Page | 1

PROIECT DEZVOLTARE INSTITUTIONAL

CONSORTIUL ” COHALM RURAL MULTICULTURAL”,

2012-2016

1.CONTEXTUL LEGISLATIV

La baza creerii CONSORTIULUI “COHALM MULTICULTURAL RURAL”, sta

Legea Invatamantului nr. 1/ 2011, care la articolul 62, cuprinde urmatoarele,

referitoare la organizarea consortiilor scolare:

ART. 62

1.In vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii

resurselor, unitatile de invatamant si autoritatile administratiei publice locale

pot decide infiintarea consortiilor scolar;

2.Consortiile scolare sunt parteneriate contractuale intre unitatile de

invatamant, care sa asigura;

a)-mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiului;

b)-utilizarea in comun a resurselor unitatilor de invatamant din

consortiu;

c)-largirea oportunitatilor de invatare oferite elevilor si

recunoasterea reciproca a rezultatelor invatarii si evaluarii acestora

3. Cadrul general pentru infiintarea, desfiintarea si functionarea

consortiilor scolare

se va reglementa prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si

sportului.

2.COMPONENTA CONSORTIULUI:

Page | 2

Consortiul cuprinde 10 scoli din zona Rupea, care, prin asocierea in

conformitate cu prevederile Legii Educatiei Nationale, si-au stabilit niste

obiective comune, in domeniile:

-mangementului resurselor umane, utilizarea in comun a

resurselor umane, prin completarea normelor personalului didactic in scolile

incluse in proiect, precum si organizarea unor concursuri/testari pentru

ocuparea in conditiile legii a posturilor disponibile;

-managementului educational, in sensul organizarii de

activitati de valorificare a resurselor educationale ale scolilor, in colaborare,

astfel incat sa se poata acoperi deficientele rezultate din lipsa unei dotari

corespunzatoare;

-valorificarii resurselor folclorice locale, a traditiilor si

obiceiurilor fiecarei localitati din zona cuprinsa in consortiu, rezultatul fiind

revitalizarea acestora si crearea unei personalitati locale, precum si a ideii

apartenentei la aceasta zona etnografica;

-crearea unui spirit de concurenta intre scolile cuprinse in

consortiu, concurenta care sa aiba drept rezultat cresterea dorintei de a fi mai

buni si de a obtine rezultate pe masura, superioare celor anterioare.

Scolile care s-au alaturat initiativei, sunt:

-Scoala Gimnaziala Augustin,

-Scoala Gimnaziala Bunesti,

-Scoala Gimnaziala Cata,

-Scoala Gimnaziala Cuciulata,

-Scoala Gimnaziala Drauseni,

- Scoala Gimnaziala Hoghiz,

-Scoala Gimnaziala Homorod,

-Scoala Gimnaziala Jibert,

-Scoala Gimnaziala”Bethlen Samuel”,Racos,

-Scoala Gimnaziala Ungra.

3.MISIUNEA

Aplicarea prevederilor Legii Invatamantului in favoarea valorificarii cu

eficienta a resurelor umane si materiale, in ideea asigurarii cresterii calitatii

procesului instructiv-educativ, a intaririi respectului pentru scoala ca furnizor

de educatie si creatoare de personalitati, valorificarea resurselor locale si

Page | 3

creare a unei responsabilitati la elevii din zona, referitoare la particularitatile si

pastrarea valorilor traditionale ale zonei geografice in care se afla consortiul.

4.VIZIUNEA “SA OFERIM LOCUITORILOR DIN ZONA NOASTRA OPORTUNITATI DE EDUCATIE SI INSTRUIRE DE BUNA CALITATE, IN CONFORMITATE CU CERINTELE EDUCATIONALE ALE ZONEI, OFERIND SANSE EGALE PENTRU TOTI ELEVII, INDIFERENT DE ETNIE, ORIGINE, CULOARE SAU LIMBA VORBITA, PRECUM SI FORMARE CONSTTINTEI VALORII TRADITIILOR LOCALE”.

5.ANALIZA SWOT:

ASPECTE POZITIVE ASPECTE NEGATIVE

-dotarea scolilor cu material didactice care favorizeaza derularea procesului instructive-educativ; -existenta cabinetelor de informatica si a conexiunii de internet, ceea ce permite o buna comunicare si schimb de informative; -existenta unui fond folcloric zonal care permite desfasurarea unor activitati de prezentare si valorificare a traditiilor locale; -dorinta elevilor de afirmare si prezentare a particularitatilor folclorice locale; -existenta posibilitatilor de desfasurare a unor activitati sportive si culturale intre scoli; -existenta microbuzelor scolare care usureaza transportul participantilor la activitati.

-distanta mare dintre scoli, care impune limite la intalnirea elevilor; -programul diferit al scolilor care uneori impiedica desfasurarea activitatilor; -prejudecati legate de limba, statut social, care fac greoaie comunicarea;

5. ZONA GEOGRAFICA, DELIMITAREA ZONEI DE INTINDERE A CONSORTIULUI

AUGUSTIN:

Localitatea Augustin –asezare antica cu o vechime de peste 2000 de ani- este

situate in partea sud-estica a Transilvaniei , pe malul raului Olt , la poalele

estice ale muntilor Persani , pe linia principala de cale ferata la o distanta de 49

Page | 4

km de Brasov , la 28 km distanţă de Rupea, 6 km

de Baraolt. Suprafaţa totală a comunei: 1217,65

ha.

Accesul auto spre Augustin este posibil

prin drumul judetean 131B care se desprinde

din drumul European E60.

Din 1740 de locuitori ai comunei ,aproximativ

73% sunt de etnie rroma (dar nedeclarati),

aproximativ 25 % de etnie romana iar restul

fiind de etnie maghiara.

Pana in secolul al –XIX-lea localitatea a purtat numele de Agostin ; marturie

in acest sens sunt descoperirile arheologice facute cu ani in urma de Muzeul de

Istorie Brasov in zona dealurilor care leaga Augustinul de Mateias , arheologii

fiind condusi de dl. profesor universitar dr. Florin Costea.

In urma acestor cercetari s-au descoperit Sanctuarul Dacic si numeroase

comori dacice care atesta perenitatea si continuitatea romanismului pe aceste

meleaguri (tezaur de 300 de monede, anterioare anului 31 î. Hr.).

In trecut ocupatia de baza a locuitorilor a fost cresterea animalelor , fiind

renumiti prin produsele obtinute din valorificarea carnii si a laptelui.

Scoala cea mai veche a fost

Scoala Confesionala Romana

Ortodoxa sustinuta de Biserica ,

functionand in incinta acesteia ,

dar nu se stie precis data infiintarii.

In data de 7 mai 1936 , localul

fostei Scoli Confesionale Romane

Ortodoxa este daramat si tot in

acelasi timp incep lucrarile de

construire a actualului sediu de

invatamant din Augustin .

Piatra de temelie a cladirii a fost pusa de insusi ministrul Invatamantului si

Instructiunii de atunci,doctorul Constantin Angelescu.

Noua scoala a a functionat pentru inceput cu 2 Sali de clasa , iar reforma

scolara din 1948 a schimbat total caracterul scolii , in anul 1962 numarul salilor

a crescut la 6 ,fiind scolarizati 175 de copii din comuna , iar in prezent scoala

Page | 5

functioneaza –in doua schimburi- cu un numar de 10 Sali disponibile ciclului

primar si gimnazial si o sala fiind ocupata de ciclul prescolar.

