Proiect Ec Romaniei COSMETIZAT

8/17/2019 Proiect Ec Romaniei COSMETIZAT

1/28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI

FACULTATE DE ECONOMIE TEORETICA SI APLICATA

ECONOMIA POLITICĂ A REFORMEI

Studiu de caz:

Riscurile transformarii pietei din Romania în piata de consum în

cazul prelungirii reformelor

Prof. coord.: Studenti:

Conf.univ.dr. Daniela Livia TRAŞCĂ ANDREI Beatrice-Elena

BBACA !ariana-Aurelia

BTE"AT# Ale$andra-Alina

Bucure%ti& '()*

)


2/28

CUPRINS

). INTRD#CERE...........................................................................................................................+

'. TRAN"ITIA LA ECN!IA DE PIATA...................................................................................,

2.1 Aa!ta"e#e t$a!zitiei R%&a!iei #a ec%!%&ia de 'iata............................................................(

2.2 Ri)cu$i#e t$a!zitiei #a ec%!%&ia de 'iata.................................................................................*

2.+ Re%$&a ec%!%&ica...................................................................................................................-

2.+.1 E!e$ia................................................................................................................................./2.+.2. A$icu#tu$a.........................................................................................................................0

2.+.+. Si)te&u# a!ca$..................................................................................................................

2.+.(. C%&e$3u#...........................................................................................................................14

2.( P$iatiza$ea i! R%&a!ia.........................................................................................................11

2.+. Lie$a#iza$ea...........................................................................................................................12

+. CRESTEREA ECN!ICA IN R!ANIA............................................................................),

+.1. E%#u3ii cic#ice 5i 'e$)'ectie actua#e....................................................................................1*

+.1.1. Pe$)'ectie actua#e5i 'e$)'ectie actua#e......................................................................1*

+.1.2 E%#u3ii cic#ice...................................................................................................................1/

,. R!ANIA SI CRI"A ECN!ICA........................................................................................)

(.1 E%#utia c$izei i! $%&a!ia 6 2440...........................................................................................1

(.2 C$iza ec%!%&ic7 i!te$!7: cauze 5i )%#u3ii..............................................................................24

(.+ Mediu# de aace$i di! R%&a!ia...................................................................................................21

(.(. E8'%$tu# '$%du)e#%$ $ute )i i&'%$tu# '$%du)e#%$ i!ite....................................................22

. CNCL#"II................................................................................................................................'*

*. RE/ERINTE BIBLI0RA/ICE SI RES#RSE NLINE.........................................................'1

'


3/28


4/28

6Tran9i ia de la %ociali%2 la econo2ia de 3ia < e%te unul din cele 2ai 2ari e$3eri2ente din toateț ț

ti23urile6. =o%e38 Sti4lit9

Tran9itia e%te o 2i%care ce 3orne%te de la individual la colectiv catre un %til de viata 2ai

%u%tena7il %i 2ai re%3on%a7il.Princi3alele cerinte ale tran9itiei %unt:- un cadru le4i%lativ care %a confere dre3t de 3ro3rietate 3rivata a%u3ra 7unurilor& %a re4le2ente9e

functionarea %i%te2ului 7ancar& financiar %i conta7il& 3recu2 %i ela7orarea le4ilor 3rivind

re%tructurarea& 3rivati9area %i fali2entul- 3re4atirea 3ro3rietarilor& 2ana4erilor %i an4a;atilor in ra3ort cu cerintele 3roductiei orientate catre

3iata- %i%te2e 2oderne de 2ana4e2ent in do2eniul financiar& al 3roductiei %i 2ar>etin4ului- 2oderni9area %i%te2ului de 3roductie ?ec8i3a2ente %i 2a%ini@ %i a %i%te2elor infor2ationale %i de

3relucrare a datelor in %co3ul cre%terii 3roductivitatii %i calitatii 3roductiei& a eforturilor 2ana4eriale%i de 4e%tiune

2.1 Aa!ta"e#e t$a!zitiei R%&a!iei #a ec%!%&ia de 'iata

Princi3iile de 7a9a ale 3oliticii econo2iei in Ro2ania %unt 3reva9ute in Con%titutia Ro2aniei

care e%te re%3ectata o7li4atoriu de oricare 3artid.

