertei. In general, asta se atribuie si la piata loturilor de terenuri. In marea majoritate a cazurilor acestea sunt loturi de teren pentru constructia caselor individuale. Cresterea volumului ofertei de terenuri a generat si la schimbarea pretului: ele s-au micsorat esential. Una din pricinele scaderii pretului este cresterea ofertei cu peste 15 %, in mare parte in suburbiile Chsinaului.

Piata loturilor de terenuri ale capitalei de mai multi se afla in stagnare. In mare parte agentii imobiliari observa o crestere a ofertei in marime de 15 % si micsorarea cererii mai mult decit 25 %. Unele schimbari de situatii le-au adus licitatiile de terenuri, organizate de primarie. Corect spus, ele n-au fost multe, iar ultimul a fost organizat in iunie 2012. Preturile de la licitatii au avut o conotatie importanta in viziunea agentilor imobiliari, fiindca ele au fost cu mult mai joase decite cele de pe piata, ceea ce a contribuit la efectuarea tranzactiei. Chiar si in aceasta conjuncture convinabila, o parte din loturi ramineau neintrebate, iar o alta parte din diferite pricine se scoteau din lotul licitatiei.

12

Iarna cererea la loturile de teren tot timpul este spre scadere, aceste an este o exceptie. N-au fost inregistrate careva tranzactii importante. Vinzatorii erau increzuti ca ei vor reusi sa realizeze terenurile la preturi avantajoase odata cu sosirea primaverii. Dintr-o parte, sfirsitul iernii si inceputul sezonului de afaceri in primavera adaoga o nota activa pe piata. Cu sosirea primaverii situatia pe piata loturilor de terenuri nu s-a schimbat, iar pronosticurile vinzatorilor n-au avut sort de izbinda. Dinamica preturilor pe piata loturilor de terenuri in primul simestru al anului 2013 se poate de caracterizat ca o stare de imporandebilitate.

Scaderea preturilor in ultimii 4 ani la loturile de teren, a facut ca sa fie excluse din segmentul investitiilor pe termen lung. In general, acestea sunt terenurile cu constructii nefinalizate si terenurile cu un grad mic de finisare.

Situația pe piața caselor de locuit individuale în 2013 nu s-a schimbat în mod substanțial. De asemenea, există o ofertă excedentă și lipsa de cerere. Astăzi, cererea de case individuale pe piață este extrem de redusă. În plus, în ultimii ani, piața caselor de locuit individuale este într-o stare de criză permanentă, care afectează de asemenea cererea și prețurile. Costul mediu a 1m.p. in case individuale în orașul Chișinău este de aproximativ 500 EUR .

Costul mediu a unui ar de treren in Chișinău pentru construcţii .

№ Sectoru Costul a 0,01he., €1 Botanica 10 000,02 Buiucani 9 000,03 Rişcani 11 000,04 Ciocana 10 000,05 Centru 30 000,06 Bl.Stefan cel Mare 50 000,0

13

Diagrama 1.1

Se remarcă scăderea bruscă a preţurilor în zonele în care costul iniţial era exagerat de mare. De exemplu, 3 ani în urmă, vînzarea loturilor de teren din Chişinău a fost posibilă aproape imediat după lansarea obiectului pe piaţă. Acum, cumpărătorii nu iau în considerare aceste propuneri. Iar cei interesaţi să aşteaptă la nişte reduceri de cel puţin 30% din valoarea de pre-criză.

Cumparatorii care doresc imediat să înceapă construcţia, sunt interesaţi de loturi de teren în zone locuite şi ca lotul de teren examinat să aibă toate comunicaţiile. Acei clienţi, care au în plan începerea construcţiei în următorii 3-5 ani sunt interesaţi de loturile de teren în zonele fără comunicaţii. Pentru ei lipsa comunicaţiilor nu constitue un factor important; mult mai important fiind preţul de achiziţie. Loturile de teren cu infrastructura slab dezvoltată nu reprezintă interes pentru potenţialii cumpărători. Lichiditatea lor este extrem de redusă. Prin urmare, preţul terenului, în cazul lipsei reţelelor de energie electrică şi de gaz, de apeduct, canalizare şi drumurile de acces îngreunate, este mult mai mic.

Capitolul 2. Aspecte Constructive şi Tehnologice2.1 Domeniul de aplicare

14

Cladire de locuit de tip S+P+M este realizata pe o fundatie continua din beton armat monolit si din blocuri de soclu.Structura este realizata –schelet portant din beton armat monolit,cu plansee monolite.Peretii sunt realizati din umplutura din blocuri de calcar. Acoperisul este de tip sarpanta acoperit cu tigla metalica.Inaltimea maxima a cladirii este 8.4 m.

Complexul de lucrari tehnologice care trebuie sa fie executate la realizarea infrastructurii si suprastructurii cladirii sunt:

1) defrisarea stratului vegetal;2) saparea gropii de fundatie;3) realizarea fundatiei si peretilor infrastructurii din beton armat;4) realizarea centurii si planseului la cota 0.00 din beton armat monolit.5) hidroizolarea suprafetei exterioare a peretilor exteriori ai infrastructurii6) executarea umpluturii fundatiilor;7) armarea coloanelor,centurei antiseismice si a planseelor. Cofrarea coloanelor, centurei

antiseismice si a planseelor. Betonarea coloanelor,centurei antiseismice si a planseelor;8) executarea peretilor cu umplutura din blocuri de calcar;9) executarea peretilor interiori;10) executarea acoperisului;11)montarea uşilor şi geamurilor;12)executarea lucrarilor de finisare;13)executarea reţelelor inginereşti;14)alte lucrari.

2.2 Tehnologia si organizarea lucrarilor2.2.1. Lucrari de terasament

Faza I. Defrisarea stratului vegetal si saparea gropii de fundatie Defrisarea stratului vegetal se efectuaza cu buldozerul DZ-28. Grosimea stratului defrisat trebuie sa fie de 400 mm. Solul defrisat se depoziteaza in aria santierului in afara zonei de executare a lucrarilor. Groapa de fundatie se sapa cu excavatorul EO-3322A cu cupa dreapta (volumul cupei 0.3 m³) prin abataj frontal normal cu traiectoria deplasarii excavatorului dreapta. Solul destinat umpluturii se depoziteaza intre axele A-B , restul solului se excaveaza cu descarcare in autobasculanta si se transporta la depozitul din afara santierului. Transeele pentru executarea talpii fundatiei se sapa manual, solul sapat fiind imprastiat in interiorul amplasamentului. Concomitent cu saparea se compacteaza talpa fundatiei cu maiul elecromecanic IA-4502 si se verifica cotele talpii fundatiei cu ajutorul nivelei.

