PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei locale ...

MMMUUUNNNIIICCCIIIPPPIIIUUULLL IIIAAAŞŞŞIII

Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni

Nr. 6371 / 20.01.2016

AAANNNUUUNNNŢŢŢ Aducem la cunoştinţa publicului

PROIECTUL DE HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei locale privind dezvoltarea si functionarea pe

termen mediu si lung a serviciului de salubrizare si de gestionare a

deseurilor in Municipiul Iasi

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi Centrul de

Informaţii pentru Cetăţeni – Biroul de Relaţii cu Publicul – ghişeul 6.

În termen de 10 zile calendaristice de la afişare (începând cu data

de 20.01.2016), cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii,

opinii cu valoare de recomandare, pe adresa Primăria Municipiului

Iaşi, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 11, Iaşi, 700064.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare pot fi

remise şi Centrului de Informaţii pentru Cetăţeni – Biroul de Relaţii

cu Publicul - ghişeul 6, luni, marti, miercuri şi vineri între orele 8.30-

16.30 si joi între orele 8.30-18.30, la telefonul direct 0232 984 sau pe

email [email protected] .

Tehnoredactat

cons. Luminita NEAGU



PROIECT DE HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei locale privind dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare si de gestionare a deseurilor in Municipiul Iasi

Consiliul Local al Municipiului Iasi: a) Avand in vedere referatul de specialitate nr. 6090/ 20.01. 2016 intocmit de catre Directia Tehnica si Investitii; b) Avand in vedere prevederile Legii nr.51/2006, privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata; c) Avand in vedere prevederile Legii nr.101/2006 privind serviciile de salubrizare a localităţilor, modificata prin Legea nr. 99/2014, republicata; d) Avand in vedere prevederile Ordinului nr.110/2007 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor; e) Avand in vedere prevederile Ordinului nr.112/2007 privind aprobarea Contractului -cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităţilor; f) Avand in vedere dispozitiile Legii privind normele de tehnica legislativa nr.24/2000, cu modificarile si completarile ulterioare; g) Avand in vedere prevederile Ordinului nr. 82 din 24 martie 2015, privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor; h) Avand in vedere dispozitiile Hotararii Consiliului Local Iasi nr. 491/2007, privind delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a Municipiului Iaşi, în mod direct, Societăţii Comerciale Salubris S.A, prin contract de concesiune. i) Avand in vedere Hotararea nr. 870 din 06.11.2013 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor 2014-2020. j) Avand in vedere dispozitiile Hotararii Consiliului Local Iasi nr. 125/2015, privind aprobarea Regulamentului Serviciului de Salubrizare al Municipiului Iasi; k) Avand in vedere prevederile art. 36 si art.115 alin.1, lit.b din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata;

HOTĂRĂŞTE: Art. 1. Se aproba Strategia locala privind dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare si de gestionare a deseurilor in Municipiul Iasi Anexa 1 parte integranta din prezenta hotarare. Art. 2. Copie dupa prezenta hotarare va fi comunicata: Institutiei Prefectului - Judetul Iasi, Primarului Municipiului Iasi, Directiei Tehnice si de Investitii- UIPM, S.C. SALUBRIS S.A. si Politiei Locale Iasi. Art. 3. (1) Punerea in aplicare a prevederilor prezentei hotarari va fi asigurata de S.C. SALUBRIS S.A., Politia Locala Iasi si Directia Tehnica si de Investitii. (2) Aducerea la cunostinta publica a prezentei hotarari va fi asigurata de Centrul de Informatii pentru Cetateni.

NOTA DE FUNDAMENTARE

În temeiul Legii nr.101/2006, activitatea de salubrizare face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitatii publice si se desfăsoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor administratiei publice locale, in scopul salubrizarii localitatilor. Autoritatile administratiei publice locale au competentă exclusiva, in conditiile legii, in tot ceea ce priveste infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor de utilitati publice. In exercitarea competentelor si atributiilor ce le revin in sfera serviciului de salubrizare, autoritatile administratiei publice locale aproba, completeaza si modifica prin hotarare strategia locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare, avand in vedere



Hotararea nr. 870 din 06.11.2013 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor 2014-2020. Urmatoarele categorii de deseuri vor fi colectate separat de pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale si transportate la statiile/instalatiile de tratare stabilite de Municipiul Iasi: l) Deseuri reziduale m) Deseuri biodegradabile n) Deseuri reciclabile (hartie si carton,plastic si metal,sticla), inclusiv deseuri din ambalaje o) Deseuri periculoase din deseuri menajere p) Deseuri voluminoase provenite de la populatie ,institutii pupblice si operatori economici Autorităţile administraţiei publice locale au obligatia de a organiza colectarea, transportul, depozitarea si valorificarea deseurilor voluminoase provenite de la populatie,instutii publice si operatori economici. Prin Hotararea Consiliului Local nr 491/2007 s-a aprobat delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a Municipiului Iasi, in mod direct, Societatii Comerciale Salubris S.A, prin contract de concesiune. Prin Hotararea Consiliului Local nr. 125 / 2015 s-a aprobat Regulamentul Serviciului de Salubrizare a Municipiului Iasi. La data intrarii în vigoare a prezentei hotarari Regulamentul Serviciului de Salubrizare a Municipiului Iasi aprobat prin H.C.L. 401/2007 modificat ulterior prin H.C.L. nr. 212/2012 isi inceteaza aplicabilitatea. Având în vedere Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitatii Publice nr. 82/2015 , Autoritatile administratiei publice locale sunt responsabile de stabilirea nivelurilor de calitate a indicatorilor de performanta ce trebuie îndeplinite de operatori, astfel incat sa se asigure atingerea si realizarea tintelor/obiectivelor conform legislatiei in vigoare din domeniul gestionării deseurilor. In baza celor prezentate, supunem spre dezbatere si aprobare proiectul de hotarare.

EXPUNERE DE MOTIVE Consiliul Local al Municipiului Iasi, avand in vedere: q) Referatul de specialitate nr. 6090 din 20.01.2016 intocmit de catre Directia Tehnica si Investitii; r) Prevederile Legii nr.51/2006, privind serviciile comunitare de utilităţi publice; s) Prevederile Legii nr.101/2006 privind serviciile de salubrizare a localităţilor, modificata prin Legea nr.99/2014, republicata; t) Prevederile Ordinului nr.110 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor; u) Dispozitiile Hotararii Consiliului Local Iasi nr. 491/2007, privind delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a Municipiului Iaşi, în mod direct, Societăţii Comerciale Salubris S.A, prin contract de concesiune. v) Dispozitiile Legii privind normele de tehnica legislativa nr.24/2000, cu modificarile si completarile ulterioare; w) Prevederile Ordinului nr. 82 din 24 martie 2015, privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor; x) Dispozitiile Hotararii Consiliului Local Iasi nr. 125/2015, privind aprobarea Regulamentului Serviciului de Salubrizare al Municipiului Iasi; y) Prevederile Hotararii nr. 870 din 06.11.2013 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor 2014-2020. z) Prevederile art. 36 si art.115 alin.1, lit.b din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata; Va propun spre dezbatere si aprobare prezentul proiect de hotarare.