In Ro2ania %tatul tre7uie %a a%i4ure: co2ertul li7er& 3rotectia concurentei loiale& crearea unui

cadru favora7il valorificarii factorilor de 3roductie& 3rote;area intere%elor nationale in activitateaecono2ica& financiara& valutara& %ti2ularea cercetarii %tiintifice& utili9area re%ur%elor naturale in

concordanta cu intere%ul national& ocrotirea 2ediului& 2entinerea ec8ili7rului ecolo4ic& a%i4urarea de

conditii 3entru cre%terea calitatii vietii.

Interventia 4uvernului in econo2ie 3oate fi 2ai 2are %au 2ai 2ica in functie de 3artidul aflat la

3utere dar %i de %tarea econo2iei la un 2o2ent dat& li2itandu-%e la utili9area de 3ar48ii %3ecifice

econo2iei de 3iata. In do2eniul 3rotectiei %ociale& 4uvernele de %tan4a o a%ea9a in 3ri2 3lan&

indiferent de %tarea econo2iei& 4uvernele de drea3ta 3ledea9a 3entru o 3rotectie %ociala in functie de

3o%i7ilitatile econo2iei %i 3entru auto-3rotectie.

Piata e%te un factor o7iectiv& ea ra2ane in orice %i%te2 criteriul %u3re2 de re4lare a 3roce%elor

econo2ice& fie 3e cai %3ontane& fie 3rin diri;i%2 %au alte 2etode de re4lare& %3ecific econo2iei de

3iata. A vand in vedere 3o9itia fata de econo2ia de 3iata %i& 2ai ale%& fata de interventioni%2ul %tatal

%i re4larea 3rotectiei %ociale& econo2i%tii %unt 4ru3ati in 2ai 2ulte curente teoretice: li7eral&

,


5/28

neoli7eral& 2onetari%t& >ene%i%t& neo>ene%i%t& 2ar$i%t& noi econo2i%ti ai ofertei& 3recu2 %i intr-o

2are diver%itate de %coli cu nuante 3ro3rii. Acea%ta nu in%ea2na in%a ca e$i%ta tot atatea for2e ale

econo2iei de 3iata diver4enta dintre curente %e li2itea9a la cateva re4uli de 7a9a ale ace%teia.

7iectivul 3rinci3al al 3erioadei de tran9itie la econo2ia de 3iata in tara noa%tra il re3re9inta

con%tituirea %tatului %ocial de dre3t. Ace%t o7iectiv 3re%u3une a %itua econo2ia %ociala de 3iata in

centrul conce3tiei de refor2a. Statul %ocial de dre3t nu e%te o ne4are totala a %tatului %ociali%t& ci o

continuare a ace%tuia 3e 3lan %ocial tran9itia& confor2 conce3tiei unor 3artide 3olitice din tara

noa%tra& are ca o7iectiv crearea unei econo2ii 2i$te. Di%tru4erea averii 3u7lice& a 7unurilor

2ateriale create de %tatul %ociali%t %i reducerea 3rotectiei %ociale au inde3artat tara de %tatul %ocial de

dre3t..

2.2 Ri)cu$i#e t$a!zitiei #a ec%!%&ia de 'iata

Econo2ia nationala a %uferit %ocuri %ucce%ive& 3rovenite din li7erali9area in tre3te a 3returilor %i

a cur%ului de %c8i27& i23licit 3rin includerea in co%turi& re%3ectiv in 3returi la fiecare trea3ta a

3ierderilor %i a c8eltuielilor ne;u%tificate& a 3rofiturilor de 2ono3ol care au 3rodu% 3ertur7atii

no2inale& deter2inand 3ertur7atii ale econo2iei reale& acu2ulate in totalitate de evolutia PIB.

