PROIECT DIDACTIC OBIECTUL : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

DATA:

CLASA: a VI a A

PROFESOR:

ŞCOALA “H.M.BERTHELOT” PLOIEŞTI

TITLUL LECŢIEI: JOCUL “DE-A COMUNICAREA”

TIPUL LECŢIEI: lecţie de comunicare – sistematizarea cunoştintelor

SCOPUL LECŢIEI : cultivarea capacităţii de a se exprima oral

COMPETENŢE GENERALE:

utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale ân situaţii de comunicare

monologată şi dialogată

COMPETENŢE SPECIFICE:

2.2. –utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral;

3.2. –sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a

vocabularului şi a categoriilor semantice învăţate;

4.1. –redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;

4.2. –utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfologie și sintaxă, folosind

adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

să definească situaţia de comunicare

să numească elementele unei situaţii de comunicare orale;

să le identifice in texte sau materiale audio-video

să distingă dialogul de monolog, referindu-se la situaţii concrete de viaţă;

să folosească formulele specifice (iniţiale, de întreţinere, de încheiere) în organizarea unui dialog;

să solicite şi să ofere o informaţie în mod clar,precis şi politicos

să adapteze solicitarea în funcţie de relaţia în care se află cu persoana căreia i se adresează

să transpună vorbirea indirectă într- un text dialogat

să evidenţieze rolul expresiv al dialogului în caracterizarea personajelor

să utilizeze în mod nuanţat diferite categorii lexicale în dialog;

să folosească în mod corect semnele ortografice şi de punctuaţie în realizarea unui dialog;

să creeze contexte pentru dialoguri si monologuri;

să manifeste spirit de cooperare, gândire creativă, imaginaţie şi gust pentru frumos.

STRATEGIA DIDACTICĂ

RESURSE:

-capacităţi normale de învăţare ale elevilor

-loc de desfăşurare: sala de clasă

METODE ŞI PROCEDEE:

-observaţia, conversaţia euristică si examinatoare, explicaţia, problematizarea, argumentarea, exerciţiul

de creaţie, joc de rol, ipoteze contrafactuale ― Ce-ar fi dacă…”

MATERIALE ŞI MIJLOACE:

-fişe de lucru, text-suport din „D-l Goe‖ de I. L. Caragiale, fişe de portofoliu

FORME DE ORGANIZARE:

-frontal, individual, pe grupe

FORME DE EVALUARE:

- chestionarea orală, autoevaluarea

BIBLIOGRAFIE:

-Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VI-a, Anca și Sergiu Șerban

-Alina Pamfil – Limba şi literatura română în gimnaziu, structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45,

2007

-M. Cerkez, F. Lupu, V. Pădureanu, I. Triculescu – Comunicare şi gramatică în exerciţii, Ed. Paralela

45, 2003

-Comloşan Doina – Dicţionar de comunicare (lingvistică şi literară),

Scenariul didactic

I. MOMENT ORGANIZATORIC

Se pun absente

Se pregătește clasa pentru lecție

II. VERIFICAREA TEMEI SI CAPTAREA ATENŢIEI

Se verifica punctele de vedere exprimate in legătura cu filmul vizionat in vacanta FINDING

NEVERLAND (2004)

Se poartă o scurtă discuție despre ceea ce este specific copilăriei: jocul. (JOCUL – componentă

firească a relațiilor interumane, care ne înfrumusețează viața. Prin joc ne împrietenim unii cu

alții)

POSIBILE RĂSPUNSURI:

P: pe timpul vacantei ați avut de vizionat filmul FINDING….Ați avut de redactat câteva rânduri in care

sa comentați mesajul filmului, jocul actorilor, ce anume v-a stârnit interesul, sub ce forma apare jocul in

film…..ce anume v-a impresionat in film?

E: Peter m-a impresionat…un copil traumatizat de moartea tatălui, care, in cele din urma, reușește prin

intermediul jocului si al scrisului sa-si recapete copilăria. Mi-a atras atenția o scena deosebit de dramatică si

anume momentul când Peter distruge scena unde juca piesa Peter Pan….el de fapt realizează ca imaginația nu

poate salva chiar orice si considera ca a fost mințit de scriitor

P:ce este NEVERLANDUL?

