Proiect Delta Dunarii

5/25/2018 Proiect Delta Dunarii

1/49

July, 02I . POTENTIALUL NATURAL SI ANTROPIC AL DELTEI DUNARII

La data de 1 septembrie 1990 , prin hotarirea de guvern nr. 983 1990 Delta

Dunarii a fost declarata zona proteata , in regim de !ezervatie a "iosferei #!.".D.D.$.

%dministratia !.".D.D. impreuna cu &onsiliul sau 'tiintific s(au a)at activitatea

in mai multe directii, printer care* +analiza unor activitati economice din perimetrul

!.".D.D. si eliberarea unor autorizatii de utilizare a resurselor sau de practicare a unor

activitati #agricultura, transporturi navale, turism, recoltare stuf, pescuit si piscicultura,

etc.$+

n ceea ce priveste turismul, la 'eminarul nternational privind perspectivele

turismului in !ezervatia "iosferei Delta Dunarii #desfasurat la -zlina intre 30 iulie si

august 1991$, nstitutul de /conomia &omertului nterior si a urismului #./.&..$ careera institutul oficial de cercetare in turism, a elaborat in perioada 193(1988 un numar de

zece studii privind diferite aspecte ale valorificarii turistice a zonei.

I.1. Resursele turistice naturale ale Deltei Dunarii

2ona turistica Delta Dunarii+ cuprinde unitatea geografica cu acelasi nume , la

care se adauga, datorita caracterului unitar al functionalitatii turistice, si comple)ullagunar !azelm 'inoe.

Delta Dunarii este considerata ca una din cele mai originale, spectaculoase si

bogate delte ale lumii. /a constituie un remarcabil ecosistem, la realizarea caruia concura

toti componentii sai naturali #geologici, morfohidrografici, climatici, biografici$ care, in

ansamblu, confera zonei o evidenta individualitate.

Descriind delta, marele geograf roman 4eorge 5alsan spunea* Deltei nu( poti

spune pamant, caci e mai mult mlastina6 nu( poti spune nici apa, caci lacurile sunt

acoperite mai toate de vegetatie+.

Dintre factorii naturali ai deltei, deosebit de importanta pentru turism este

hidrografia, careia i se datoreaza originalitatea peisaului si particularitatile vegetatiei si

faunei. 7e de alta parte, hidrografia determina si principalele cai de circulatie #bratele

1


2/49

Dunarii, canalele, garlele, lacurile, ghiolurile$, si formele de turism posibile a fi practicate

in Delta.

n ceea ce priveste suprafetele de uscat din delta, detin atentia dunele de nisip de

pe grindurile Letea si &araorman, mai ales sectoarele acoperite de vegetatie.

&limatul temperat continental, cu influente marine, constituie un alt factor natural

care favorizeaza practicarea turismului in delta.

%ctiunile turistice specifice deltei isi gasesc conditii optime de practicare aproape

sase luni pe an, din luna mai pana in luna octombrie, perioada caracterizata prin

temperatura medie de peste 19&, prin cantitati reduse de precipitatii #sub 00 mm$,

numar mic al zilelor ploioase, nebulozitate redusa, durata medie mare a stralucirii

soarelui.

Dintre toti factorii naturali ai deltei, vegetatia si fauna reprezinta atractiile turisticemaore.

%spectele de cel mai mare interes turistic ale vegetatiei sunt reprezentate de

padurile galerii dinlungul unor garle si canale, de suprafetele intinse ale stufariilor #:

din suprafata$, de nuferii albi si galbeni, care plutesc pe apele libere ale ghiolurilor si

lacurilor, insulele plutitoare de plaur, codrii de stear termofil cu coroane magnifice si

impletitura deasa de liane, vita salbatica si curpen care dau farmec e)otic de padure

tropicala, lu)urianta.n ceea ce priveste fauna, se remarca o mare varietate a speciilor de pesti #crapul,

stiuca, salaul, cega, morunul, nisetrul, etc.$, printr(o serie de specii de mamifere

#mistretul, vulpea, dihorul, pisica salbatica, vidra, hermelina, bizamul, etc.$ si in mod

deosebit prin marea varietate si bogatie a speciilor avifaunei #pelicanul, egreta, lopatarul,

lisita, rata salbatica, sitarul si altele$, care face ca delta sa fie cunoscuta de turisti ca

paradisul pasarilor+.

n afara rolului activ al acestor factori biologici in creearea cadrului natural

pitoresc al deltei, se remarca si valoarea cinegetica a unora din pasarile si mamiferele ce

traiesc aici, precum si bogatia faunei piscicole, elemente care au atras intotdeauna in delta

amatorii de vanatoare si pescuit sportive.

;auna Deltei cuprinde insa si doua specii a caror prezenta nu este favorabila

turismului* tantarii si taunii.


3/49

%nsamblul atractiilor turistice ale deltei are in primul rand o valoare estetico

afectiva. 'criitorul 4eo "ogza prezinta Delta astfel*


4/49

Dobrogea Ai, mai ales, Bn zona !ezerva@iei "iosferei Delta Dun?rii, descoperindu(se o

serie de unelte vechi produse de om pe promontoriile din satul /nisala Ai &apul

DoloAman #comuna Eurilovca$. /le apar sub forma unor simple aAchii de cremene, numite

Bn mod conven@ional sile)uri. =mul acelor vremuri, care era deopotriv? culeg?tor Ai

vCn?tor, le folosea drept r?zuitoare la upuitul animalelor vCnate6 pe cele mai mici ( ca

vCrfuri de s?ge@i #microlitice$, iar cele mai mari erau utilizate drept cu@it. %ceast? epoc?,

cea mai lung? din istoria omenirii, numit? de istoriografie ( epoca paleolitic? #adic? epoca

pietrei vechi sau a pieteri cioplite$ Ai care a durat circa 1 milion ani Bncadreaz? Bn faza sa

superioar?, o mare parte a descoperirilor din Dobrogea.

Fn aceast? etap? ( paleoliticul superior, se constat? Bncerc?rile omului de a deveni

sedentar, asociindu(se Bn grupuri familiale Ai stabilindu(se pe anumite promontorii ap?rate

natural Ai cu bogate resurse necesare vie@ii* ap?, p?mCnt cu p?Auni, vCnat Ai p?duri Ai zoneprielnice pescuitului Ai practic?rii gr?din?ritului pe lCng? aAezarea lor. %Aa se facec? Bn

aceast? perioad? societatea omeneasc? cap?t? alte forme de organizare, alte preocup?ri Ai

ocup? Ai alteaspecte de manifestare ale vie@ii spirituale. %stfel, treptat, treptat omul trece

la fortificarea aAez?rilor lor cu Aan@uri adCnci Ai largi Ai chiar cu valuri de p?mCnt, atCt

Bmpotriva fiarelor cCt mai ales Bmpotriva unor grupuri de efuitori sau cuceritori.

Locuin@ele lor sunt de obicei foarte mari Ai construite la suprafa@a solului. Fn ceea ce

priveAte ocupa@iile, vCn?toarea sau culesul fructelor de p?dure, ocup? un loc secundar Bngria cotidian? a omului. %ten@ia lui deosebit? se Bndreapt? c?tre BmblCnzirea animalelor Ai

formarea turmelor de vite spre a(Ai asigura hrana zilei de mCine. 7escuitul Ai practica

gr?din?ritului pe lCnga cas? Bi asigura o substan@ial? varietate Bn prepararea hranei. Fn

aceste preocup?ri omul BAi perfec@ioneaz? uneltele care acum, deAi foloseAte tot piatra, el

o AlefuieAte, dCndu(i forme diferite, de topor cu gaur? de Bnm?nuAare a cozii, de dalt? sau

de ciocan. 7entru pescuit nu mai foloseAte doar harponul din os, ci Ai plasa, iar pentru

preocup?rile agricole inventeaz? s?p?liga Ai secera cu zim@i din cremene fi)a@i Bn oase

curbe de la animale.

&eea ce caracterizeaz? Bn mod deosebit societatea omeneasc? Bn aceast? perioad?

este trecerea omului la confec@ionarea vaselor ceramice pentru prepararea hranei, ca Ai

pentru p?strarea proviziilor. 7rin intermediul lor, omul societ?@ii omeneAti de atunci a

transmis posterit?@ii o varietate foarte bogat? de forme decorative, ca mod de e)primare a

G


5/49

spiritualita@ii lor. -nele ornamente sunt simple forme geometrice. %ltele au un decor

realizat printr(o reuAit? Bmbinare a figurilor animaliere, cu forme geometrice Bntr(o

ambian@a simpl? de culori #alb, roAu, negru$ care ramCne aproape de neBntrecut. Hu

lipsesc nici figurile umane, realizate de obicei, Bntr(un stil schematic.

Dup? forma uneltelor folosite, perioada istoric? a societ?@ii omeneAti descris?

sumar Bn rCndurile de mai sus a fost numit? Bn istoria modern? ca fiind epoca neolitic?, a

pietrei Alefuite. 7e teritoriul @?rii noastre Ai mai ales al Dobrogei, ea se Bncadreaz? Bntre

um?tatea mileniului 5 Ai pCn? c?tre sfCrAitul mileniului a.&hr. #.300 ( .00 a.&hr.$.

Dup? formele lor de manifestare spiritual? e)primate prin maniera e)ecu@iei ornamenticii

de pe vase, ca Ai dup? aspectul figurinelor realizate, comunit?@ile omeneAti ce folosesc

aceleaAi aspecte Bn decorarea obiectelor #poate Ai pe cele din lemn, dar nu ni s(au p?strat$,

ca Ai aceeaAi tehnic? au fost numite conven@ional grupuri culturale, dCndu(li(se numele,de obicei, dup? cel al localit?@ii Bn care s(au f?cut primele descoperiri. &ea mai veche

cultur? neolitic? de pe teritoriul Dobrogei poart? numele de &ultura Iamangia. /ste

numele vechi al localit?@ii "aia de azi Ai se plaseaz? Bn teritoriul de sud al !ezerva@iei

"iosferei Delta Dun?rii. -rme de tipul culturii Iamangia s(au mai descoperit Ai Bn alte

multe localit@i de pe litoralul comple)ului lagunar !azim ( 'inoe, la HuntaAi, ariverde,

iar spre nord, la Lunca, pe insulele "isericu@a #de lCng? 7orti@a$, ca Ai pe cele dou?

7opine. De asemenea, Bn restul Dobrogei s(au descoperit destul de multe vestigii aleacestei culturi, la &ernavod?, ICrAova, A.a. localit?@i. Distinc@ia culturii Iamangia o d?

ornamentica de pe vasele ceramice care este realizat? prin Bmpuns?turi f?cute cu scoica

sau cu un pieptene Bn past? crud?, alb?, creBnd pe suprafa@a pere@ilor o varietate de figuri

geometrice. =riginalitatea artei sale este dat? de plastica antropomorf?, ale carei figuri

din lut redau Bntr(un stil schematic e)emple ale vie@ii spirituale cotidiene. &ele dou? statui

din lut descoperite Bn 19J Bntr(un mormCnt, cunoscute cu numele de 4Cnditorul Ai

;emeie AezCnd reprezint? familia pereche Ai sunt considerate capodopere ale artei

neolitice.