Dupa 1944 comuna Augustin a dat Romaniei 21 de invatatori si profesori

, 20 de ingineri, 30 de tehnicieni, 4 ofiteri,7 medici , 2 farmacisti , 4 procurori si

multi alti functionari.

Din anul 2004, prin vointa locuitorilor, localitatea Augustin devine

comuna. Majoritatea locuitorilor

sunt fara loc de munca , beneficiari

de ajutor social, putini dintre ei

pastrand vechea ocupatie.

In comuna exista o Primarie

, o biserica ortodoxa iar in centrul

comunei se afla un monument

care atesta jertfa fiilor satului din

cele doua razboaie mondiale. In

prezent, din punct de vedere

confesional, populatia se imparte in crestimi ortodocsi, penticostali, baptisti si

alte confesiuni.

Pe Tipia Ormenisului, in apropiere de Augustin şi Racoş se afla o tabara

arheologica. Asezarile dacilor sunt de 200 sau 300 de ani mai vechi decit cele

din muntii Orastiei. In secolele V-VI i.e.n. aici exista un regat dacic puternic,

bine cladit si aparat. Cel care conduce

sapaturile arheologice este arheologul

brasovean Florea Costea. „Tipia

Ormenisului era considerat un loc

sacru. Cetatea nu era mare, dar a avut

rol important de aparare. Capii militari

n-au vrut sa se uneasca cu celelalte

regate, care se aflau sub conducera lui

Burebista. Acesta a cucerit cetatea si

apoi a incendiat-o”, spune arheologul.

S-au descoperit sanctuare circulare. Aici aduceau ofrande de carne zeilor.

Halcile erau atirnate in piroane de fier, in forma de cap de lebada. Erau

inchinate zeitatii supreme, lui Zamolxis. Sanctuarele au fost distruse de romani.

Page | 6

Fragmentele de ceramica, piroanele, fibulele si obiectele de fier gasite au fost

expuse la Muzeul de Istorie Casa Sfatului.

Imobilul in care functioneaza Scoala Generala cu clasele I-VIII si imobilul

in care functioneaza gradinita si o parte din clasele primare sunt proprietatea

domeniului public , impreuna cu terenul aferent si sunt administrate de catre

Consiliul Local si Primaria Augustin.

Cu toate ca din 2003 scoala functioneaza in 2 cladiri , datorita cresterii

demografice numarul salilor este insuficient.

BUNESTI:

– prima atestare documentara este din 1337

Crit – prima atestare documentara a a fost in

anul 1322.

Numele vechi a fost Kreuz (Cruce) si

vine de la traditia locala care consta din

implantarea pe un deal a unei cruci inalte in

jurul careia se efectuau ritualuri traditionale,

care au marcat viata locuitorilor din - Crit,

Cloasterf and Mesendorf.

Langa cruce au fost construite primele case

grupate si o biserica din piatra dedicate Crucii Sfinte.

Page | 7

Din doua documente datate din 1270 si 1272 reiese ca in conformitate cu

legea lui Szekely (Regim maghiar din Transilvania ),regale Stefan al Ungariei,

localitatea a fost acordata lui Laurentius. Fiu al lui Laurentiu si al lui Hylye si i-a

dat ,cu acelasi nume, posesiunea va fi numita Szederges (Moreni), cu biserica

St. Mary, iar biserica si imprejurimile Tileagului ( Odorhei), vor primi numele

de Szekeres.

Szekely a recomandat acceptarea lui Laurentius si succesorilor sai in

comunitate, cele doua sate iesind de sub jurisdictia si autoritatea Voievodului

Transilvaniei. Mai tarziu, la inceputuri, Crit a fost proprietate nobiliara.

In 1332, satul Crit, Cloasterf si Mesendorf au facut parte din domeniul

Carta Abatiei. Cand abatia a fost dizolvata, in 27 februarie 1474 regele Matei

Corvin a transferat toate proprietatile abatiei catre abatia Bisericii Sfanta Maria

din Sibiu. De atunci, Crit este transferat sub autoritatea si administratia

Magistraturii din Sibiu.

Intre 1496 si 1497, aceste trei sate au avut o disputa lunga cu

Magistratura din Sibiu pentru parti din teritorii apartinand acestora. Episcopia

de Alba Iulia a hotarat ca aceste teritorii sa faca parte din aceste comune ,dar

pentru care trebuiau sa plateasca taxe catre biserica si catre Magistratura din

Sibiu.

In jurul lui 1500, Crit este mentionat printe comunele apartinand zonei

Sighisoara. Despre vechea biserica a Sfintei Cruci, demolata in 1810, nu s-au

pastrat documente.

Zona este presarata de puncte tursitice care constiutie o atractie pentru

vizitatori.

Unul din aceste puncte este Casa "Lunca Popii" o oaza de rafinament de

unde poti gusta in cel mai deplin confort frumusetea de o simplitate

majestuoasa a peisajului nealterat de sute de ani in care oamenii isi vad de

ocupatiile lor dintotdeauna. Este deopotriva locul ideal pentru a pleca in

Page | 8

explorari culturale catre cele 22 de cetati fortificate ale sasilor, care au facut din

Transilvania unul dintre cele mai fermecatoare si misterioase locuri ale Europei.

Constructie noua, cu bucatarie proprie pusa la dispozitia clientilor, gratar, semineu, crama de vinuri.Un conac alb cu prispa si stilpi de stejar vechi de sute de ani se dezvaluie privirii in dosul zidurilor inalte tipic ardelenesti, si permite oaspetelui sa patrunda intr-un interior generos, gindit cu bun gust si cu umor, care se cere descoperit in detaliile sale cele mai surprinzatoare, pentru a se deschide, neasteptat, intr-o terasa ce pare o scena de teatru pentru gradina in carestrajuiesc fintina cu cumpana, cuptorul de piine, capitele de fin si, in fundal, dealurile acoperite de paduri si pasuni. Mesendorf – prima atestare documentara a fost in 1289.Satul se afla in

apropierea comunei Bunesti, la 7 km de Crit, pe drumul national 1, intre Brasov

si Sighisoara. Localitatea este atestata pentru prima data in documentelor

secolului al XIV lea. Un document eliberat in 29 ianuarie 1322 de catre regale

Ungariei Carol I Robert of Anjou (1308-1342) informa ca Manastirea

Cisterciana din Cârta detine zece asezari, printer care si satul Mesendorf.

Roades – prima atestare documentare este din 1356.

Viscri – prima documentare dateaza din anul 1400. Satul a fost uitat pentru o

lunga perioada de timp, ceea ce a dat posibilitatea ca aceasta sa pastreze o

atmosfera rustica neatinsa de aspectele modernizarii societatii. Acest aspect da

vizitatorului posibilitatea ca vizitand comuna, sa faca si o calatorie in timp si sa

cunoasca obiceiurile, traditiile locale.

In acest sat pierdut situate parca, la marginea lumii, gasim acea

Transilvanie “strict secreta” care nu este altceva decat cetatea Viscri ,ce mai

veche biserica fortificata din Translivania.

Page | 9

In Viscri, printre altele, foarte bine pastrata una dintre cele mai pitoresti

si monumentale din zona, chiar daca nu este atat de mare, este si fortareata

Saxona transilvaneana.

Printre zidurile sale, au fost descoperite ramasitele uneia dintre cele mai

vechi biserici Romane din secolul XIII.