Cre%terea e$ce%iva a %o2a;ului e%te un %oc ad2ini%trativ al econo2iei reale. #n feno2en cu

3rofunde i23licatii ne4ative il re3re9inta 3olari9area %ociala& care %-a accentuat an de an& 3e 2a%uracre%terii co%turilor vietii.

In Ro2ania& co23arativ cu #n4aria& Polonia& Ce8ia& Slovacia& in 3roce%ul tran9itiei catre

econo2ia de 3iata& re9ultatele o7tinute in a3licarea 3ro4ra2ului de refor2a 3entru de3a%irea

dificultatilor econo2ice %i %ociale au a3arut 2ai 4reu %i 2ai tar9iu& datorita %i%te2ului

8i3ercentrali9at %i ri4id care a e$i%tat inainte de )(& a 3oliticii de re%tul lu2ii& indeo%e7i din 3unct

de vedere al relatiilor econo2ice. Rata inflatiei& al carei nivel reflecta %intetic 4radul de %ta7ilitate al

econo2iei& a ec8ili7rului dintre cerere %i oferta& a fo%t in Ro2ania du3a )( ?du3a ince3erea

li7erali9arii 3returi)or@ 2ai 2are co23arativ cu celelalte tari& ace%t decala; tin9and %a %e 2entina.


6/28

So2a;ul e%te feno2en cu i23licatii %ociale deo%e7it de 4rave a in%otit de%fa%urarea 3ro4ra2ului

de re%tructurare econo2ica in toate tarile in tran9itie& 2anife%tandu-%e in%a cu inten%itati diferite

?locul )-Ce8ia& '-Ro2ania@.

Dincolo de diferentele con%idera7ile 3rivind 2o2entul lan%arii ace%tui 3roce% %i conditiile

econo2ico-%ociale %3ecifice care l-au 3recedat& toate tarile din Euro3a Centrala %i de E%t aflate in

tran9itie %e confrunta cu aceea%i 4a2a de 3ro7le2e In 3lanul a;u%tarilor 2acroecono2ice %i al

co%turilor %ociale 2ari 3e care Ie i23lica re%tructurarea %i%te2ica.

In ciuda fa3tului ca& ince3and cu )(& 3ro4ra2ele de 4uvernare %i-au fi$at ca o7iective:

2acro%ta7ili9area& li7erali9area econo2ica& 3rivati9area& re%tructurarea& du3a atatia ani de tran9itie

fara a 2ini2ali9a 3ro4re%ele facute in 3lanul re4le2entarilor in%titutionale& al li7erali9arii econo2ice

%i al de%centrali9arii deci9iilor& al %tatului de dre3t& o %erie de 3ro7le2e funda2entale ale econo2iei

ro2ane%ti nu au fo%t %olutionate. Potentialul econo2ic %i u2an de care Ro2ania di%3une& inclu%iv

o %ea2a de avanta;e co23arative nu au fo%t %uficient %i eficient utili9ate.

2.+ Re%$&a ec%!%&ica

n concordan< cu 2


7/28

de %


8/28

A4ricultura Ro2niei %e afl< Fnc< Fntr-o %ituaie de declin deter2inat< de fra42entarea e$ce%iv<

a 3ro3riet


9/28

2.+.+. Si)te&u# a!ca$

Refor2a %i%te2ului 7ancar Fn Ro2nia a Fnce3ut Fn dece27rie )( cnd %i%te2ul 2ono7ancar

%3ecific econo2iei cu 3lanificare central< a fo%t Fnlocuit cu un %i%te2 or4ani9at 3e dou< niveluri:

BNR i 7


10/28

%au de o F27un


11/28

Privati9area re3re9intM un feno2en 2ondial Fntlnit att Fn tarile occidentale de9voltate ?/ranta&