Dar, c?tre sfCrAitul mileniului #dup? .300 a.&hr.$, toat? societatea sedentar? Ai

Bnfloritoare a epocii neolitice este invadat? Ai distrus? de aAa numitele triburi

indo(europene. %ceste triburi din zone Ai culturi diferite s(au rev?rsat, dinspre r?s?rit,

peste tot continentul european timp de aproape 00 de ani. >igra@ia lor a produs mari


6/49

muta@ii de popula@ii, distrugCnd complet toat? civiliza@ia neolitic?. &ele mai vechi urme

atribuite acestor grupuri s(au descoperit la noi, pe teritoriul comunei >urighiol Bntr(un

mormCnt tumular. De altfel, vestigiile acestor triburi nu ni s(au p?strat decCt sub forma

de morminte, dovad? a caracterului lor migrator. %lte morminte care apar@in acestor

grupuri migratoare au fost descoperite la ulcea, 'arichioi, 2ebil Ai Bn interiorul Deltei, la

&hilia 5eche.

Dup? o perioad? de apro)imativ cinci sute de ani Bn care /uropa Bntreag? a

cunoscut una dintre cele mai mari perturba@ii Ai muta@ii de popula@ii pe care le(a cunoscut

omenirea, se aunge din nou la o stabilitate. Drept urmare, societatea omeneasc? avea s?

cunoasc? naAterea Ai dezvoltarea unei noi civiliza@ii, civiliza@ia metalelor. 7rima

descoperire a omului Bn domeniul prelucr?rii metalelor a fost arama. De la prelucrarea

aramei s(a auns repede la realizarea bronzului, iar epoca Bn care a dominat o astfel demetalurgie s(a numit /poca "ronzului. /a avea s? dureze doar pCn? Bn secolul K a.&hr.,

cCnd societatea omeneasc? a cunoscut o nou? perturba@ie. De data aceasta, miAcarea

popoarelor a pornit din centrul continentului european Ai a coborCt pe valea Dun?rii Ai

sudul >un@ilor "alcani, pe valea >ari@ei, precum Ai prin trec?torile &arpa@ilor nordici,

coborCnd apoi spre gurile Dun?rii. %ceast? nou? migra@ie de la sfCrAitul mileniului al

(lea a.&hr. a fost numit? de istorie nvazia popoarelor m?rii, dup? e)primarea folosit?

de o inscrip@ie egiptean? din timpul domniei faraonului !amses.Fn zona noastr?, noii veni@i au intrat Bn istorie ca purt?tori ai culturii de tip

"abadag, cunoscu@i prin amplele cercet?ri arheologice f?cute timp de peste treizeci de ani

Bntr(o aAezare preistoric? de pe malul lacului cu acelaAi nume ca al oraAului. Hoii veni@i Bn

amestec cu vechea popula@ie, au creat o nou? civiliza@ie Ai o nou? epoc? cunoscut? Bn

istorie ca apar@inCnd de data aceasta fierului. /a a evoluat BncepCnd din perioada sec. K

a.&hr. Ai pCn? la venirea romanilor, sec. p.&hr.

/ste epoca Bn care s(a format Ai cristalizat civiliza@ia geto(dacilor. 4e@ii erau cei

dinspre gurile strului, cum sunt cunoscu@i din izvoarele scrise greceAti, iar dacii sunt cei

dinspre p?r@ile muntoase Ai de sus ale Dun?rii, dup? cum le spuneau romanii.

Dar, ge@ii Ai dacii ( ne spune 'trabon, marele geograf al antichit?@ii ( erau unul Ai

acelaAi popor, deoarece vorbeau aceeaAi limb?, aveau aceleaAi obiceiuri Ai aceeaAi

credin@?. 7e ei Bi g?sim pretutindeni Ai bineBn@eles Ai Bn zona Deltei Dun?rii, pe grindul

J


7/49

&hiliei, pe grindul 'tipoc, Bn mai multe locuri de pe grindul &araorman* la doi steari, la

punctul numit de localnici la 'omova Ai lCng? actualul sat. %poi, pe malul Dun?rii

lCng? localitatea "eAtepe se mai p?streaz? Bnc? Bn forma lor monumental?, valurile de

p?mCnt ce fortificau Bn sec. 5 ( a.&hr. o cetate de refugiu ce cuprindea peste ha. La

baza cet?@ilor romane 'alsovia #>ahmudia$, Ialmris #>urighiol$, %egssus #ulcea$ se

afl? un nivel de cultur? ce apar@ine civiliza@iei geto(dace, fie din faza timpurie #sec..(K

a.&hr.$ aAa cum ni se prezint? documentarea Bn aAezarile fortificate de la "abadag, "?lteni

Ai 'omova, fie c? apar@in perioadelor de miloc #sec.5 ( 5 a.&hr,$, la ulcea #ab?r?$,

/nisala #&?lug?ra$ sau celei tCrzii #sec.( a.&hr.$, ca la ulcea #Dealul >onumentului$,

>urighiol #Dunav?@$ etc. ot ge@ilor le(a fost atribuit Ai frumosul tezaur din argint Ai

argint aurit descoperit Bntr(un mormCnt princiar de la %gighiol #sec.5 a.&hr,$ Ai tot lor le

apar@ine una dintre cele mai mari necropole din !om?nia #sec.5 a.&hr.$ care s(adescoperit la /nisala, pe valea Hetului, precum Ai cele de la >urighiol #sec.5( a.&hr.$

Ai Dunav?@ul de 'us #sec. a.&hr.$.

Dar, cCnd societatea geto(dacic? de la gurile Dun?rii a auns Bn sec.5(5 a.&hr.,

ea avea s? cunoasc? un proces istoric deosebit cunoscut Bn istorie ca moment al

coloniz?rii greceAti. &ronica lui /usebiu ne transmite informa@ia c? Bn anul J a.&hr., un

grup de emigran@i greci din >ilet s(a Bndreptat cu cor?biile lor spre @inuturile de lCng?

gurile strului pentru a(Ai f?uri o nou? aAezare. /i aveau cunoAtin@? despre bog?@ia Aifertilitatea acestor locuri de la ceilal@i marinari care au venit prin aceste zone Bn

perioadele anterioare. Fn curCnd, >area Heagr?, 7ontul %eu)in #neprimitor$, cum i(au

spus la Bnceput, avea s? devin? ospitalier, %u)in, ceea ce echivala cu d?rnicia Bn bunuri

materiale a @?rmurilor sale.

7e drumul deschis al strului Ai al altor afluen@i ai s?i urcau cor?biile pline cu

m?rfuri, pentru a se Bntoarce de acolo cu mari cantit?@i de produse autohtone. >?rturii ale

m?rfurilor greceAti din acele vremuri, sec. 5 ( 5 Ai mai tCrzii sunt descoperite azi nu

numai pe malurile strului, Bn amonte, ci Ai Bn >oldova, la aAi, pe 5alea Lupului Ai la

"otoAani, Bn cetatea getic? de la 't?nceAti. rocului #schimbului de m?rfuri$ i(a urmat

moneda. La Bnceput o g?sim sub forma unor vCrfuri de s?ge@i din bronz, apoi apare

cunoscuta drahm? histrian? care avea pe avers chipurile inversate a doi tineri ( Dioscurii (

iar pe revers, vulturul cu peAtele Bn gheare, simbol al acestei bog?@ii naturale.


8/49

%ceste schimburi Bns?, au transformat @inutul istro(pontic Bntr(o adevarat? poarta

prin care au pulsat timp de secole factorii civilizatori ai lumii mediteraneene. zvoarele

literare, confirmate de numeroase descoperiri arheologice, concord? Bn a releva c?

oamenii p?mCntului au trecut Bn istoria universal? drept un popor de oameni harnici,

lupt?tori neBnfrica@i pentru libertatea lor, ca ...cei mai vitei Ai cei mai cinsti@i dintre to@i

tracii, ne spune Ierodot, iar alt zeu decCt 2amol)is, la care se Bnchinau Ai(i aduceau

ertfe, ei nu mai aveau, scrie Bn aceeaAi carte p?rintele istoriei. /rau curaoAi Ai dCri cCnd

trebuiau s?(Ai apere libertatea, buni strategi Ai abili diploma@i, ni(i prezint? izvoarele

literare atunci cCnd vorbesc de e)pedi@ia regelui persan Darius peste Dun?re, 1G ( 13

a.&hr., ori de cea a lui Lisimah Ai a fiului s?u, lua@i prizonieri cu Fntreaga lor armat? #9

a.&hr.$, de c?tre Dromichaites, dar elibera@i deacesta din motive diplomatice6 neiert?tori

Ai cruzi fa@? de trad?tori sau efuitori, cum a facut(o cu 2aporn pe care l(a omorCt cuBntreag? sa armat? de 30.000de oameni Bn b?l@ile de la gurile strului, care venise aici s?

pedepseasc? un popor care nu(i f?cuse nimic, ne spune izvorul. Dar, geto(dacii erau buni

agricultori Ai p?stori pricepu@i, deoarece pedestraAii marelui strateg %le)andru cel >are

au trebuit s? culce grCul cu l?ncile pentru a putea Bnainta, iar p?storul spiinit Bn toiagul

s?u Ai cCnt?nd din fluier este icoana delicatului poet e)ilat la omis. %celaAi poet, =vidiu,

ni(i descrie ca oameni cump?ta@i Ai statornici, Bmbr?ca@i cu itari #braccae$ Ai c?m?Ai lungi,

b?rboAi, cu plete lungi, veseli Ai glume@i la vreme de pace. %Aa i(a v?zut el pe ge@i cCndveneau la omis, Bn zilele de tCrg.

Fn secolul p.&hr. a ap?rut pericolul roman. &u toat? rezisten@a triburilor getice

conduse de Dapi) Ai de 2ira)es, romanii aung s? pun? st?pCnire pe teritoriul istro(pontic,

inclusiv pe oraAele(colonii grecesti din 7ont. &a peste tot, romanii au venit, au reorganizat

totul, au construit Ai au luat toate m?surile de aparare Ai dezvoltare economic?, reuAind s?

schimbe Bntregul sistem de rela@ii sociale, etnice Ai culturale. '(a inaltat un lan@ Bntreg de

cet?@i de ap?rare Bn urul c?rora au ap?rut noi aAez?ri, chiar Ai vechile oraAe(cet?@i Ai(au

schimbat Bnf?@iAarea, iar via@a rural? a c?p?tat alte forme de e)ploatare a p?mCntului prin

organizarea de ferme agricole. oat? aceast? reorganizare avea s? schimbe complet atCt

Bnf?@iAarea urban? a provonciei, cCt Ai cea de ordin etnic Ai spiritual, prin marele proces de

romanizare ce avea s? duc? la formarea unei noi etnii ( poporul romCn.

8


9/49

'pre deosebire de teritoriile din nordul Dun?rii unde de la sfCrAitul secolului

p.&hr, administra@ia roman? nu a mai func@ionat, Bn Dobrogea Bntreaga organizare

administrativ? politic? Ai militar? Ai(a e)ercitat Bn continuare func@iile ei Bn deplin? de(

penden@? Ai evolu@ie cu Bntregul sistem al mperiului !oman de !?s?rit sau cel "izantin

care i(a urmat. Din tot ce s(a construit Bn aceast? lunga perioad? a antichit?@ii clasice

greco(romane Ai apoi romano(bizantine Ai bizantine, cea mai mare parte se afl? Bn conser(

varea p?mCntului care le(a acoperit. %ltele Bns?, au Bnceput s? vad? lumina soarelui gra@ie

interven@iei arheologilor. Dintre aceste monumente care se bucur? a completa multe din

paginile istoriei lor Ai implicit ale @?rii noastre, un prim loc Bl ocupa Iistria.

