Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Facultatea de Hidrotehnica

Master Inginerie Geotehnica

-Depozit ecologic de deseuri menajere-

DEPOZIT ECOLOGIC DE DESEURI MENAJERE

Ing. Gugiu AlexandraMaster Inginerie Geotehnica

Anul I

CuprinsParte scrisa1.Analiza amplasamentului 32.Calculul estimativ al tasarii terenului de fundare sub sarcina adusa de depozitul de deseuri.........................................................................................................................53.Propunerea sistemului de etansare-drenaj de baza.7

4.Amenajarea celulelor de depozitare.......115.Proiectarea sistemului de etansare-drenaj baza.146.Proiectarea sistemului de drenare-colectare a levigatului.19

7.Proiectarea sistemului de etansare-drenaj de suprafata...21

8.Proiectarea sistemului de colectare a apelor meteorice...22

9.Faze tehnologice de constructie a depozitului.24

10.Conditii tehnice de exploatare a depozitului .2511.Monitorizarea depozitului de deseuri..26

12.Cantitati de lucrari .30Parte desenata Plan de situatie lucrari terasamente Pl 01 Sectiune transversala depozit Pl 02

Plan de situatie depozit inchis Pl 03

Plan de situatie colectare drenare levigat Pl 04

Plan de situatie colectare ape meteorice Pl 05 1.Analiza amplasamentului pus la dispozitie din punct de vedere al posibilitatilor de utilizare pentru fundarea unui depozit de deseuri menajere.Prin tema de proiectare se cere realizarea unui depozit de deseuri menajere pentru stocarea deseurilor menajere colectate la nivelul unui judet.Depozitul de deseuri trebuie sa fie realizat conform cerintelor legislative in vigoare (HG 349/2005) privind depozitarea deseurilor, sa asigure depozitarea pe o perioada de 25 ani, sa asigure transportul si colectarea levigatului si colectarea biogazului pe toata perioada de exploatare,precum si pe o perioada de 20 ani post-inchidere.Conform detaliilor tehnice zona de depozitare va avea dimensiunile L=400m,B=382m avand forma dreptunghiulara.Amplasamentul pus la dispozitie are o suprafata de cca 20 ha, din care amenajarea celulelor de depozitare va ocupa 153.000 m2, restul fiind pentru amenajarea zonei tehnice (platforma de cantarire, platforma de compostare a deseurilor verzi, bazine de colectare levigat, statie de tratare, spatii tehnice si administrative, parcare.Amplasamentul se invecineaza pe trei dintre laturile sale cu terenuri agricole si pe una din laturi cu drumul de acces catre depozit.Paralel cu latura E a amplasamentului,la cca 500 m distanta se gaseste un parau .In urma investigatiilor geotehnice a rezultat urmatoarea stratificatie litologica:

Alegerea amplasamentului unui depozit de deseuri se face tinand seama de o serie de criterii dintre care geologice, pedologice, hidrologice, climatice, economice, sociale.

In urma investigatiilor au rezultat urmatoarele concluzii referitoare la amplasament:

nu se afla intr-o zona inundabila

nu se afla in apropierea unei surse de alimentare cu apa

nu se afla in apropierea unor zone locuite(se invecineaza pe trei dintre laturi cu teren agricol si pe o latura cu drumul de acces), mlastini,zone cu falii tectonice, zone instabile, zone portuare,zone cu izvoare termale cu scop terapeutic

nu constituie arie naturala protejata sau zona de patrimoniu cultural

nu se afla intr-o zona cu potential de alunecare fiind astfel eliminate riscl producerii unor alunecari de teren.Conform analizei intocmite mai sus ,amplasamentul pus la dispozitie indeplineste conditiile impuse de HG 349/2005 pentru fundarea unui depozit de deseuri menajere.Tipul de depozit ales are o structura mixta (semi rambleu-semi debleu).

Datorita prezentei apei subterane la adancimea de 4,5-7.15 m se va excava pana la adancimea de 3.0 m(pastrandu-se astfel distanta obligatorie prin lege de 1 m intre cota fundului depozitului si apa subterana).Intrucat amplasamentul ofera un pachet argilos cu permeabilitate de 10-8m/s, se vor utiliza 0.90 m grosime din bariera naturala (cota fundului depozitului fiind la 3,0 m adancime fata de cota terenului) la care se adauga un strat de argila compactata(0.5 m) cu permeabilitate de 10-9m/s si un strat de geocompozit bentonitic de grosime 0,01m cu permeabilitate de 10-11m/s, realizandu-se astfel echivalenta impusa prin lege Prin urmare, conform celor enumerate mai sus sistemul de etansare de baza se va compune din:

-bariera naturala alcatuita(cca 0.90 m) din argila prafoasa cafenie-galbuie caracterizata de permeabilitatea K=10-8m/s (disponibila in amplasament)

-0,5 m argila compactata cu permeabilitate K=10-9m/s

-0,01m geocompozit bentonitic(alcatuit din geotextil-bentonita-geotextil) avand permeabilitate K=10-11m/s

-geomembrana din HDPE cu grosimea de 2 mm

-geotextil netesut de protectie 1000-1200g/m2Sistem de etansare de baza propus:

2.a)Calculul estimativ al tasarii terenului de fundare sub sarcina adusa de depozitul de deseuri

Calculul estimativ se face cu ajutorul formulei:

unde: Sc este tasarea din consolidare Cc este coeficientul de compresibilitate H grosimea stratului de argila e0 indicele porilor iniial (g presiunea geologic la baza fundului depozitului (( - surplusul de presiune adus de depozit grosime deseu: 14.50 m; grosime strat argila de sub fundul depozitului H=0.90 m greutate volumic deseu: 3,8-9,6 kN/m3;aleg (deseu=8 kN/m3 porozitate:n=0.67%;

(argila=18 kN/m3;

Corp depozit de deseuri subteran:

e0=0.6Cc=0.2(g =(0 =(argila(z = 18 kN/m3 ( 3.85m = 69.3 kPa; (( =(deseu (H = 8 kN/m3 ( 14.50 m = 116 kPa; 2.b)Calculul estimativ al tasarii deseurilor

e0=n/(1-n)=0.67/(1-0,67)=2,03

Cc=e*(0,15..0,55)=2,03*0,5=1,01

(g =(0 =(deseu(z = 8 kN/m3 ( 1m = 8 kPa; (( =(deseu (z = 8 kN/m3 ( 13,50 m = 108 kPa; Sc=(1.01*14.5)/(1+2.03)*log((8+108)/8)=4.57m.3.Propunerea unui sistem de etansare-drenaj de baza pe baza analizei de la punctul 1.Justificare

Se va demonstra echivalenta sistemului de etansare propus cu cel impus de HG 349/ 2005 din punct de vedere hidraulic (debit de infiltratie, debit prin defectele geomembranei, timp de traversare).a)Debitul de infiltratieConform legii Darcy: Q=kiA;Debitul propus de lege:i= ,

h=0.50 m(coloana de levigat);

H=1 m;

i= ==1.5A=1 ha=10000 mp;

K=10-9m/s;

Qimpus lege = ;

Kech= ,

kbariera naturala = 1x10-8 m/s;

kargila compactata= m/s;

kgeocompozit bentonitic = 1x10-11m/sKech= m/s;

i= ; unde h= coloana de levigat (0. 50m)Debitul propus in proiect: Qpropus = ;

Rezulta ca debitul prin sistemul propus este mai mic decat debitul prin sistemul impus de lege.b)Debitul de infiltratie prin defectele geomembranei;Q - debitul printr-un defect al geomembranei (m3/s), H - sarcina hidraulic pe geomembran (m), h - grosimea componentei minerale a etanrii (argil sau geocompozit bentonitic) (m), a - suprafaa defectului (m2) k - coeficientul de permeabilitate al componentei minerale (argil sau geocompozit bentonitic (m/s). ;

qGM/A - debitul unitar ce traverseaz un sistem compus dintr-o geomembran i un strat de argil compactat datorit unui defect n geomembran (sistem impus), qGM/B/A - debitul unitar ce traverseaz un sistem compus dintr-o geomembran, bentonit i argil datorit unui defect n geomembran, hA - grosimea stratului de argil n sistemul impus, hB+A - grosimea bentonitei + argil n sistemul propus, N - numrul de defecte pe unitatea de suprafa. ;

Rezulta ca debitul ce trece printr-un defect al geomembranei in sistemul impus de lege este de 1.41 ori mai mare decat debitul ce poate trece prin sistemul propus.c.Timpul de traversare

, unde

n=porozitatea stratului mineral;h=grosime strat minera;

k=coeficient de permeabiliate ;

H=sarcina hidraulica;Pentru sistemul impus de lege:

;Pentru sistemul proiectat:

;

Rezulta ca in cazul unor infiltratii de substante poluante datorate spargerilor sau deteriorarilor la nivelul geomembranei, timpul de traversare in cazul sistemului propus este mai mare fata de timpul prin sistemul prevazut de HG 349/ 2005.