An4lia& S#A& =a3onia& Italia etc.@ ct %i tarile Fn cur% de de9voltare din A2erica de Sud& Africa& A%ia

etc. 3entru tarile Euro3ei Centrale %i de E%t& 3rivati9area con%tituie un ele2ent 8otMrtor al

refor2elor econo2ico-%ociale Fn %co3ul con%tituirii unei econo2ii 7a9ate 3e cerintele 3ietei

n Ro2nia& 3ri2ul 3a% Fn vederea 3rivati9


12/28

Trecerea de la econo2ia 3lanifict


13/28

• Intr


14/28

Ro2nia a avut cre tere econo2ic< din '(((& du3< o 3erioad< de trei ani de rece%iune.ș

Cre terea econo2ic< 3entru anul '((H a fo%t de 1G& Fn ti23 ce 3entru anul '((1 e%te evaluat< laș

G

A! 241* 244- 244* 244( 244+ 2442 2441 2444 1

Cre tereș +G ?e%t.@ H&HG ,&)G 1&+G &'G &)G &HG '&)G -)&'G

Previ9iunile de iarn< ale Co2i%iei Euro3ene e%ti2ea9< c< '() va fi al treilea an de cretere

econo2ic< 3entru #niunea Euro3ean< ?#E@& %ituat< Fn%< la niveluri redu%e& care nu atin4 valorileFnre4i%trate Fn 3erioada 3re‐cri9


15/28

n anul '(),& Fn Ro2nia& PIB a cre%cut cu '&1G& fiind al 3atrulea an de cretere ?)&)G Fn '())&

(&*G Fn '()'& +&,G Fn '()+@& ceea ce con%olidea9< tendina de revenire din cri9a econo2ic< i

financiar< care a afectat i Ro2nia Fn anii '(( i '()(. Creterea din '(), %‐a datorat& Fn 3rinci3al&

contri7uiei 3o9itive a ce$e$ii i!te$!e. Princi3alul factor al ace%tei creteri& con%u2ul 3rivat& a fo%t

%u%inut de o cretere 3uternic< a )a#a$iu#ui $ea# 5i de $ate a#e d%=!zii ce au atin% niveluri 2ini2e

record.

C%!)u&u# i!a# %‐a 2a;orat cu ,&*G ca ur2are a creterii con%u2ului 3rivat cu ,&G& Fn

condiiile unei inflaii %c


16/28


17/28

reveni la valori 3o9itive 3e intervalul de 3ro4no9


18/28

,. R!ANIA SI CRI"A ECN!ICA

Li3%a de 3e 3lan local a unor in%tru2ente financiare to$ice de ti3ul derivatelor aferentecreditelor

%u73ri2e - i23ru2uturi i3otecare cu 4rad 2are de ri%c - i-a facut 3e 2ulti %a %3ereca Ro2ania nu

va fi afectata de cri9a ce ince3u%e in S#A inca din vara lui '((H.

In%a& 3e 2a%ura ce cri9a creditelor %-a e$tin% in toate centrele financiare 3uternice alelu2ii&

increderea intre in%titutiile financiare %-a 3ierdut& 7ancile ne%tiind care e%te %ituatiafinanciara aconcurentilor %i te2andu-%e ca daca dau 7ani cu i23ru2ut& %-ar 3utea %a nu-i 2ai3oata

recu3era.A%tfel %-a creat un 7loca; financiar 3ro3a4at in valuri %i catre in%titutiile

financiarero2ane%ti.

!ulte dintre ele %-au va9ut nevoite %a o3rea%ca liniile de creditare 3e care le

acorda%eraco23aniilor %i a%tfel au fo%t afectate i2ediat %i c8eltuielile de 3roductie %i inve%titii.In

acea%ta cri9a a econo2iei reale& e$3ortatorii 3ri2e%c cea 2ai 4rea lovitura 3entru cacererea %i

finantarile din #niunea Euro3eana %i Statele #nite& 3rinci3alii 3arteneri de afaceri aiRo2aniei& au

ince3ut %a %cada odata cu e$tinderea cri9ei.