E: este un târâm imaginar, ideal, nu exista in realitate, ci doar in imaginația scriitorului. Este o lume care

aduce culoare vieții, o lume ideala unde orice este posibil, unde sunt zâne si spiriduşi

P: cine sunt Barry si Sylvia?

E: doi adulți care iubesc jocul…in timp ce scriitorul se folosește de acesta pentru a câștiga prietenia

copiilor, Sylvia reușește sa uite de boala, sa nu mai simtă suferința si frica de moarte

P: M-ar interesa sa-mi spuneți sub ce forma apare jocul in film?

E: primul joc apare când unul dintre cei patru băieți ai Sylviei se ascunde sub banca scriitorului din parc,

pretinzând ca este prizonier si este întemnițat de fratele sau mai mare, Harry.

P: Cum se joaca băieții?

E: lansează un zmeu si toata vara se joaca DE-A PIRATII, DE-A INDIENII, jocuri care imită , de fapt

realitatea…

III. ANUNTAREA SCOPULUI LECTIEI SI A OBIECTIVELOR URMARITE

Profesorul scrie titlul lecției pe tabla, iar elevii il notează in caiete

Sunt anunțate așteptările profesorului (obiectivele specifice)

P: Profit de acest răspuns ptr ca se leagă foarte bine de titlul lecției noastre de azi

JOCUL “DE-A COMUNICAREA”

P: Lecția se numește JOCUL DE-A COMUNICAREA ptr ca noi urmărim prin ceea ce facem azi sa ne

dezvoltam abilitățile de comunicare orala. Astfel ca la sfârșitul lecției vom ști nu doar sa definim situația de

comunicare, elementele ei componente fără de care nu ar avea loc, ci si sa le identificam in anumite situații

concrete, dar si sa cream diferite dialoguri sau monologuri adaptate unui context, sa ne folosim de anumite

formule de adresare , de permisiune sau care sa exprime dezacordul etc….

Se explica organizarea colectivului de elevi pe echipe şi ce are de rezolvat fiecare echipă în parte.

Colectivul este împărțit in echipe, 5 echipe de cate 4 elevi. Fiecare echipa primește o fisa de lucru cu 2 cerințe

de rezolvat. …Profesorul va indica momentul rezolvării acestora.

P: după cum observați, azi sunteți așezați altfel decât la orele obișnuite de curs. Am făcut acest lucru

pentru a vedea si cum lucrați in echipa. Ce credeți ca înseamnă LUCRUL IN ECHIPA? Ce presupune ?

E: Cred ca se bazează pe cooperare, pe o comunicare eficienta, sa asculți părerile celorlalți, sa ții cont

de ele…

IV. DESFASURAREA ACTIVITATII

REACTUALIZAREA CELOR INVATATE ANTERIOR:

Pentru valorificarea cunoștințelor anterioare ale elevilor, se solicita elevilor sa răspundă

FRONTAL la întrebări

Ce este situația de comunicare? Când se produce?(cand oferim informații, cand solicitam informații,

când ne exprimam gândurile, ideile, sentimentele)

Având in vedere ca cel mai complex mijloc de comunicare al omului este LIMBAJUL, prin ce

comunicam? (prin cuvinte)

După cum se folosesc oamenii de cuvinte ptr a transmite informații, cate tipuri de comunicări exista?

(comunicare orala si scrisa)

Ce tipuri de comunicare orala cunoașteți? ( comunicarea dialogata si monologata)

Ce presupune comunicarea dialogata? ( schimbul de informații intre doua sau mai multe persoane)

intr-un dialog, vorbitorii trebuie sa-si adapteze limbajul la partener si la împrejurările situației de comunicare,

folosindu-se de formule de inițiere a dialogului, de menținere si de încheiere a dialogului, de formulări prin care

atragem atenția interlocutorului…. Sa dam câteva exemple!