STRATEGIE LOCALA PRIVIND DEZVOLTAREA SI FUNCTIONAREA PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG A SERVICIULUI DE SALUBRIZARE SI DE GESTIONARE A DESEURILOR IN MUNICIPIUL IASI CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Strategia Locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a Serviciului de Salubrizare si de Gestionare a Deseurilor din municipiul Iasi (SLSSGD) este un document de planificare cu un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a serviciului de salubrizare si de gestionare a deseurilor. Avand in vedere reducerea continua a resurselor naturale si necesitatea conservarii acestora este imperios necesar sa reevaluam optiunile privind salubrizarea domeniului public si gestionarea deseurilor de origine antropica, in sensul cresterii gradului de valorificare a acestora si de reducere drastica a cantitatilor care necesita eliminare. In acest sens prezenta strategie in context cu Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD) se bazeaza pe principiile: • prevenirea generarii deseurilor - factor considerat a fi extrem de important in cadrul oricarei strategii de gestionare a deseurilor, direct legat atat de imbunatatirea metodelor de productie, cat si de determinarea consumatorilor sa isi modifice cererea privind produsele (orientarea catre produse verzi) si sa abordeze un mod de viata, rezultand cantitati reduse de deseuri; • reciclare si reutilizare - incurajarea unui nivel ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare. In acest sens sunt identificate cateva fluxuri de deseuri pentru care reciclarea este prioritara: deseurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deseuri de baterii, deseuri din echipamente electrice si electronice; • valorificare prin alte operatiuni a deseurilor care nu sunt reciclate; eliminarea finala a deseurilor - in cazul in care deseurile nu pot fi valorificate, acestea trebuind a fi eliminate in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana, cu un program strict de monitorizare. SLSSGD stabileste politica si obiectivele strategice in domeniul salubrizarii domeniului public gestionarii deseurilor pe termen mediu (anul 2018) constituind un instrument important elaborat in scopul asigurarii cadrului pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul municipiului, care sa asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute in planurile de nivel superior (national, regional si judetean). Luand in considerare aceste aspecte ne propunem: aa) prioritizarea eforturilor in domeniul salubrizarii domeniului public si gestionarii deseurilor in concordanta cu ierarhia deseurilor (prevenirea, reutilizarea, reciclarea, operatiuni de valorificare); bb) dezvoltarea de masuri care sa incurajeze prevenirea generarii de deseuri si reutilizarea, promovand utilizarea durabila a resurselor; cc) cresterea ratei de reciclare si imbunatatirea calitatii materialelor reciclate, lucrand aproape cu sectorul de afaceri si cu unitatile si intreprinderile care valorifica deseurile; dd) promovarea valorificarii deseurilor din ambalaje, precum si a celorlalte categorii de deseuri; ee) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate; ff) incurajarea producerii de energie din deseuri pentru deseurile care nu pot fi reciclate; gg) organizarea bazei de date la nivel local si eficientizarea procesului de monitorizare; hh) implementarea conceptului de "analiza a ciclului de viata" in politica de gestionare a deseurilor 1.1 Baza legala a SLSSGD si motivele elaborarii acesteia Directiva cadru privind deseurile prevede ca obligatie pentru statele membre elaborarea unuia sau mai multor planuri de gestionare a deseurilor, in concordanta cu prevederile directivelor relevante Directiva Cadru 2008/98/CE privind deseurile care au ca principal obiectiv reducerea la minim a efectelor negative ale generarii si gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei si a mediului. Aceasta prevedere a fost transpusa in legislatia romaneasca in Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor (art. 59, alin. 1, lit. A. pct c) si Legea 101/2006 republicata la „art. 37 Art. III. - (1) În termen de 90 de



zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea executivă a unităţilor administrativ-teritoriale elaborează şi supune spre aprobare autorităţii deliberative a unităţilor administrativ-teritoriale respective strategia locală cu privire la dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciului de salubrizare, prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 101/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.” Strategia Locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a Serviciului de Salubrizare si de Gestionare a Deseurilor din municipiul Iasi a fost elaborata pe baza principiilor si obiectivelor stabilite prin Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor aprobate prin Hotararea de Guvern nr. 1470/2004, Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor 2014-2018 nr. 870/2013, prin Planul Regional de Gestionare a Deseurilor , aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministrului Integrarii Europene nr. 1364/2006, respectiv nr. 1499/2006, Hotararea de Guvern nr. 870 din 6/2013 privind Strategia nationala de gestionare a deseurilor 2014-2018 precum si Legea 101/2006 republicata. De referinta sunt si documentele legislative si de reglementare cu privire la asigurarea sanatatii populatiei – prin prisma calitatii aerului, mai ales indicatorul de pulberi in suspensie (PM10), documente care conditioneaza si modul concret de desfasurare a activitatilor specifice de salubrizare a domeniului public (Legea nr. 104/ 2011 privind calitatea aerului inconjurator, etc) Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale: Legislatia cadru privind deseurile – Directiva cadru 2006/12/CE, care contine prevederi pentru toate tipurile de deseuri, mai putin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive, Directiva Cadru 2008/98/CE privind deseurile care au ca principal obiectiv reducerea la minim a efectelor negative ale generarii si gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei si a mediului si Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/CEE), care contine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea corecta a deseurilor periculoase; Legislatia privind fluxurile speciale de deseuri: reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje: uleiuri uzate, baterii si acumulatori, PCB-uri si PCT-uri, namoluri de epurare, vehicule scoase din uz; deseuri de echipamente electrice si electronice. Legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor – reglementari referitoare la incinerarea deseurilor municipale si periculoase, eliminarea deseurilor prin depozitare; Legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor Toate aceste directive au fost transpuse in legislatia romana. In cele ce urmeaza este prezentata o sinteza a legislatiei europene si romane in domeniul gestionarii deseurilor. Strategia Locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a Serviciului de Salubrizare si de Gestionare a Deseurilor (SLSSGD) satisface cerintele unui sistem integrat de management al deseurilor, gestionarea deseurilor este considerata o componenta specifica a serviciilor publice de salubrizare, careia i se acorda aceeasi importanta ca si altor componente (alimentarea cu apa, energie etc). Planificarea cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a serviciului de salubrizare si de gestionarii deseurilor este un proces continuu, care se reia si se adapteaza conditiilor noi aparute in timp, realizarile evaluandu-se periodic. Acest plan urmeaza indeaproape cerintele impuse prin Acquis-ul privind protectia mediului inconjurator, care cuprinde o serie de directive ce servesc drept baza pentru managementul deseurilor in intreaga Uniune Europeana. Strategia Locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a Serviciului de Salubrizare si de Gestionare a Deseurilor (SLSSGD) este in deplina conformitate cu principiile si obiectivele Planului National, Regional si Judetean de Gestionare a Deseurilor, precum si cu legislatia romana si europeana aplicabila in domeniu si ia in considerare specificul municipiului Iasi in ceea ce priveste populatia, nivelul de dezvoltare economica, geografia / clima si reteaua de drumuri. Strategia Locala cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a Serviciului de Salubrizare si de Gestionare a Deseurilor transpune la nivel local si Planul de implementare a Directivei privind depozitarea deseurilor in Romania (1999/31/CE), avand ca obiective ale gestionarii deseurilor: - prevenirea aparitiei;