Faza II. Executarea umpluturii. Umplutura se exeecuta dupa uscarea suficienta a hidroizolatiei suprafetelor peretilor exteriori ai infrastructurii. Solul de umplutura trebuie sa aiba umiditatea optima pentru acest proces tehnologic si nu trebuie sa contina pietre ascutite. Umplutura se executa in straturi orizontale cu grosimea de 400 mm, fiecare strat compactindu-se cu compactorul electromecanic IA-4502. La executarea compactarii organul de lucru al maiului trebuie sa-si suprapuna urmele cu o jumatate din lungimea placii. Pamintul destinat umpluturii se deplaseaza din depozit cu buldozerul DZ-28.

18

2.2.2 Realizarea talpii fundatiei

a. Armarea talpii de fundatie Piesele de armare a talpii de fundatie si carcasele stilpilor monoliti din subsol se instaleaza in conformitate cu proiectul. Cu scopul respectarii stratului de protectie a talpii fundatiei plasele, se instaleaza pe garnituri din beton cu grosimea de 35 mm, amplasate pe toata suprafata talpii. Plasele de armatura se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de racordare suprapunindu-se cel putin 300 mm. Mentinerea carcaselor in pozitie verticala se efectuiaza cu ajutorul contrafiselor.

b. Betonarea talpii de fundatie Inainte de betonarea talpii se receptioneaza armarea si se intocmeste un proces verbal de receptie a lucrarilor ascunse.Betonarea talpii fundatiei se efectuiaza dupa schema “macara – bena – constructie” , macaraua deplasindu-se la cota 0.4, pe perimetrul gropii de fundatie. Distanta de la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m (din cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV – 47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la alta numai dupa aparitiei laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii fundatiei.

2.2.3. Realizarea coloanelor pina la cota 0,000

a. Cofrarea stilpilor Cofrarea se executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de protectie, cofrajul trebuie sa fie rigid.Se instaleaza distantieri care fixeaza armatura conform proiectului si se pastreaza stratul de protectie.Mentinerea cofrajului in pozitie verticala se efectueaza cu ajutorul contrafiselor.

b. Betonarea stilpilor Inainte de betonare se receptioneaza armarea si se intocmeste un proces verbal de receptie a lucrarilor ascunse. Betonarea stilpilor din subsol se efectuiaza dupa schema “macara – bena – constructie” , macaraua deplasindu-se cu 2 mmai sus fata de cota 0.4. Distanta de la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m (din cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV – 47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la alta numai dupa aparitiei laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii fundatiei.

c. Decofrarea stilpilor Decofrarea se realizeaza atunci cind rezistenta betonului atinge 30% (0.3R28).In conditiile temperaturii atmosferice de +15 +30 ˚C aceasta se atinge in timp de 2..4 zile.

In timpul decofrarii trebuie sa fie evitate socurile si alti factori nefavorabili.

2.2.4. Montarea blocurilor de fundatie

Blocurile de fundatie se monteaza in conformitate cu proiectul P.E.L. Blocurile de fundatie se monteaza dupa axele cladirii, cu teserea rosturilor intre ele, legatura intre blocuri se

19

executa cu mortar, in zonele unde ramine un rost de pina la 800 mm se executa cu beton clasa B15.Cotele blocurilor de fundatie trebuie sa coincida cu cotele prescrise in proiect.

2.2.5. Realizarea planseelor si grinzilor monolite

a. Cofrarea planseelor si grinzilor Se executa dupa ce stilpii betonati din subsol vor atinge rezistenta de 30 % (0.3R28) din clasa de proiect a betonului. Inainte de cofrarea grinzilor suprafata de contact cu betonul,de pe blocurile de fundatie si stilpii betonati,se prelucreaza cu peria de sirma si se spala daca sunt pete de uleiuri.Elementele cofrajului sunt aduse la santier si depozitate in zona de executare a lucrarilor de cofrare. Suprafata depozitului trebuie sa fie nivelata si rigida pentru evitarea deformarii scuturilor de cofraj.Lucrarile de cofrare se incep cu aplicarea unei emulsii unguiente pentru evitarea aderentei suprafetelor cofrajului cu suprafetele elementului betonat. Cofrarea se executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de protectie, cofrajul trebuie sa fie rigid. Pentru solidarizarea scuturilor se utilizeaza chingi de inventar,iar pentru asigurarea stabilitatii se folosesc contrafise .

b. Armarea grinzilor si planseelor Se executa in conformitate cu proiectul P.E.L. respectind stratul de protectie, planseele se armeaza cu plase care se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de racordare suprapunindu-se cel putin 300 mm.

c. Betonarea grinzilor si planseelor Se incepe dupa ce se receptioneaza lucrarile de armare.La betonarea planseelor toata suprafata se imparte in sectoare de lucru cu latimea de 2-2.5 m, betonarea se realizeaza in fisii peste una. Betonarea grinzii si planseului se efectueaza dupa schema “macara – bena – constructie” , macaraua deplasindu-se cu 2 m mai sus fata de cota de botonare (0.000). Distanta de la baza taluzului gropii de fundatie pina la suportul macaralei nu trebuie sa fie mai mic de 2 m (din cauza posibilitatii prabusirii malului). Compactarea betonului se efectuiaza cu previbratorul IV – 47 cu interferenta razelor de actiune a previbratorului. Previbratorul se va deplasa de la o statie la alta numai dupa aparitiei laptelui de ciment pe suprafata libera a amestecului compactat. In timpul betonarii se verifica lucrabilitatea betonului (TC = 4..6 cm) si cota superioara a talpii fundatiei.

d. Decofrarea grinzii si planseului Decofrarea se executa dupa ce grinzile si planseele betonate vor atinge rezistenta de aproximativ 70-100% (0.7R28) din clasa de proiect a betonului. In conditiile temperaturii atmosferice de +15 +30 ˚C aceasta se atinge in timp de 7...10 zile.

In timpul decofrarii trebuie sa fie evitate socurile si alti factori nefavorabili.

2.2.6. Realizarea coloanelor suprastructurii

a. Armarea stilpilor Se executa in conformitate cu proiectul P.E.L. respectind stratul de protectie.Stilpii se armeaza cu carcase din bare de armatura , care se racordeaza intre ele prin legaturi cu sirma, armaturile in locurile de racordare suprapunindu-se cel putin 700 mm. Mentinerea carcaselor in pozitie verticala se efectuiaza cu ajutorul contrafiselor.