Magia scenariului Saxon Transilvanean nu a disparut cu totul in lungul

timpului, chiar daca multi dintre saxonii transilvani au plecat sa traiasca in alte

parti sau au murit;au fost altii care au preluat si dus mai departe traditia si

costumele inaintasilor lor.

Page | 10

Situat intre doua drumuri care leaga Rupea de Sighisoara si Medias,

Viscri a fost imbogatit pana acum aproximtativ zece ani, cand au aparut

efectele modernismului.

Localitatea se afla in judetul Brasov, la zece kilometri de comuna

Bunesti, in mijlocul unei zone geografice splendide, in special in timpul

verii.Datorita acestei pozitii, aici s-au pastrat costumele arhaice ale secolelor al

XVII-lea si al XIX-lea.

Comunitatea Saxonilor Transilvani , ai caror predecesori au locuit aici cu

mai mult de 800 de ani in urma, au incercat sa mentina un mod de viata

traditional si sa pastreze casele traditonale albastre care dau o anumita

distinctie peisajului si asa pitoresc al zonei, la care se adauga biserica fortificata

si vopsita in alb care domina satul dupa 1230.

In afara de vizitarea caselor vechi, traditionale, biserica si cafeneaua mica

unde se vand produsele facute manual, turistul poate sa se bucure de

ospitalitatea Saxonilor transilvaneni, de mancarea traditionala si de experienta

originala rustica.

CATA: - prima atestare documentara

anul 1400 vorbeste despre Cata, comuna

libera a "pamantului craiesc", care

apartinea - dupa vechea impartire

administrativa de pana la 1876 -

Scaunului de Rupea si capitlului de Kosd.

Denumirea germana Katzendorf a fost

adusa de colonisti din tara lor de obarsie,

deoarece langa Bernkastel pe Mosela

exista un Katzenloch, in Eifel un Katzenburg, in districtul Trier un Katzenmuhle,

in zona Rinului mijlociu un Katzenbach si Katzenhof, ultimul nume purtandu-l si

o localitate din Luxemburg. In Germania si Austria exista 14 localitati cu numele

de Katzendorf. (dupa dr. Gustav Kisch, Dictionar comparativ al dialectului

nasaudean si cel francon de pe Moseia si din Luxemburg). Daniel Hager afirma

(in Blatter fur Geist, Gemut und Vaterlandskunde, din 13.III.1839) ca denumirea

originara a localitatii ar fi fost Kattendorf, asezarea fiind o veche colonie a

imigrantilor din Hessa. Locuitorii din Hessa sunt descendentii unui trib germanic

numit Katten sau Chatten, din teritoriul Fulda-Lahn, ce a apartinut mai tarziu

tribului Franconilor. Schimbarea vocabulei Katte in sasescul Katz s-a petrecut in

Page | 11

Transilvania, ca si a vocabulei Ratte in sasescul Ratz. Ambele teze indica

originea francona, din

regiunea Moselei, a denumirii

Katzendorf. Documentar,

localitatea apare in secolele

XIV -XV cu denumirile de

Katza, Kacza, Cacza, Katzen,

pentru a figura Katzendorf pe

harta lui Honterus. In 1488,

satul avea 92 de gospodarii, 5

pastori, o scoala, o moara si

doi saraci.

Beia- vorbim de prima

atestare documentara anul 1442

Ionesti - prima atestare documentara anul 1334 Drauseni - prima atestare documentara anul 1224

CUCIULATA:

Este una din cele 6 localităţi care formează comuna Hoghiz din judeţul Braşov; Cuciulata este situată pe malul sudic al Oltului, la poalele munţilor Perşani; Anul 1858 atestă că în Cuciulata a existat o şcoală naţională săteasca; La începutul secolului XIX este găsit în documente ca învăţător în limba romana pe Cantor Gheorghe, în acea perioada existând în sat şi o şcoala în limba maghiară;

Page | 12

În prezent şcoala din Cuciulata este aşezata la intrarea dinspre Hoghiz, pe un deal impunător şi este formată din 2 corpuri: Corpul A ( unde funcţioneaza clasele I-VIII) construit în 1968 dat în folosinţă în 1969, cu 9 săli de clasă, 1cabinet de informatică, cancelarie, direcţiune, secretariat, biblioteca şcolară; Corpul B (unde funcţionează Grădiniţa cu program normal-Cuciulata) clădire foarte veche renovată în 2003 cu 7 săli: 1 sală de clasă, cancelarie, 1 atelier, 3 grupe de preşcolari, 1 sală de spectacole. Bisericuţa din lemn se bănuiește că a fost construită între anii 1700 și 1752; - are hramul „Cuvioasa Paraschiva”.

Troiţa-ridicată în memoria eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în cele două Războaie Mondiale.

Statuia lui Aron Pumnul - în memoria căruia şcoala a fost numită din 2001 până în prezent (Şcoala Generală ,,Aron Pumnul” Cuciulata);

Page | 13

Stogul lui Coțofan

- unde au fost decoperite ruine dacice;

6.PERSONALITATI LOCALE:

Aron Pumnul -(n. 27 noiembrie 1818 în Cuciulata, judeţul Braşov - d. 24 ianuarie 1866, Cernăuţi, Ucraina) Date biografice: S-a născut în familia unor iobagi români din satul Cuciulata; În timpul vieţii a desfăşurat activitate de profesor, lingvist, filolog şi istoric literar; În timpul revoluţiei paşoptiste din Transilvania s-a remarcat ca unul dintre organizatorii primei Adunări Naţionale româneşti de la Blaj din luna aprilie 1848; A fost profesorul venerat de marele poet Mihai Eminescu, în memoria căruia poetul a scris poezia ,,La mormântul lui Aron Pumnul”.

Muzeul satului”ARON PUMNUL” - în vatra satului s-au descoperit fragmente ceramice şi monede romane. Acestea se găsesc expuse la muzeu; -artă tradiţională: icoana pe sticlă, perne ţesute, oua încondeiate.

Page | 14

Dupa 4 ani petrecuti la Odorhei, Pumnul face studiile la Blaj si la Cluj, unde absolva cursurile de filozofie. In 1843 este trimis ca bursier la Institutul teologic "Sfanta Barbara" din Viena. La intoarcerea de la Viena in 1846 Aron Pumnul devine colaborator apropiat al lui Timotei Cipariu alaturi de care ia parte la intemeierea ziarului "Organul Luminarii", gazeta bisericeasca, politica si literara, devenita in 1848 "Organul National". In cadrul evenimentelor de la 1848 din Transilvania, Aron Pumnul a avut un rol mare ca mobilizator al primei adunari populare din 18-30 aprilie care a precedat adunarea nationala din mai de pe Campia Libertatii. Urmarit de catre autoritati se refugiaza, ramand un fugar tot restul vietii in Bucovina. Activitatea lui Aron Pumnul ca istoric este mai putin cunoscuta deoarece majoritatea manuscriselor si documentelor se gasesc la Viena si Budapesta.