- reducerea cantitatilor; - recuperarea materiala si energetica; - eliminarea – incinerare, depozitare. Planul de implementare a directivei stabileste urmatoarele obiective privind depozitarea deseurilor: -reducerea cantitatilor de deseuri care trebuie depozitate (prin evitarea generarii, recuperare materiala si energetica); -reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate (prin introducerea colectarii separate si recuperarea deseurilor biodegradabile si tratarea mecano-biologica a acestora); -depozitarea deseurilor periculoase conform prevederilor legale si/sau tratate in scopul diminuarii si eliminarii potentialului nociv; -implementarea planurilor de gestionare a deseurilor la nivel local, judetean si regional. Planul aplica la nivel local principiile de baza ale gestionarii deseurilor: • protectiei resurselor primare – prin minimizarea si eficientizarea utilizarii resurselor primare, in special a celor neregenerabile; • prevenirii stabilind ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei; • poluatorul plateste corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului; • substitutiei stabilind necesitatea inlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase; • proximitatii corelat cu principiul autonomiei precizand necesitatea tratarii si eliminarii pe cat posibil a deseurilor pe teritoriul national; • subsidiaritatii privind acordarea competentelor; • integrarii stabilind ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza. 1.2 Scopul si limitele strategiei locale a serviciului de salubrizare si gestionare a deseurilor Strategia Locala are drept scop conformarea municipiului Iasi la cerintele legale referitoare la salubrizarea domeniului public si respectiv la gestionarea deseurilor municipale si asimilabile generate in mediul urban. De asemenea, prin realizarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice care, impreuna cu mijloacele de colectare si transport a deseurilor, formeaza sistemul public de salubrizare a localitatilor, se are in vedere imbunatatirii conditiilor de mediu, precum si stabilirea cadrului necesar pentru implementarea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor la nivel local, care sa asigure: • definirea obiectivelor si tintelor locale in conformitate cu obiectivele si tintele Planului Judetean, Regional si National de Gestionare a Deseurilor, • abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deseurilor municipale la nivel local in concordanta cu proiectul aprobat si implementat in Iasi, • sa serveasca drept baza pentru elaborarea unor proiecte viitoare, • un sistem de salubritate care sa cuprinda: - colectarea selectiva a deseurilor prin puncte de colectare separate, - producerea de compost prin statia locala. Strategia cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen mediu si lung a Serviciului de Salubrizare si de Gestionare a Deseurilor in municipiul Iasi (SLSSGD) reprezinta o prezentare a: • conditiilor existente in domeniul salubrizarii domeniului public si gestionarii deseurilor; • masurilor si actiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor si a punctelor slabe in sistemul existent de salubrizare si getionare a deseurilor; • conditiilor impuse in domeniul gestionarii deseurilor luand in considerare: - cerintele UE si nationale, - cerintele locale/judetene din sistemul integrat de gestionarea a deseurilor. Mentiuni speciale: Prognozele de generare a deseurilor sau elaborat tinand cont de datele disponibile si de instructiunile cuprinse in Metodologie.



SLSSGD Iasi reprezinta propunerea municipiului Iasi la cerintele judetene/regionale/nationale luand in considerare caracteristicile specifice ale municipiului si legatura intre tintele nationale/regionale/judetene si posibilitatile de a atinge aceste tinte la nivel local. Beneficiile elaborarii SLSSGD sunt reprezentate de: • identificarea activitatilor la nivel de municipiu in domeniul salubrizarii domeniului public si gestionarii deseurilor, • atingerea de catre municipiu a tintelor nationale/regionale/judetene prin posibilitatile si optiunile locale, • identificarea avantajelor locale si a dezavantajelor pentru atingerea tintelor locale, • elaborarea unei strategii economice de gestionare a deseurilor la nivel local, • luarea unor decizii pe baza analizelor si prognozelor in domeniul gestionarii deseurilor, • stabilirea necesitatilor financiare pentru operare, colectare, tratare, etc, • determinarea necesitatilor viitoare de investitii, • facilitarea obtinerii de suport financiar din partea UE. 1.3 Categorii de deseuri care fac obiectul SLSSGD Deseurile care fac obiectul Strategiei Locale cu privire la dezvoltarea si functionarea pe termen lung a Serviciului de salubrizare si de Gestionare a Deseurilor, Conform ”Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor” aprobata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007, sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti si deseuri de echipamente electrice si electronice. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri impreuna cu codurile aferente, conform Listei europene a deseurilor si Hotararii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurilor, inclusiv deseurile periculoase. Tabel nr. 1: Tipurile de deseuri care fac obiectul Strategiei Locale de Gestionare a Deseurilor Tipul de deseu Cod

(Lista europeana a

deseurilor, HG

856/2002)

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si

asimilabile din comert, industrie, institutii) inclusiv fractiile colectate separat:

- fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)

- deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din

cimitire)

- alte deseuri municipale(deseuri municipale amestecate, deseuri din piete,

deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase, etc.)

20

20 01

20 02

20.03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate

separat)

15 01

Deseuri din constructii si demolari 17 01, 17 02, 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 35*

20 01 36



20 01 21*

20 01 23*

Baterii si acumulatori 20 01 33

Deseuri medicale periculoase si nepericuloase 18 01 si 18 02

In conformitate cu prevederile Directivei – cadru privind deseurile si ale <LLNK 12011 211 10 201 0 18> Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, nu intra in sfera SLGD urmatoarele categorii: • deseuri radioactive, • explozivi declasati, • deseuri rezultate in urma activitatilor de prospectare, extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si a exploatarii carierelor, • soluri (in situ), inclusiv soluri contaminate neexcavate si cladiri legate permanent de sol, • soluri necontaminate si alte materiale geologice natural excavate in timpul activitatilor de constructie, in cazul in care este sigur ca respectivul material va fi utilizat pentru constructii in starea sa naturala si pe locul de unde a fost excavat, • carcasele de la animalele care au decedat in orice alt mod decat prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii si care sunt eliminate conform <LLNK 832002R1774 34> Regulamentului ( CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman, • materii fecale, in cazul in care acestea nu intra sub incidenta alin. (2) lit. (b) din <LLNK 12011 211 10 201 0 18> Legea nr. 211/2011, paie si alte materii naturale nepericuloase provenite din agricultura sau silvicultura si care sunt folosite in agricultura sau silvicultura sau pentru producerea de energie din biomasa prin procese ori metode care nu dauneaza mediului si nu pun in pericol sanatatea populatiei, • subproduse de origine animala, inclusiv produse transformate care intra sub incidenta <LLNK 832002R1774 34> Regulamentului ( CE) nr. 1.774/2002, cu exceptia produselor care urmeaza sa fie incinerate, depozitate sau utilizate intr-o instalatie de producere a biogazului sau a compostului, • ape uzate, cu exceptia deseurilor lichide, • efluenti gazosi emisi in atmosfera si dioxidul de carbon captat si transport si scopul stocarii geologice si stocat geologic potrivit prevederilor <LLNK 832010R0031 21> Directivei 2010/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2010 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a <LLNK 831985L0337 21> Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum si a <LLNK 832000L0060 23> Directivelor 2000/60/CE, <LLNK 832001L0080 10>2001/80/CE, <LLNK 832004L0035 10>2004/35/CE, <LLNK 832006L0012 10>2006/12/CE, <LLNK 832008L0001 9>2008/1/CE, Directiva Cadru 2008/98/CE si a <LLNK 832006R1013 34> Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European si ale Consiliului sau exclusi din domeniul de aplicare a respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (20 din acesasta. 1.4 Structura Strategiei Locale a Serviciului de Salubrizare si Gestionare a Deseurilor Strategia Locala a Serviciului de Salubrizare si Gestionare a Deseurilor din Municipiul Iași este structurata in mai multe sectiuni care cuprind: • situatia actuala privind salubrizarea domeniului public si gestiunea deseurilor, • obiective si tinte in concordanta cu obiectivele judetene privind managementul integrat al deseurilor, • prognoza cantitatilor generate si colectate si cuantificarea tintelor, • evaluarea alternativelor tehnice posibile, • masurile de implementare ale SLSSGD care includ actiuni si planificarea acestora privind: - reducerea cantitatii de deseuri incredintate spre depozitare, - investitii (echipamente, utilitati); - masuri de instruire si pregatire; - masuri pentru informarea, sensibilizarea, constientizarea si continua participare a publicului;