In urma analizei conform criteriilor de mai sus(debit de infiltratie, timp de traversare, debit prin defectul geomembranei), sistemul de etansare drenaj de baza este bine ales, fiind conform HG349/2005.4.Amenajarea celulelor de depozitare:numar de celule, dimensiuni, volume, balanta de terasamente, pante, diguri de contur si de compartimentare, rampe de acces, perioade de exploatare ale fiecarei celule, cote finale de exploatare, conditii tehnice de realizare a lucrarilor de terasamente , breviar de calcul.4.1.Lucrri de terasamente

Inaintea inceperii lucrarilor de amenajare a zonei de depozitare se va elibera terenul de orice obiecte sau constructii prezente, iar daca exista depuneri de materiale sau alte umpluturi, acestea vor fi inlaturate.Se vor efectua lucrari de defrisare si inlaturare a stratului de sol vegetal.Se va executa trasarea lucrarilor.Depozitul va fi compartimentat in 4 celule numerotate astfel:

Coltul sud-est=celula 1;

Coltul est-nord=celula 2;

Coltul nord-vest=celula 3;

Coltul vest-sud=celula 4;

In vederea realizarii depozitului se va realiza o excavatie generala, pe toata suprafata aferenta Celulei 1 a depozitului, astfel incat prin aceasta lucrare va fidecopertat solul vegetal pe o adancime de 30 cm.Acesta va fi depozitat in amplasament in zona viitoarelor celule pentru a putea fifolosit ulterior.Suprafata pe care se face decopertarea este de: 3.82 ha. Pentru realizarea celulei propriu zise se va efectua o excavatie generala pe toata

suprafata delimitata a celulei 1 la cote variind intre 76.60 m si 80 m. Lucrarile de realizare a cotelor proiectate vor fi facute prin sapatura in partea si umplutura . Argila prezenta in amplasament va fitransportata mecanizat cu buldo-excavatoare din zona de sapatura in zona de umplutura conform .Depozitul va fi inconjurat pe toate laturile cu diguri de contur realizate din material coeziv compactat, dupa cum urmeaza:

- pe laturile de N,S, E,V vor fi realizate diguri perimetrale de pamant. Digurile de contur din aceasta zona vor avea pante de 1:3 respectiv 1:2, cu o inaltime de 2m.Coronamentul digurilor are latimea de 4.00m. Intre celule se vor realiza diguri de compartimentare cu pante de 1:3, latime coronament 4m, inaltime de 2 m.Digurile de contur vor fi realizate din material local coeziv, argila, care trebuie sa indeplineascaconditiile de calitate .Pe panta interioara, digurile vor fi placate cu 0.50 m argila compactata pentru aasigura conditiile de impermeabilitate cerute de legislatia in vigoare.

Pamanturile utilizate nu trebuie sa contina pietre sau fragmente de piatra cudimensiuni mai mari de 0.10m.

Compactarea stratelor de argila la cotele proiectate se va realiza mecanizat cu role

vibratoare sau utilaje similare realizandu-se o suprafata cat mai neteda.

La realizarea compactarii se va tine cont de umiditatea optima a fiecarui tip dematerial compactat.

Toate obiectele straine cu dimesiuni mai mari de 0.1 m for fi indepartate manual daca este cazul. Pamantul rezultat din excavatii va fi depozitat separat pe tipuri de materiale sol vegetal, argila, pamant de umpluturi etc.4.2.Umpluturi, descrierea lucrarilor, materiale si tehnologii de executie

Umpluturi in diguri Digurile vor fi realizate din pamantul local rezultat din excavatii, care va fi depozitatin apropierea amplasamentului. Se va asigura o depozitare separata pe tipuri de

materiale. Daca materialul local argilos, loessoid nu este disponibil in cantitate suficientase va recurge la material din gropi de imprumut. Se poate realiza o groapa de imprumut inzona viitoarelor celule ale depozitului de deseuri. Gradul de compactare minim ce trebuie realizat este de 95 %. Coronamentului digurilor perimetrale este + 80 m.Corpul depozitului-volum deseuri

Htotal deseuri=14.50m din care :

2m subteran

12.5m suprateranA1=1.085mpV1=A1xL=1095x382=414.355 mc

A2=2.854mpV2=A2xL=2.854x382=1.090.229mc;Vtotal deseuri=V1+V2=414.355 +1.090.229=1.504.583mc;Vdig perimetral=18(382x2=400x2)=28.152mc;Vdig compartimentare=20x(382+400)=15.640mc;DenumireCantitateU.M.