(.1 E%#utia c$izei i! $%&a!ia 6 2440

De la ince3utul anului '((1& 2oneda nationala a 3ierdut ,&G fata de euro& in ciudainterventiilor

BNR %i ale !ini%terului Econo2iei %i /inantelor. Tendinta de de3reciere a2onedelor din re4iune %i

adancirea deficitului de cont curent au fo%t 2ai 3uternice decateforturile Bancii Nationale %i ale

!ini%terului /inantelor de a %ta7ili9a cur%ul.

De la ince3utul anului& Banca Nationala a atra% de 3e 3iata a3roa3e +( 2iliarde lei& in %3eranta de

a te23erafluctuatiile 2onedei nationale.InterventiileBNR au avut in%a un efect din ce in ce 2ai

redu%. In 9iua in care a 2a;oratdo7anda de 3olitica 2onetara ?H ianuarie@& 7anca centrala a reu%it %a

atra4a ,&H1 2iliarde lei. Pe)( ianuarie a %ur3rin% 7ancile 3rintr-o licitatie %i a 2ai %co% 1 2iliarde lei.

)1


19/28

Ace%ta a fo%t %i3unctul din care randa2entul oferit de 7anca centrala a incetat %a 2ai %ati%faca

inve%titorii. Inur2atoarele interventii& %u2a %coa%a din 3iata a ince3ut %a %cada. Pe ), ianuarie& BNR

a atra%doar &H 2iliarde lei& 3e ') ianuarie - +&,, 2iliarde lei& 3e '' ianuarie - )&(H 2iliarde lei& iar

3e'+ ianuarie& in ciuda fa3tului ca a or4ani9at doua licitatii& a atra% doar '&, 2iliarde lei.

Cu e$ce3tia 9ilei de H ianuarie& interventiile BNR nu au reu%it %a i23iedice de3recieri

i23ortanteale leului& conectat 3uternic la evolutiile 3ietelor internationale. !oneda nationala a

3ierdut 3e)( %i ), ianuarie cate cinci 7ani& adica 3e%te un 3rocent& 3entru ca a3oi& 3e ') %i ''

ianuarie& %a3iarda inca %a3te 7ani in doua 9ile.

De3endenta leului fata de 2er%ul 3ietelor internationale %i&2ai ale%& fata de evolutiile 2onedelor

din 9ona ?9lot& forint& coroana@ %i ale econo2iei a2ericanea fo%t foarte clar evidentiata 3e ') %i ''

ianuarie ?9ilele cu cele 2ai 2ari %caderi 3e 7ur%ele2ondiale@& cand leul a 3ierdut (&*G %i& re%3ectiv&

)&+'G fata de euro. Pierderi a3roa3e laindi4o au %uferit %i 2onedele din re4iune. "iua in care euro a reu%it %a atin4a 3entru 3ri2a data cel 2ai inalt nivel din ulti2ii trei ani a fo%t

'' ianuarie& cand 7ur%ele 2ondiale au 3ierdut& in2edie& %a%e 3rocente& iar un euro a a;un% la +&H*)

lei.

(.2 C$iza ec%!%&ic7 i!te$!7: cauze 5i )%#u3ii

Cri9a econo2ica 3e care Ro2ania o traver%ea9a e%te cu 3recadere o cri9a interna&deter2inata de2i$ul 4re%it de 3olitici 2acroecono2ice luate in ulti2ii ani. Cre%tereaecono2ica %e dovede%te una

de natura ne%anatoa%a& de vre2e ce %e 3oate eva3ora ca un fu2intr-un %in4ur tri2e%tru. Si a%ta 3entru

ca a2 avut in ace%ti ani o cre%tere 7a9ata 3e con%u2&finantat 3e datorie. Con%u2ul 3rivat a fo%t

e$ce%iv& dar nu tre7uie 7la2ata 3o3ulatia: toate2a%urile 2acroecono2ice au fo%t 3ro-ciclice&

%ti2uland con%u2ul %i cea 2ai daunatoare dintretoate& cota unica& e%te inca a3arata de initiatorii ei&

care nu vor %a ad2ita ca au 4re%it.