- masuri financiare, stimulente si instrumente, masuri legale. Planuri pentru alte fluxuri de deseuri: • deseuri menajere periculoase; • deseuri de echipamente electrice si electronice; • namoluri din statia municipala de epurare; • deseuri rezultate din constructii si demolari. Monitorizarea sistemului care include: • evaluarea indeplinirii tintelor; • informarea publicului cu privire la stadiul indicatorilor monitorizati. 1.5 Orizontul de timp pentru Strategia Locala a Serviciului de Salubrizare si Gestionare a Deseurilor Strategia Locala a Serviciului de Salubrizare si Gestionare a Deseurilor (SLSSGD) are in vedere perioada 2014-2020. Orizontul de timp pentru planificare a fost stabilit avand ca an de referinta 2013. Strategia va fi revizuita conform cerintelor legale in vigoare, periodic, la intervale de maxim 5 ani, pentru a permite corelarea cu modificarile din legislatia nationala si europeana, precum si cu contextul economic. Revizuirea va avea in vedere: • verificarea informatiilor privind situatia existenta; • actualizarea bazelor de date, masuri de perfectionare a metodelor de colectare, inmagazinare si validare a datelor; • actualizarea situatiei cantitative, pe fluxuri si categorii, a cantitatilor de deseuri periculoase din deseurile menajere; • actualizarea structurii pe categorii a deseurilor colectate, • includerea rezultatelor proiectelor pilot si a celor la scara reala in masurile si actiunile propuse in continuarea orizontului de planificare; • includerea concluziilor si recomandarilor studiilor, a planurilor de investitie si a altor studii si cercetari finalizate pana in momentul revizuirii. 1.7 Impactul asupra comunitatii Implementarea Strategiei Locale a Serviciului de Salubrizare si Gestionare a Deseurilor va genera schimbari ale practicilor curente de salubrizare a domeniului public si gestionare a deseurilor. In cele ce urmeaza se prezinta cateva exemple referitoare la impactul implementarii acesteia asupra comunitatii. Referitor la deseurile menajere si cele asimilate cu acestea din comert, industrie si instititii, vor fi intalnite urmatoarele aspecte: • Extinderea depozitului de deseuri ecologic Tutora; • Asociatia de dezvoltare intercomunitara (din care face parte si Municipiul Iasi) are demarat impreuna cu Consiliul Judetean Iasi un proiect de extindere a depozitului ecologic in cadrul proiectului ” Sistem integrat de management a deseurilor in judetul Iasi”; • Deseurile menajere si asimilabile sunt in prezent depozitate in compartimentele edificate de catre Municipiul Iasi, • Schimbarea mentalitatii privind colectarea deseurilor in fiecare gospodarie, prin implicarea populatiei in respectarea reglementarilor si cerintelor legale prinvind colectarea, sortarea, valorificarea si eliminarea deseurilor; • Imbunatatirea infrastructurii in vederea gestionarii integrate a deseurilor, care va asigura un nivel corespunzator de protectie a mediului si a sanatatii populatiei. Precolectarea diferentiata la punctele de colectare si activitatile de reciclare a deseurilor de ambalaje, vizeaza urmatoarele aspecte: • Eliminarea deseurilor de catre generatori pe fractii reciclabile (hartie si carton/sticla/metale/plastic) in containere speciale, preluarea si transportul acestora selectiv care va schimba nu doar practica populatiei privind deseurile ci si adoptarea unui comportament ecocivic constient,



• Se intentioneaza adoptarea unui sistem in treapta primara de colectare a deseurilor menajere pe cel putin 4 fractii, • Adoptarea compostarii deseurilor vegetale in statia de tratare mecano-biologica va conduce la obtinerea unor cantitati de compost disponibil pentru agricultura. In vederea compostarii, se va face colectarea diferentiata a deseurilor verzi (din parcuri si gradini) si a deseurilor din piete de catre societatile care administreaza domeniul public si respectiv pietele existente in municipiu; • Utilizarea unor instrumente economice pentru incurajarea reutilizarii/reciclarii materialelor provenite din deseuri menite sa determine cresterea cantitatilor colectate. Fluxurile speciale de deseuri: • se aplica tarife speciale la eliminarea deseurilor din constructii si demolari; • populatia va trebui sa fie informata si sa se conformeze noilor practici, chiar daca acestea vor presupune cheltuieli suplimentare pentru bugetul familiei; • deseurile de ulei casnic uzat si deseurile din echipamente electrice si electronice (DEEE) se colecteaza in „Centru Municipal de Colectare Deseuri Reciclabile si Deseuri Periculoase”. Informarea/consultarea publicului Prin actiuni de educare, cetatenii municipiului vor fi informati asupra practicilor legate de colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor punandu-se accent pe implicare tot mai activa a acestora. In sensul celor mentionate se vor continua si intensifica: • campaniile sistematice de informare privind cantitatile, investitiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare; • consultarile publice; • extinderea colaborarii cu institutii publice de invatamant, organizatii neguvernamentale dedicate si societatea civila prin implicare in activitati specifice, concursuri, spectacole tematice. 2. CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE 2.1. Caracterizare generala a teritoriului administrativ 2.1.1 Asezare Iasul este situat: - la 47° 10' 24" latitudine nordica si 25° 15' 3" longitudine estica - partea nord – estica a Romaniei - in Podisul Moldovei - in bazinul raului Prut si al raului Siret - aproape de granita cu republica Moldova - in Campia Moldovei - peraul Bahlui, un afluent al jijiei, care se varsa in raul Prut - in centrul provinciei Moldova. Simbol: IS Suprafata: - de 5.500 km patrati cu o medie de altitudine de mai putin de 250 m. Altitudine minima: 270 m Altitudine maxima: 435 m Densitate: 3417 hab./km² Vecini: Botosani(nord), Suceava (nord-vest), Neamt (sud-vest), Vaslui (sud), raul Prut si granita cu Republica Moldova in est. Iasul este situat pe 7 coline: Cetatuia, Galata, Copou, Bucium-Paun, Sorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind intre 40m in Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Regiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de tranzit comercial din partea estica a Romaniei. 2.1.2Topografie Orasul vechi este delimitat de actualele strazi: - Stefan cel Mare; - Lapusneanu;