Volum sapatura548.552mc

Volum deseuri subteran414.355mc

Volum deseuri suprateran1.090.228mc

Volum total deseuri1.504.583mc

Volum dig perimetral28.152mc

Volum dig contur15.640mc

4.3.Ordinea de execuie a lucrrilor

Realizarea lucrrilor de terasamente presupune urmtoarele operaii:

eliberarea terenului de orice obiecte sau construcii prezente, nlturarea depunerilor existente de deeuri sau a altor umpluturi, dac este cazul;

lucrri de defriare i nlturare a stratului de sol vegetal

realizarea excavaiei generale

umpluturi n diguri

realizarea traneii de ancorare a materialelor geosintetice

realizarea umpluturii deasupra cotei traneii, dup poziionarea materialelor geosintetice

5.Proiectarea sistemului de etansare-drenaj de baza verificarea grosimii geomembranei, analiza stabilitatii sistemului de drenaj pe pante, dimensionarea transeelor de ancorare.Condtitii tehnice de realizare a sistemului de etansare-drenaj de baza, ordinea de executie a lucrarilor.

5.1. Analizati stabilitatea sistemului de etansare de baza ales pe panta.

unde,

G = greutatea deseurilor;

= 8 KN/;(greutatea volumica a deseurilor);h=5ml;(inaltimea medie a deseurilor);G = h ;G;=5X8=40KN/ = 18;cos = 0.95 => N =40X 0.95 = 38 KN/ ;

F1 = Ntg1 ; unde 1 = 18 = unghiul de frecare argila compactata cu geotextilul inferior al geocompozitului bentonitic;

F2 = -F1;

F3 = Ntg2 ; unde 2 = 9 = unghiul de frecare geotextil superior al geocompozitului bentonitic cu geomembrana

F4 = - F3;

F5 = Ntg3; unde 2 = 11 = unghiul de frecare geomembrana cu geotextilul de protectie;

F6 = - F5;

F7 = Ntg4; unde 3 = 20 = unghiul de frecare geotextil de protectie cu pietrisul;

F1 = 38 X tg18= 12.35 KN/ ;

F2 = -12.35 KN/ ;

F3 = 38 X tg9= 6.02 KN/ ; F3 - F2 = 6.33 kN/ml aceasta forta preluat de geocompozitul bentonitic care are o rezisten la ntindere de minimum 10 kN/ml F4 = -6.02 KN/ ;

F5 = 38 X tg11= 7.39 KN/ ;

F6 = -7.39 KN/ ;

F7 = 38 X tg20= 12.35KN/ ;F7 F6 = 4.96kN/ml aceasta forta trebuie preluat de geocompozitul de drenaj, care are o rezisten la ntindere de minimum 8 kN/ml

Conform calculelor rezulta ca stabilitatea pe pant a sistemului de etanare este asigurat.5.2.Dimensionarea traneii de ancoraj

Se propune a se realiza o tranee rectangulara conform imaginei de mai jos:.

unde:

TATi forele de frecare ntre geocompozit i terenul de dedesubt,

( - greutatea volumic a stratului de acoperire,

(GM/acoperire unghiul de frecare dintre geocompozit i stratul de acoperire,

dAT adncimea traneei,

lAT limea traneei,

(teren unghiul de frecare intern a terenului de subgeocompozit,

(acoperire unghiul de frecare intern a stratului de acoperire,

(teren greutatea volumic a terenului de subgeocompozit.TAT1, TAT2,TAT3 sunt fore de frecare date de greutatea volumului de pmnt de acoperire, n timp ce TAT4 i TAT5 au normala dat de presiunea n stare de repaus a pmntului.

Ecuaia de echilibru este:

,

unde T este fora n ancoraj.

Ambele dimensiuni ale traneei, dAT i lat sunt necunoscute, de aceea se pornete de la o valoare iniial a uneia din ele i rezult cealalt.Se presupune lAT = 0.60 m, l = 1 m i d = 0.30 m.

Fora n ancoraj este T = 19.53 kN/m.

Ecuaia de echilibru este:

Rezult dAT = 0.70 m.

Rezult dimensiunile finale ale traneii de ancorare (dimensiuni minime necesare):l = 1.00 m

d = 0.30 m

dAT = 0.70 m

lAT = 0.60 m.5.2.Conditii tehnice pentru stratul de etansare-drenaj de baza.

Intrucat geomembrana este sensibila la perforare, se va acorda o atentie deosebita pregatirii stratului suport. Stratul support trebuie sa fie neted, fara fagase si fara variatii bruste.