Sonia Cluceru (n. 1892, Cuciulata, județul Brașov -d.10 februarie 1955) A fost una din marile actrițe ale Romaniei; S-a remarcat în rolurile comediei românești de moravuri (în piesele lui Ion Luca Caragiale, Alexandru Kirițescu, Tudor Mușatescu), dar și în cele ale comediei clasice (doamna Jurdain din „Burghezul gentilom”, doamna Pernelle din „Tartuffe” de Moliere), prin puterea de identificare cu personajele create, prin

simplitatea umană și emoțională a jocurilor. Academician Gheorghe Buzdugan (1916-2012, Cuciulata, județul Brașov) Date biografice: S-a născut la 11 decembrie 1916, în oraşul Sighişoara, ca unic copil la părinţi, într-o familie de oameni înstăriţi si luminaţi. A copilărit în casa bunicii materne, la Cuciulata unde a urmat Şcoala Primară din sat; Pentru meritele deosebite dovedite în îndelungata şi valoroasa sa activitate didactică şi ştiinţifică, în anul 1963, profesorul Ghe.Buzdugan a fost ales Membru Corespondent al Academiei Române, iar în anul 1990, În perioada 1991-1998 a fost ales Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Tehnice a Academiei Române. Împreună cu Academicianul Radu Voinea, în anul 1999 s-a numărat printre fondatorii Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, fiind ales Preşedinte de Onoare al acesteia;

Page | 15

În perioada 1963-1969, profesorul a îndeplinit funcţia de Director General al Învăţământului Superior din Ministerul Învăţământului; În anul 1969 i se decernează titlui de Doctor Docent al Institutului Politehnic Bucureşti şi de Profesor Emerit; În semn de preţuire şi recunoştinţă pentru contribuţia adusă la dezvoltarea şi modernizarea şcolii româneşti de inginerie şi cercetării ştiinţifice din ţara noastră, în anul 1998, profesorului Gh. Buzdugan, i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Transilvania” din Braşov; De-a lungul anilor cursul său de Rezistenţa Materialelor şi Culegerea de

Probleme au fost editate în 13 ediţii, având grijă ca fiecare ediţie să fie

îmbunătăţită cu aspecte noi şi moderne. Este autorul a peste 100 de tratate,

monografii, manuale şi îndrumare în care a introdus numeroase contribuţii

originale. Sunt considerate ca remarcabile lucrările Dinamica Fundaţiilor de

Maşini, care conţine concluziile autorului privind metodele exacte de calcul,

precum şi Măsurarea Vibraţiilor Mecanice, care a fost tradusă şi în

străinătate.

7.ASPECTE LEGATE DE TRADITII SI PARTICULARITATI LOCALE;

BUNESTI Bunesti, Crit, Mesendorf, Roades, Viscri

CATA Cata, Beia, Palos, Drauseni, Ionesti

HOMOROD Homorod, Mercheasa, Jimbor

HOGHIZ Hoghiz, Cuciulata, Dopca, Bogata, Fantana, Lupsa

JIBERT Jibert, Dacia, Granari, Lovnic, Valeni

RACOS Mateias, Racos

TICUS Ticus, Cobor

UNGRA Ungra, Daisoara

RUPEA Fiser, Rupea

Page | 16

8.OBICEIURI:

Vecinatatea

Membrii vecinatatilor: In vecinatate intra numai familiile legal constituite

si care au intemeiata o gospodarie. Membrii vecinatatilor se ajuta intre ei cu

bani, produse agricole, alimente si forta de munca in cazul unor catastrofe,

participa la cele mai importante evenimente din viata omului (nunta,

inmormantare), se ajuta sa-si construiasca o casa sau cand unii raman in urma

la muncile campului. De asemenea, gospodarii din vecinatate participa la

muncile publice: curatarea si ingrijirea strazilor si a fantanilor, saparea

santurilor sau repararea podetelor afectate de inundatii.

Organizarea gospodarilor

Vecinatatile au si o functie cultural-educativa, membrii ei sunt indemnati

sa se respecte, sa se iubeasca intre ei, sa-si iubeasca tara si sa transmita traditia

vecinatatii generatiilor tinere.

Fiecare vecinatate este condusa de cate un comitet format din trei

persoane, din randul carora se desemneaza si conducatorul. Vecinatatea isi

asigura un fond social, un fel de banca populara, ce provine din cotizatii anuale

si inchirierea mobilierului propriu (mese, scaune). Pe ziua de 24 ianuarie, sub

semnul Unirii Principatelor Romane, are loc manifestarea traditionala

"intalnirea vecinatatilor".

Intoarcerea in timp

O alta localitate in care evenimentul este marcat intr-un mod inedit este

satul Mercheasa, care tine de comuna Homorod, judetul Brasov, care consta in

intoarcerea in timp si imitarea celor mai importante personaje ale vremii,

respectiv Alexandru Ioan Cuza si Mos Ion Roata. Personajele astfel imbracate

merg din poarta in poarta, pe la fiecare gospodarie, indemnand sa iasa la hora

mare si sa participe la balul dedicat acestui eveniment.

Zilele Racosului

Manifestare complexa, cu participare locala, zilele Racosului constituie un prilej

de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Din programul

evenimentului nu lipseste slujba religioasa. De asemenea, la parade portului

popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai

Page | 17

departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri, solisti

autohtoni,dar si din zonele invecinate. La petrecerea campeneasca se vor servi

preparate culinare traditionale.

Sărbătorile de iarnă:

TURCA (feciorii satului colindă în Seara de Ajun îmbrăcaţi în port popular

specific zonei scos din lada de zestre, însoţiţi de lăutari şi aşa zisa “turcă”).

A doua zi de Crăciun feciorii si fetele participă la slujba de la Biserică, urmând ca seara să scoată jocul la Căminul Cultural din sat, unde vor prezenta dansurile populare specifice zonei, învăţate din tată în fiu. A treia zi de Crăciun se strică turca, realizâdu-se obiceiul Bărdăhoazelor.

Obiceiuri de Paşti:

Plugarul - se desfășoară în a doua zi Sfintelor Paști (în Lunea Luminată)

- se sărbătorește feciorul care iese primăvara primul la arat, cu alte

cuvinte, cel mai harnic fecior din sat.

Page | 18

DRAUSENI: Mai puţin cunoscută marelui public, biserica evanghelică din Drauseni (germ. Draas), jud. Braşov, este una dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură din România. Localitatea este atestată încă din 1224 în diploma regelui maghiar Andrei al II-lea, prin care se stabileau drepturile şi obligaţiile saşilor. Drăuşeni e menţionat în acest document ca punctul extrem nord estic atins

de colonizarea saşilor (Pamântul Crăiesc).

Page | 19

O legendă săsească spune că atunci când primii colonişti germani au ajuns, pe Cibin, să întemeieze prima aşezare (Sibiu), au ales loc de biserică unde cei doi greavi

(conducători şi lideri, din care unul Hermann) au jurat pe spadele lor înfipte încrucişat în pamânt ca neamul lor să apere şi să cultive pe veci acest pământ (s-au ţinut de cuvânt pînă acum 20 ani). Apoi cele două spade de jurământ au fost trimise în localităţile extreme ale pamântului regesc oferit lor: Orăştie şi Drăuşeni.Şi au mai profeţit că atunci cand cele două spade vor dispare, va dispare şi neamul lor. Se spune că spadele s-au păstrat în bisericile celor două localităţi secole de-a rândul. Cea din Orăştie a dispărut la un moment dat, nimeni nu ştie când. Şi cea de la Drăuşeni a fost pierdută dar a fost rapid înlocuită cu o alta, o impozantă spadă de două mâini din veacul al XVII-lea.