- Independentei; - Elena Doamnei si Grigore Ghica. Orasul nou s-a extins in toate directiile, cuprinzand: - in prima etapa (secolele XVIII – XIX) cartierele Copou, Sararie, Ticau, Tatarasi, Ciurchi, Galata si partial Nicolina si Pacurari; - in etapa a doua (secolele XX – XXI) s-au dezvoltat cartierele Pacurari (partea noua, de vest), Nicolina (partea noua, de sud – CUG), Frumoasa – Poitiers, Socola, bucium, Canta, Mircea cel Batran, alexandru cel Bun, dacia si Gradinari, la acestea adaugandu-se Zona Industriala. Tendinta urbana este de extindere a Iasului spre localitatile: Paun, Barnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului, Breazu, Dancu, Tomesti. In urma dezvoltarii sectorului imobiliar, unele localitati sunt astazi practic unite cu orasul Iasi. 2.2 Date demografice Populatia Municipiului Iasi in primul trimestru al anului 2015 era in numar de 357.192 locuitori (inclusiv elevi si studenti), ceea ce reprezinta pozitia a doua in clasamentul localitatilor in functie de populatie, dupa Bucuresti (2.103.346 locuitori), fiind urmat de Municipiul Timisoara (333.613 locuitori) si respectiv Cluj – Napoca (322.108 locuitori). Rata de crestere a populatiei in mediul urban al populatiei Romaniei la nivelul anilor 2010/2011 (INS) este de (- 0,31%) in regiunea Nord-Est, comparativ cu (-0.35%) media pe tara. Structura pe sexe a populatiei este de 49,42% barbati si 50,58% femei. 2.3 Activitati economice principale Distributia domeniilor de activitate din Municipiul Iasi este in general corelata din punct de vedere al numarului de salariati, al cifrei de afaceri totale si al numarul de firme active. Cele mai cuprinzatoare domenii sunt Comertul, Industria si Serviciile, urmate de Constructii. La polul opus se afla agricultura, terenurile din zonele limitrofe Municipiului Iasi deservind din ce in ce mai mult sectorul imobiliar si cel industrial. Municipiul Iasi si arealul metropolitan reprezinta un centru economic important al Romaniei, fiind Pol de Crestere National. Investitii importante s-au realizat in domeniul farmaceutic (SC Antibiotice SA), in industria IT, textila, alimentara si a mobilei. Serviciile, comertul si industria IT sunt in continuua dezvoltare, in timp ce agricultura nu se mai afla in top. In ultimii ani, sectorul comercial a cunoscut un trend crescator, prin realizarea a numeroase investitii ale unor lanturi de supermarket-uri internationale (Kaufland, Carrefour, Selgros, Billa, Era, Dedeman, Practiker etc., investitii in valoare de peste 200 milioane Euro) sau mall-uri (in 2012 s-a deschis ansamblul urbanistic Palas care cuprinde cel mai mare complex comercial din zona Moldovei). Sute de milioane de euro au fost investiti in proiecte de infrastructura si imobiliare de amploare. Municipiul Iasi este un centru universitar si academic de traditie – prima universitate din Romania ”Universitatea Al. I. Cuza” si locul II in tara functie de numarul de studenti, de aceea resursele umane reprezinta o adevarata bogatie locala. De asemenea, in Municipiul Iasi in perioada anterioara crizei economice, s-a dezvoltat un mediu de afaceri dinamic, care a cunoscut o crestere semnificativa a numarului de intreprinderi mici si mijlocii care activeaza in diverse domenii (servicii, comert, industrie, IT, etc.). Infiintarea Parcului Stiintific si Tehnologic ”Tehnopolis” Iasi si folosirea resurselor umane locale cu un inalt grad de pregatire si calificare, pot reprezenta stimulii cresterii competitivitatii economice din Municipiul Iasi prin dezvoltarea unor industrii noi, creative si nepoluante si servicii bazate pe cunoastere (dovada fiind dinamica accentuata a numarului de firme active in domeniul High Tech), toate aceste aspecte conducand la dezvoltarea transferului tehnologic, a cercetarii si inovarii si a dezvoltarii centrelor de excelenta. Consolidarea rolului regional de furnizor de servicii sociale pe care Municipiul Iasi il detine in prezent este un obiectov important de urmat in urmatoarea perioada, dovada stau numeroase proiecte care sustin acest obiectiv. 2.4 Gestionarea deseurilor in Municipiul Iasi Datele prezentate in acest subcapitol se refera la deseurile municipale si asimilabile generate de populatie, agenti economici, institutii si deseurile din constructii si demolari.



Datele specifice deseurilor se refera la: generarea, compozitia, reciclarea, tratarea si eliminarea. Ele cuprind: Organizarea sistemului de gestionare a deseurilor; Fluxuri de deseuri; Prevenirea generarii de deseuri; Colectarea si transportul; Tratarea deseurilor; Eliminarea deseurilor. 2.4.1 Generarea deseurilor Strategia cuprinde la acest subcapitol informatii privind cantitatea si calitatea, precum si caracterizarea deseurilor municipale: cantitati de deseuri municipale generate, indicatorii de generare a deseurilor municipale, compozitia deseurilor menajere, ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale. Cantitati de deseuri municipale generate Datele de baza privind generarea deseurilor municipale au fost furnizate de operatorul de salubrizare. Cantitatile de deseuri municipale includ: Deseurile menajere colectate in amestec de la populatie; Deseurile de la agenti economici, institutii, colectate in amestec si care sunt asimilabile cu cele menajere; Deseurile municipale colectate selectiv, de la populatie, agenti economici, institutii, pe sortimente (hartie, carton, sticla, plastic, metale, lemn, etc. Deseuri voluminoase colectate; Deseuri din gradini, parcuri, piete si stradale. Cantitatile de deseuri municipale sunt prezentate in tabelul nr. 3 pe baza caruia este generat graficul privind evolutia pe tipuri de deseuri a cantitatilor generate in municipiu IASI in perioada 2013 - 2015. Tabel 3: Evolutia pe tipuri de deseuri a cantitatilor generate menajere si asimilabile de la populatie, agenti economici, institutii in municipiul IASI in perioada 2013 – 2015 :

Nr.

crt. Tipuri de deseu Cod deseu

2013

tone/ an

2014

tone/ an

2015

tone/ an

1.

Deseuri menajere si

asimilabile, TOTAL

• din care:

20 03 116.777 119.184 124.419

1.1 Deseuri menajere de la

populatie, in amestec

20 03 01 114.592 117.617 119.991

1.2

Deseuri menajere si

similare de la agenti

economici, institutii, in

amestec

20 03 01

1.230 904 3.839



1.3

Deseuri menajere

colectate selectiv

- din care:

20 01

15 01

955 663 589

1.3.1 Hartie si carton 20 01 01

15 01 01

410 132 135

1.3.2 Sticla 20 01 02

15 01 07

0 0 0

1.3.3 Plastic 20 01 39

15 01 02

467 478 415

1.3.4 Metale (aluminiu) 20 01 40

15 01 04

2 2 0

1.3.5 Biodegradabil 20 02 01 0 0 0

1.3.6 Altele (fier) 20 01 40 36 29 17

1.4 DEEE 20 01 35*

20 01 36

40 23 22

2.