Transeea de ancorare va fi executata la distant, latimea si adancimea prevazute in proiect. La colturi transeea se va rotunji usor pentru a evita indoirea geomembranei. Transeea se va curate de pietre si pamantul cazut pentru a nu fi prins sub geomembrana.

Controlul executiei si calitatii stratului support va fi realizat pe tronsoane determinate de executant.

Instalarea geomembranei nu se va face pe timp nefavorabil (zapada, ploaie, vant puternic, noroi). In general, se va evita realizarea sudurilor la temperaturi mai mici de 5C, iar la temperaturi mai mari de 35C se vor lua masuri special de executie.

Inaintea pozitionarii in locurile prevazute trebuie verificate:

conformtatea stratului suport;

pregatirea constructiilor anexe, pe care, eventual, geomembrana trebuie racordata;

disponibilitatea materialelor de lestare.

Derularea geomembranei se face, in general, mecanizat, utilizand personal uman pentru ajustarea pozitiei acesteia. Produsul va fi derulat pep anta de sus in jos, fara a fi tarat. Pe masura ce derularea avanseaza, se verifica starea materialului si a stratului suport. La partea superioara a taluzurilor, geomembrana va fi introdusa in transeea de ancorare pe lungimea prevazuta in proiect. In timpul fazei de montajm pana la realizarea definitive a ancorajului, geocompozitul instalat pep ante va fi least provizoriu cu saci de nisip.

Imbinarile prin sudura dintre rulourile de geomembrana trebuie realizate in asa fel, incat sa fie asigurata continuitatea etansarii. Zonele de suprapunere dintre doua rulouri trebuie sa fie perfect intinse, fara pliuri sau corpuri straine. In timpul punerii in opera, cat si dupa instalarea geomembranei, este interzisa circulatia direct pe aceasta cu utilaje mecanizate.

Se va prevedea o lungime suplimentara de geomembrana pentru a suplini variatiile dimensionale datorate variatiilor de temperatura. 6.Proiectarea sistemului de drenare-colectare a levigatului.Breviar de calcul.

Se propune pentru sistemul de drenare/ colectare a levigatului un strat de pietris, sort 16/32mm, cu grosimea de 0.50m si permeabilitatea k= m/s,.

In interiorul stratului se vor introduce conducte de drenare perforate pe 50% din suprafata, de diametru Dcond= 200 mm, pozate cu pante longitudinale de 3% si dispuse paralel cu latimea amplasamentului(382m) . Acestea vor debusa intr-un colector general al depozitului, cu diametrul Dcol= 250 mm, panta de 1% si gradul de umplere de 50%.

; unde

h = 0.50 m = coloana de lichid intre 2 tuburi drenante ;

L = distanta dintre 2 tuburi drenante ;

=coeficient de permeabilitate strat drenant ;

q = rata precolarii= 14.4 cm/an = ;

;

;Calcul debit pentru tub drenant:

;A=arie conducta;

P=perimetrul udat;

C=coeficientul lui Chezy;

1/n=coeficient de rugozitate; ; (1)

; (2)

Din (1) si (2) => ;

;

;

Debitul necesar care trebuie preluat pe distanta de 30m:

;

; (se verifica).Calcul debit pentru colector:

; (1)

; (2)

Din (1) si (2) => ; ;

/s;

/s ;

; (se verifica).7.Proiectarea sistemului de etansare-drenaj de suprafata.Condtitii tehnice de realizare a sistemului de etansare-drenaj de suprafata, ordinea de executie a lucrarilor.Breviar de calcul.

Este prevzut a fi instalat urmtoarea secven de straturi (de jos n sus):

strat filtrant gaze pietris 8/32mm( 0.30 m grosime) argila compactata (0.50m grosime) strat de drenaj pentru apele din precipitaii din pietri 16/32mm(0.50 m grosime) strat de pmnt local, uor coeziv (0.70 m grosime);

sol vegetal nierbat ( 0.30 m grosime);

Peste stratul de deseuri se aterne un strat filtrant de gaze cu grosimea de 30 cm alcatuit din pietris sort 8/32mm.Deasupra acestui strat se aseaza un strat de argila compactata cu grosimea de 50 cm.

Pentru preluarea apelor provenite din precipitatii se asterne un strat de drenaj alcatuit din pietris sort 16/32mm, avand grosimea de 50cm.

Conform cerintelor legislative depozitul de deseuri are la partea superioara un strat de pamant local cu grosimea de 1.00 m din care 30 cm sol vegetal.8.Proiectarea sistemului de colectare a apelor meteorice.Breviar de calcul.