20

b. Cofrarea stilpilor Se executa dupa ce grinzile si planseele betonate vor atinge rezistenta de aproximativ 70-100% (0.7R28) din clasa de proiect a betonului. Elementele cofrajului sunt aduse la santier si depozitate in zona de executare a lucrarilor de cofrare. Suprafata depozitului trebuie sa fie nivelata si rigida pentru evitarea deformarii scuturilor de cofraj.Lucrarile de cofrare se incep cu aplicarea unei emulsii unguiente pentru evitarea aderentei suprafetelor cofrajului cu suprafetele elementului betonat. Cofrarea se executa conform proiectului P.E.L. respectind stratul de protectie, cofrajul trebuie sa fie rigid. Pentru solidarizarea scuturilor se utilizeaza chingi de inventar,iar pentru asigurarea stabilitatii se folosesc contrafise .

c. Betonarea stilpilor Betonarea stilpilor se va executa dupa schema “macara – bena – constuctie”, macaraua deplasindu-se pastrind spatiul de siguranta. La betonare vor fi respectate urmatoarele reguli de punere in opera a amestecurilor de beton:

1) amestecul de beton se va aseza in constructie in straturi orizontale cu grosimea maxima a fiecarui strat de 0.4 m.

2) compactarea se efectuiaza cu previbratorul cu interferenta razelor de lucru, previbratorul se introduce in amestecul de beton perpendicular suprafetei libere a stratului compactat; extragerea previbratorului din amestec se efectuiaza lent.

3) lucrabilitatea betonului trebuie sa fie TC = 4..6 cm.

d. Decofrarea stilpilor Decofrarea se executa dupa ce stilpii betonati vor atinge rezistenta de aproximativ 30% (0.3R28) din clasa de proiect a betonului. In conditiile temperaturii atmosferice de +15... +30 ˚C aceasta se atinge in timp de 2...4 zile. In timpul decofrarii trebuie sa fie evitate socurile si alti factori nefavorabili.

2.2.7 Executarea zidariei

Succesiunea operatiilor tehnologice pentru realizarea zidariei:

1) Trasarea elementului;2) Asternerea stratului de baza de mortar;3) Udarea pietrelor cu apa;4) Asezarea primului rind de pietre si indesarea lor usoara prin baterea cu ciocanul sau cu

maiul din lemn;5) Introducerea si indesarea,cu mistria,a mortarului in rosturile verticale;6) Repetarea operatiilor pentru fiecare rind de pietre zidit;7) Orizontalitatea rostului,prin alegerea pietrelor potrivite ca dimensiuni,dupa realizarea

fiecarui metru de zid pe inaltime;8) Introducerea (zidirea) unui rind sau doua rinduri de piatra de calcar,pentru uniformizarea

presiunilor,la fiecare 2 metri de zid.Ultimul rind zidit se realizeaza in acelasi mod;9) Verificarea permanenta pe parcursul executarii zidariei a verticalitatii si planietatii fetelor

elementului.

21

2.2.8 Hidroizolarea suprafetelor peretilor

1. Suprafetele exterioare ale peretilor exteriori inainte de hidroizolare trebuie sa fie curate si uscate (umiditatea suprafetei nu trebuie sa depaseasca 8-10% de aceea dupa decofrarea suprafetelor trebuie prevazuta o intrerupere tehnologica pentru uscarea suficienta a acestora.

2. Hidroizolarea se incepe cu grunduirea suprafetelor care se efectuiaza cu primer (bitum dizolvat in motorina 1 la 3). Aplicarea grundului se executa manual cu peria, suprafata vopsindu-se de sus in jos.

3. Hidroizolatia propriu-zisa se executa cu mastic bituminos fierbinte in 2 straturi cu grosimea totala de 2 mm. In momentul aplicarii pe suprafata masticul trebuie sa posede temperature de 180 - 190˚C. Vopsirea se executa manual cu peria. Primul strat de mastic se aplica pe suprafata dupa uscarea grundului, al doilea strat – dupa uscarea primului.

Capitolul 3. Aspecte Economice

Pentru determinarea costului lucrarilor de constructii montaj am calculat consumul de manopera, materiale si utilaje necesare pentru constructia cladirii. În continuare va fi prezentat calculul lucrărilor necesare pentru realizarea unei construcţii tip S+P+M . Calculele s-au afectuat in conformita cu normle in vigoare, si in preturi curente. Informatia detaliata a calcului consta in:

Lucrarile de fundatie

Nr.

Crt.

Denumirea procesului

Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Total

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

1Defrisarea stratului

vegetal cu buldozerul DZ-28

100m2 2.07

buldozer 3.33 6.89 300 2067.93

2 Saparea pamintului cu excavatorul cu cupa dreapta cu

descarcare in unitati

100m3 2.05

22

de transport

excavator 2.25 4.61 380 1752.75

3

Transportarea pamintului cu

autocamionul de la santier

1t 74.5

autocamion 0.454 33.82 200 6765

4

Saparea pamintului cu excavatorul cu cupa dreapta cu

descarcare in rambleu

100m3 0.58

excavator 2.25 1.305 380 496

5Saparea manuala a

pamintului de categoria I

1 m3 41.6

manopera 1 90 3744

6

Compactarea manuala a

pamintului cu maiul electromecanic

100m2 1.04

manopera 500 3288 32884369

mai mecanic 10.39 10.81 100 1080.56

Total 19195lei

În acest tabel sunt prezentate date despre realizarea infrastructurii construcţiei, utilajele necesare,materialele si costul manoperei. Astfel pentru realizarea infrastructurii cladirii este necesar de efectuaturmătoarele cheltuieli:

a. Manopera - 7032 lei -36,6%b. Materiale – 0 lei -0%c. Utilaje - 12163 lei -63,4%

Total -19195 lei

Executarea lucrărilor de fundatie se încep in luna mai, au o durata de 4 zile si constituie 2.63% din costul total al casei.