Deseuri din servicii

municipale, TOTAL

• din care:

20 03

3.874 3.171 3.358

2.1 Deseuri stradale 20 03 03 3.515 2.806 2.985

2.2 Deseuri din piete, gradini,

spatii verzi 20 03 02

359 365 373

3. Deseuri din materiale de

constructii si demolari

17 01 07

17 05 04

89.136 112.328 124.776

TOTAL 209.787 234.683 252.553



Observatie: cantitatile de deseuri reciclabile colectate selectiv (prezentate in tabelul de mai sus) fac

referire exclusiv la activitatea operatorului de salubritate, si nu cuprind rezultatele activitatii altor

companii private din zona, autorizate in domeniul preluarii de la persoane fizice/ juridice din Iasi a

deseurilor reciclabile si a valorificarii acestora.

Indicatori privind cantitatea de deseuri generate

Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri

generata, si numarul total de locuitori din municipiul Iasi.

Tabel 4: Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile colectata efectiv

An Numar locuitori

(N)

Cantitatea de deseuri menajere si

asimilabile colectata

Qd. an (tona)

Indice de generare a

deseurilor menajere

IGd (N)

(Kg. loc/ zi)

2013 321606 120651 1,02

2014 350924 122355 0,95

2015 357192 127777 0,98

IGd = Qd.an/(N x 0,001 x 365)

in care:

Qd.an - cantitatea anuala de deseuri municipale generate;

N - numarul de locuitori ai localitatii;

IGd - indicele mediu de producere a deseurilor menajere;

Media indicelui de generare efectiv realizat in perioada 2013-2015 este 0,98 kg/loc.an

Compozitia deseurilor municipale generate si preconizat a fi generate in Municipiul IASI

Tabel 5: Compozitia procentuala a deseurilor municipale generate in Municipiul IASI

An Lemn Metal Sticla Plastic si PET

Hartie si carton

Alte tipuri (compozite, minerale, textile, etc)

Biodegradabile

2013 1% 1% 2% 8% 6% 22% 60%

2014 1% 1% 2% 8% 6% 22% 60%

2015 1% 1% 2% 8% 6% 22% 60%



Tabel 6: Cantitati de DEEE colectate in Municipiul Iasi

An Cantitate DEEE (tone/ an)

2013 40

2014 23

2015 22

2.4.2 Colectarea si transportul deseurilor Serviciul public de salubrizare, parte componenta a serviciilor de gospodarie comunala, este organizat si functioneaza pe baza urmatoarelor principii : protectia sanatatii publice; autonomia locala si descentralizarea; responsabilitatea fata de cetateni; conservarea si protectia mediului inconjurator; calitatea si continuitatea serviciului; tarife echitabile si accesibile tuturor consumatorilor; nediscriminarea si egalitatea tuturor consumatorilor; transparenta, consultarea si antrenarea in decizii a cetatenilor; administrarea corecta si eficienta a bunurilor proprietate publica si a banilor publici; securitatea serviciului; dezvoltare durabila; Operatorul de salubritate presteaza pe raza municipiului IASI urmatoarele activitati: • colectarea, transportul si depozitarea deseurilor menajere si stradale; • maturatul, spalatul, stropirea si intretinerea curateniei cailor publice; • curatarea si transportul zapezii de pe caile destinate accesului pietonal si a rigolelor, mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet; • colectarea selectiva a deseurilor PET-plastic, hartie-carton, metal, aluminiu si biodeseuri; • colectarea si transportul deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora; • colectarea DEEE (deseuri electrice, electronice, si electrocasnice); • administrarea depozitului ecologic de deseuri TUTORA (depozitare deseuri nepericuloase si monitorizare depozit deseuri) . Operatorul serviciului de salubritate factureaza si colecteaza contravaloarea tarifelor de la locuitori, agenti economici si institutii pentru ridicarea deseurilor. Tarifele de salubrizare pentru populatie au la baza 2 tipuri: tarif/ pers/luna (pentru polulatia de la blocuri) si tarif/ gospodarie functie de numarul de locuitori din gospodarie (pentru gospodarii individuale – case) si sunt calculate in functie de numarul de locuitori dintr-o gospodarie sau numarul de pubele ridicate de la agenti economici. Toate tarifele de salubrizare din IASI se aproba prin Hotarare a Consiliului Local IASI. Transportul deseurilor in municipiul Iasi se face in conformitate cu prevederile Regulamentului serviciului de Salubrizare al Municipiului Iasi – aprobal prin Hotarare a Consiliului Local IASI. 2.4.3 Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare In prezent gradul de acoperire privind serviciul de salubritate in municipiul IASI este de 100 %. 2.4.4 Statii de transfer La data prezenta nu exista statii de transfer care sa deserveasca municipiul IASI. 2.4.5 Valorificarea si tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii



Sortarea deseurilor Deseurile colectate selectiv de pe raza municipiului IASI sunt sortate in instalatia existent in cadrul Depozitului ecologic TUTORA, amplasament administrat in prezent de societatea Salubris S.A. Iasi. In aceasta statie se efectueaza sortarea deseurilor hartie/ carton, plastic (PET, foli, HDPE, etc), si metal. Colectarea selectiva se face in prezent la punctele de colectare dotate cu recipienti de tip eurocontainer 1,1 mc, si partial la gospodarii individuale care au fost dotate cu europubele plastic 240 litri. Activitatea desfasurata la Depozitul ecologic de deseuri TUTORA este reglementata de Autorizatia Integrata de mediu nr. 6 din 27.06.2011 revizuita la data de 16.04.2015. Valorificarea deseurilor municipale rezultate din colectarea selectiva Operatiile de tratare/ valorificare a deseurilor rezultate din colectare selectiva care se efectueaza in IASI, sunt colectarea, transportul, sortarea, balotarea si valorificarea (prin comercializarea care reciclatori autorizati) a deseurilor de tip hartie-carton, si plastic, metale. O categorie speciala de deseuri reciclabile o reprezinta deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), care sunt colectate in municipiul IASI de catre operatorul de salubritate si asociatii autorizate in acest sens. 2.4.6 Compostarea deseurilor biodegradabile La ora actuala deseurile biodegradabile din municipiul IASI nu composteaza – aceasta activitate urmand a fi demarata dupa finalizarea investitiei Managementul Integrat al deseurilor in Judetul Iasi (care prevede executarea si dotarea facilitatilor productive privind gestiunea biodeseurilor si realizarea de compost. 2.4.7 Tratare mecano – biologica Deseurile colectate din municipiul IASI nu sunt tratate in statii de tratare mecano – biologica a deseurilor urbane - aceasta activitate urmand a fi demarata dupa finalizarea investitiei Managementul Integrat al deseurilor in Judetul Iasi (care prevede executarea si dotarea facilitatilor productive aferente acestei activitati). 2.4.8 Eliminarea deseurilor Deseurile ce nu fac obiectul unor proceduri de reciclare/ valorificare colectate de pe raza municipiului IASI sunt eliminate prin depozitare pe platforma Depozitului ecologic de deseuri TUTORA. Primaria Municipiului IASI are incheiat un contract de concesiune cu operatorul Serviciilor de Salubritate, contract in baza caruia operatorul in cauza a primit in administrare Depozitul ecologic de deseuri TUTORA. 2.4.9 Inchiderea depozitului neconform TOMESTI Activitatea la vechiul Depozit neconform de deseuri TOMESTI este sistata din iulie 2009, lucrarile specifice de inchidere ale acestui depozit fiind finalizate in anul 2015. Pe acest amplasament, conform legislatiei in vigoare, operatorul depozitului desfasoara operatii specifice de monitorizare post-inchidere. 2.4.10 Alte precizari privind deseuri rezultate din domeniul public Deseurile din gradini si parcuri : Pana la darea in folosinta a statiei de compost din cadrul Depozitului ecologic TUTORA, deseurile colectate din gradini si parcuri se elimina prin depozitare finala pe o platforma Depozitului ecologic TUTORA. Deseurile din piete se colecteaza ca atat ca fractie amestecata, cat si separat pe categorii de deseuri reciclabile. Deseurile stradale se colecteaza intr-un sistem mixt: in cosuri de colectare deseuri stradale de diverse capacitati (montate pe stalpi), in pubele de plastic 240 l (de catre angajatii operatorului de salubrizare), si prin colectare automata in masini autospeciale de tip automaturatoare . Deseurile voluminoase depozitate in puncte gospodaresti de la blocuri sunt colectate periodic de catre operatorul de salubritate. Deseurile voluminoase provenite de la pesoane fizice care locuiesc la case particulare sunt colectate tot de operatorul de salubritate dar in baza solicitarii beneficiarului. Deseurile periculoase din deseurile municipale