I.#. E$!latarea ecn%ica si e&ectele asu!ra turis%ului

I.3.1. Folosintele economice ale Deltei Dunarii

7ana la sfarsitul celui de(al 5(lea deceniu al secolului nostru, Delta Dunarii a

suferit foarte putine interventii ale omului, zonele amenaate reprezentand suprafete

e)trem de reduse, iar regimul natural al scurgerii apelor fiind afectat numai prin

corectarea bratului 'ulina si dragarea canalelor Dunavat si Dranov.

De la aceasta data, in delta a inceput aplicarea unei politici economice de

intensificare a valorificarii resurselor sala naturale, incadrul unor incinte indiguite, cu

regim de apa diriat, si prin introducerea unor procese tehnologice mecanizate.

/)istenta deltei ca mediu natural inedit este strict dependenta de mentinerea unui

echilibru natural intre toti factorii care l(au creat. nterventia asupra unuia sau altuia

dintre acesti factori, mai ales e)cesiva, duce inevitabil la modificari structurale,

cantitative si calitative, ale sistemului ecologic al deltei, uneori ireversibile, modificaricare pot periclita intreaga unitate naturala a deltei implicit potentialul sau turistic,

limitandu(se astfel posibilitatea de a valorifica din punct de vedere turistic aceasta zona.

>odificarile echilibrului ecologic petrecute in cadrul multora dintre deltele lumii,

si in special in cele din /uropa, urmare a valorificarii economice a unora dintre

componentele naturale in defavoarea altora, sugereaza elocvent consecintele posibile ale

9


10/49

valorificarii economice ale Deltei Dunarii asupra peisaului sau geographic, asupra faunei

si florei sale, rezultand fara indoiala uniformizarea peisauluii, micsorarea numarului

pasarilor si chiar disparitia unor specii, mai ales dintre cele migratoare, aflate in sistemul

drumurilor de pasa in care acest tinut este integrat de mii de ani.

n scopul mentinerii ecosistemului natural al Deltei Dunarii, in anul 19J1 s(a

stabilit ca intreaga activitate de cercetare si e)ploatare economica a acesteia sa se faca

respectandu(se cu strictete echilibrul sau biologic. n aceasta conceptie s(au delimitat in

cadrul teritoriului deltei trei rezervatii naturale si unele refugii si locuri de cuibarire si

popas pentru pasarile migratoare.

7rotearea acestor teritorii a facut ca aici mentinerea echilibrului natural sa se

realizeze intr(o masura mai mare. =rice modificare importanta survenita insa in intregul

sistem ecologic al deltei se resimte si in interiorul rezervatiilor, influentand viata ce sedesfasoara in ele.

;olosinta stufo(piscicola se desfasoara pe doua categorii de terenuri* terenuri

aflate in regim liber de inundatii si terenuri in regim hidrografic diriat.

'tuful este recoltat in perioada friguroasa a anului #octombrie martie$, cu

autorul unor agregate pe senile de cauciuc sau pneuri de oasa presiune, care au acces pe

suprafete uscate sau acoperite cu un strat subtire de apa.

= problema cu implicatii importante o prezinta arderea stufului. 7ractica a aratatca stufariile nerecoltate un sir de ani degenereaza cantitativ si calitativ, devenind o pasla

incalcita, improprie valorificarii pe cale industriala, pe cand cele recoltate sau defrisate

prin ardere prezinta o productivitate ridicata.

;olosinta piscicola #deosebit de pescuitul in terenurile stufo(piscicole$se

desfasoara in pepiniere si crescatorii, care reclama un inalt grad de amenaare a terenului*

indiguirea insubmersibila, compartimentarea in helestee cu suprafata pana la 00 ha,

statii de pompare, magazii de furae, platforme de e)ploatare, gropi de pescuit, etc.

;olosinta agricola se desfasoara, atat in incinte indiguite avand amenaate sisteme

de irigatii si desecari, in care predomina cultura mare, cat si pe terenuri neamenaate,

inalte, cu frecventa redusa a inundatiilor, in care se dezvolta mai ales zootehnia

;olosinta silvica se dezvolta pe terenuri inalte acoperite cu salcii sau plantatii de

plopi euro(americani, aflate in zone indiguite sau in regim liber de inundatii.

10


11/49

;olosinta turistica nu necesita suprafete cu destinatie speciala, ea putandu(se

desfasura pe teritoriul celorlalte folosinte #indeosebi pe cele naturale, de tip lacustru$,

fiind legata de sectoarele pitoresti ale deltei si de posibilitatea de a practica activitati

specifice acestei zone6 e)ceptie fac suprafetele foarte restranse, necesare pentru

constructii.

n ceea ce priveste vanatoarea, care a contribuit si ea la reducerea numarului de

pasari cu cca : anual, incepand din anul 193 aceasta activitate a fost interzisa pe intreg

teritoriul deltei.

I.3.2. Efectele exploatarii economice asupra turismului

Daca, teoretic, e)ploatarea economica a deltei se face pe baza unei legislatii carecuprinde prevederi cu privire la pastrarea echilibrului biologic al deltei, practice se

constata ca in numeroase cazuri prevederile legislatiei nu sunt respectate, ceea ce aduce

preudicii serioase patrimoniului sau natural si deci, turismului.

%stfel, inundarea incintelor conduce la distrugerea a numeroase cuiburi de pasari,

provocata de nerespectarea e)acta a tehnologiei si a intervalului de timp prescris pentru

aceasta.

De asemenea, arderea stufului produce o serie de efecte distructive, printer care* distrugerea a numeroase cuiburi de pasari, ca urmare a faptului ca nu se respecta

data limita de 1 martie, incendierea continuand in lunile aprilie si chiar mai6

distrugerea animalelor mici, a ierburilor si microfaunei permanente a stufariilor6

prin practicarea arderii la scara mare se constituie un element nou de biotip, cu

implicatii ce nu pot fi anticipate si precizate.

&irculatia agregatelor pentru recoltarea mecanizata a stufului are effect daunator

asupra rizomilor de stuf astfel incat numeroase suprafete se transforma in mlastinineatractive.

7ractica inchiderii canalelor cu dopuri nu numai ca impiedica circulatia turistica

in lungul canalelor inchise, ci are si efecte biologice negative maore, atat in timpul

realizarii descarcarilor, cand se produc conditii necorespunzatoare de iernat pentru

pesti, pasari #care ierneaza pe luciilor de apa ale ghiolurilor$ si radacinile neproteate

11


12/49

ale plantelor, cat si in timpul inundarilor rapide si la cote mari a suprafetelor desecate,

provocandu(se innecarea si distrugerea cuiburilor si influentandu(se negativ vegetatia

de balta, componenta importamta a peisaului.

erenurile amenaate pentru pepiniere si crescatorii piscicole, prin natura

amenaarilor, nu sunt utilizabile turistic.

%menaarile de acest gen au si o urmare indirect nefavorabila turismului, ele

contribuind la reducerea efectivului avifaunei, prin impuscarea pasarilor ihtiofage de

catre pasnicii piscicoli.

= intensa poluare fonica are loc ca urmare a activitatii utilaelor folosite in

e)ploatarea stuficola, care tulbura linistea pasarilor.

-rmarile acestor principale actiuni nocive asupra echilibrului biologic natural se

simt dea in delta, in mod deosebit asupra pasarilor, al caror numar a scazut dupaaprecierile specialistilor de la circa milioane in anul 19J1 la circa 1,3 milioane in

19J, circa 0,J milioane in 190 si circa 0,G milioane in 19G.

%ceasta diminuare a atins atat pasarile commune cat si pasarile ocrotite. %stfel,

numarul pelicanilor a scazut de la circa 9000 de e)emplare in anul 190, la circa 00

in anul 193, iar numarul coloniilor de pelicani de la in 19J la colonii in 193 #o

colonie de pelican comun si o colonie mica de pelican cret$.

Din observatiile facate in diverse puncte din delta, rezulta ca au fost afectatenumeroase specii care cuibaresc sau erau in pasa prin delta, ca* starcul lopatar,

vulturul codalb, cocorul, barza neagra si chiar alba, spurcaciul, califarul rosu,

pelicanul cret si altele. n prezent, urmare a interzicerii vanatorii, se constata o

imbunatatire a efectivelor de pasari.

Din cele aratate mai sus rezulta ca datorita in special modului in care se

desfasoara unele activitati economice in delta, dar mai ales a practicarii unei

e)ploatari e)tensive, practice pe aproape intreaga suprafata a deltei e)ista activitati

generatoare de dezechilibru biologic, in zona aparand dea o serie de modificari dintre

care unele, poate, ireversibile. %ceasta situatie este accentuata prin faptul ca in delta

incep sa se simta, din ce in ce mai intens, si factorii poluanti ai apei. Dunarea fiind pe

cale sa devina unul dintre cele mai poluante cursuri de apa ale /uropei, purtand in

undele sale reziduurile civilizatiei+ a numeroase tari din aceasta parte a lumii.

1


13/49

n afara acestor realitati, sistemul de amenaare hidrotehnica in cazul diferitelor

folosinte economice si tipul de e)ploatare ce caracterizeaza aceste folosinte limiteaza

activitatea activitatea turistica numai la suprafetele aflate in afara incintelor indiguite

stufo(piscicole, piscicole, agricole si silvice.

n diferite impreurari, specialistii si(au e)primat opiniile privind viitorul Deltei

Dunarii in cazul accentuarii stricarii echilibrului sau ecologic, care va avea cele mai

grave urmari asupra deltei. Daca nu se vor lua imediatmasuri eficiente care sa

opreasca acest process printr(o e)ploatare rationala, dezechilibrul se va accentua,

lucru care se va reflecta negativ in diferitele e)ploatari economice ale deltei si in

primul rand, si cel mai grav, in turism.

Din punct de vedere al turismului , recunoscandu(se situatia reala e)istenta in

present in delta, in ceea ce priveste necesitatea de optimizare a investitiilor importantefacute pentru dezvoltarea activitatii diferitelor sectoare economice care e)ploateaza

resursele naturale ale deltei si respingandu(se conceptia nerealista, romantica, a

reconstituirii si pastrarii integrale a peisaului natural deltaic, se considera necesar ca,

in legatura cu intensificarea e)ploatarii acestor resurse, sase aiba in vedere

urmatoarele*

dezvoltarea diferitelor sectoare de e)ploatare sa se faca progresiv, pe baza

rezultatelor unor studii de specialitate6 efectuarea, in continuare, de investitii in acele sectoare de activitate care

afecteaza in cat mai mica masura cadrul natural si echilibrul biologic6

concentrarea e)ploatarilor economice in perimetre mai reduse decat in

prezent sau, daca acest lucru nu este posibil, e)tinderea acestor perimeter

in cat mai mica masura si pe cat posibil in afara zonelor care intereseaza

turismul, eventual in amontele deltei6

pastrarea unor suprafete cat mai mari ca rezervatii naturale si eventualconstituirea unui parc national in zona deltei fluvio(maritime, cu o zona

tampon prioritar turistica, care va fi unic in /uropa6

intarirea controlului impotriva abaterilor semnalate de la normele si

dispozitiile legale de e)ploatare privind inundarea incintelor, arderea

stufului etc.