Cota unica a %ti2ulat con%u2ul& %i noi ave2 a%ta9i 3ri2a cri9a de %u3racon%u2 din

Ro2ania.Inainte de a 4andi un 3lan anticri9a& tre7uie %a ad2iti nu nu2ai ca e%te o cri9a& ci %i

care%unt cau9ele ei. Cau9a 3rinci3ala e%te con%u2ul e$ce%iv 3e datorie. Po3ulatia nu 3oate fi7la2ata&

dar 3oate fi 3e viitor 2ai 7ine infor2ata %i cu %i4uranta 2ai 3recauta 3rivind a%te3tarilea%u3ra

veniturilor 3ro3rii. In %c8i27& 4uvernul 3oate fi criticat 3entru ca a facut o eroare%trate4ica

)


20/28

2onu2entala: intr-o 3erioada de cre%tere econo2ica& a con%u2at toata acea%tacre%tere %i %-a 2ai %i

indatorat %u3li2entar.

Deficitul 7u4etar a cre%cut de la )&+G din PIB in'((, la '&*G in '((H %i 3e%te +G in '((1. Cu2

4uvernul a a;un% %a %e i23ru2ute de %ute de2ilioane de euro cu %cadenta la o %a3ta2ana& %in4ura

conclu9ie lo4ica e%te ca nu 2ai %unt 7aninici 3entru c8eltuieli curente& 3entru cele 7u4etate de;a 3e

anul in cur%. E%te a7%olut inad2i%i7ilca intr-o 3erioada de cre%tere econo2ica inalta %a crea%ca

deficitul 7u4etar %i %a crea%ca& incon%ecinta& co%turile cu finantarea ace%tuia 3e ter2en %curt.Cri9a

financiara internationala a fo%t doar declan%atorul cri9ei econo2ice interne& 3entruca a afectat %ur%ele

de finantare. Noi con%u2a2 3e datorie& %i acu2 ne i23ru2uta2 2ult 2ai%cu23 %au deloc. Acea%ta

%tare de lucruri e%te vala7ila %i 3entru 4uvern& %i 3entru fir2e& %i3entru 3o3ulatie. ulnera7ilitatile

unei econo2ii de9ec8ili7rate& cu nu2eroa%e refor2e%tructurale a2anate& au devenit acu2evidente.Solutia 3entru ie%irea dintr-o cri9a de %u3racon%u2 nu e%te tot %ti2ularea nediferentiata

acon%u2ului. In cel 2ai 7un ca9& a%tfel doar %e a2ana varful cri9ei cu cateva tri2e%tre.

Cri9a din Ro2ania nu are acelea%i cau9e cu cri9a din S#A %i #E deci nu 3oate fi tratata la fel.

E%te in3ri2ul rand o cri9a interna& o cri9a a unui 2odel de de9voltare. /ire%te& 3o3ulatia cea 2ai

%aracatre7uie %3ri;nita in a%tfel de 2o2ente. Dar 3ri2ul i23ul% nu tre7uie %a fie 2ai 2ulti 7ani de

la7u4et %i 2ai 2ult con%u2& atunci cand la 7u4et nu 2ai %unt 7ani %i cand %-a con%u2at 3anaacu2

e$ce%iv. Nici %olutia de a con%u2a 7unuri ro2ane%ti nu e%te in intre4i2e via7ila - care2ai %unt& 3anala ur2a& 7unurile ro2ane%tiU Dacia e%te o 2arca frantu9ea%ca& iar un 3lan 3entru%alvarea indu%triei

auto tre7uie 4andit la nivel euro3ean& 3entru ca 3iata auto are di2en%iunico2unitare.