Ce înseamnă comunicarea monologata?(vorbirea neîntreruptă a cuiva în fata unuia sau a mai multor

ascultători care nu intervin in comunicare)

Care sunt componentele comunicării orale ? (E,R,M,CODUL,CANALUL,CONTEXTUL)

Ce este EMITATORUL? (cine vorbeste)

Ce este RECEPTORUL? (cui i se adreseaza emitatorul)

Dar MESAJUL? (ce i se spune - informatia)

CANALUL? (cum e transmis mesajul, pe un canal direct sau mediat - MODALITATEA)

!!!Ce ar putea sa perturbe o convorbire purtata la telefon? O legătură telefonică defectuoasă

Ce ar putea sa împiedice un dialog fata in fata? Poate zgomote ff puternice

CODUL? ( mesajul este construit pe baza unor elemente organizate intr-un cod si reprezintă tipurile de semnal-

MIJLOACELE – TIPURI DE SEMNAL)

!!!!Ce se întâmpla când E si R nu folosesc același COD?(nu au un cod comun, de ex, lb romana, atunci

mesajul nu poate fi înțeles) Dați exemple de situații de acest fel

CONTEXTUL? (cadrul in care se desfășoară o comunicare…o încăpere , o cabina telefonica, strada)

In timpul discuției se realizează schema situației de comunicare pe tabla

E_____________MESAJ___________________R

CANAL COD

In mesajul oral, in afara componentei verbale ce alta componenta mai intra? (componenta nonverbala – elevii

explica –gesturi+expresia fetei)

Care sunt regulile sau principiile pe care E si R trebuie sa le respecte ptr a avea o comunicare eficienta?

Emitatorul

- Trebuie sa-si adapteze discursul in funcție de interlocutor si de contextul comunicării

- Sa se folosească de formulele de inițiere a dialogului

- Sa se facă înțeles prin claritate, coerenta convingere

- Trebuie sa știe el însuși foarte bine ceea ce vrea sa comunice

- Sa aplice regulile exprimării corecte

Receptorul

- Trebuie sa fie atent la ce-i comunica E

- Trebuie sa ceara informații suplimentare,in cazul unui mesaj neînțeles

- Trebuie sa preia rolul de E când interlocutorul si-a terminat intervenția

- E si R trebuie sa folosească formule de întreținere si de încheiere a dialogului

- Intervenția nu este lunga

- E si R nu se întrerup unul pe celalalt

Cadrul didactic împreună cu elevii creează o situaţie de comunicare , pretext pentru

realizarea unei atmosfere relaxante. Se ascultă monologul personajului din scenetă, după

care audienţa/publicul este invitat să vizioneze dramatizarea schiţei D-l Goe. (în care se

va face referire la importanţa dialogului ca modalitate de comunicare ,dar şi ca mod de

expunere într-o opera literară.)

P: Am pregătit o surpriza pentru voi. In următoarele minute urmărim un material si îmi veți spune ce tipuri de

comunicare sunt prezentate. Precizez că materialul constituie un punct de plecare spre identificarea

situațiilor de comunicare, a elementelor componente, dar și de creare de noi contexte de comunicare.

MONOLOG – rostit de Goe (Iacob Mihai)

In urma cu câțiva ani, ca sa nu mai raman repetent…mam`mare, mamitica si

tanti Mita mi-au promis – mai mic fiind pe atunci – sa ma duca la București de 10 mai.

Mare comedie s-a întâmplat la acea data si prin mari peripeții am fost nevoit sa trec in

acea călătorie.…..

Ce-i drept, purtam un costum de mariner, care îmi ședea de minune. Biletul il

purtam in pamblica de la pălărie ca bărbații’’ pentru ca era o zi mult prea festiva ca sa

nu dau importanta unor astfel de lucruri. Bineînțeles, in cele din urma, a sosit si trenul,

cel mai probabil la insistentele mele repetate. Așa cum se cuvenea, am cerut sa stau pe

coridor. Insă un tânăr calator, foarte obraznic, tot ținea sa-mi atragă atenția asupra

faptelor mele…..

…..si daca am scos capul pe fereastra….ce?....voiam si eu sa iau puțin aer

proaspăt….si daca l-am făcut urat pe tânărul despre care v-am vorbit…..ce?...nu era

adevărat?...ca m-am lovit la nas, asta nu trebuie sa o mai amintesc nimănui…cui nu i se

întâmplă așa ceva?....sau ca m-am blocat in compartimentul unde nu intra decât o

singura persoana…ce mare lucru?!....după care am tras semnalul de alarma…ce atâta

tragedie?

Vedeți acum, ce copilărie plina de griji am avut. Nu e deloc ușor, sa știți, sa

suportați incompetenta unor persoane cu mult inferioare mie. Societatea de azi este

intr-un continuu regres. Așa ceva nu e posibil…Pana la urma nu contează daca ai

rămas repetent, ci in ce consta caracterul si integritatea acelui om, lucruri care te

ridica in ochii celorlalți. Exemplul, bineînțeles, se afla in fata dumneavoastră.