13


14/49

I.'. E&ectele turis%ului asu!ra %e"iului

7entru depistarea efectelor camparii pe bratul 'f. 4heorghe s(a efectuat o

deplasare in zona pe data de 1J noiembri 1998. '(a luat in observatie zona cuprinsa intre

Mim G si Mm J1 pe ambele maluri.

%unsi in teren, s(a trecut la observatii directe si la numararea locurilor de

campare dupa prezenta urmelor de foc si a gropilor pentru deseuri. ;iecare loc de

campare di zona luata in studiu a fost fotografiat, punandu(se accentual pe deseurile

ramase si pe tipul de groapa menaera pe care turistii l au construit pentru depunerea

deseurilor. ;iecare loc de campare determinat dupa urmele+ lasate a fost pozitionat

spatial cu autorul 47'(ului.

Datorita prezentei in cantitati mari a deseurilor de plastic si sticla pe malul drept

al Dunarii s(a trecut la numaraea directa a acestora pe o portiune de 1, Mm.

!ezultate si discutii

n urma desfasurarii in zona bratului 'f. 4horghe #Mm G 1$ dupa terminarea

sezonului turistic s(au identificat locurile de campare ale turistilor care au vizitat!.".D.D. in sezonul turistic 1998. dentificarea acestora s(a facut dupa prezenta locurilor

de foc si a gropilor pentru deseuri, acolo unde acestea erau prezente.

n observatiile facute s(a pus accentual in special pe efectul camparilor in legatura

directa cu modalitatile de curatire a locurilor de campare de catre turisti dupa efectoarea

seurului.

'(au identificat 8 locuri de campare pe distanta luata in studiu dupa cum urmeza*

L=& 1

prima oprire pentru identificarea locurilor de campare si a efectelor camparii in

zona "rat 'f. 4heorghe s(a efectuat pe malul drept, locul ales avind coordonatele*

G0N83 lat H

91N3G long /

observatiile au cuprins o zona de apro)imativ 100 m#amonte de punctual de oprire

1G


15/49

s(au identificat locuri de foc, unele dintre ele prezentind deseuri metalice

arse#cutii de conserva$

pentru intreaga zona s(a gasit o singura groapa menaera, fara a avea insa

adincimea necesara

locul era impinzit de deseuri de plastic si sticla, atit pe uscat cit si pe malul

Dunarii

L=&

cel de(al doilea loc identificat a avut coordonatele

G01NG lat H

91N993 long /

zona aleasa e o zona marcta pentru campare si pescuit sportiv, pe malul drept al

bratului 'f. 4heorghe in dreptul Mm G

s(au identificat locuri de foc si J gropi menaere, din care una facuta corect6

locul reprezinta unul din locurile de campare care pot fi luate ca e)emplu

pozitiv in ceea ce priveste comportamentul turistilor pe durata camparii si dupa

terminarea seurului.

7entru cele locuri de foc, e)istenta a sase gropi menaere, din care fcuta

conform standardelor, si curatenia locului denota ca pentru fiecare cort in parte s(a

realizat cite o groapa in care s(au depus deseurile la finele seurului.

Locul de fata fiind recunoscut si admis ca loc de campare si de pescuit sportive, se

poate trage concluzia ca turistii care au campat aici sunt pescari sportivi cu traditie in

delta, care cunosc regurile de campare in delta si toate masurile ce trbuie luate pentru

curatarea locului unde au campat.

%cest loc de campare poate prezenta pericolul deteriorarii din cauza numarului

mare de turisti#determinat de cele locuri de foc si J gropi menaere pe o suprafata decirca 10(00 mO.

1


16/49

L=& 3

in dreptul intrarii in canalul 7erivolovca,

G01N3 lat H

918N193 long /

motivul pentru care afost ales acest loc a fost prezenta a 3 corturi,

identificandu(se astfel un alt loc de campare6

singurul loc in care s(a observat prezenta turistilor #pescari sportive, dupa

accesoriile prezente in locurile de campare $

L=& G

amplasare*

G0N38G lat H

913NJ9 long /

zona plina de sticle de plastic pe malul apei6

fara locuri de foc 6

nu s(a identificat locul ca fiind zona de campare, deseurile de plastic prezente

in Dunare in dreptul locului fiind probabil aduse de curenti.

L=&

situat pe malul drept al bratului, in dreptul capatului unei mici insule prezente pe

brat

G0N393 lat H

913N083 long /

s(au identificat trei locuri de foc fara groapa6

observatiile au continuat pe o distanta de 100 m amonte, unde s(au identificat alte

sase urme de foc6

nu s(au gasit gropi menaere6

deseurile au fost aruncate la o anumita distanta de locul de campare.

1J


17/49

L=& J

amplasat pe malul drept

G0N38 lat H

913N083 long /

s(au numarat opt urme de foc6

toate deseurile au fost lasate intr(o groapa veche de gunoi fara adancimea

necesara6

cateva trunchiuri de plop ornamentate+ cu capace de bere.

L=&

amplasare*

G0NG lat H

903N83 long /

au fost identificate patru urme de foc6

loc curat lipsit de deseuri, dar fara nici o groapa menaera in zona.

L=& 8

amplasat pe malul stang al Dunarii

G0NJ3 lat H

913NJ0 long /

au fost numarate urme de foc si gropi pe o suprafata de 100 m aval6

este caracterizat de e)istenta a doua subzone de campare* subzona ( au fost

gasite cinci urme de foc si o groapa menaera6 subzona un foc fara groapa.

7entru a cuantifica efectele produse de camparea turistilor in zona bratului 'f.

4heorghe s(au numarat toate deseurile prezente in apa Dunarii, la mal, pe o distanta data.

1


18/49

%stfel, s(a reusit numararea a G80 obiecte din plastic pe o distanta de 1, Mm pe malul

drept al bratului. =biectele aduse la mal de apele Dunarii erau rezultate in special din

recipiente de plastic #sticle, cutii$.

&=H&L-2

n urma observatiilor facute in cateva din locurile de campare de pe "ratul 'f.

4heorghe, privind efectele turismului individual asupra mediului, se pot trage

urmatoarele concluzii*

doar cateva din locurile de campare analizate se pre)inta satisfacator in

ceea ce priveste curatirea locului de campare dupa terminarea seurului, si

anume gropi menaere adanci, deseuri stranse, loc curat6

in cele mai multe locuri de campare, insa, nu au fost identificate gropi

menaere iar deseurile erau raspandite in toata zona de campare6

unele locuri de campare #loc , zona de pescuit sportiv$, pot prezenta in

viitor pericolul distrugerii mediului prin numarul mare de turisti care

frecventeaza acest loc #numar identificat dupa numarul mare de locuri pe

o suprafata destul de restransa$. Humarul mare de turisti determina in

acelasi timp un numar mare de focuri si deseuri si deci un numar mare degropi menaere, care ar putea deteriora in timp mediul zonei6

acumularea deseurilor de plastic pe malul drept al Dunarii va duce in

scurt timp la degradarea valorilor peisagistice si recreative ale zonei.

18


19/49

II. (unctiunile turistice ale teritriului si ale unr licalitati

II.1. (unctiunile turistice ale teritriului

Delta Dunarii atrage pe turisti prin ansamblul caracteristicilor sale, intreg

teritoriul deltei indeplinind deci, prin natura sa, o importanta functiune turistica.

n mod practice, activitatea turistica mai intense se desfasoara numai in anumutezone, determinate, in principal, de posibilitatea atingerii lor in cadrul e)cursiilor de o zi

organizate cu puncte de imbarcare la ulcea, >urighiol si Eurilovca, de amplasare a

hotelurilor ulizate in e)cursiile de doua zile #Lebada, 'alcia$, de amplasare a localitatilor

cu functiune de sate turistice+ #'ulina, 'f. 4heorghe, &risan, >ila 3, >urighiol,

Eurilovca$ si a bazelor de cazare cu caracter turistic din >urighiol, Eurilovca si 7ortita.

)na Ieste situata la nord de canalul 'ulina, avand ca centru mai important de

cazare si dispersie a turistilor localitatea >aliuc. n present, in aceasta zona se desfasoara

cea mai intense activitate turistica din delta, datorita*

( pitorescului cadrului sau natural6

( e)istentei unor lacuri lacuri e)ploatate in regim natural si a unor canale aproape in

permanenta deschise, care permit ca circulatia turistica sa se desfasoare

nestingherita in orice perioada a anului6

( apropierii de municipiul ulcea, zona putand fi vizitata in e)cursii de scurta

durata #o zi sau umatate de zi$6

( e)istenta bazei de cazare de la >aliuc, zona constituind locul de desfasurare atuturor e)cursiilor care au ca puncte de plecare aceasta localitate6

( faptul ca este strabatuta de programele tuturor e)cursiilor de mai multe zile prin

delta.

19


20/49

%ceste elemente se vor mentine si in viitor, ceea ce va determina ca zona sa aiba si in

continuare o mare importanta pentru activitatea turistica.

)na IIeste situata tot la nord de bratul 'ulina, avand ca centru mai important de

cazare si dispersie a turistilor comple)ul turistic Lebada si localitatile &risan si >ila 3.

n present, activitatea turistica in zona este mai redusa, ea fiind vizitata numai in cadrul

e)cursiilor de mai multe zile si de catre turistii cazati in localitatile mentionate. 2ona

prezinte insa un interes turistic deasabit prin pitorescul cadrului sau natural si valoarea

stiintifica a biotopurilor e)istente in limitele sale, mai ales in sectorul >atita(>erhei,

aflat la limita sudica a rezervatiei naturale !osca "uhaiova Irecisca .

%ctivitatea in zona se va intensifica datorita cople)uliui turistic Lebada, care va

atrage si dispersa in zona un numar sporit de turisti, cat si ca urmare a organizarii satelor

turistice &risan si >ila 3.)na III, situata intre bratele 'ulina si 'f. 4heorghe, are ca principale center de

dispersie localitatile >urighiol si &risan, precum si comple)ul turistic Lebada. Desi

include un sector deosebit de atragator, zona este mai putin activa in present, fiind

strabatuta numai de traseele circulate in e)cursiile de mai multe zile. /a prezinta insa in

perspectiva o mare importanta pentru turism, urmand sa fie valorificata prin*

diversificarea e)cursiilor de o zi, cu plecarea alternativa din ulcea si >urighiol,

pe un traseu care traverseaza zona6 diversificarea actiunilor de o umatate de zi pentru turistii cazati la >urighiol si

in comple)ul turistic Lebada6

diversificarea traseelor e)cursiilor de mai multe zile.

)na I*, situata la sud de bratul 'f. 4heorghe, inclusa in present in e)cursiile de

mai multe zile in delta, va fi solicitata, in viitor, in special prin e)cursiile de o zi ce se vor

organiza cu imbarcare la Eurilovca, zona prezentand interes turistic prin frumusetea

peisaelor sale, numarul mare de pasari, e)istenta Lacului !azelm si apropierea de!ezervatia "uhaz 2aton.