Deseurile periculoase continute in deseurile menajere sunt depozitate temporar intr-un container existent la Depozitul de deseuri TUTORA, apoi sunt predate operatorilor autorizati in vederea tratarii/ eliminarii acestora. 2.5 Componenta Serviciului Public de Salubrizare Serviciului public de salubrizare cuprinde: • Serviciul de salubrizare menajera; • Serviciul de salubrizare a domeniului public (stradala) si deszapezire; • Serviciul de administrare depozit deseuri, depozitare deseuri nepericuloase si monitorizare depozit. 2.5.1 Sistemul de colectare a deseurilor In prezent, deseurile municipale se colecteaza in recipienti asezati pe platformele gospodaresti amenajate la nivelul solului . a) sub aspectul colectarii si transportul deseurilor situatia se prezinta astfel: platformele gospodaresti care deservesc doar persoanele fizice si juridice care locuiesc/functioneaza la blocuri tobogane la unele blocuri turn cu colectarea in camere speciale amenajate din constructia imobilului puncte de colectare individuale la persoanele care locuiesc in case puncte de colectare pentru agenti economici cu activitati desfasurate in incinte specializate Platformele gospodaresti pentru preluarea deseurilor menajere colectate de la persoanele fizice sau asociatii de proprietar/ locatari din IASI, pe cartiere/ zone ale orasului, sunt dotate in prezent dupa cum urmeaza:

Cartier/ zona din municipiul IASI

Numar unitati

inmagazinare

deseuri menajere

in amestec

Numar unitati

inmagazinare

deseuri reciclabile

(hartie-carton,

plastic, sticla si

biodegradabil)

CENTRUL 1: zona centrala, Splai Bahlui, Independentei 245 97

CENTRUL 2: Pacurari, Canta 188 54

CENTRUL 3: Copou 111 76

CENTRUL 4: Vasile Lupu, Aurel Vlaicu, C.A. Rosetti, Dancu 174 70

CENTRUL 5: Tudor Vladimirescu, Mangeron, Metalurgie 265 88

CENTRUL 6: zona industriala, Podu Ros,

Nicolae Iorga

257 80

CENTRUL 7: Nicolina, CUG, Frumoasa 256 75



CENTRUL 8: Galata, Mircea cel Batran, Decebal, Cantemir, 253 76

CENTRUL 9: Alexandru cel Bun, Dacia 270 118

CENTRUL 10: Bucium, Poitiers 60 4

2.5.2 Dotarea cu recipienti a populatiei si agentilor economici care beneficiaza de servicii de salubrizare Recipienti si vehicule de colectare a deseurilor Agentii economici arondati la serviciul de salubrizare depoziteaza deseurile (in general) la punctele gospodaresti amplasate uniform pe raza mnunicipiului Iasi, dar sunt si cazuri in care acestia sunt dotati cu recipienti de precolectare proprii - colectarea deseurilor realizandu-se la sediul acestora. Manevrarea şi descărcarea recipienţilor, respectiv încărcarea deşeurilor în mijloacelor de transport se face asfel încît să se evite zgomotul, degajarea prafului şi orice descărcare sau împrăştiere de deşeuri în altă parte decît în bena autovehiculului. În cazul deteriorarii unor recipienti si al împrăstierii accidentale a deseurilor în timpul operatiunii de golire, personalul care execută colectarea este obligat să încarce întreaga cantitate de deseuri în autovehicul, astfel încât locul să rămână curat, fiind dotat corespunzător pentru această activitate. Personalul care execută colectarea este obligat să încarce în autovehicule întreaga cantitate de deseuri existente la punctele de colectare, lăsând locul curat si măturat, chiar dacă există deseuri municipale amplasate lângă containerele de colectare. Dotarea persoanelor fizice, asociatii de proprietari de catre operatorul de salubritate Punctele de colectare precizate anterior sunt dotate cu recipienti standardizati: eurocontainere 1,1 mc (la punctele gospodaresti – blocuri), pubele plastic 240 l (la gospodarii individuale), si containere 4 mc (preponderant la agenti economici) Deseurile precolectate sunt ridicate si transportate de catre operatorul concesionar Pe platformele gospodaresti existente in municipiul IASI, s-a realizat si sistemul de colectare a deseurilor reciclabile pe categorii conform legislatiei in vigoare (hartie-carton, plastic, sticla si biodegradabil), dar colectarea separata este inca deficitara din cauze multiple si care tin de intregul lant de la generatorii de deseuri si pana la societatile de valorificare/ reciclare. Nota: Dotarea s-a facut gratuit la persoanelor fizice/ asociatii de proprietari. Din total containere de 1,1 mc amplasate la platformele gospodaresti, in prezent 738 buc. sunt destinate colectarii selective a deseurilor reciclabile. 2.5.3 Vehicule de colectare Pentru colectarea deseurilor, peratorul de salubritate este dotat in prezent cu: • 37 autogunoiere compactoare destinate colectarii deseurilor municipale sau menajere, • 4 autocontainere, • 3 autobasculante (pentru deseuri stradale, din parcuri etc); • 5 incarcatoare frontale. Autovehiculele pentru transportul deşeurilor menajere au următoarele caracteristici: • sunt personalizate cu denumirea societăţii; • permit o încărcare uşoară; • sunt etanşe şi acoperite pentru a evita împrăştiera deşeurilor în timpul transportului şi implicit poluarea aerului. Deşeurile transportate cu tractoarele şi camioanele societăţii sunt acoperite cu prelată, evitîndu-se astfel împrăştierea deşeurilor şi a mirosului; • sunt dotate cu lopeţi , mături şi substanţe de dezinfecţie a punctelor de colectare; • vehiculele utilizate la transportul deşeurilor menajere nu sunt folosite în alte scopuri Numarul de autovehicule destinate colectarii deseurilor si activitatea acestora sunt indicatori optimizati in sensul respectarii reglementarilor in vigoare privind frecventa de evacuare si colectare a deseurilor.