Din păcate şi această spadă a dispărut în 1944, probabil în tumultul războiului. Ceea ce mai aminteşte de această legendă sunt spadele încrucişate de pe stemele Sibiului şi Orăştiei. (sus - 2 fotografii istorice. În stânga, spada de la Drauseni -Das Draaser schwert -şi paznicul ei, stânga - desen făcută de mine ilustrand întemeierea Sibiului)

Actuala biserică, a fost construită cândva spre sfârşitul sec. al XIII-lea. Poate nu vă daţi seama ce înseamnă acest lucru! Adică cu apox. 100 de ani înainte de întemeierea Ţării Româneşti.

Page | 20

La origine biserica a fost o basilică cu 3 nave şi turn-clopotniţă pe vest. În sec. al XIV-lea nava principală (şi probabil corul şi absida) este îmbogăţită cu o pictură murală (pe zidul de sud se păstrează scene din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria; pe peretele nordic sunt încă acoperite de tencuiala din vremea Reformei.

Pe partea vestică a turnului s-a construit un portal monumental, unic în arta romanică transilavană prin bogatia decorului. Ferestrele navei sunt tipic romanice, bifore, asemănătoare cu cele de la Caţa sau Rodbav. La biserică au lucrat pietrari bine şcoliţi deoarece sculptura decorativă a bisericii e bogată şi de bună calitate.

In veacul al XV-lea, conform săpăturilor arheologice, biserica este fortificată prin înzidirea absidei într-un turn dreptunghiular, prin înălţarea turnului clopotniţă şi –foarte interesant – ridicarea unor ziduri în continuarea navelor laterale către est şi vest. La mică distanţă de biserică către est, se construiesc 2 turnuri cu plan pătrat, iar catre vest, lipite de turnul clopotniţă, încă două turnuri. Foarte, foarte interesant căci această fortificaţie strâns lipită de biserică e unică şi atipică. Păcat

ca nu s-a conservat.

In sec. al XVII-lea se construieşte actuala incintă de zid cu 6 turnuri. În aceeaşi perioadă se va demola probabil şi vechea fortificaţie de lângă biserică, inclusiv navele laterale.

Page | 21

HOGHIZ:

Situata in zona central Nordica a judetului Brasov, localitatea Hoghiz este asezata pe malul drept al Oltului la 10 km de orasul Rupea si 50 km de orasul Rupea si 50 de Brasov. Este strabatuta de soseaua europeana E60 si de drumul judetean ce o leaga de Brasov.Gara cea mai apropiata se afla la 5 km (Gara Rupea).Comuna Hoghiz ,pe langa localitatea Hoghiz ca centru de comuna, mai are in component satele: Cuciulata, Fantana, Dopca, Bogata, Lupsa si catunul Baiesi..

In cadrul zonei depresionare se individualizeaza depresiunea Fagarasului, depresiunea Bogata-Racos si depresiunea Lupsei. Intregul sau teritoriu se gaseste pe malul stang al raului Olt, iar aspectul sau geomorfologic este strans legat de evolutia acestui curs de apa. Pe teritoriul comunei Hoghiz, Oltul primeste doi afluenti principali:

Valea Lupsei si Valea Bogatii, al caror curs se situeaza in intregime pe teritoriul comunei Hoghiz.

Istoricul zonei Hoghiz: Zona Hoghizului a fost locuita din epoca bronzului (cultura Schnekemberg) si chiar din epoca fierului. Din descoperirile arheologice care s-au facut, s-au descoperit doua straturi de cultura din epoca bronzului, unul

apartinand culturii Schnekemberg si altul epocii geto-dacice. Pe baza materialelor arheologice si a observatiilor stratigrafice se considera ca asezarea

Page | 22

dacica din aceasta zona poate fi datata in a doua jumatate a sec. I i.e.n. si in anul 106 e.n. cand Dacia a fost cucerita de romani. Dupa distrugerea asezarii dacice in razboaiele daco-romane, romanii au construit pe o terasa langa Olt, la aproximativ 4 km spre nord, castrul roman de la Hoghiz, sec.II-III e.n., pe malul stang al Oltului.

În documente din 1312 Hoghiz apare sub

numele de AQVA CALIDA, după izvoare

calde care au fost cunoscute şi de romanii

care au ridicat castrul. Numele satului apare

în analele papale din 1235, ca fiind un sat

catolic.

Prima atestare documentara in limba

romana dspre aceste locuri dateaza din 16 iulie 1372 si reprezinta un hrisov din

vremea lui Vlaicu Voda, zis Basarab al II-lea, domnul Tarii Romanesti.

In 1327 apare sub numele de VILA CALIDA AQUA, in anul 1522 sub denumirea

germana WARENBACH, în 1606 denumirea maghiara HEVIZ, iar în 1854 HOGIS.

Toate aceste denumiri au aceeasi radacina: ,, IZVORUL DE APĂ CALDĂ, ce

izvorăste din craterul unui vulcan.

In 1722 Bethlen Kata a venit la Hoghiz, iar

satul a devenit calvinist. Un rol de seama

în organizarea scolilor din Hoghiz l-a avut

BETHLEN KATA, care pune mai întai bazele

scolii de pe langa Biserica Unitariana.

Biserica unitariană:

-datează din secolul al - XV-lea .

In 1730 pune în functiune la Bogata o

Page | 23

moara de hartie pentru a sprijinii aceasta scoala, dar pentru faptul ca face

primul abecedar în limba maghiara cu idei si principii stiintifice, intra în

contradictie cu Biserica Unitariana si organizeaza o noua scoala pe langa

biserica reformata pe care a construit-o în 1749.

Biserica reformata din 1749 cu clopotnita

Castelul Haller cu un parc frumos, în care a locuit si Bethlen Kata, a fost

construit în 1553. In prezent funcţionează o scoala aici ( clasele V-VIII sectia maghiara).

Page | 24

Castelul Guthman-Valenta, construit în secolul XVI. In momentul de fata este cumparat si este in renovare . In prezent, la Scoala Generala Hoghiz exista un document în limba maghiara din 1873 cu evidenta populatiei scolare din acea perioada. Aceasta a functionat cu 4 clase elementare si trei clase gimnaziale.Din 1950 a functionat cu internat si cantina pana 1962. Viata culturala a Hoghizului s-a dezvotat de-a lungul timpului sub amprenta unor mari oameni de cultura, personalitati ale culturii transilvanene, oameni care au contribuit la buna convietuire a romanilor si maghiarilor din aceste locuri in vremuri tulburi, pline de patimi si evenimente istorice. Personalitati locale: Bethlen Kata a sprijinit scolile, a fost printre cei care pentru prima data au luptat pentru scolarizarea fetelor. În castelul ei au fost educate cate 30 de fete pe serie. A fost o mare iubitoare a literaturii. Din pacate colectia ei de carti donata colegiului din Aiud a fost distrusa în 1849. Ea este considerata prima doctorita a Ardealului, ajutand la vindecarea bolnavilor mai mult prin metode traditionale. A donat foarte multe lucruri brodate bisericilor reformate din Ardeal. A murit în 1759. Peter Bod: Cel mai mare preot al parohiei din Hoghiz. Este unul dintre cei care demonstreaza continuitatea daco-romana in Transilvania. A studiat teologia la Aiud, a fost 3 ani invatator la Baia Sprie, apoi in Olanda. S-a intors in Hoghiz in 1743. Este unul dintre cei mai de seama istorici, teologi, literati ai literaturii maghiare. Opere literare: - primul lexicon literar biblic in limba maghiara -istoria Bibliei - comentariu la Scrisoarea lui Iuda - Istoria romanilor (Istoria Valachorum) in 1749 - exista numai in manuscris. O singura carte a fost tiparita, acum in ultimii ani, "Istoria sinoadelor reformate".