Dar sa nu mai pierd vremea…va las sa va convingeți singuri…..

Audiența este invitată să vizioneze punerea in scena a schiței D-l Goe

Se poartă o discuție cu două dintre grupele de elevi cu privire la rolul expresiv al limbajului, la

importanta lui in caracterizarea personajelor:

Cuvintele colegului vostru ce tip de comunicare indică? Dar sceneta?

Ce principii ale dialogului au fost încălcate?

Ce replici ale personajelor v-au atras atenția? Ce puteți spune despre personaje?

Personajele denotă prin limbaj și gesturi că nu au nici instrucție (carte), dar nici educație (bun simț). Așa

cum mamița și tanti Mița sunt oglinda lipsei de educație a bunicii, și Goe e oglinda întregii familii.

Ce credeți despre faptul că susțin faptul că LIMBAJUL NE REPREZINTĂ? (|E un adevăr general

valabil. Dacă ar fi să parafrazez, aș zice Îți spun cine ești, după cum vorbești).

Profesorul invită elevii care au participat la discuție să deschidă plicurile de pe bancă și să

înceapă rezolvarea fișelor de lucru, în timp ce verifică echipele care au terminat de răspuns

cerințelor formulate

IMPORTANT!După fiecare subiect rezolvat elevul este pus să se autoevalueze (conform grilei din

anexă), după care este apreciat de colegii din echipă și abia apoi de către profesor.

V. ASIGURAREA RETENTIEI SI A TRANSFERULUI

Se evaluează activitatea atât de către elevi, cât si de către profesor

Elevii se pot autoaprecia:

Gr1 am știut să dialoghez, folosindu-mă de formulele prin care îmi exprim dezacordul;

am știut sa redactez un scurt monolog

Gr2 am identificat corect într-un text dat elementele situaţiei de comunicare

am redactat un scurt monolog şi l-am putut interpreta în faţa audienţei

Gr3 știu să relatez cursiv, fluent, urmărind perspectiva din care povestesc

ştiu să-mi exprim opinia şi să o susţin cu un argument

Gr4 aplic corect formulele specifice dialogului într-un dialog imaginat de mine

creez dialoguri după imagini date

Gr5 ştiu să adresez întrebări

recunosc principiile care au fost încălcate de furnică

ştiu să citesc fluent la prima vedere un text cunoscut în faţa unui auditoriu

Se explică elevilor cum să se folosească de cele două căpşoare (unul vesel , unul trist).

Folosind unul dintre cele două simboluri, elevii sunt invitați sa exprime sentimentul de bucurie sau de

tristețe la finalul orei.

Profesorul evaluează şi el activitatea elevilor și formulează concluzia lecției:

LIMBAJUL NE REPREZINTĂ (Limbajul pe care îl folosim în diferite situații transmite celor

din jurul nostru un mesaj care spune CINE SUNTEM NOI. ATENȚIE! Adaptăm LIMBAJUL

și COMPORTAMENTUL în funcție de CONTEXT)

DESPRE LECTIE

Lecția JOCUL “DE-A COMUNICAREA” a avut drept scop sistematizarea și aplicarea

cunoștințelor despre comunicare nu doar in textele literare, ci și în situații concrete de viață, prin

exerciții-joc.

Evidențiez două lucruri:

În primul rând, fișele de lucru pentru grupele de elevi. Prin itemii propuși spre rezolvare am

urmărit exersarea tuturor tipurilor de comunicare, pe de o parte, iar, pe de alta parte, am dorit să leg

activitatea desfășurată la clasă de realitatea de dincolo de ora de limba și literatura română, respectiv

cu o realitate cu care se vor confrunta în viața de zi cu zi.

În doilea rând, prin autoevaluarea lor și a colegilor de echipă, am urmărit să dezvolt elevilor

spiritul critic și autocritic, să le formez și să le dezvolt dorința de perfecționare în scopul obținerii unor

rezultate înalte.

În încheiere, ținând cont de felul în care elevii au dus sarcinile la bun sfârșit, de felul cum s-au

manifestat și s-au implicat în activitate, consider că lecția și-a atins scopul.