)na *, aflata in partea de est a deltei, intre "ratele 'ulina si 'f. 4heorghe, cuprinde

un sector pitoresc cu particularitati distincte, foarte apreciat de turisti. 7ozitia sa insa, in

cadrul deltei, face ca zona sa fie vizitata in present numai in e)cursiile de mai multe zile

si de turistii cazati in 'ulina si &omuna &risan.

0


21/49

n viitor, zona va fi solicitata de catre aceste actiuni si prin amenaari adecvate, de

catre turismul nautic.

Desigur, delimitarea zonelor si a actiunilor turistice aratate mai sus nu este rigida, in

mod practic e)istand intrepatrunderi #de e)emplu, e)cursiile de mai multe zile, in mod

inevitabil vor parcurge si zonele si , turismul nautic se va desfasura si in zonele si

5, etc.$.

7rincipalele cai de navigatie #brate, canale$ care vor fi utilizate pentru turism, pentru

actiunile prevazute, trebie sa faca obiectul unei actiuni continue de dragare si intretinere,

spre a permite circulatia hidrobuzelor. De asemenea, in lungul lor trebuie asiguratao zona

deprotectie apeisaului.

2onele de litoral propuse a se rezerva pentru dezvoltari ulterioare sunt * &hituc,

7ortita, 7erisor, 'f. 4heorghe, 'ulina. Dintre acestea problemele plaei de la 'f.4heorghe au fost studiate mai amanuntit. %stfel, marea, prezinta unele aspecte mai putin

avantaoase decit in zona de litoral dinspre sud, din cauza apropierii zonei de bratul 'f.

4heorghe, prin care se deverseaza in mare o cantitate enorma de apa dulce incarcata cu

aluviuni. Datorita acestui fapt, in zona 'f. 4heorghe apa marii are un caracter pronuntat

salmastru. %stfel, daca salinitatea oceanului planetar este in medie de 3JP, iar la

&onstanta inregistrarile au determinat o medie multi anuala de 1P, in zona 'f.

4heorghe salinitatea oscileaza intre (10P ceea ce face ca turistii care fac baie aici sa fielipsiti de senzatia reconfrtanta pe care o da baia in apa de mare.

7laa de la 'f. 4heorghe se desfasoara atit pe malul marii cit si in lungul Dunarii,

punctul de demarcatie intre sectoare purtind denumire de &ap "uival. Hisipul care

formeza acesta plaa si cel dinspre nord pina la grindul 'araturile cuprinde, in special,

inpartea nordica o acumulare de minerale grele # titan, zirconiu, paminturi rare$ care

prezinta inters economic. &a urmare, activitatea turistica nu se va putea desfasura decit de

la malul Dunarii pina la cca. 1,8 Qm spre nord, punct de unde se prevede sa se inceapa

e)ploatarea industriala.

n aceasta situatie, plaa marina utilizabila pentru turism se reduce la apro)imativ

umatate din suprafata calculata, adica la circa ha.

1


22/49

II.2. (unctiunile turistice ale unr lcalitati

>unicipiul ulcea

>unicipiul ulcea este centrul administrative, politic, economic, social si cultural

al udetului. Datorita acestui fapt si pozitiei sale la e)tremitatea vestica a zonei, a

prezentei in localitate a unor interesante obiective turistice si dotari cu baze turistice

#hotelurile Delta si /greta, campingul &iuperca$, ulcea indeplineste functii turisticeimportante.

7rintre acestea se impune functia de cazarecazare a calatorilor care vin la ulcea

in scopuri general(economice, precum si cea de atragere, primire si dispersare a turistilor

in delta, localitatea reprezentand in present principalul punct de patrundere in Delta

Dunarii, pentru e)cursiile de una sau mai multe zile.

&omuna >aliuc si punctual >ila 13,

%ceste doua puncte situate in lungul bratului 'ulina, fiind dotate cu unitati de

cazare constituie puncte de plecare pentru e)cursii de doua sau mai multe zile,

reprezentand centre de dispersie pentru vizitarea zonelor , , si 5, aflate la nord sau

la sud de acest brat. De asemenea, in aceste puncte se pot organiza tabere pentru

practicarea turismului nautic, alcatuite din constructii sezoniere sau corturi, cand se va

trece la prganizarea acestei activitati.

&omunele &risan si >ila 3

%ceste doua localitati, prin utilizarea spatiilor de cazare la particulari, ofera

posibilitati pentru realizarea unui seur rustic in delta, precum si pentru dispersie in


23/49

zonele , si 5. 7entru aceasta este necesar ca localitatile respective sa fie declarate

sate turistice si sa se aplice masurile de organizare corespunzatoare.

;unctiunile turistice ale acestor localitati nu ustifica construirea, pe teritoriul lor,

a unor baze turistice.

=rasul 'ulina

=rasul 'ulina este un vechi port la Dunare, a carui activitate, datorita declararii

sale de port liber+, a cunoscut o importanta dezvoltare.

&irculatia generata de aceasta dezvoltare reprezinta cea mai mare pondere in

activitatea turistica din localitate.

'patiile de cazare la particulari asigura conditii suficiente pentru indeplinireafunctiilor turistice precum si cea de centru de dispersare in zona 5.

n eventualitatea organizarii aici a unei activitati nautice cu caracter sportiv, se

preconizeaza numai realizarea unor constructii sezoniere sau corturi, in care sa se asigure

cazarea solicitantilor pentru astfel de actiuni.

&omuna >urighiol

Localitatea prezinta un cadru de dezvoltare turistuca deosebit de favorabil datorita

faptului ca reprezinta punctual cel mai apropiat de zone interesante ale deltei, accesibil cu

miloace auto pe un drum modernizat, precum si faptului ca din >urighiol se poate

patrunde in zone pitoresti ale deltei fara a se parcurge un traseu neinteresant ca ulcea

>aliuc sau ulcea &risan.

Datorita pozitiei sale in teritoriu, localitatea are conditii bune pentru a deveni

portul turistic al deltei, preluand o parte din activitatea turistica a portului comple) din

ulcea privind turismul de circulatie in delta.

&omuna 'f. 4heorghe

3


24/49

Localitatea va indeplini in continuare functiuni turistice importante atat ca punct

de cazare #la particulari$, pentru e)cursiile de mai multe zile, cat si pentru turistii dornici

sa practice un seur comple) mare delta.

tabel

&omuna Eurilovca

%ceasta localitate are perspective de dezvoltare turistica datorita urmatorilor

factori*

e)itenta unui acces rutier direct, modernizat, atat dinspre statiunile de pe litoral,cat si dinspre ulcea6

e)istenta intreprinderii piscicole din localitate si a unor unitati economice care

determina o circulatie general economica6

situarea sa pe malul lacului !azelm si in apropierea unui sector deosebit de

pitoresc al Deltei Dunarii, fapt ce creeaza perspective pentru dezvoltarea

localitatii ca al doilea port turistic al deltei, in special, pentru practicarea

e)cursiilor de o zi pe traseul* Lacul !azelm &anal Dranov Lac Dranov (&anal Dranov "rat 'f. 4heorghe &anal Dunavat Lac !azelm Eurilovca6

apropierea de una dintre cele mai placute plae de pe litoralul romanesc al >arii

Hegre, cea de la 7ortita, fapt ce reprezinta premiza de baza pentru valorificarea

localitatii pentru seurul rustic mare delta.

&onditii favorabile pentru dezvoltarea turistica a localitatii si realizarea de investitii

turistice sunt asigurate prin e)istenta alimentarii cu apa #pompata dintr(o panza de apa

subterana si nu din Dunare$, canalizarii si a diferitelor dotari generale care permit ca

localitatea sa fie declarata oras, intr(un viitor apropiat.

G


25/49

II. CONCEPTIA ACTI*ITATII TURISTICE IN DELTA

II.1. LINIILE DIRECTOARE ALE ACTI*ITATII TURISTICE

7rin caracteristicile sale naturale, Delta Dunarii reprezinta o individualitate aparte

in cadrul celorlalte zone turistice ale !omaniei.

/lementul essential de diferentiere il constituie suprafata mare a oglinzilor de apa

#lacuri, canale$ care ocupa in medie : din suprafata deltei.

7redominarea apei fata fe pamant, faptul ca maoritatea aspectelor attractive sunt

legate de apa, natura terenurilor de fundatie, precum si caracterul sezonier al activitatii

turistice in zona, sunt argumentele ce determina coordonatele fundamentale ale

conceptiei de organizare a activitatii turistice in zona, care trebuie sa se a)eze pe*

( organizarea circulatiei turistice pe apa atat in lungul canalelor pe care pot circulavase mari, cat si spre locurile accesibile numai cu barci mici6

( evitarea realizarii de constructii turistice la sol, in delta propriu(zisa investitiile

avand o eficienta economica mai redusa #datirita cresterii costului specific prin

valoarea ridicata a fundatiilor si duratei de functionare de cel mult 10 de zile pe

an$.

>otivatiile turistice principale care determina deplasarea turistilor spre aceasta zona

sunt* cunoasterea unui cadru natural original, cu caracter de unicat in lume6

aceasta se refera atat la turisti in general, cat si la specialisti, si se

realizeaza prin e)cursii de una sau mai multe zile6


26/49

petrecerea unor seururi prelungite in acest cadru de viata aparte6 aceasta

intereseaza orice categorie de turisti si se realizeaza prin seururi in sate

turistice, in campinguri sau in hoteluri 6

petrecerea unor seururi comple)e mare(delta6 aceasta se poate adresa

segmentului de turisticare solicita litoralul, fiind in acelasi timp atrasi de

aspecte inedite ale naturii, si se poate realiza la 'ulina, ';. 4heorghe si

Eurilovca #7ortita$6

practicarea turismului nautic6 aceasta se refera in special la tineretul

sportive si se realizeaza prin e)cursii de mai multe zile cu barci de diferite

tipuri6

practicarea vanatorii si a pescuitului sportive, in limitele prevederilor

legale.

n cadrul conceptiei de organizare a activitatii turistice in delta si tinand seama de

motivatiile turistice principale, oferta turistica a acestei zone trebuie sa fie orientata spre

tipurile de actiuni turistice ce se prezinta in continuare.

II.2. E$cursii !entru +iitarea "eltei

n prezent, marea maoritate a turistilor iregistrati in Delta Dunarii practicae)cursii de una sau doua zile #nu se cuprind in acestia turistii neinregistrati din satele

turistice$.

%ceasta se e)plica in primul rand prin aceea ca e)cursiile de 1( zile conduc pe

turistii romani sau straini prin locuri caracteristice deltei, oferindu(le o imagine a ecastui

peisa original, care desi sumara, le satisface in suficienta masura curiozitatea.

7e de alta parte, maoritatea turistilor straini provin de pe litoral unde vin intr(un

seur de o durata fi)a care nu poate fi prelungita. n aceste conditii este normal ca turistii

sa prefere vozitarea deltei in e)cursii de una sau doua zile, ceea ce afecteaza in mai mica

masura durata seurului propriu(zis pe litoral.

-rmarea acestor obiective si in viitor ponderea cea mai mare a actiunilor turistice

organizate in Delta Dunarii o vor avea tot e)cursiile 1( zile.

J


27/49

7entru turistii mult mai putini la numar,care doresc o cunoastere intima a

Deltei,cit si pentru specialisti este necesar sa e)iste o diversificare mai ampla a

programelor,prevazindu(se si organizarea unor e)cursii pe durata mai mare.