Page | 25

Trebuia sa fie arestat si condamnat la moarte in 1769, dar chiar inainte de a fi arestat, a murit in via sa. TRADITII SI OBICEIURI Confirmarea- eveniment la fel de important ca si botezul in viata maghiarilor. Dupa o pregatire de doi ani a copiilor de catre preotul satului, in Duminica Floriilor sau in luna mai, copiii care au implinit 14 ani, la biserica, in fata comunitatii, vor da un examen public de cunostinta religioase. In urma acestui examen vor primi un certificat de confirmare care le se permita sa intre in randul tinerilor, fiind cosiderati destul de maturi, cunosctori ai binelui si raului.Tinerii confirmati sunt sarbatoriti de familie si rude, si primesc daruri valoroase.

Balul strugurilor- sarbatoare a recoltei , incepe cu slujba religioasa, urmata apoi de bal. Tinerii satului isi aleg un rege-conducator al balului si o regina,

partenera acestuia. Inbracati in costume populure pleaca-baietii calarii pe cai si fetele in carute - prin satele invecinate pentru a invita lumea la bal. Sala este impodobita cu ciorchini de struguri. Tot aici se pune la licitatie o coroana din struguri cantarind in jur de 100 kg.

Page | 26

Stropitul de Paste- obicei imprumutat si de romanii ortodoxi din zona. Adoua zi de Paste baietii, tinerii, barbatii satului pornesc prin sat la fete si femei si le stropesc urandu-le sa ramana proaspete si tinere ca primavara. In schimbul

urarilor sunt cinstiti - copiii cu oua rosii si dulciuri, iar barbatii cu bautura si prajituri. Hoghizul zilelor noastre: Comuna Hoghiz are are un numar de 5008 locuitori. Pe etnii populatia are urmatoarea structura: 45% romani, 35 % maghiari si 25 % rromi. Situatia economica a locuitorilor este legata de agricultura si Societatea Lafarge-Romcim, producator de lianti.

Scoala generală Hoghiz are mai multe localuri. Localul A a fost construit

în perioada 1974-1975 si a fost dat în folosinta în martie 1975 cand începe functionarea la Hoghiz a clselor V-VIII, sectia romana. În anul 1978-1979 apare la Hoghiz a doua gradinita cu program de cresa si camin.

Page | 27

Predarea în limba maghiara continua cu un singur rand de clase – permanent

– dar cu predare simultana la clasele I-IV din 1990.

Resurse turistice si naturale: Valea Bogatii este o rezervatie geologica in Muntii Persani (intre Hoghiz si Maierus ). Formata in special din fagete adaposteste o fauna bogata, fiind insa si teren de vanatoare cu regim de rezervatie cu un fond cinegetic impresionant, cabane de vanatoare si izvoare naturale.

Page | 28

Cheile Dopca se afla in extravilanul satului Dopca, avand o lungime de 10

km. Reprezinta o rezervatie geologica, geomorfologica, peisagistica si forestiera. Paduri imense sunt strabatute de Valea Runcului, Valea Iadului, care se reunesc in Valea Mare, vale pe care exista Lacul de acumulare de apa potabila. Acest lac asigura apa potabila pentru orasul Rupea, comuna Homorod, satele Dopca si Bogata. Cariera de tuf vulcanic, Cotul Turzunului si Parcul Hol-ghiz sunt si ele mandria hoghizenilor.

HOMOROD: Comuna Homorod este formata administrativ din trei localitati si anume:

- Homorod cu prima atestare documentara in arhivele nationale anul 1250 - Mercheasa cu prima atestare documentara anul 1448 - Jimbor cu prima atestare documentara anul 1432

Page | 29

Comuna este situata in partea centrala a Romaniei, in sud-estul podisului Transilvaniei in asa numita "Depresiunea Homoroadelor" la o distanta de 4 Km. de vechiul oras Rupea. Suprafata comunei este de 11.958 ha. din care o suprafata de 365 ha. in intravilanul celor trei localitati iar diferenta in extravilanul localitatilor, constituita din terenuri agricole in suprafata de 7410 ha. si 4183 ha. din terenuri cu vegetatie forestiera si cursuri de ape. Terenurile cu vegetatie forestiera sunt actualmente proprietatea privata a comunei si se compun cu preponderenta din masa lemnoasa de stejar si fag.

Temperatura medie anuala a zonei comunei este de 8 grade Celsius.

Prin comuna Homorod curg paraurile Homorodul Mare de la E-V, si Homorodul Mic de la E-S. Fauna cinegetica din padurile comunei este formata dintr-o diversitate de animale ca urs, cerb carpatin, mistret, lupi, vulpi etc.

Populatia comunei este formata din romani, maghiari, germani, rromi si alte nationalitati.

Puternica biserica-cetate de la Homorod a fost construita in a doua jumatate a seolului al.XIII-lea si fortificata in anul 1500, inzestrata cu o bolta de stil gotic si un puternic turn cu o galerie de aparare, find de un mare interes turistic. In anul 1623 cetatea bisericeasca a fost incendiata iar in anul 1626 s-a reconstruit. In anul 1658 cetatea rezista unui asediu al tatarilor din Crimeea.

Page | 30

In anii 1802, 1810, 1880, si 1956 au fost efectuate lucrari de restaurare.

Mobilierul acestei biserici cum sunt: altarul, orga, amvonul, sfesnici si stranele sunt executate in stil baroc si dateaza in special din anul 1793. Intreaga constructie a acestei cetati bisericesti este declarata monument istoric. In localitatea Mercheasa situata la o distanta de 5 km. de centrul comunei Homorod exista de asemenea o cetate-biserica construita in secolul XV-lea iar

in localitatea Jimbor o cetate de aparare construita in secolul al XIV-lea. Localitatea Homorod este situata intr-o zona pitoreasca la 35 Km. de

municipiul Sighisoara si 65 km. de municipiul Brasov, unde se poate ajunge pe drumul national DN 13 Brasov-Tg.Mures.

In aceasta zona la o distanta de 1 Km. de centrul comunei exista o

statiune balneo-climaterica de interes local la o altitudine de 460 m. care in momentul de fata nu se gaseste in functiune, este intr-un stadiu avansat de deteriorare necesitind investitii pentru redarea acesteia in functiune. Aceasta a functionat pana in anul 1975. Apa minerala si namolul din vulcanii noroiosi cu un mare continut de sulf, au fost folosite cu mari succese in tratamentul unor afectiuni reomatismale, afectiuni dermatologice, afectiuni endocrine, nevroze astenicea, afectiuni biliare si hepatice afectiuni digetive. Calitatile curative ale apei si namolului sulforos sunt recunoscute atat in tara cat si peste hotare, fiind atestate de specialisti inca din perioada interbelica. In jurul fostei statiuni exista o superba zona turistica care este cuprinsa in planul General de urbanism cu un plan urbanistic de zona pentru construirea de case de vacanta. Toate cele trei localitati dispun de toate utilitatile necesare (electricitate, apa potabila, gaze naturale si televiziune prin cablu). La nivel de comuna exista o scoala generala, 3 scoli primare, 3 gradinite de copii, un dispensar uman si un dispensar veterinar.