23

Structura de rezistenta

Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Total

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

1Strat de pietris pentru fundatie

m3 14.7

manopera 50 735

3783.28pietris+nisip 1.15 16.9 100 1690

compresor mobil 0.21 3.087 80 246.96

compactor 0.42 6.17 180 1111.32

2Armarea talpilor de fundatie cu armatura

AIII ø12kg 165.7

manopera 1.20 198.84 198.84

2030.23Armatura AIII ø12 1.025 169.8 10.55 1791.39

Sirma din otel moale 0.01 1.657 24 40

3Armarea talpilor de fundatie cu armatura

kg 555

24

AI ø6

manopera 1.20 666 666

7277.1Armatura AI ø6 1.015 563.3 11.5 6477.9

Sirma din otel moale 0.01 5.55 24 133.2

4 Etrieri kg 124.8

manopera 1.20 149.76 149.761606.46

etrieri ø6 1.015 126.67 11.5 1456.7

5Armarea coloanelor

cota -2.700 cu armatura AIII ø12

kg 350

manopera 1.20 420 4204288.8

Armatura AI ø12 1.025 358.75 10.55 3784.8

Sirma din otel moale 0.01 3.5 24 84

6Etrieri pentru

coloane cota -2.700 cu armatura AI ø6

kg 148

manopera 1.20 177.6 177.61905.1

etrieri ø6 1.015 150.22 11.5 1727.5

Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Nota

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

25

7Betonarea talpii de

fundatiem3 6

manopera 360 21608259

Beton B15 1.025 6.15 980 6027

vibrator de adincime 0.6 3.6 20 72

8Cofrarea coloanelor

cota -2.400m2 38.4

Sirma neagra moale 0.08 3.072 24 73.7

1863.5cuie 0.1 3.84 18.5 71.1

Scinduri de rasinoase 0.013 0.5 2900 1450

macara 0.02 0.768 350 268.8

9

Betonarea coloanelor m3 3.072

manopera 360 1075.2 1075.24197.9

Beton B15 1.025 3.15 980 3085.8

Vibrator de adincime 0.6 1.84 20 36.9

10

Executarea cofrajelor

Centurii cota -2.400

m2 70

Saibe M10 kg 0.005 0.35 30 10.5 1842.6

Piulite M10 Buc. 0.3 21 0.6 12.6

Suruburi M10 Buc. 0.3 21 0.6 12.6

Scoabe de otel kg 0.03 2.1 30 63

26

Sirma neagra moale kg 0.05 3.5 24 84

Cuie kg 0.025 1.75 18.5 32.4

Panou de cofraj m2 0.15 10.5 60 630

Dulapi de rasinoase m3 0.001 0.07 2900 203

Scinduri de rasinoase m3 0.0015

0.105 2900304.5

Automacara 6-10t 0.02 2.36 350 490

11Armarea centurii cu armatura AIII ø12

kg 215.3

manopera 1.20 258.4 258.4

2713.7Armatura AIII ø12 1.025 220.68 10.55 2328.2


macara 0.001 0.2153 350 75.4

12 Etrieri kg 124.8

manopera 1.20 149.67 149.671606.46

etrieri ø6 1.015 126.67 11.5 1456,72

Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Nota

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

27

13


planseelor

m2 289.8

Saibe M10 kg 0.005 1.449 30 43.5

7626.3

Piulite M10 Buc. 0.3 86.94 0.6 52.2

Suruburi M10 Buc. 0.3 86.94 0.6 52.2

Scoabe de otel kg 0.03 8.964 30 260.88

Sirma neagra moale kg 0.05 14.49 24 347.8

Cuie kg 0.025 7.245 18.5 134

Panou de cofraj m2 0.15 43.47 60 2608.2

Dulapi de rasinoase m3 0.001 0.289 2900 838.1


0.4347 29001260.6

Automacara 6-10t 0.02 5.796 350 2028.6

14Armarea planseelor cu armatura AI ø6

kg 758.6

manopera 1.20 910.32 910.32

9481.2Armatura AI ø6 1.015 769.97 10.55 8123.27


macara 0.001 0.7586 350 265.51

15Betonarea centurii si

planseelorm3 38.5

manopera 360 13860

56768.2Beton B15 1.025 39.46 980 38670.8

vibrator de adincime 0.6 23.1 20 462

macara 0.28 10.78 350 3773

28

115249.92lei

16Armarea coloanelor

la parter cu armatura AIII ø12

kg 434

manopera 1.20 520.8 520.85318.2

Armatura AI ø12 1.025 444.85 10.55 4693.2


17Etrieri pentru

coloane de la parter cu armatura AI ø6

kg 180

manopera 1.20 216 1162317.1

etrieri ø6 1.015 182.7 11.5 2101.1


la parterm2 67.2

Sirma neagra moale 0.08 5.376 24 129

3183.1cuie 0.1 2.72 18.5 50.32

Scinduri de rasinoase 0.013 0.8736 2900 2533.4

macara 0.02 1.344 350 470.4

Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Nota

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

19 Betonarea coloanelor

m3 5.4

29

manopera 360 1890 18907379.1

Beton B15 1.025 5.535 980 5424.3


20


Centurii de la parter

m2 70

Saibe M10 kg 0.005 0.35 30 10.5

1842.6

Piulite M10 Buc. 0.3 21 0.6 12.6

Suruburi M10 Buc. 0.3 21 0.6 12.6

Scoabe de otel kg 0.03 2.1 30 63


Cuie kg 0.025 1.75 18.5 32.4


Dulapi de rasinoase m3 0.001 0.07 2900 203


0.105 2900304.5

Automacara 6-10t 0.02 2.36 350 490


kg 215.3

manopera 1.20 258.4 258.4

2713.7Armatura AIII ø12 1.025 220.68 10.55 2328.2


macara 0.001 0.2153 350 75.4

30

22 Etrieri kg 124.8

manopera 1.20 149.67 149.671606.46

etrieri ø6 1.015 126.67 11.5 1456,72

23


planseelor

m2 289.8

Saibe M10 kg 0.005 1.449 30 43.5

7626.3

Piulite M10 Buc. 0.3 86.94 0.6 52.2

Suruburi M10 Buc. 0.3 86.94 0.6 52.2

Scoabe de otel kg 0.03 8.964 30 260.88

Sirma neagra moale kg 0.05 14.49 24 347.8

Cuie kg 0.025 7.245 18.5 134

Panou de cofraj m2 0.15 43.47 60 2608.2



0.4347 29001260.6

Automacara 6-10t 0.02 5.796 350 2028.6

Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Nota

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

31

1 2 3 4 5 6 7 8

24Armarea planseelor cu armatura AI ø6

kg 758.6

manopera 1.20 910.32 910.32

9481.2Armatura AI ø6 1.015 769.97 10.55 8123.27


macara 0.001 0.7586 350 265.51

25Betonarea centurii si

planseelorm3 20.3

manopera 360 7308 7308

29934.8Beton B15 1.025 20.81 980 20393.8

vibrator de adincime 0.6 12.18 20 243.6

macara 0.28 5.684 350 1989.4

un nivel

71762.56lei

26Armarea coloanelor

la mansarda cu armatura AIII ø12

kg 315

manopera 1.20 378 378

3859.93Armatura AI ø12 1.025

322.875 10.55 3406.33