..1. /)cursii penrtu vizitarea deltei, cu durata de 1 zi

%ceste e)cursii sunt destinate turistilor romani sau straini care petrec un seur in

statiunile de pe litoral sau pentru cei ce se deplaseaza la ulcea cu diverse miloace detransport.

n general, traseele parcurg initial &analul 'ulina, Dunarea 5eche, &analul

=lguta, Lacul ;ortuna, &analul &ranala.

%ctualele programe ale e)cursiilor organizate in delta repetate de ani de zile sunt

uzate moral si deficitare si din punct de vedere al gradului de cunoastere, al ineditului, pe

care le ofera turistilor.

Din opiniile e)primate de turistii straini care au revenit in delta dupa o anumitaperioada s(a desprins faptul ca ani de ani oferta turistica a actualelor trasee in delta este

tot mai saraca si ca urmare, interesul pentru cunoasterea acestei zone scade.

De asemenea, in nenumarate cazuri, turistii aflati pentru prima data in delta au

plecat dezamagiti in special datorita faptului ca efortul deplasarii #de apro)imativ (J ore

cu autocarul$ a fost prea mare fata de satisfactiile oferite de frumusetile deltei.

n formula actuala, din durata de (8 ore a e)cursiei turistului i se ofera in mod

practice ma)imum (R ore in delta, restul timpului petrecandu(l pentru parcurgerea spre

aval si amonte a &analului 'ulina, dupa care e nevoit sa parcurga din nou un drum de (3

ore cu autocarul.

= varianta a e)cursiilor de o zi, care se pot realiza in viitor, trebuie sa se bazeze

pe organizarea la >urghiol a unui al doilea punct de imbarcare, intrucat din aceasta

localitate se poate patrunde pe canalele si pe lacurile deltei, pe trasee mult mai scurte,


28/49

ceea ce va permite turistilor sa viziteze un sector al deltei mai pitoresc decat cel prezentat

in e)cursiile cu plecare din ulcea si fara a parcurge de doua ori# la ducere si la

intoarcere$ &analul 'ulina care este un traseu de interes turistic redus.

... /)cursii pentru vizitarea deltei, cu durata zile

%ceste e)cursii se adreseaza de asemenea, atat turismului intern cat si turismului

internaternational.&a si e)cursiile de o zi si acestea pot fi organizate in lant, avand ca puncte de

plecare in delta >unicipiul ulcea si &omuna >urighiol.

'e apreciaza ca dezvoltarea e)cursiilor de doua zile trebuie sa fie limitata la

capacitatea hotelurilor e)istente, interesul turistilor pentru vizitarea rapida a deltei

urmand a fi satisfacut peste aceasta limita numai prin organizarea e)cursiilor de o zi care

sunt mai eficiente economic. 7entru amortizarea bazei de cazare necesara la e)cursiile de

zile nu se poate conta decat pe o incasare de un ordin de marime redus. 7ractic, maiintervin unele mici incasari in plus care insa nu au o importanta prea mare si nu permit ca

un hotel in Delta Dunarii #utilizabil cel mult 10 zile pline pe an, avand investitia

specifica#SSSSSSSSSSS Def$ mai mult decat dubla fata de a unui hotel de pe litoral$ sa fie

eficient economic.

..3. /)cursii cu durata de mai multe zile

Dezvoltarea acestui tip de e)cussii este coditionata de imbunatatirea substantiala a

gradului de confort al pontoanelor dormitor.

Locuintele plutitoare asigura turistilor conditii de dormit, toaleta, bucatarie, spatii

pentru petrecerea vietii de familie, conditii de studiu pentru specialisti, oferind conditii

mult mai confortabile decat cele oferite de rulote.

8


29/49

%ceste vase, de diverse tipuri si capacitati , au urmatoarele dotari*

post de pilota, utilizat si ca salon, dotat cu canapele, dulapuri, mese6

camera de dormit utilizata si drept camera de zi6

grup sanitar #Tc, lavoar, dus$6 bucatarie dotata cu aragaz, cuptor, frigider, spalator vase, dulap6

terasa de promenada.

Locuintele de marime medie, cel mai des utilizate de turisti au o capacitate de

dormit pentru J(10 persoane si sunt indicate pentru navigatie pe lacuri, rauri, canale,

golfuri, pe mari in lungul coastelor etc., fiind caracterizate printr(o mare mobilitate si

asigurand orice acostare.

/le sunt recomandate pentru e)cursii de mai multe zile si se pot adresa uneianumite categorii de turisti, captivati de delta, specialisti, sau altor turisti dispusi sa

petreaca in grup intim sau in familie, un seur atractiv si confortabil.

= caracteristica importanta care le poate face usor accesibile oricarei categorii de

turisti este usurinta insusirii pilotaului. n afara petrecerii seurului, aceste vase permit

practicarea navigatiei de placere, a schiului nautic si a vanatorii subacvatice.

Locuintele plutitoare reprezinta milocul cel mai interesant de promovare a

e)cursiilor de mai multe zile in delta, datorita caracteristicilor tehnice si de confort ale

acestora*

( pesca redus6

( capacitate corespunzatoare unor grupuri mici, ceea ce confera e)cursiilor un

caracter intim, familial6

( confort ridicat6

( autonomie deplina6

( posibilitatea de organizare a unor programe elastice dupa dorintele fiecarui grup6

( posibilitatea de practicare a unor sporturi specifice6( posibilitatea de a se transporta pe sosea, dintr(un loc in altul, cand apare

necesitatea schimbarii destinatiei6

( posibilitatea de a se procura, ele fiind un produs de serie6

9


30/49

II.#. Se-ur rustic in lcalitatile "in interirul "eltei

7etrecerea unui seur rustic in localitatile din interiorul deltei reprezinta o forma

de turism deosebit de apreciata mai ales de catre turistii romani.

%cesta forma de turism se practica, in principal, in mod neorganizat, turistii

folosind in deosebi cazarea la localnici sau in campinguri. -tilizarea acestor spatii le

permite turistilor sa se stabileasca in diferite localitati din delta, in sectorele preferate de

ei si sa beneficieze de conditii avantaoase in ceea ce priveste costul seurului. 7racticarea

acestei forme de turism se poate face astfel*

( n sate turistice

%cestea prezinta un interes deosebit pentru turistii dornici sa cunoasca mai intimdelta, sa practice pescuitul, sa consume preparate specifice, sa cunoasca obiceiurile

localnicilor locuind in casele acestora.

;ondul de locuinte din aceste localitati a fost utilizat in toti anii, dar in mod

neorganizat. %cesta situatie a facut ca, pe de o parte, sa nu se cunoasca e)act numarul de

turisti care le(au folosit, iar pe de alta parte, turismul sa fie lipsit de anumite venituri care

s(ar fi putut realiza prin evidenta, omologarea si valorificarea organizata a psatiilor de la

particulari. 'e remarca insa, ca aceste spatii de cazare nu corespund totdeauna unui gradminim de confort si in primul rand cerintelor sanitare.

'atele turistice reprezinta o solutie avantaoasa si din punct de vedere al investitiilor,

intrucat ele favorizeaza dezvoltarea turismului social, fara a necesita investitii pentru

spatii de cazare ci numai pentru obiective social(culturale si de divertisment.

( n campinguri

Localitatile cele mai indicate sunt in present >urighiol, 7ortita #Eurolovca$ pentru

posibilitatile de practicare a turismului pe care le ofera Lacul !azelm si apropierea de

mare si satul de vacanta pentru tineret de la !osu.#aflat in administrarea '.&. %tbad '.%.$

II.'. Se-ur in lcalitatile "in "elta %arina

30


31/49

Localitatile din delta maritime ofera turistilor dubla atractie a posibilitatii unei cure

heliomarine si a vizitarii mai lesnicioase a deltei. ;ara indoiala ca din aceste doua

motivatii, prima este precumpanitoare, numarul turistilor pentru care litoralul constituie o

atractie mai mare decat delta avand o pondere mult mai importanta.

7entru dezvoltarea acestei forme de turism e)ista in zona turistica Delta Dunarii

reserve ample, astfel*

=rasul 'ulina

Dezvoltarea se poate baza pe e)istenta unei plae de mare suprafata, a unui numar decirca 1G00 gospodarii din care o parte pot primi turisti.

&a aspecte negative se semnaleaza*

( n toata portiunea din dreptul plaei #si in continuare spre sud$ apa marii are un

pronuntat caracter de apa salmastra datorita debitului mare al "ratului 'ulina si

aluviunilor transportate de acesta6

( Hisipul plaei contine un procent relativ ridicat de mal6

( !eteaua de alimentare cu apa utilizeaza apa din Dunare, care , desi filtrata, are ungust neplacut6

( &analizarea apelor menaere ale orasului pune probleme deosebite, care nu au

fost inca rezolvate6

( Hu e)ista acces rutier pentru legatura cu aeroporturile Qogalniceanu si ulcea

sau cu reteaua de cale ferata6

( n perioada de vara abunda tantarii si taunii.

'tudiile de sistematizare elaborate de .E.7. &onstanta retin posibilitatea construirii

unor baze turistice cu o capacitate de circa 8.000 locuri.

&omuna 'f. 4heorghe

Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)istenta unei plae intinse pe o lungime de

circa 1G Mm si cu latimi intre 1000 m la sud si 100 m la nord, pe un numar de circa G30

31


32/49

gospodarii din care umatate primesc turisti, pe apropierea de unele puncte attractive ale

deltei.


( %pa marii are caracter de apa salmastra #in mai mica masura decat la 'ulina$,

fenomenul fiind accentuat in special cand bate vantul dinspre larg6

( %limentarea cu apa utilizeaza , de asemenea, apa din mare6

( &analizarea nu este inca realizata6

( Hu e)ista acces rutier spre aeroporturi sau retea de cale ferata.

( n perioada de vara abunda tantarii si taunii.

'tudiile de sistematizare retin posibilitatea construirii unei statiuni cu capacitate de

10(0.000 locuri.

&omuna 7erisor

n dreptul grindului 7erisor, intre canalele 7erisor si 7eriteasca se desfasoara o plaa

intinsa pe o lungime de circa 10 Mm si cu o latime medie de circa 0 m care ar putea

permite o valorificare turistica ampla, in apropierea unor puncte attractive ale deltei. %pa

marii este curata.


( ne)istenta lucrarilor edilitare6( Lipsa acceselor rutiere, care se pot realiza insa mai usor decat pentru 'ulina si 'f.

4heorghe, prin continuarea actualului drum de pe 4rindul Lupilor6

( Lipsa de localitati in apropiere6

( /)istenta tantarilor si a taunilor.

'tudiile de sistematizare retin posibilitateaconstruirii unor baze turistice cu o

capacitate de circa 0.000 locuri.

7ortita

Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)istenta unei plae intinse pe o lungime de

3(G Mm, cu o latime medie de circa 0 m in imediata apropiere a lacului !azelm si a unor

puncte attractive ale deltei. %pa marii este curata. -n inceput de valorificare s(a facut

3


33/49

prin construirea unui camping, cu o capacitate de 18J locuri #vila UUU, motel UU, casuteU,

restaurant$.