Solutia 3entru ie%irea dintr-o cri9a de %u3racon%u2 e%te 2ai co23le$a decat un 3ac8etde a;utoare

de %tat care ri%ca %a ne arunce ina3oi in ti23 la deficite 2ari %i inflatie cu doua cifre.Tre7uie ince3ut

cu eli2inarea ri%i3ei 3rin reducerea c8eltuielilor 7u4etaread2ini%trative. Cei 2ai ieftini 7ani %unt cei

3e care ii ai de;a %i 3e care ii 3oti econo2i%i.

(.+ Mediu# de aace$i di! R%&a!ia

Activitatea are Fn vedere i23licarea& direct< %au F23reun< cu ale in%tituii centrale& Fn %3ri;inirea

activit


21/28

%tr


22/28

ulti2ul rnd& re9iduuri ali2entare. Iar ca %< 3roduce2 )((( de euro PIB& c8eltui2 de '&H ori 2ai

2ult< ener4ie ca 2edia %tatelor euro3ene.

La cereale %unte2 e$3ortator net& dar tre7uie %3u% c< o ar< ca Ro2nia i23ort< %are iar 3rodu%ele

far2aceutice 4enerea9< un deficit de )&'G din PIB. La 3rodu%e ali2entare i23ort


23/28

3rodu%e 38ar2a& 2ateriale 3la%tice i cauciuc i 3rodu%e ali2entare. Ace%te cinci co23onente

re3re9inta -)(G din PIB in i23orturi.

E8'%$tu$i#e )u!t &ai &a$i dec=t >! a!u# 2440, ati!=!d u! !ie# $ec%$d >! i)t%$ia R%&=!iei

@@@@@@@a$ t$eui )a !e #ea& )i de 241*@@@@@@

Ro2nia are o %u3rafa < a4ricol< de ),&1 2ilioane de 8ectare& dintre care doar 9ece 2ilioaneț

%unt ocu3ate cu terenuri ara7ile. Du3< o evaluare f


24/28

n anul '((& Ro2nia a e$3ortat 3rodu%e a4roali2entare Fn valoare de '&) 2iliarde de euro

i a i23ortat de +&, 2iliarde de euro.ș n anul '()(& Ro2nia a avut un deficit e$tern de 3e%te H(( de

2ilioane de euro la i23orturile i e$3orturile de 3rodu%e a4ricole.ș n anul '())& Ro2nia a e$3ortat

3rodu%e a4roali2entare Fn valoare de '& 2iliarde de euro i a i23ortat de +&H 2iliarde de euro.ș

A4ricultura e%te cel 2ai vulnera7il %ector al econo2iei ro2ne ti& a3roa3e +(G din 3o3ula ieș ț

lucrnd Fn ace%t do2eniu. Parcelele 2ici de 3


25/28

3re9en ei 3e 3ie ele e$terne& Fn ti23 ce 2


26/28

• Atra4erea de ISD 3rin:

o Rela$area f%calit


27/28

Ro2nia di%3une de %uficiente ca3acitin4-it-8a33enJcountr-%3ecific-

reco22endation%J'())Jinde$Ven.8t2 8tt3:JJ.a7e7oo>%.co.u>JH1H+,1()1((JRefor2a-econo2ia-3iata-3rivati9area-Ro2ania-

H+,1()1(J3l3 8tt3:JJ.%tiucu2.co2Jecono2ieJecono2ie-4eneralaJTran9itia-ro2aniei-la-econo2ia',)+,.383