27

Etrieri pentru coloane de la mansarda cu

armatura AI ø6

kg 118

manopera 1.20 141.6 141.61518.955

etrieri ø6 1.015 119.77 11.5 1477.35

32


la mansardam2 30

Sirma neagra moale 0.08 2.4 24 57.6

1454.1cuie 0.1 3 18.5 55.5

Scinduri de rasinoase 0.013 0.39 2900 1131

macara 0.02 0.6 350 210

29

Betonarea coloanelor m3 3.4

manopera 360 1224 12244680.1

Beton B15 1.025 3.485 980 3415.3


Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Nota

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

31


Centurii de la mansarda

m2 35

Saibe M10 kg 0.005 0.175 30 5.25 821.28

Piulite M10 Buc. 0.3 10.5 0.6 6.3

33

Suruburi M10 Buc. 0.3 10.5 0.6 6.3

Scoabe de otel kg 0.03 1.05 30 31.5


Cuie kg 0.025 0.875 18.5 16.18




0.0525 2900152.25

Automacara 6-10t 0.02 0.7 350 245


kg 137.3

manopera 1.20 164.76 164.76

1730.487Armatura AIII ø12 1.025 140.73 10.55 1484.72


macara 0.001 0.1373 350 48.055

33 Etrieri kg 82.4

manopera 1.20 98.88 98.881060.694

etrieri ø6 1.015 83.636 11.5 961.81

34 Betonarea centurii m3 6.6

manopera 360 2376 2376

9731.7Beton B15 1.025 6.765 980 6629.7

vibrator de adincime 0.6 3.96 20 79.2

macara 0.28 1.848 350 646.8

34

23857.2lei

Total 210869.6

8lei

În acest tabel sunt prezentate datele referitor la cheltuielile suportate pentru realizarea structurii de rezistenţă a cladirii:

a. Manopera – 36387.22 lei -17.26%b. Materiale –159581.38 lei -75.5%c. Utilaje –14901.08 lei -7.24%

Total –210869.68 lei

Executarea structuriide rezistenta are o durata de 17 zile si constituie 28.9% din costul total al casei.

Peretii interiori si exteriori de la parter in sus

Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Nota

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

1Zidarie din blocuri

de calcarm3 105

Manopera lei 300 31500 1 31500 96354.62

Blocuri de calcar Buc. 0,9 94.5 500 47250

Caramizi cu goluri m3 3 315 3,85 1212.75

Var m3 19,76 2074.8 3,5 7261.8

Nisip kg 0,211 22.155 230 5095.65

Ciment M-400 m3 21,69 2277.4 1,5 3416.1

35

Cherestrea m2 0,0005

0.0525 2900 152.25

Automacara 6-10t h-ut 0,37 38.85 350 13597.5

Malaxor pentru mortar h-ut0,059

56.25 30

187.5

2

Zidarie din caramida

250x120x65 mm pentru pereti co

grosimea ½ caramida

100m2 0.42

Manopera lei 6000 2520 1 2520

10521.11

Caramizi cu goluri m3 5040 2116.8 3,85 8149.68

Ciment M-400 m3 510,69

214.5 1,5321.75

Var m3 126,96

53.3 3,5186.55

Nisip kg 2,78 1.16 230 266.8

Armatura d pina la 8 mm kg 90 37.8 11,52 435.5

Cherestrea m2 0,016 0.0067 2900 19.43

Automacara 6-10t h-ut 4,11 1,72 350 602

Autocamion h-ut 0,11 0,046 200 9.2

Malaxor pentru mortar h-ut 0,81 0,34 30 10.2

Total 106875.73lei

În acest tabel sunt prezentate cheltuielile pentru realizarea perţilor portanţi si de compartimentare a clădirii:

a. Manoperă – 34020 lei -31.83%b. Materiale – 58449.33 lei -54.68%c. Utilaje – 14406.4 lei -13.49%

Total – 106875.73 lei

36

Durata executării pereților e de 10 zile, se efectuează de 8 echipe ce sunt formate dintr-un muncitor de categoria 4 si unul de a 3-a. Executarea pereților constituie 14.6% din costul casei.

Acoperisul-mansarda

Nr

.

Cr

t.

Denumirea

procesului

Unit.

de

mas.

Canti-

tatea

unitara

Pretul procesului

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 6 7

1 Montarea buloanelor buc 30 20 600

2 Cuie kg 7 30 210

3Membrane

bituminoasem2 10 20 200

4 Șipci rășinoase m 430 25 10750

5 Lemn pentru capriori m3 1.88 840 1579,20

6Lemn pentru

contravîntuiri m3 0.136 844 117,31

7 Țiglă metalică m2 180 90 16200

Total 37960

În acest tabel sunt prezentate cheltuielile pentru realizarea acoperisului (mansarda) clădirii:Total – 37960 lei

Acoperișul se execută timp de 18 zile de o echipă de 5 muncitori. Lucrările constituie 5.3% din costul total al casei.

Ferestre si usi

37

Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Nota

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1Ferestre din mase

plasticem2 21.1

Manopera lei 50 1060 1 1060

25275

Ferestre din mase plastice m2 1 21.1 1100 23210

Suruburi buc 4 84.4 0,6 50.64

Spuma din poliuretan kg 0,47 9.92 70 694.4

Chit siliconic kg 0,165 3.48 65 226.2

Hirtie pentru slefuit buc 0,4 8.44 3 25.332

Utilaj de ridicat h-ut 0,02 0.422 20 8.44

2Pervaz la ferestre din mase plastice

m3 17.5

Manopera lei 15 262.5 1 523.5

2879Glafuri din mase plastice m 1 17.5 132 2310

Suruburi buc

4 70 0,6 42

Utilaj de ridicat h-ut 0,01 0,175 20 3.5

3Glafuri la ferestre

din aluminium 17.5

Manopera lei 15 262.5 1 262.5 1708

38

Glafuri din aluminiu m 1 17.5 80 1400

Suruburi buc

4 70 0,6 42


4Usi metalice din profiluri de otel m2

4.8


12644.61

Usi metalice m2 1 4.8 2500 12000

Electrozi de sudura kg 0,14 0,672 36 24.19

Ciment kg 1,4 6.72 1,5 10.1

Nisip m3 0,005 0,024 230 5.52

Hirtie pentru slefuit buc 0,5 2.4 3 7.2

Grund anticoroziv kg 0,7 3.36 25 84

Automacara h-ut 0,02 0,096 350 33.6

5Usi interioare din

lemn m2 15.6

Manopera lei 100 1560 1 1560

27069.12Spuma din poliuretan kg 0,5 7.8 70 546

Usa din lemn m2 1 15.6 1600 24960


Total 69575.73lei

În tabelul dat sunt prezentate lucrarile necesare de finisare pentru a reda cladirii un aspect estetic.

a. Manoperă – 3886 lei -5.6%b. Materiale – 65637.57 lei -94.3%c. Utilaje -52.16lei -0,1%

Total – 69575.73 lei

39

Cheltuielile pentru uşi şi ferestre constituie 9,53% din costul total al casei. Pardoseli

Nr.