Se propune o rigola de 0.5 m adancime, 0.5 m latime la baza, 1.10 m latime la partea superioara si o panta longitudinala de 2%.

Rigola de scurgere a apelor meteorice a fost calculata pentru o ploaie de calcul aleasa pentru zona 6.

Intensitatea ploii de calcul s-a determinat pentru o frecventa de f= 1/3 si un coeficient de scurgere = 0.2.Debitul de ape meteorice a fost calculat cu relatia: Q= mS I, unde

m= coeficient adimensional = 0.8 ;

S= suprafata depozitului ;

Debitul de ape meteorice obtinut Q=135l/s;

nlimea maxim a apei din canal s-a determinat cu ajutorul cheii limnimetrice a canalului.Cheia limnimetric s-a realizat cu ajutorul formulei debitului pentru curgerea apei prin canale:

Q = ;

unde:

Q debitul canalului;

A seciunea canalului; A=;

P=perimetrul udat;P = ;

C coeficientul lui Chezy; ; C=R(1/6) n rugozitatea canalului;=78; R raza hidraulic (raportul ntre aria seciunii canalului A i perimetrul udat P);

R=; i panta medie a canalului;i=3;

Astfel, pentru unde debit de ape meteorice de 135 l/s, nlimea maxim a apei n zona descrcrii s-a estimat a fi 23,25cm.

9.Faze tehnologice de constructie a depozituluiOperarea depozitului ecologic de deseuri

Constructia si operarea depozitului ecologic de deseuri sunt planificate pe o perioada de proiectie de 20 ani.

Programare preliminara a fazelor si lucrarilor

Construirea pe faze a celulelor din depozitul ecologic de deseuri da posibilitatea obtinerii de venituri din exploatarea unei celule inainte de a incepe finantarea pentru constructia urmatoarei celule. Constructia pe faze permite de asemenea conformarea directa la anumite eventuale schimbari in criteriile de reglementare.Faza I (2010 - 2018):

constructia celulei 1 a depozitului ecologic de deseuri, planificata in coltul sud-estic. Aceasta faza de constructie va include instalarea infrastructurii principale pentru viitoarele celule 2 si 3.

punerea in functiune a celulei 1.Faza II (aprox. 2016):

constructia celulei 2 a depozitului ecologic de deseuri, planificata la nord de celula 1;FazaIII (aprox. 2017 2028) :

inchiderea si acoperirea celulei 1;

constructia celulei 3 a depozitului ecologic de deseuri, planificata in coltul nord-vestic al terenului disponibil;

punerea in functiune a celulei 2.Faza IV (aprox. 2028 2036):

inchiderea si acoperirea celulei 2;

constructia celulei 4 a depozitului ecologic de deseuri, planificata in partea de su-vest a terenului disponibil;

punerea in functiune a celulei 3.Faza V (aprox. 2036):

inchiderea si acoperirea celulei 3.

punerea in functiune a celulei 4Faza VI (dupa 2036): inchiderea si acoperirea celulei 4.Faza VII (dupa 2036):

monitorizare si activitati de ingrijire ulterioara privind inchiderea si acoperirea depozitului ecologic de deseuri.

Lucrarile de constructie pentru o noua celula sunt planificate de fapt sa inceapa cand celula in exploatare este umpluta la aproximativ 80%. In general se presupune ca lucrarile de constructie pentru o noua celula sa inceapa cu doi ani inainte de deschiderea ei.10.Conditii tehnice de exploatare a depozitului

Operatiuni in cadrul depozitului ecologic de deseuri Dupa acceptarea formala a deseurilor spre depozitare (cantarire, inspectie vizuala si inregistrare),camioanele cu deseuri sunt directionate catre celula in functiune. In zona depozitului ecologic de deseuri camioanele vor descarca deseurile conform specificatiilor si instructiunilor date de persoana insarcinata cu exploatarea. Persoana de serviciu va controla vizual continutul camionului. n cazul n care exista dubii privind continutul real al camionului, continutul va fi izolat si verificat cu atentie. Deseurile sunt descarcate si mprastiate n straturi cu grosimea maxima de 50 cm si compactate direct pentru a obtine o densitate minima de 800 kg/m3, de preferat 1.000 kg/m3 . Deseurile nepericuloase admise la descarcare, altele decat cele menajere, de exemplu deseurile voluminoase, deseurile industriale nepericuloase, sunt descarcate amestecandu-se cu deseurile menajere, nainte de a fi compactate.