Page | 31

JIBERT

POZITIA GEOGRAFICA

Localitatea Jibert se afla situata la intretaierea coordonatelor

geografice de 46 grade latitudine nordica cu meridianul de 25 grade longitudine

estica,aproape in mijlocul tarii.Comuna Jibert are in subordine cinci sate-

Granari,Valeni ,Lovnic si Dacia.

In raport, cu marile unitati de relief localitatea este situata in partea central-

estica a tarii in sud-estul podisului Transilvaniei,la interferenta partii sud estice

a colinelor Tarnavelor cu depresiunea Homoroadelor si cu partea nordica a

masivului Persani.

Este necunoscut anul intemeierii satului,insa dupa o cronica mai veche

se crede, ca s-ar fi intemeiat intre anii 1151-1161.

In aceasta perioada au fost colonizati sasii de catre regele maghiar Geza II cu

scop de aparare si prelucrarea pamantului-E.Wagner-Geschischte der

Siebenburgen Sachsen 15.

Exista documente care atesta ca in jurul anului 1289 satele ale caror hotare

erau invecinate cu Jibert –Villa Syberg erau Muhy actualmente Granari si

Sarustelek astazi Soars(Ukundenbuch I Nr 232 S 165)

In anul 1348 se infiinteaza scoala din Jibert fiind una dintre cele mai vechi scoli

din regiunea ”Sapte Scaune ”(Siebenburgen).

Page | 32

Sate in administratie: Jibert, Dacia, Lovnic, Grinari, Valeni

Suprafata: 16612,72 ha; intravilan: 232 ha; extravilan: 16380,72 ha;

populatia: 2535; gospodarii: 901; locuinte: 1089; gradinite: 5; scoli: 5.

SCOALA GIMNAZIALA JIBERT

Reinvierea traditiilor locului –una dintre tintele strategice ale PDI

Page | 33

Activitatile principale : Agricultura, in special cresterea animalelor.

Oportunitati, obiective turistice: Biserici evanghelice monumente

istorice. Cabana turistica "Trei Stejari".

Facilitati pentru investitii: Materii prime pentru industrializarea laptelui

si a carnii, prelucrarea lemnului, dezvoltarea agriculturii.

Proiecte de investitii: 2 aductiuni de apa, infiintarea unui centru de zi

pentru copii, reabilitarea cailor de acces.

RACOS: Racos – prima atestare

documentara dateaza din anul 1624, dar

urmele existentei omului in aceste locuri ne

duc in urma pana la 1000 dupa Christos, –

fortificatii dacice.

Comuna Racoş cu cele două

localităţi componente, Racoş şi

Mateiaş, este situată în centrul ţării, în

extremitatea nordică a judeţului

Braşov, la nord-vest de Braşov, la o

distanţă de 60 km.

În comuna Racoş, trăiesc un număr de 3414 suflete.

Page | 34

Unităţile economice existente în Racoş şi anume carierele de bazalt şi calcar, au contribuit la menţinerea unui nivel satisfăcător al gradului de dezvoltare economică. Majoritatea populaţiei se ocupă de agricultură. Servicii sociale existente în Racoş sunt dispensarul medical, care funcţionează cu doi

medici, un dispensar veterinar cu un medic încadrat la Primăria Racoş, precum şi o Bibliotecă Comunală. În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai, Consiliul Local al comunei Racoş şi-a propus: Reabilitarea drumului judeţean; Introducerea apei potabile în

satul Mateiaş; Modernizarea reţelei de apă

potabilă existentă în Racoş; Continuarea lucrărilor de

reabilitare a Castelului Bethlen din centrul comunei;

Reabilitarea dispensarului medical uman

Dezvoltarea turismului rural. În vederea ameliorării condiţiilor de trai a rromilor, la iniţiativa Consiliului

Local al comunei Racoş, Primăria participă la proiectul „Trei paşi către normalitate”.

Din punct de vedere geografic, Racoşul este situat pe malul drept la Oltului, în zona de contact a munţilor Harghita cu Munţii Perşani în zona în care Oltul şi-a tăiat cunoscutul defileu de la Racoş.

Munţii Perşani, desfăşuraţi pe o distanţă de 60 km., se încadrează mai mult de jumătate în judeţul Braşov. În ciuda înfăţişării lor modeste (altitudinea maximă de 1104 m. în Vârful Cetăţii), prezintă o surprinzătoare masivitate (o culme continuă, neîntreruptă decât de defileul îngust dintre Augustin şi Racoş) şi o alcătuire geologică foarte complexă, cu o mare

Page | 35

diversitate de roci, rezultată din interferenţa a două zone structurale din Carpaţii Orientali: zona cristalino-mezozoică (reprezentată prin şisturi epimetamorfice în partea sud-vestică şi prin calcare triastice în sud-vest şi în defileul de la Racoş); complicaţii în plus sunt introduse de magnetitele mezozoice şi de curgerile noi de lave bazaltice (puse în loc la finele neogenului – începutul cuaternarului, ca atare fiind considerate ca ultimele manifestări

vulcanice de la noi din ţară) împreună cu produsele lor pirocastice (bombe, lapili, cenuşă, etc.) care aflorează pe latura vestică a masivului în intervalul Racoş – Hoghiz – Comăna de Sus.

Între Augustin şi Racoş defileul are 5 km lungime. Pe toată această distanţă valea păstrează un caracter de vale transversală străjuită de înălţimile Tipiei Racoşului (820 m) pe dreapta, şi Tipia Ormenişului (755 m) pe stânga. La Racoş s-au păstrat urmele luptei pe care Oltul a fost s-o dea aici împotriva tulburărilor provocate de erupţiile vulcanice de andezit şi de bazalt.

Turistul care vizitează locul, admiră pădurile întinse, poieni minunate, stânci abrupte. Pe malul stâng al râului, în locul unde se varsă pârâul Cetăţii în Olt, se poate organiza un sejur cu corturi, acolo fiind şi o peşteră carstică. Pe malul drept se vede stânca abruptă, denumită Durduia. Aici se găseşte poarta defileului. Tot ţinutul este un muzeu geologic.

În această zonă se găseşte un monument al naturii, coloanele de bazalt de la Racoş.

Asemenea coloane în ţara noastră se mai găsesc doar în Detunata.

Aproape de această rezervaţie se găseşte cariera de scoree vulcanică, amplasată în vechiul crater stins, care merită vizitată. Stra turile de culori

diferite oferă un spectacol rar, te simţi parcă transpus în Vestul Sălbatic, aşteptând apariţia cowboy-ilor şi indienilor.

Page | 36

Turistul îndrăgostit de natură, găseşte locuri de agrement şi pe Valea Pârâului Sărat: păduri întinse, păşuni şi pajişti cu flori rare atrag excursioniştii în timpul verii, iar iarna diversitatea animalelor sălbatice (porc mistreţ, căprioară, vulpe, urs) îi atrag pe vânători.

În zona extravilană a comunei, în partea de nord există un izvor cu apă sărată, folosită de localnici pentru scopuri casnice (sărarea produselor din carne de porc, saramuri, etc.).

Un alt punct de atracţie îl constituie Cetatea Bethlen, care se găseşte în centrul aşezării. Cetatea a fost construită în anul 1624 de Sükösd György din materialul mănăstirii care se afla pe acest loc. Sükösd György a fost consilierul principelui Transilvaniei, căpitanul armatei de câmpie. În anul 1660 proprietarul castelului, stăpânul ţinutului este Budai Peter. El are legături politice şi personale cu voievozii români. Soţia domnitorului Grigore Ghica, Domniţa

Maria se refugiază în acest castel pentru o perioadă mai lungă. Aici se naşte şi fiul ei, Matei, în 1664, iar în 1665 prin bunăvoinţa principelui Transilvaniei, pleacă la Sighişoara.