Crt.


Unit. de

mas.

Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Nota

Pe unit. de

masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

1Strat de fundatie din

pietrism3 17.8


8685.46Pietris m3 1,15 20.49 300 6147.9

Compresor mobil h-ut 0,21 3.74 80 299.37

Compactor h-ut 0,42 7.48 180 1347,19

2Strat suport pentru

pardoseli din mortar m3 178/2


15644.158Ciment kg 17 3029.4 1,5 4544.1

Nisip m3 0,056 9.978 230 2295.2


Malaxor mortar h-ut 0,123 21.918 30 657.558

1 Pardosele din placi de gresie(GTS

coridor bucatarie)m2 26.7

40


5803.37

Placi de gresie pu pardoseli

m2 1,03 27.5 100 2750

Adeziv kg 5 133.5 3,5 467.25

Fuga kg 0,30 8.01 18 144.18

Distantiere de rost buc 20 534 0,01 5.34

Utilaj de ridicat h-ut 0,045 1.2 20 24

Malaxor mortar h-ut 0,012 0.32 30 9.6

2Pardosele din placi

de laminat m3 127.3


19991.96Placi de laminat M2 1,05 133.66 100 13366

Strat sintetic m2 1,05 133.66 5 668.3

Plinte din lemn m 0,90 114.57 18 2062.26


Total 50124.95lei

În tabelul dat sunt prezentate cheltuielile necesare pentru pardoselile cladirii .a. Manoperă – 15132 lei -30.2%b. Materiale – 32450.55 lei -64.7%c. Utilaje -2542.4lei -5.1%


Cheltuielile pentru pardoseli constituie 6.8% din costul total al casei.

Finisari

Nr.

Cr


Unit. de

mas. Canti-tatea

Volumul de lucru

Pretul procesului

Pe unit.

Pretul total

41

t.

unitara

de masur

a

(lei)

(lei)

Nota

1Tencuieli de 2 cm

grosime m2 444.3

Manopera lei 40 17772 1 17772

26505.88

Ciment kg 7,9 3509.9 1,5 5264.85

Var kg 0,6 266.58 3,5 933.03

Nisip m3 0,024 10.66 230 2451.8


Malxor de mortar h-ut 0,005 2.22 30 66.6

2Grunduirea peretilor si tavanelor

m3 584.7

Manopera lei 5 2923.5 1 2923.5

3975.8Amorsa-grund kg 0,15 87.7 11 964.7

Hirtie pentru slefuit buc

0,05 29.2 3 87.6

3Tencuieli la pereti

cu amestec uscat de 5 mm grosime

m 444.3

Manopera lei 35 15550 1 15550 22592.5

Amestec uscat kg 7,14 3172.3 2,22 7042.5

4 Tencuieli la tavan cu amestec uscat de 5

m2 140.4

42

mm

Manopera lei 40 5616 1 5616 7841.33

Amestec uscat kg 7,14 1002.4 2,22 2225.33

5

Tencuieli cu chit Eurofin grosime 1

mm pe pereti si tavane

m2 584.7

Manopera lei 10 5847 1 58478498.4

Chit kg 1,05 613.9 4,3 2639.7


6Vopsitporii cu

emulsie apoasa pe pereti si tavane

m2 584.7

Manopera lei 15 8770.5 1 8770.515126.9

Vopsea emulsie apoasa kg 0,40 233.8 27 6312.6

Ciment Kg 0,05 29.2 1,5 43.8

7Placaj din teracota m2 66.8

Manopera lei 100 6680 1 6680

15042.76Placi de gresie ceramica m2 1,07 71.47 100 7147

Adeziv kg 5 334 3,5 1169

Distantiere de rost buc 20 1336 0,01 13.36


8 Montarea cornierelor din

aluminiu m3 140.3

Manopera lei 5 701.5 1 701.5 1538.25

Cornier din aluminiu m 1 140.3 3,3 462.99

43

Amestec uscat kg 1,2 168.36 2,22 373.75

9 Tencuieli exterioare m2 246

Manopera lei 45 11070 1 11070 23064.9

Tink kg 2,3 565.8 21,2 11994.9

Total124186.7

2lei

În tabelul dat sunt prezentate cheltuielile necesare pentru finisarea cladirii .a. Manoperă – 74930.5 lei -60.34%b. Materiale – 49138.62 lei -39.56%c. Utilaje -117.6lei -0,1%

Total – 124186.72 lei

Cheltuielile pentru finisari constituie 17.1% din costul total al casei.

Retele ingineresti

Nr.

Crt


Unit. de

mas.

Volumul de lucru

Pretul procesului

TotalPe

unit. de masura

(lei)

Pretul total

(lei)