Fişa de lucru (GRUPA 5)

1. Imaginaţi-vă că sunteţi un reporter şi doriţi să-i adresaţi cinci întrebări lui Goe

2. Cu siguranţă, ai citit fabula Greierele şi furnica, de La Fontaine, cunoscutul scriitor francez. O replică la

acest text a imaginat Marin Sorescu, care a rescris povestea, după bunul său plac. Iată ce a ieşit:

Greierele şi furnica

— Surioară dragă, am...

Am venit să-mi dai şi mie...

Pân' la primăvară...

— N-am.

— ...un grăunte ...ai o mie.

— N-am.

— Dar toată lumea ştie:

E doar lucru cunoscut.

— Am, da' nu vreau să împrumut!

Astă-vară ce-ai făcut?

— Am cântat...

— Acuma joacă!

— Îmi e foame, c-aş juca...

— Joacă...

— Nu mă enerva,

Că-s nervos... îmi dai, or...

— Ba.

— Eşti zgârcită...

— Mă închin.

— ...da' o să te-ntind puţin.

Şi-agăţând vioara-n grindă,

Greieru-nşfăcă furnica

Şi-ncepu „să o destindă".

Şi-a bătut-o, zdravăn, vere!

Apoi s-au oprit. Tăcere!

Amândoi stăteau ca muţi.

— Ei, acuma mă-mprumuţi,

Surioară?

— Cu plăcere.

Bifează, în lista de mai jos, regulile dialogului încălcate de furnică.

□ Ascultă, cu atenţie şi interes, partenerul de dialog.

□ Nu întrerupe enunţul înainte de a fi terminat.

□ Formulează replici potrivite ca lungime.

□ îşi exprimă opiniile clar şi coerent.

□ Respectă opinia partenerului de dialog.

□ Foloseşte un ton politicos.

Fişa de lucru (GRUPA 4)

1. Imaginaţi-vă o continuare a acţiunii operei literare „D-l Goe…‖ de I.L. Caragiale într-un posibil dialog

la care participă personajele din schiţă

Precizaţi:

Cum numim contextul în care se desfăşoară dialogul de mai sus?

Ce devine Goe când vorbeşte bunicii sau mătuşii? Dare când acestea îi răspund?

Ce semne de punctuaţie marchează redarea dialogului?

2. Priviţi cu atenţie desenele care înfăţişează trei situaţii din fabula Greierele şi furnica de La Fontaine.

Imaginaţi pentru fiecare situaţie replicile unui posibil dialog între cele două personaje.

Fişa de lucru (GRUPA 3)

1. Relataţi oral, din perspectiva personajului Goe, o întâmplare din tren.

2. Cu siguranţă, ai citit fabula Greierele şi furnica, de La Fontaine, cunoscutul scriitor francez. O replică la

acest text a imaginat Marin Sorescu, care a rescris povestea, după bunul său plac. Iată ce a ieşit:

Greierele şi furnica

— Surioară dragă, am...

Am venit să-mi dai şi mie...

Pân' la primăvară...

— N-am.

— ...un grăunte ...ai o mie.

— N-am.

— Dar toată lumea ştie:

E doar lucru cunoscut.

— Am, da' nu vreau să împrumut!

Astă-vară ce-ai făcut?

— Am cântat...

— Acuma joacă!

— Îmi e foame, c-aş juca...

— Joacă...

— Nu mă enerva,

Că-s nervos... îmi dai, or...

— Ba.

— Eşti zgârcită...

— Mă închin.

— ...da' o să te-ntind puţin.

Şi-agăţând vioara-n grindă,

Greieru-nşfăcă furnica

Şi-ncepu „să o destindă".

Şi-a bătut-o, zdravăn, vere!

Apoi s-au oprit. Tăcere!

Amândoi stăteau ca muţi.

— Ei, acuma mă-mprumuţi,

Surioară?

— Cu plăcere.

Dacă ai fi fost greierele, ce soluţie, alta decât bătaia, ai fi ales pentru a o convinge ^ pe furnică? Susţine-ţi

opinia cu cel puţin un argument.

…………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………….

Fişa de lucru (GRUPA 2)

1. Citiţi textul:

„— Goe! maică! acolo eşti?

— Da!

— Aide! zice mam'mare, ieşi odată! ne-ai speriat.

— Nu pot! zbiară Goe dinăuntru.