La sfarsitul fiecarei zile de lucru, trebuie imprastiat un strat de 0,10 m grosime din materiale inerte pentru a se evita raspandirea deseurilor si a mirosurilor neplacute. Deseurile cu densitate mica trebuie acoperite pe loc cu alte deseuri sau cu materiale minerale pentru a preveni mprastierea lor de catre vant n mprejurimile depozitului ecologic de deseuri. Acoperirea intermediara a deseurilor depozitate se va face numai cand suprafata deseurilor urmeaza sa stea n mod accidental descoperita pentru mai mult de 10 zile, sau cand s-a atins nivelul final al corpului proiectat al depozitului.

Activitatile de depozitare a deseurilor se vor efectua n zona depozitului cu un ncarcator frontal si cu un compactor cu cilindri de otel pentru compactarea deseurilor. Pentru a evita deteriorarea viitoarei constructii acoperite, este interzisa depozitarea namolurilor, deseurilor voluminoase sau a materialelor dure cu o marime de peste 10 cm la o distanta mai mica de 1 m de viitorul strat suport (vezi si sectiunea despre nchidere si acoperire). In timpul operarii depozitului ecologic de deseuri trebuie luate masuri de prevenire a incendiilor, in conformitate cu legislatia in vigoare. O rezerva de material inert de aproximativ 200m3 trebuie pastrata langa celula n functiune pentru a fi folosit ca material de stingere a incendiului.

11.Monitorizarea depozitului de deseuri Monitorizarea post-nchidere a depozitelor de deeuri este reglementat de HG 349/2005 i Normativul tehnic privind depozitarea deeurilor.

Prin monitorizare se intelege ansamblul operatiunilor ce constau in repetarea constanta a unor masuratori ai unor parametrii semnificativi ai mediului inconjurator,realizarea de analize,achizitie de date,realizarea unei baza de date ce stocheaza rezultatele obtinute,interpretarea rezultatelor si prognzare pe baza rezultatelor..

Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori in vederea definirii nivelului de afectare a calitatii factorilor de mediuvor fi analizate in laboratoare acreditate.

Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze monitorizarea post-nchidere, pe o perioada stabilit de ctre autoritatea de mediu competenta (minimum 30 ani). Aceasta perioada poate fi prelungit dac n cursul derulrii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este nc stabil i poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu i sntatea uman.

Este necesar obinerea autorizaiei de gospodrirea apelor de la autoritatea competenta pentru gospodrirea apelor, n scopul asigurrii respectrii cerinelor legale n vigoare privind protecia calitii apelor.

n cazul n care se constata efecte negative asupra mediului, operatorul depozitului de deeuri este obligat sa informeze autoritatea de mediu competenta n mod operativ.

Valorile obinute pentru fiecare factor de mediu se compara cu cele prevzute de normele legislative n vigoare.Depozitul va fi monitorizat pe perioada post nchidere pe o durat de 30 ani.

n scopul monitorizrii calitii factorilor de mediu se vor lua urmtoarele msuri:

- se va monitoriza calitatea apei subterane dup nchiderea acestuia, conform prevederilor HG 349/2005 cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate n amonte i n aval de celulele de depozitare, pe direcia de curgere (unul n amonte i dou n aval, conform HG 349/2005)

- se va urmri calitatea apelor de suprafa din vecintatea depozitului dup nchiderea acestuia, conform prevederilor HG 349/2005.

n cadrul programului de monitorizare se vor determina (conform Normativ tehnic privind depozitarea deeurilor):

cantitatea de precipitaii zilnic i medie lunar;

temperatura medie lunar;

evaporarea zilnic i suma lunar;

umiditatea aerului lunar i media lunar;

cantitatea de ap colectat de pe suprafeele acoperite la 6 luni;

-compoziia apei colectate de pe suprafeele acoperite la 6 luni;

calitatea apei de suprafa din vecintatea batalului la 6 luni;

nivelul apei subterane la 6 luni;

compoziia apei subterane la 6 luni;

tasarea corpului depozitului anual;Sistemul de control si urmarire cuprinde:7.1.Controlul parametrilor meteorologici Datele meteorologice servesc la realizarea balanei apei din depozit i implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaz la baza depozitului sau se deverseaz din depozit.

Datele necesare ntocmirii balanei apei se colecteaz de la cea mai apropiat staie meteorologic sau prin monitorizarea depozitului.