1 2 3 4 5 6 7

1 R.I Interioare apa

Manopera lei/ml 15 20 300 1031

Teava de apa PP(polipropilena) diam.20mm

ml 15 14,4 216

Cot PP diam.25mm buc. 1 1,8 2

Mufă PP diam.25mm buc. 1 1,4 3

Contor de apa d25 buc. 1 300 300

44

Manoperalei/buc

1 100 100

Robinet apa.25mm buc. 5 42 210

2 Obiecte sanitare buc. 10 1787,67 17876.7

Lavuar baie buc. 2 945 1890

29202.7

Cada de baie buc. 2 1490 2980

Clozete WC buc. 2 1260 2520

Malaxoare cada buc. 2 656 1312

Malaxoare lavuar buc. 2 562 1124

Manoperalei/buc 10

150 1500

3 R.I de canalizare ml 20 86.85 1737

Manopera lei/ml 20 20 400

3415

Montarea tevii de canalizare 110mm

ml 20 57 1140

Cot PVC diam.110mm

buc. 2 33 66

Mufă PVC d.110mm buc. 2 36 72

4 R.I de gazificare ml 10 140,4 1404

Manopera lei/ml 10 20 200

2690

Montarea tevii de PEHD gaz diam.50mm

ml 10 42 420

Reductie gaz diam.63/50mm

buc. 1 108 108

Robinet gaz diam.25mm

buc. 3 186 558

5 Retele Electrice ml 10 2383,45 23835

Manopera lei/buc

213 110 23430 25240

45

Contor de lumina buc. 1 650 650

Cablu pina la 35 kV in transee executate

ml 10 17 170

Prize buc. 25 25 625

Intrerupatoare buc. 16 15 240

Cutie interioara buc. 1 54,5 55

Becuri buc. 35 2 70

6 R.I. De caldura ml 54 547.09 29543

Manoperalei/buc

40 160 6400

29543Teava diam.20 mm ml 54 12 648

Cot PP diam.25mm buc. 4 5 20

Robinet gaz d15mm buc. 45 55 2475

Baterie buc. 40 500 20000

7Executarea canalelor de

ventilarem 5 850 4250

Manoperalei/buc

5 100 5004250

Bloc de ventilare buc. 5 750 3750

Total 73371.7lei

a. Manopera – 28235 lei -38.5%b. Materiale –45136.7 lei -61.5%

Total – 73371.7lei

Cheltuielile pentru reţelele inginereşti constituie 10.05% din costul total al casei. Alte lucrari

Nr.

Crt.


Unit. de

mas. Canti-tatea

unitara

Volumul de lucru

Pretul procesului

Total

Pe unit. de

masur

Pretul total

(lei)

46

a

(lei)

1 2 3 4 5 6 7 8

1Executarea cofrajelor

buc 13.5


1024.27

Saibe M10 kg 0,005 0,067 30 2.025

Piulite M10 buc 0,3 4.05 0,6 2.43

Suruburi M10 buc 0,3 4.05 0,6 2.43

Scoabe din otel kg 0,03 0.765 30 12.15

Sirma neagra moale kg 0,05 0.337 24 16.2

Cuie kg 0,025 2,1 18,5 6.24

Panou de cofraj m2 0,13 1.755 60 105.3

Dulapi de rasinoase m3 0,001 0,084 2900 391.5

Scinduri de rasinoase m3 0,001 0,084 2900 391.5

Automacara h-ut 0,02 0.27 350 94.5

2

Confectii metalice inglobate

buc

126


2215/52Confectii metalice kg 1 126 20 2520

Electozi pentru sudura kg 0,005 0,63 36 22.68

Vopsea emailkg 0,01 1,26 34 42.84

3 Armatura kg

1023,1

47

Manopera lei 1,2 1227,7 1 1227,72

15930,47

Otel d8 kg 1,025 1048,6 11,50 12059,7

Otel d12 kg 1,025 1048,6 11,50 12059,7

Sirma din otel moale kg 0,01 10,231 22 225,082

Macara h-ut 0,001 1,0231 350 358,085

4 Beton turnat in scari m3

12,36

Manopera lei 850 10506 1 10506

18281,2

Beton B15 m3 1,025 12,669 980 12415,6

Vibrator de adincime m3 0,6 7,416 20 148,32

Macara h-ut 0,28 3,4608 350 1211,28

Total 37451.26lei

Cheltuielile pentru alte lucrări cum ar fi montarea scărilor şi executarea pragurilor ect. sunt urmatoarele:

1. Manopera –11126,7 lei -29.74%2. Materiale –25110.66 lei -67.1% 3. Utilaje - 1213,9 lei -3.2%


Alte lucrări constituie 5.07% din costul total al casei.

Efectuînd aceste calcule obţinem valoarea unui m2 de suprafata a constructiei Astfel am obţinut costurile totale pentru construcţia clădirii, 905521.1 lei adica 42159,6 euro. Avînd aria totală a clădirii 215,1m2 am obţinut costul unui m2 de constructie 196 euro, adica 3710.14 lei, dar , terenul in Chisinau am gasit la pretul de 41.000 euro, ceea ce adunind cu m2 de constructie va costa m2 386.6 euro, adica 7306.71 lei, iar pretul total 83159,6 euro - 1574153.02 lei

48

Figura3.1. Diagrama costurilor realizarilor lucrarilor de constructii

49

Lucrari d

e fundati

e

Structu

ra de r

ezist.

..

Peretii

Acoperisul

Ferest

re si u

si

Pardosel

i

Finisa

ri

Retele

Alte lu

crari

0

50000

100000

150000

200000

250000

19195

210869,68

106875,73

37960

69575,7350124,95

124186.72

73371.7

37451.26

Diagrama costurilor realizarii lucrarilor de constructii pe segmente

Figura3.2. Exprimarea procentuala a cheltuelilor pentru constructie

Reieşind din calculele efectuate am obţinut ponderea fiecărui element constructiv în cadrul construcţiei (figura1,figura2), astfel am obţinut că cele mai mari cheltuieli s-au efectuat pentru construcţia structurii de rezistenţă -28,9% si la lucrarile de finisare-17,1% ,din cauza volumelor mari de lucru şi complexitatea lucrărilor realizate.

Calculul total pe deviz se va realiza dupa următorul algoritm :

1. Luînd în consideraţie salariul muncitorilir vom calcula cheltuielile pentru asigurarile sociale şi medicale.

2. Apoi se vor calcula cheltuielile de regie.3. Calculul beneficiului.4. Calculul total pe deviz.

Nr. Denumirea Suma,lei Nota

1 Cheltuieli directe 729610,77 -

2 Manopera 248709,42 -

3 Asigurare 65908 248709,42*26,5%= 65908lei

4 Total 795518.7 65908+729610,7=795518.7 lei

5 Cheltuieli de regie 115350.2 795518.7*14.5%=115350.2 lei

6 Total 910868.9 115350.2+795518.7=910868.9 lei

7 Beneficiu 54652.13 910868.9 *6%=54652.13lei

8 Total pe deviz 905521.1 910868.9+54652.13=905521.1lei

În final am obţinut costul total pe deviz 965521.1 lei .

50

729610.7

248709.42

65908

115350.2

54652.13

Diagrama cheltuielilor

Cheltuieli DirecteCheltuieli pentru manoperaCheltuieli pentru asigurarea lucra-torilorCheltuieli de regieBeneficiu antreprenorului

Figura3.3.Diagrama cheltuielilor

Concluzii Recomandari

In urma studiului de fezabilitate al cladirii de locuit tip S+ P+M, am observat variatia cheltuielilor de la un proces la altul, cu diferente considerabile, care se explica prin complexitatea inalta a lucrarilor ce necesita o cantitate mare de materiale, care la rindul lor cer o manopera mare.