Cetatea se întinde pe o suprafaţă de 3200 m2 şi este alcătuită din patru laturi, ce închid o incintă de formă pătrată, străjuită în cele patru colţuri de câte un turn circular. Pe poarta de intrare

se înalţă un turn semeţ. Turnul a fost înălţat de contele Bethlen Samuel, moştenitorul castelului şi al domeniului. Pe turn se găseşte emblema familiei Bethlen cu şarpele şi cu inscripţia „Comes Samuel Bethlen Comes Coma 1700.” Castelul şi domeniul rămâne în stăpânirea familiei Bethlen aproape 200 de ani.

În sec. Al XIX-lea cetatea şi domeniul este cumpărat de groful Teleki Samuel, de la care în 1903 este cumpărat de composesoratul local.

UNGRA

Comuna Ungra este situata in partea de nord a judetului Brasov , la numai 9 km distanta fata de orasul Rupea si cca. 62 km distanta de Brasov. Suprafata teritoriului administrativ a comunei Ungra este de 6738 ha, din care 4879 ha teren agricol si 1515 ha paduri ; populatia avand un nr. de 2056 locuitori.

Page | 37

Ungra este asezata pe malul drept al raului Olt , nu departe de confluenta acestuia cu paraiele Homorod si Valea Daisoarei, la 3 km de drumul national nr.13, Brasov-Sighisoara.Este format din 2 sate : satul Ungra si satul Daisoara. Clima comunei este temperat continentala, avand o temperatura medie anuala

de 10`C. Verile sunt calduroase ,cu precipitatii mai mari in a doua jumatate a lunii iunie si iernile sunt abundente in zapada . Relieful: aprox. 90 % din suprafata teritoriului este plasat in extremitatea sud-estica a podisului Tarnavelor, ocupand o mare parte din podisul Ticusului. Restul teriroriului este situat in

lunca din dreapta raului Olt. Terenurile din zona de podis au un relief accidentat ,cu versanti de orientari si pante foarte diferite. Altitudinea variaza intre 445km in lunca Oltului si

650m pe culmile cele mai inalte ale podisului. Terenurile de ses situate in lunca Oltului sunt folosite , in marea lor majoritate , ca teren arabil. Fauna este foarte variata gratie multitudinii biotipurilor intalnite atat in Valea Oltului cat si in padurile existente.Cele mai reprezentative sunt mamiferele, cum ar fi: cerbul , ursul , caprioara, mistretul,

rasul etc.Ca pasari se remarca berzele albe , mai rar cele negre , vanturei, bereti, potarnichi , acvile, etc. Paduri de gorun , stejar , fag , paducel, porumbele , mure , fragi si diferite

soiuri de ciuperci comestibile. Resurse melifere: salcie , tei , salcam , paltin , catina , corn , maces , paducel, soc , flori de fanate si pajiste. In comuna Ungra exista o biserica ortodoxa veche datind dupa anul 1800, o cetate bisericeasca evanghelica, si 2 monumente a eroilor din primul razboi mondial in satul Ungra si Daisoara.

Dintotdeauna, biserica ortodoxa a fost cea care i-a unit pe oameni in jurul ei.

Page | 38

Monumentul eroilor ridicat de catre grupul scolar in amintirea eroilor cazuti din primul razboi mondial 1916-1918 Daisoara este situata la 10 km sud-vest de fosta cetate a Cohalmului

(orasul Rupea ) , intr-o depresiune deluroasa. Situat in dreapta Oltului , teritoriul satului Daisoara este plasat la extremitatea sud-estica a podisului Tarnavelor , ocupand o parte din podisul Ticusului. Relieful este alcatuit din versanti si pante foarte diferite ,

altitudinea variind intre 540-650 m. Padurile sunt in general , de stejari. Asezarea se intinde pe firul apei „Valea Daisorii sau „Valea Lunga ” .Acest parau care isi aduna apele pe hotarele comunei , dupa ce o strabate in lungime ,circa 5 km de drum se varsa in Olt , nu departe de ruinele fostului castru roman de la Hoghiz. Conditiile naturale ale acestor meleaguri au favorizat injghebarea unor asezari omenesti durabile, din cele mai vechi timpuri. Urmele trecutului indepartat descoperite in acest colt de tara dovedesc existenta asezarilor omenesti pe aceste locuri inca din oranduirea sclavagista daco-romana. Imperiul roman a netezit cu aproximativ 2000 ani in urma , primul drum pe Valea Bogatii. Actul prin care apare prima data denumirea de Ungra este cel in care voievodul Peter arata ca in „Ungra curge raul Olt”. Din cele mai vechi insemnari care s-au pastrat reiese ca in anul 1640 comuna Ungra avea 89 de case. Ocupatia principala a locuitorilor romani, mai putin la numar de cat sasii , era pastoritul. Denumirea comunei Daisoara este posibil sa provina de la termenul slav care sugereaza valea, ascunzis ,dar legendele locale , transmise din generatie in generatie povestesc despre un haiduc pe nume Daianu, care ar fi luptat prin

Page | 39

partile locului impotriva celor care ar fi saraci. Batranii mai povestesc si alte legende despre aceste locuri, incarcate in farmecul traditiilor romanesti ramase aproape neatinse de trecerea timpului.

5. ACTIVITATI ESTIMATE A SE DERULA IN SCOPUL ATINGERII OBIECTIVELOR

PROPUSE:

Managementul resureslor umane: concurs pentru ocuparea posturilor in

consortiu;

Activitati sportive intre elevii scolilor din Consortiu, concursuri si antrenamente

sportive;

Concursuri scolare pe specialitati,

Concursuri pe teme gen:”Cel mai buni dansator”, Cel mai bun sportiv”, etc,

Demonstratii sportive cu ocazia unor evenimente locale;

-activitati culturale ocazionate de sarbatori traditionale: ZIUA EROILOR, ZIUA

LIBERTATII, SARBATOAREA SASEASCA DE SFANTUL PETRU SI PAVEL,BALUL

STRUGURILOR-HOGHIZ, FARSCHING-ZOANA CU POPULATIE GERMANA,

STROPITUL DE PASTE, SARBATORILE CRACIUNULUI;

-concurs pictura;

-concursuri de specialitate intre elevii diferitelor scoli: ”Cel mai bun

matematician”, Pe urme de istorie”, Colaje si icoane pe sticla, Cupa”Samuraiul”,

Hoghiz.

6.OBIECTIVE CE SE VOR ATINSE:

-mobilitatea si rezolvarea problemei resurselor umane in cadrul consortiului;

-strangerea legaturilor intre scoli si crearea unui cadru concurential care sa aiba

drept scop cresterea calitatii procesului instructiv-educativ;

-crearea unei noi imagini a scolii, mai atractive si ca o componenta a

comunitatii, in cadrul careia se creaza caractere;

-valorificarea traditiilor locale si crearea ideii de apartenenta la zona geografica

a consortiului;

-valorifcarea izvoarelor folclorice si traditionale locale si crearea unui spirit de

competitie in ce priveste respectarea si practicarea obiceiurilor locale.