&a aspecte negative se semnaleaza6

( Lipsa oricaror lucrari edilitare6

( Lipsa acceselor rutiere6

( Lipsa de localitati in apropiere, cu e)ceptia comunei Eurilovca, situata pe malul

opus al Lacului !azelm6

( /)itenta tantarilor si taunilor6

( Lipsa unui studiu de sistematizare.

4ridul &hituc

Dezvoltarea turismului se poate baza pe e)itenta unei plae de mare suprafata, oapa de mare curata, apropierea pe drumurile de acces spre aeroport si reteaua de cale

ferata, apropierea de numeroase obiective turistice din zona centrala a Dobrogei.


( Lirsa oricaror lucrari edilitare6

( %limentarea cu apa nu se poate realiza decat din ape de suprafata6

( Lipsa de localitati in apropiere6

( Lipsa acceselor rutiere6( /)istenta unei e)ploatari industriale a nisipului.

'tudiile de sistematizare retin posibilitatea construirii unor statiuni cu un numar

considerabil de locuri.

oate aceste amplasamente prezinta posibilitati de valorificare turistica, cu toate

aspectele lor negative, lucru ilustrat prin solicitare actuala de catre turisti a orasului

'ulina, a comunei 'f. 4heorghe si a campingului de la 7ortita.

&omparatia conditiilor pe care le ofera aceste amplasamente se fac sintetic in

tabel care prezinta o imagine grafica, nefiind posibila o cuantificare e)acta a

amplasamentelor respective.

Din e)aminarea tabelului rezulta ca pe masura ce amplasamentele se indeparteaza

spre nord, conditiile lor sunt din ce in ce mai putin favorabile. %sadar, dezvoltarea trebuie

sa aiba in vedere urmatoarea ordine de prioritate*

33


34/49

1. 4rindul &hituc

. 7ortita

3. 4rindul 7erisor

G. 'f. 4heorghe

. 'ulina

II.. Alte &r%e "e turis%

Turis% nautic

= alta forma de turism deosebit de interesanta si instructiva, care da posibilitatea

unei mai bune cunoasteri a deltei, dar care cere turistilor o mai buna pregetire sportiva, o

constituie parcurgerea deltei cu ambarcatiuni mici. /a da prileul celor care o practica, si

in special tinerilor, sa se strecoare cu ambarcatiunile lor in tot cuprinsul deltei, sa traiasca

independent in milocul naturii, sa beneficieze din plin de miscare, apa si soare.n cadrul acestei forme de turism se pot organiza e)cursii de mai multe zile prin

delta, eventual tabere nautice, cazarea efectuandu(se cu precadere la >aliuc, &risan,

'ulina, >urighiol, 7ortita, Eurilovca, urmind ca in masura in care aceste actiuni ar lua

amploare mai mare sa se creeze si alte baze fi)e, amplasate pe traseele practicate.

ipul de ambarcatiune adecvat pentru turismul nautic in delta este caiacul

individual sau de G persoane, mai robust, din material lemons # cel cu corpul de

pinza prezinta pericolul de a fi sfisiat de stuful taiat sau radacinile aflate sub apa $, de

asemenea, canoele, mai stabile si mai usor de manevrat, dar si cu barcile cu motor.

%ceasta forma de turism se adreseaza numai turismului organizat, care permite

asigurarea securitatii navigatiei cu ambarcatiuni mici in delta #pericol de ratacire,

autor in caz de rasturnare$.

3G


35/49

*anatarea

%vand in vedere ca efectivele de pasari din delta sunt in crestere, ca urmare a

masurii de a se interzice vanarea lor, luata in anul 193, se considera posibila

revenirea asupra acestei masuri.

3


36/49

&%!%&/!'&L/ %>7L%'%>/H/L=! D/ 7/ L=!%L

Hr.

&rt.

'pecificare &hituc 7ortita 7erisor 'f.4heorghe (

'araturi

'ulina

1. 7laa VVVV VV

ingusta

VVVV VVVV VVV

mal

. >area VVVV VVVV VVVV VVapa salmastra

Vapa salmastra

3. %tractii turistice in

apropiere#pentru turistii cu

seur pe litoral$

VVV VV V V V

G. 7osibilitatea crearii de

legaturi rutiere la aeroport

si statii &.;.

VVV VV VV V

trecere br. 'f.

4heorghe

V

trecere br. 'f.

4heorghe. 7osibilitatea realizarii

alimentarii cu apa

VV

apa de suprafata

V

din Dunare

V

din Dunare

V

din Dunare

V

din DunareJ. Localitati in apropiere

#sursa de mina de lucru$

VV

&onstanta

V

Eurilovca

V

Eurilovca

V

'f. 4heorghe

V

'ulina. Lipsa de fauna

dezagreabila #tintari, tauni$

VV V V V V

8. &adru natural, polure VVV VVVV VVVV VVVV VVV

3J


37/49

Pescuitul s!rti+

"ogatia piscicola a deltei constitue in continuare premisa de baza a dezvoltariipescuitului sportive.

%ceasta forma de turism, care s(a practicat pina in present, in principal,

neorgaizat, se considera ca se poate e)tinde prin organizarea unor actiuni atit pentru

turismul intern cit si international.

Desfasurarea acestei forme de turism nu pune probleme deosebite sub aspectul

transportului si cazarii pescarilor. Locuintele plutitoare ar putea fi utilizate in foarte bune

conditii pentru astfel de actiuni.

7entru practicarea pescuitului sportiv in conditii bune # si de securitate $ este

necesara realizarea in diferite puncte ale deltei, in special in apropierea bazelor de cazare,

a unor amenaari de mai mica amploare, ca platforme pentru pescuit, puncte de inchiriat

echipament si unelte pentru pescuit, barci etc.

%ctiunile de pescuit sportive in delta pot fi foarte variate. = atractie deosebita o

poate prezenta organizarea unor competitii internationale, care sa se desfasaore periodic

in e)trasezon, folosind pentru cazare hotelurile, imbunatatind astfel e)ploatarea bazei

materiale turistice din delta in afara sezonului turistic.

1


38/49

III. ANALI)A /A)EI TENICOATERIALE A(ERENTA

TURISULUI IN DELTA DUNARII

.1. CA)ARE

Evolutia capacitatii de cazare pe tipuri de structuri de primire si ani

%nul

ipuri

structuri

199 1998 1999 000 001

otal 33 33 34 53 55Ioteluri 1' 1' 12 12 12

>oteluri 1 1 2 2 2Ianuri 1 1 1 1 1

5ile 13 13 13 13 13&abane 1 1 1 1 17ensiuni

turistice urbane' ' ' 5

7ensiuni

turistice rurale66 66 66 2 '

7ensiuni agro(

turistice66 66 ' 3 5

&ampinguri 1 1 1 1 1

"ungalouri 23 23 23 23 23abere 2 2 2 2 2

Camere existente in structurile de primire turistica pe tipuri de structiri


39/49

%nul

ipuri

structuri

199 1998 1999 000 001

otal camere 430 42' 7' 552 54#Ioteluri 524 371 33 '5' '4

>oteluri 13 13 #5 #5 #5Ianuri 12 12 12 10 10

5ile #2 #2 #2 #2 #2&abane 11 11 11 11 117ensiuni

turistice urbane2# # # #3 23

7ensiuni

turistice rurale66 66 66 7 17

7ensiuni agro(

turistice66 66 12 13 17

&ampinguri 66 66 66 66 66

"ungalouri # # # # #abere 7' 7' 43 4 4#

Numar locuri de cazare pe tipuri de structuri de primire turistice si pe ani

%nul

ipuri

structuri

199 1998 1999 000 001

otal locuri 24'2 2724 2342 2'7 2'57

3


40/49

Ioteluri 1337 1#7 1113 4#7 442

>oteluri #' #' 253 253 253Ianuri #2 24 25 21 21

5ile 3' 3' 3' 3' 3'&abane 2' 2' 2' 2' 2'7ensiuni

turistice urbane4 7# 7# 77 34

7ensiuni

turistice rurale66 66 66 13 #

7ensiuni agro(

turistice66 66 2' #2 ##

&ampinguri #00 #00 #00 #00 #00"ungalouri 103 103 103 103 103

abere 3 31 352 320 7

n prezent, baza de cazare e)istenta in udetul ulcea este distribuita astfel*

I=/L-!

-L&/% ( Iotel Delta, UUU, 0 locuri

Iotel /uropolis, UU, 1 locuri

Iotel /greta, UU, 19 locuri

Iotel &asa %lbastra, UU, G0 locuri

Iotel 7=, U, 8 locuri

>%L-& ( Iotel 'alcia, U, locuri

>%I>-D% Iotel eo, UUU, G8 locuri #privat$ Iotel 7laur, U, locuri

-2LH% Iotel &ormoran, UUU, 8G locuri

>-!4I=L Iotel 7elicanU, G locuri

I=/L-! 7L-=%!/

%"%D '.%. 3(G stele, 30 locuri

'.&. '/!&=>-! '.!.L. "rasov, 3U, 18 Locuri'.&. "' '.!.L. 3U, 18 locuri

'.&. D%D/>% 1U, 30 locuri

/-!=7=L' '.%. GU, 18 locuri

4!%H-!'>= GU, 1J locuri

'H&!=H '.!.L. U, 18 locuri

G


41/49

4%L/K =-! U, 18 locuri

'>7%-!'> 1U, G locuri

%.&.!., (3 U 8 locuri

&%>7H4-!

&ampingul &!'%H 80 locuri

&ampingul &IL% G0 locuri

&ampingul >-!4I=L 00 locuri #bungaloT(ri, casute, teren

campare$

&%"%H/

&abana &alica azurile 1 locuri&abana 5alea ;agilor Luncavita 1G locuri

*. PERSPECTI*E, PROPUNERI

'ituatia actuala a valorificarii turistice a deltei poate fi caracterizata astfel*

( Datorita e)ploatarii economice care nu respecta prevederile legale si intereseleturismului, resursele turistice ale deltei sunt in continua degradare6

( >iloacele materiale necesare pentru e)ploatarea turistica a deltei #baze de cazare

si in special vase$ nu s(au dezvoltat nici cantitativ, nici calitativ la un nivel care sa

permita satisfacerea integrala a cererii turistice si oferirea unor produse turistice


42/49

de calitate superioara, corespunzatoare caracterului de unicat al resurselor turistice

naturale ale Deltei Dunarii.

7entru imbunatatirea situatiei este necesar sa se actioneze in directiile

urmatoare*

5.1. Cr"narea si !lani&icarea turis%ului in Delta Dunarii

ntrucat turismul este o activitate de consecinta care nu se poate dezvolta decat

in corelare cu toate celelalte activitati care se desfasoara in acel teritoriu, este

indispensabila o coordonare a tuturor activitatilor in delta.

%ctivitatea de coordonare trebuie sa se desfasoare in mod deosebit in

problemele privind protectia resurselor naturale. n acest scop, nstitutul Hational de&ercetare si Dezvoltare Delta Dunarii a intocmit un plan de masuri privind protectia

faunei in Delta Dunarii, ameliorarea cadrului natural si restabilirea echilibrului ecologic

al biom(ului deltaic, in scopul valorificarii superioare a resurselor naturale ale acestuia,

cuprinzand sase obiective de realizat*

1. protectia faunei din Delta Dunarii6

. conservarea faunei si a florei din rezervatiile naturale pe suprafata de G100 ha

din Delta Dunarii63. diminuarea poluarii deltei6

G. valorificarea superioara turistica a Deltei Dunarii in scopul protearii faunei si

florei6

. popularizarea si propaganda privind protectia cadrului natural, a faunei si florei

din Delta Dunarii6

J. dezvoltarea cercetarii stiintifice in scopul conservarii si valorificarii faunei si

florei din delta si a altor obiective.