— De ce?... te doare la inimă?

— Nu! nu pot...

— E încuiat! zice mam'mare, vrând să deschidă pe dinafară."

Precizaţi pe baza acestui fragment:

Cadrul situaţiei de comunicare: locul unde are loc dialogul; personajele care participă la dialog.

Emiţătorul. Receptorul: Ce se întâmplă cu emiţătorul şi cu receptorul într-o situaţie dialogată?

Indicaţi alte trei componente ale acestei situaţii de comunicare:

2. Eşti ‖furnica„ din fabula „Greierele şi furnica‖ de La Fontaine. Trudiţi cât e ziulica de lungă, iar vecinul

se distrează cântând. Redactaţi un monolog (5-6 rânduri) care să ilustreze starea dumneavoastră de spirit

şi atitudinea faţă de greiere.

Fişa de lucru (GRUPA 1)

1. Mircea şi Dan sunt elevi în clasa a VI a. La ora de limba română, în clasă, tocmai s-a citit opera literară

„D-ul Goe‖ de I.L. Caragiale. În recreaţie, cei doi îşi comunică unul altuia impresiile. Mircea crede că

d-l Goe e copil simpatic, pe când Dan nu e de aceeaşi părere. Realizaţi un dialog, apoi răspundeţi la

întrebările:

o Cum numim contextul / cadrul în care se desfăşoară dialogul de mai sus? (sala de clasă)

o Ce devine Mircea când îi vorbeşte lui Dan? Dar când Dan îi răspunde?

o Explicaţi cum în vorbirea dialogată R → E şi E devine R.

o Cum sunt exprimate stările sufleteşti ale celor doi participanţi

2. Aţi citit fabula „Greierele şi furnica‖ de La Fontaine. Imaginaţi-vă că vă aflaţi în ipostaza greierului şi

gândiţi cu voce tare ce aveţi pe suflet.

Autoevaluare

Ce este comunicarea?

cs Competenţe dobândite Calificativul

meu

Calificativul

profesorului

1.1. — când ascult un mesaj oral, observ cine vorbeşte, cui i se adresează — înţeleg ce comunică, la ce se referă — identific prin ce canal este transmis mesajul, prin ce mijloace se realizează comunicarea

1.5. - ascult atent ceea ce comunică partenerii de comunicare

2.3. □ alcătuiesc propoziţii simple şi dezvoltate corecte □ folosesc propoziţii afirmative şi negative; □ ştiu când să utilizez propoziţii interogative sau propoziţii enunţiative, în funcţie de ce vreau să comunic

2.4. - pot schimba rolurile de comunicare, fiind emiţător sau receptor, în funcţie de situaţie - pot exprima şi justifica puncte de vedere - pot participa la dialoguri simple pe diverse teme

Dialogul

cs Competenţe dobândite Calificativul

profesorului

Calificativul

meu

1.2. - identific formule de menţinere a dialogului

1.5. — recunosc semnalele de iniţiere a unui dialog — sesizez rolul elementelor nonverbale în comunicarea orală

2.5. - particip la dialoguri simple pe diverse teme: iniţiez un dialog, răspund sau pun întrebări, închei un dialog - folosesc adecvat formule de menţinere a dialogului - solicit sau ofer informaţii

3.1. - identific ideile principale după citirea unui text

3.5. - citesc corect şi fluent un text cunoscut în faţa unui auditoriu; folosesc elemente nonverbale adecvate în interpretarea unor texte studiate

4.1. - transform un text dialogat în text narativ - fac aprecieri personale privitoare la textele studiate (personaje) - elaborez un plan de idei

4.3. - folosesc, în scris, formele corecte ale substantivelor, prenumelor şi numeralelor

Îţi propunem ca, la sfârşitul fiecărei unităţi, să te autoevaluezi.

Acordă-ţi un calificativ pentru fiecare competenţă descrisă în tabel, alegând dintre următoarele:

Foarte bine, Bine, Suficient, Insuficient. Profesorul tău va adăuga propriul calificativ pentru fiecare

competenţă, în acelaşi tabel. (În prima coloană, sunt notate competenţele specifice din programă; în

coloana a doua sunt descrise deprinderi corespunzătoare competenţei respective, pe care am urmărit

să le dezvoltăm prin activităţile propuse în fiecare unitate.)