Nr. crt.Date meteorologicen faza de urmrire postnchidere

1.Cantitatea de precipitaiizilnic, dar i ca valori lunare medii

2.Temperatura minim, maximmedie lunar

3.Direcia i viteza dominant a vntuluinu este necesar

4.Evapotranspiraiazilnic, dar i ca valori lunare medii

7.2.Controlul apei de suprafa

Controlul calitii apei de suprafa de depozit i frecvena determinrilor se realizeaz conform tabelului .

Urmrirea calitii apei de suprafa, aflat n vecintatea unui depozit, se efectueaz n cel puin dou puncte, unul amonte i unul aval de depozit.

Frecvena prelevrii probelor se adapteaz morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.)Nr. crt.Parametrii urmriin faza de urmrire postnchidere

1Volumul i compoziia apei de suprafala 6 luni

2Posibile emisii de gaz i presiune atmosferic4) CH4, CO2, H2S, H2 etc.la 6 luni

7.3.Controlul apei subterane

Urmrirea calitii apei subterane ofer informaii privind contaminarea acesteia datorat depozitrii deeurilor.

Controlul calitii apei subterane se realizeaz prin foraje de control n cel puin trei puncte, un punct amplasat amonte i dou aval fa de depozit, pe direcia de curgere.

Numrul punctelor de urmrire se poate mri pe baza unor prospeciuni hidrogeologice i a necesitii depistrii urgente a infiltraiilor accidentale de levigat n ap.

naintea intrrii n exploatare a depozitelor noi, se preleveaz probe din cel puin trei puncte pentru a stabili valori de referin pentru prelevrile ulterioare.

Indicatorii care se analizeaz n probele prelevate se aleg pe baza calitii apei freatice din zon i a compoziiei prognozate a levigatului .Alegerea corect a indicatorilor de analizat i datele privind mobilitatea apei subterane n zon asigur identificarea rapid a schimbrii calitii apei.

Nr. crt.Parametrii urmriin faza de urmrire postnchidere

1.Nivelul apei subteranela fiecare ase luni1)

2.Compoziia apei subteranefrecvena n funcie de viteza de curgere2), 3)

1) Dac nivelul apei freatice variaz, se mrete frecvena prelevrii probelor.

2) Frecvena se stabilete pe baza cunotinelor i a evalurii vitezei flux ap subteran.

3) Cnd, prin determinrile efectuate pe probele prelevate, se constat atingerea unui prag de alert, se repet prelevarea i se reiau determinrile efectuate. Dac nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de intervenie specificat in autorizaie.

7.4.Topografia depozitului

Urmrirea topografiei depozitului se realizeaz conform datelor nscrise n tabelul urmator.

Nr. crt.Parametrii urmriin faza de funcionare n faza de urmrirpostnchidere

1.Structura i compoziia depozitului1) anual

2.Comportarea la tasare i urmrirea nivelului depozituluianual citire anual

1) Date pentru planul de situaie al depozitului: suprafaa ocupat de deeuri, volumul i compoziia deeurilor, metode de depozitare, timpul i durata depozitrii.

12.Cantitati de lucrari

In acest capitol sunt prezentate lucrarile si cantitatile de materiale utilizate pentru realizarea depozitului de deseuri menajer sub forma tabelara.

Nr. crt.Descrierea lucrarilorCantitateU.M.

1.Argila compactata139.525mc

2.Geocompozit bentonitic143.800mp

3.Geomembrana HDPE 2.0mm143.800mp

4.Geotextil de protectie 1000-1200g/m2143.800mp

5.Geocompozit de drenaj9.600mp

6.Strat drenaj pietris sort 16/32mm140.600mc

7.Strat de pamant local+sol vegetal 0.70 m + 0.30 m = 1.0m146.700mc

8. Strat pietris colectare gaze sort 8/32mm43.550mc

9.Rigole ape meteorice3.000ml

10.Tub drenant colectare levigat HDPE =200 mm3.500ml

11.Tub colector levigat HDPE =250 mm1.735ml

Parte desenataPlan de situatie lucrari terasamente Pl 01 Sectiune transversala depozit Pl 02

Plan de situatie depozit inchis Pl 03

Plan de situatie colectare drenare levigat Pl 04

Plan de situatie colectare ape meteorice Pl 05

EMBED Equation.3

Q(l/s)

h(m)

17

_1335631098.unknown

_1337351140.dwg

_1337359566.dwg

_1337599157.dwg

_1337355732.dwg

_1335631100.unknown

_1337351030.dwg

_1335631099.unknown

_1306702116.unknown

_1335631093.unknown

_1335631097.unknown

_1335631096.unknown

_1335631091.dwg

_1306702196.unknown

_1306701888.unknown

_1306701893.unknown

_1306701882.unknown