Distrugerea sau degradarea resurselor turistice ale deltei reprezinta o paguba cu

caracter definitiv pentru economia nationala iar, >inisterului urismului trebuie sa

actioneze cu toata energia pentru impiedicarea unor asemenea situatii. Dupa cum arata

academicianul H.H. &onstantinescu, daca asista impasibil la degradarea mediului

natural, a peisaului sau contribuie el insusi la degradarea acestuia, turismul nu face decat

J


43/49

sa asiste si sa participe la distrugerea propriei Wmaterii primeX.+ 1# /conomia protectiei

mediului natural, /d. 7olitica, 19J$

5.. *ase turistice

Dupa cum am aratat in capitolul &onceptia activitatii turistice in delta ,

problema esentiala pentru a asigura vizitarea acestei zone o constituie dezvoltarea

miloacelor de transport pe apa. 'e remarca numarul scazut al vaselor ce pot fi utilizate

pentru vizitarea deltei, atat in ceea ce priveste e)cursiile scurte #hidrobuze, salupe$, cat si

in ceea ce priveste e)cursiile mai lungi.

%ceasta se refera la modernizarea pontoanelor dormitor sau construirea unora

noi, cu grad de confort ridicat, care si(a dovedit eficienta, precum si la faptul ca nu s(aintreprins pana in present nimic pentru dotarea cu locuinte plutitoare #house(boat,

maisons flotantes$, vase ideale in aceasta zona pentru grupuri mici de specialisti sau

familisti.

%bsenta acestor vase, caracteristice lacurilor, raurilor si zonelor de litoral cu

adancime mica si utilizate in asemenea conditii pe scara larga, reprezinta un important

aspect negativ al imaginii de marca a turismului in delta, reprezentand totodata o frana

pentru diversificarea produselor turistice ale acestei zone turistice.7entru asigurarea conditiilor de desfasurare a circulatiei vaselor, o masura

importanta care trebuie luata o reprezinta dotarea comunei >urighiol cu toate instalatiile

necesare pentru asigurarea innoptarii in acest punct a unor hidrobuze si a personalului lor,

pentru ca sa se poata realiza sistemul de e)cursii preconizat cu plecare alternativa din

ulcea si >urighiol, prin care se pot e)ploata noi trasee ale deltei, imbogatindu(se astfel

aferta turistica.

5.3. Lar8irea &ertei turistice

7e linia diversificarii ofertei turistice a deltei este necesar sa se ia masuri pentru

declararea drept sate turistice si organizarea ca atare a localitatilor* >urighiol, Eurilovca,

&risan, >ila 3, 'f. 4hiorghe si orasul 'ulina.


44/49

/ste necesar ca in aceasta activitate sa se atraga un activ mai larg al iubitorilor

turismului, constituiti intr(o asociatie turistica fara scop lucrativ care sa colaboreze cu

autoritatile pentru promovarea turismului sub toate aspectele sale, in mod deosebit in

ceea ce priveste protectia resurselor turistice. De asemenea, din cadrul membrilor unei

asemenea asociatii ar putea sa fie recrutati ghizi deosebit de competenti pentru turistii

care viziteaza delta in diferite actiuni.

5.G. As!ecte ecn%ice

/ste indiscutabil ca Delta Dunarii care este o zona cu caracter de unicat pe plan

european, nu este valorificata turistic, calitativ si cantitativ, la un nivel corelat cu valoarea

resurselor turistice./ste necesar sa se renunte la conceptia de realizare a celor mai ieftine dotari,

care conduc in mod automat la cele mai reduse tarife si deci la cele mai putin convenabile

efecte economice. %r trebui realizata o corelare usta intre valoarea resurselor turistice si

nivelul dotarilor turistice, renuntandu(se la retinerea e)istenta fata de investitiile cu

valoare ridicata, fara ca aceasta retinere sa se bazeze pe o analiza a indicatorilor

economici reali.

n realitate, practica a dovedit ca amenaarile turistice de inalt nivel atrag in moddeosebit pe turisti iar, daca sunt bine gandite, sunt intotdeauna eficiente.

7entru a ilustra modul in care amenaarile turistice atrag pe turisti este suficient

sa amintim cazul 'tatiunii 7oiana "rasov care, fiind dotata cu partii de schi, miloace de

urcat mecanice si diferite forme de agrement, este foarte solicitata de turisti, desi

utilizarea acestor dotari reclama cheltuieli ridicate din partea turistilor. n ceea ce priveste

investitiile mari, indispensabile pentru realizarea unor produse de valoare ridicata, un

e)emplu tipic il constituie amenaarile de pesteri.

%ceste e)emple arata ca pentru resurse turistice cu caracter de unicat, astfel cum

sunt cele din Delta Dunarii, valorificarea nu trebuie sa se faca prin dotari mediocre, sub

nivelul valorii resurselor, si care prin aceasta degradeaza valoarea produsului turistic.

/ste deci, necesara o modificare fundamentala a opticii privind investitiile din Delta

Dunarii, asigurandu(se atat pentru bazele de cazare si unitatile de alimentatie publica, cat

8


45/49

si pentru miloacele de transport, un nuvel superior, acestea urmand sa fie e)ploatate prin

tarife care sa asigure beneficii si durata de recuperare a investitiilor normala.

n spiritul celor aratate, se considera necesar sa se intreprinda actiuni pentru

ridicarea gradului de confort si a calitatii serviciilor la hoteluri, concomitent cu o crestere

substantiala a tarifelor acestora care pot fi situate la un nivel cu circa 0: superior celui

actual, bineanteles, dupa realizarea imbunatatirilor respective.

De asemenea, este necesar sa se imbunatateasca confortul pontoanelor dormitor,

reducandu(se capacitatea de la G0 la 0 de locuri pe pontoon, stabilindu(se insa un tarif de

inchiriere corespunzator confortului ridicat ce se va realiza.

7e aceeasi linie a sporirii eficientei economice a activitatii prin dotari cu nivel

superior, este necesar sa se introduca in delta, in cel mai scurt timp, utilizarea locuintelor

plutitoare care pot atrage in delta numerosi turisti dispusi sa plateasca tarife mai ridicatecorespunzatoare confortului oferit de aceste unitati.

'e mentioneaza, de asemenea, ca produsele turistice specifice Deltei Dunarii pot

fi oferite la preturi care, spre deosebire de cele de pe litoral, munte, statiuni balneare, nu

au termen de comparatie in oferte similare ale altor tari si deci, pot fi stabilite la un nivel

de eficienta ma)ima, in aceasta zona fiind posibila si mai usor de realizat o oferta

turistica de lu).

%ceasta este desigur valabila in ipoteza ca formarea produsului turistic va aveala baza o conceptie stiintifica, in care modelerea produsului sa se realizeze in cadrul

preferintelor manifestate de cerere, si in care dezvoltarea agrementului sa fie facuta

corespunzator.

5. Pr!uneri "e re8le%entare si r8aniare

urismul individual cunoaste in ultimii ani o dezvoltare lenta dar progresiva ca

urmare a situatiei economice generale in care se afla tara noastra, cu impact direct asupra

preturilor care sunt cu mult deasupra puterii de cumparare a oamenilor in general, si a

turismului, in special. %gentiile de turism practica preturi mult prea mari fata de calitatea

serviciilor oferite si de posibilitatile turistilor.

9


46/49

endinta care se observa deci in turismul din !.".D.D. este practicarea

turismului individual ca o alternativa de petrecere a concediilor in Delta Dunarii la preturi

rezonabile si in locuri alese de catre turisti.

Dezvoltarea acestei forme de turisn trebuie sa mearga mana in mana+ cu

dezvoltarea facilitatilor necesare practicarii acesteia. Lipsa acestor facilitati poate duce la

imposibilitatea controlului flu)ului turistic si a monitorizarii efectelor turismului

individual pe teritoriul !.".D.D.

Luand ca studiu de caz evaluarea efectelor praccticarii turismului individual pe

bratul 'f. 4heorghe #/fectele turismului asupra mediului+$, propun urmatoarele masuri

de reglementare si organizare a turismului individual pe teritoriul !.".D.D.*

%. revaluarea zonelor de campare admise, dea e)itente si identificarea altor zone de

campare in zone cu frecventa turistica mare si cu impact redus asupra mediului.

%rgumente*

( multe din zonele de campare identificate in anul 1998 nu mai prezinta

caracteristicile initiale pentru care au fost alese ca zone de campare6 e)ista

zone in care, in timp, datorita conditiilor meteo(hidrologice s(a dezvoltat

stuful sau au fost inundate, si alte zone care au fost preluate de catre

localnici pentru culturi6( unele zone e)istente au valoare scazuta din punct de vedere al atractivitatii

turistice din cauza accesibilitatii greoaie6

( se impune identificarea de noi zone de campare in special in zonele unde

dea se practica camparea cu frecventa ridicata, acestea fiind in special

cele din apropierea sau in interiorul zonelor admise pentru pescuit sportiv.

". !ealizarea unei dotari munime a zonelor admise camparii.

%rgumente*

( Lipsa dotarilor minime in zonele de campare au ca efect cresterea riscului

unui impact negativ asupra mediului inconurator6

( 7entru practicarea unei campari civilizate si igienico(sanitare si cu efecte

negative minime asupra mediului se impun cateva dotari minimale, fara

10


47/49

investitii mari, care sa facilitaze dar sa si controleze practicarea acestei

forme de turism*

&ontainere pentru deseuri

%menaarea unui punct sanitar minimal si a unei fose septice

%menaarea unui rezervor mecanic pentru apa menaera de

capacitate mare, prevazut cu decantor

( %vantaul acesstor dotari este ca pot fi ridicate la fiecare finel de sezon si

readuse in zona odata cu reanceperea sezonului urmator, evitandu(se astfel

deteriorarea lor in teren6

( n urma sondaului de opinie efectuat de catre .H.&.D.D.D.in anul 1998 s(

au identificat si cerintele turistilor veniti in !.".D.D. pe cont propriu in

ceea ce priveste amenaarile suplimentare necesare in locurile de campare,

care se suprapun in cea mai mare parte cu cerintele unui turism civilizat si

organizat*

apa potabila J:

platforme campare 1J:

current electric 1:

grup sanitar 8:

cale acces G:

curatenie G:

&ateva di opiniile turistilor inregistrate cu ocazia sondaului de opinie efectuat

in randul turistilor on anul 1998*

'a se faca reglementari in asa fel incat turistul sa fie proteat si incuraat+

%r fi bine ca locurile sa fie amenaate si turistii informati despre locurile

interzise+

Dezvoltarea conditiilor sanitare in locurile de campare+

&onstientizarea turistilor asupra regulilor si restrictiilor aplicate prin fluturasi

sau alte miloace de informare+

&. 7lanificarea de actiuni de evacuare a deseurilor din locurile de campare.

11


48/49

%rgumente*

Proiect Delta Dunarii

Documents

Transcript of Proiect Delta Dunarii