'H

http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/importurile-si-exporturile-romaniei-au-crescut-cu-peste-9-in-primele-doua-luni-ale-anului-665540.htmlhttp://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/importurile-si-exporturile-romaniei-au-crescut-cu-peste-9-in-primele-doua-luni-ale-anului-665540.htmlhttp://www.mae.ro/node/1397http://www.rumaniamilitary.ro/criza-economica-varianta-2007-2009-criza-in-romaniahttp://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert_ext/a15/ce04r15.pdfhttp://www.ecol.ro/files/pdf/Criza-economica.ECOL.pdfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_Economic%C4%83_Mondial%C4%83_(2008-prezent)http://www.wall-street.ro/tag/exporturi+importuri+romania.htmlhttp://doingbusiness.ro/RBD_2015.pdfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2nieihttp://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/2011/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/2011/index_en.htmhttp://www.abebooks.co.uk/9789734801800/Reforma-economia-piata-privatizarea-Romania-9734801805/plphttp://www.abebooks.co.uk/9789734801800/Reforma-economia-piata-privatizarea-Romania-9734801805/plphttp://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Tranzitia-romaniei-la-economia24134.phphttp://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/importurile-si-exporturile-romaniei-au-crescut-cu-peste-9-in-primele-doua-luni-ale-anului-665540.htmlhttp://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/importurile-si-exporturile-romaniei-au-crescut-cu-peste-9-in-primele-doua-luni-ale-anului-665540.htmlhttp://www.mae.ro/node/1397http://www.rumaniamilitary.ro/criza-economica-varianta-2007-2009-criza-in-romaniahttp://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert_ext/a15/ce04r15.pdfhttp://www.ecol.ro/files/pdf/Criza-economica.ECOL.pdfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_Economic%C4%83_Mondial%C4%83_(2008-prezent)http://www.wall-street.ro/tag/exporturi+importuri+romania.htmlhttp://doingbusiness.ro/RBD_2015.pdfhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2nieihttp://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/2011/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/2011/index_en.htmhttp://www.abebooks.co.uk/9789734801800/Reforma-economia-piata-privatizarea-Romania-9734801805/plphttp://www.abebooks.co.uk/9789734801800/Reforma-economia-piata-privatizarea-Romania-9734801805/plphttp://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Tranzitia-romaniei-la-economia24134.php


28/28

8tt3:JJde$.info3ortal.rtv.netJXcuvant-tran9itie.8t2l 8tt3:JJintran9itie.or4Jce-e%te-tran9itiaJ 8tt3:JJoancea-2ariana.7lo4%3ot.roJ'()'J()Jtran9itia-la-econo2ia-cu-3iata.8t2l 8tt3:JJec.euro3a.euJeuro3e'('(Jeuro3e-'('(-in-our-countrJro2aniaJnational-refor2-

3ro4ra22eJinde$Ven.8t2 8tt3:JJ.ai33i22.roJfile%Joti22cVfile%JH)J)H'J3lanul--national-de-refor2e-'((H-'()(.3df 8tt3:JJ.7nr.roJSecuritatea-econo2ica&-7un-3u7lic-1+.a%3$
http://dex.infoportal.rtv.net/~cuvant-tranzitie.htmlhttp://intranzitie.org/ce-este-tranzitia/http://oancea-mariana.blogspot.ro/2012/01/tranzitia-la-economia-cu-piata.htmlhttp://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/national-reform-programme/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/national-reform-programme/index_en.htmhttp://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/71/172/planul--national-de-reforme-2007-2010.pdfhttp://www.bnr.ro/Securitatea-economica,-bun-public-8993.aspxhttp://dex.infoportal.rtv.net/~cuvant-tranzitie.htmlhttp://intranzitie.org/ce-este-tranzitia/http://oancea-mariana.blogspot.ro/2012/01/tranzitia-la-economia-cu-piata.htmlhttp://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/national-reform-programme/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/national-reform-programme/index_en.htmhttp://www.aippimm.ro/files/otimmc_files/71/172/planul--national-de-reforme-2007-2010.pdfhttp://www.bnr.ro/Securitatea-economica,-bun-public-8993.aspx

Proiect Ec Romaniei COSMETIZAT

Documents

Transcript of Proiect Ec Romaniei COSMETIZAT