Pentru o desfasurare corecta si rapida a lucrarilor, fara cheltuieli suplimentare este nevoie de luat deciziile care sa satisfaca atit cerintele economice cit si pe cele tehnologice. Trebuie de respectat consecutivitatea lucrarilor fara a suprapune procese care ar aduce greseli de executie.

In urma calculelor s-a obtinut pretul la 1 m2 de suprafata construita, comparindu-l cu ofertele pietei, vedem ca este de 2 ori mai mic. Pretul scazut se datoreaza selectarii listelor de preturi reale si faptului ca nu s-a urmarit obtinerea unui beneficiu mare.

Pretul la constructii poate varia mult de la o regiune la alta, cheltuieli legate de aprovizionare si de unele aspecte tehnologice, insa analizind corect piata ar trebui ca pretul la 1 m2 sa varieze de la 200euro pin la 400euro.

Pentru realizarea constructiilor este nevoie de a investi un capital destul de impunator,iar profitul nu este garantat

In cazul in care se doreste o invetitie in domeniul constructiilor, se cere o analiza ampla a tuturor posibilitatilor oferite de piata bunurilor imobile.

Construcţiile au un rol hotaritor în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, deţinând o pondere mare in formarea capitalulului. Domeniul respective dezvolta relatii cu ramuri din toate sferele economice, putind de multe ori sa le influentezedirect. Aceasta înseamnă că există un grad înalt de complementaritate dintre agenţii economici din ramura construcţiilor şi cei din restul sectoarelor, inclusiv şi cel guvernamental. Prin urmare, formarea şi dezvoltarea întregii

51

infrastructuri, atât economice, cât şi sociale, care sunt cruciale pentru dezvoltarea durabilă a ţării, depind în mod direct de ramura construcţiilor. Calitatea infrastructurii, precum şi eficienţa investiţiilor în capital fix sunt influenţate de nivelul de performanţă a acestei ramuri, evoluţia căreia depinde de tendinţele generale din economie.

Lucrarea dată a fost efectuată cu scopul de a elabora studiul de fezabilitate a unei case locative (S+P+M) iar în urma datelor obţinute să se facă o comparaţie cu preţurile de pe piaţa imobiliară.

Sarcinile lucrării: 1) Studiul de fezabilitate2) Analiza pieţii imobiliare (case locative)3) Analiza pieţii imobiliare (terenuri intravilane)4) Comparaţie între preţurile de pe piaţă şi datele obţinute5) Concluzii cu privire la cele mai costisitoare lucrări la construcţia unei case

Proiectul conţine aspecte teoretice în care sunt descrise noţiuni generale privind economia în construcţii; aspecte constructive (memoriu si planul tehnologic al casei locative); aspecte economice ce include studiul de fezabilitate, diagrame ale costurilor în valută naţională şi procente pentru materiale, manoperă şi utilaj, diagrama cheltuielilor de deviz, concluzii; anexă; bibliografie.

Concluzie: În urma studiului fezabilităţii, costul casei S+P+M cu suprafaţa de 215,1 m.p constituie 905521.1 lei sau 42159,6 euro. Costul unui m.p e de 3710.14 lei sau 196 euro. (fara costul terenului), si adica 7306.71 lei adica 386.6 euro( impreuna cu costul terenului), iar pretul total 83159,6 euro - 1574153.02 lei

Din costul casei 70,5% revin materialele, 26,4% manoperei si 3,1% utilajelor.

Presupunem ca imobilul e situat pe un lot de teren în orasul Chisinau care are o valoare de 41000 euro.Analizînd ofertele pentru case de locuit am ajuns la concluzia că preţul oferit este în dependenţă de regiunea amplasării, si prestigiul acesteia, cît de populată este zona, la ce distanţă e situată casa de centrele comerciale şi transport, mărimea lotului de teren şi aspectul construcţiei.

52

Bibliografiehttp://www.mac-stro.md/ro/http://nce-metall.prom.md/product_list/group_5239http://www.kameni.md/?menu=prethttp://www.curs.md/http://www.imobile.md/ro/viewrec/16955/

http://www.arfc.gov.md/files/Analiza%202011%20primul%20trimestru.pdfhttp://www.fec.md/ru/products/381709/http://germes-metal.com/index.php?id=50http://www.elpo.md/main.php?lng=ro&section=cataloguehttp://www.mif.md/r-door2.htmlhttp://www.mif.md/r-brus.htmlhttp://www.profnastil.md/production.htmlhttp://www.mcf.md/index.php?idgr=922&idsbgr=923http://www.arboris.md/ru/price.htmlhttp://www.artasbocem.com/Construction.aspx?category=18640http://www.macon-cmc.md/ru/products/

53

http://www.macon-cmc.md/ru/products/

http://www.artasbocem.com/Construction.aspx?category=18640

http://www.arboris.md/ru/price.html

http://www.mcf.md/index.php?idgr=922&idsbgr=923

http://www.profnastil.md/production.html

http://www.mif.md/r-brus.html

http://www.mif.md/r-door2.html

http://www.elpo.md/main.php?lng=ro&section=catalogue

http://germes-metal.com/index.php?id=50

http://www.fec.md/ru/products/381709/

http://www.arfc.gov.md/files/Analiza%202011%20primul%20trimestru.pdf

http://www.imobile.md/ro/viewrec/16955/

http://www.curs.md/

http://www.kameni.md/?menu=pret

http://nce-metall.prom.md/product_list/group_5239

http://www.mac-stro.md/ro/

http://keramin.com/catalog/tiles/ http://www.lara.md/main/analytics/?lang=romanian) http://www.nikaimobil.md/doma_md.shtml http://www.fec.md/ru/products/381673/ http://www.fec.md/ru/products/381681/

http://www.fec.md/ru/products/381681/http://www.fec.md/ru/products/381674/http://www.fec.md/ru/products/381700/

http://www.fec.md/ru/products/381696/http://www.aglicon.md/http://999.md/http://www.archeton.ro/http://www.supraten.md/ro/proizvodstvo/proisvodstvo-supraten/dry_mix/default.aspx

ANEXE

54

http://www.supraten.md/ro/proizvodstvo/proisvodstvo-supraten/dry_mix/default.aspx

http://www.archeton.ro/

http://999.md/

http://www.aglicon.md/







http://www.nikaimobil.md/doma_md.shtml

http://www.lara.md/main/analytics/?lang=romanian

http://keramin.com/catalog/tiles/

Proiect economie final

Economy & Finance

Transcript of Proiect economie final