Operatorul de salubritate desfasoara un proces continuu de innoire si imbunatatire a dotarilor logistice la nivelul parcului auto, in scopul cresterii performantelor tehnice si economice ale activitatii de colectare si transport a deseurilor. Colectarea deseurilor "din poartă în poartă" de la gospodariile individuale, se realizează cu următoarele frecvente de colectare: a) pentru deseurile reciclabile uscate, o dată la două săptămâni; b) pentru deseurile biodegradabile si reziduale, o dată pe săptămână. Colectarea din punctele gospodaresti (blocuri) se realizează cu următoarele frecvente de colectare: a) pentru deseurile reciclabile uscate, o dată la 3 zile; b) pentru deseurile biodegradabile si reziduale: - zilnic, în perioada 1 aprilie - 30 septembrie; • o dată la cel mult 3 zile, în perioada 1 octombrie - 31 martie. 2.5.4 Serviciul de salubrizare stradala si deszapezire Serviciul de salubrizare stradala se asigura prin urmatoarele activitati: maturat manual si mecanizat razuit rigole spalat, stropit mecanizat intretinere strazi combatere polei carosabil si cai pietonale pluguit (deszapezire) carosabil si cai pietonale incarcat si transportat zapada Operatiunile de maturat manual si mecanizat, curatare si razuire a rigolelor, spalare, stropire si intretinere a cailor publice se realizeaza in scopul pastrarii unui aspect salubru al domeniului public. Intervalul orar si ordinea de prioritate vor fi alese astfel incat sa se evite intervalele orare in care se produc aglomeratii umane in zonele in care se efectueaza aceste activitati. De regula, intervalul orar recomandat pentru efectuarea operatiunilor de stropire, maturare si spalare va fi intre orele 22,00-6,00 pe arterele care au sistem de iluminat public corespunzător. Operatiile pentru efectuarea salubrizarii stradale si frecventele minime de executie a acestor operatii se realizeaza, in baza programelor stabilite in functie de prevederile bugetare anuale. In prezent, operatorul de salubritate este dotat cu urmatoarele utilaje pentru asigurarea serviciului de salubrizare stradala: - 3 automaturatoare pentru carosabil - 4 autospeciale tip Multicar/ Ladog si 5 autocisterne tip Saviem/ MAN pentru. spalatul si stropitul strazilor si cailor pietonale - 3 autobasculante pentru transportul deseurilor stradale rezultate in urma maturatului manual - 5 incarcatoare frontale pentru preluarea si incarcarea deseurilor stradale rezultate in urma maturatului manual. Maturatul Maturatul se efectueaza pe o latime de minimum 2 metri de la bordura sau de la rigola centrală, astfel incat cantitatea de praf care se poate ridica in aer ca urmare a deplasării autovehiculelor sau actiunii vantului să nu depaseasca concentratia de pulberi admisa prin normele in vigoare. Pentru evitarea formarii prafului si pentru crearea unui climat citadin igienic, operatia de maturare va fi precedata de stropirea carosabilului sau a trotuarelor cu apa, daca praful nu este umectat ca urmare a conditiilor naturale sau daca temperatura exterioara, in zona maturata, nu este mai mica decat cea de inghet. In cazul efectuaii unor lucrari edilitare in carosabil/pe trotuare pe o strada/un tronson de strada pe care se intrerupe total circulatia auto, operatorul de salubrizare nu va efectua operatiile de salubrizare stradala pe perioada cand se efectueaza aceste lucrari edilitare. Mentinerea starii de salubritate a strazii/tronsonului de strada cade in sarcina constructorului. Măturatul manual se aplica pe carosabil, pe trotuare, in piete si în hale de desfacere a produselor agroalimentare, in locuri de parcare sau pe suprafete anexe ale spatiilor de circulatie, de odihna ori de agrement, in toate cazurile in care nu se poate realiza maturatul mecanizat. Razuit rigole



Curătatul rigolelor se realizează anterior sau concomitent cu operatia de măturare. Răzuirea rigolelor de pamant se realizeaza cu frecventa stabilita în caietul de sarcini, dar nu mai putin de o data pe luna. Latimea medie pe care se aplica curatarea rigolelor este de 0,75 m, masurata de la bordura spre axul median al strazii. Spalat, stropit Perioada de realizare a stropitului este, de regula, de la 1 aprilie pana la 1 octombrie, perioada ce poate fi modificata de autoritatea administratiei publice locale sau de asociatia de dezvoltare intercomunitara, in functie de conditiile meteorologice concrete. Este interzisa efectuarea operatiilor de stropire si spalare in perioada in care, conform prognozei meteorologice, este posibila formarea poleiului. La executarea operatiei de stropire se va avea in vedere sa nu fie afectati pietonii, autovehiculele, vitrinele, mobilierul stradal, panourile publicitare din zona in care actioneaza utilajul ce realizeaza operatiunea. Operatiunea de spalare se executa atat pe partea carosabila, cat si pe trotuare, dupa terminarea operatiei de maturare si curatare a rigolelor. Spalatul se realizeaza cu jet de apa cu presiune ridicata, fiind interzis spalatul cu furtunul racordat la hidrantii stradali sau la autocisternele care nu sunt prevazute cu instalatiile necesare sa realizeze presiunea prescrisa. Operatiunea de spalare se executa in tot timpul anului, in functie de conditiile meteorologice concrete si la o temperatură exterioară de cel putin 7°C. Este interzisa operatia de spalare sau stropire in anotimpul calduros intervalul orar 13,00—17,00, daca indicele de confort termic depaseste pragul valoric de 75 de unitati. In prezent, operatorul de salubritate are obligativitatea conform AIM (Autorizatiei de Integrate de Mediu) sa efectueze semestrial analize pentru parametrul PM10 in 8 (opt) intersectii mari de pe raza municipiului Iasi (in timpul si in absenta serviciului de salubrizare, la o diferenta de maxim 24 de ore). Serviciul de iarna Pentru asigurarea circulației rutiere si pietonale in conditii de siguranta in timpul iernii, operatorul va intocmi anual un program de actiune comun cu autoritatile administrației publice locale, pana la data de 1 octombrie, pentru actiunile necesare privind deszapezirea, prevenirea si combaterea poleiului, care va cuprinde masuri: a) pregatitoare; b) de prevenire a inzapezirii si masuri de deszapezire; c) de prevenire si combatere a poleiului. Operatiunile de curatare si transport al zapezii si de actionare cu material antiderapante se realizeaza obligatoriu pe strazile sau tronsoanele de strazi in panta, poduri, strazile sau tronsoanele de strazi situate de-a lungul lacurilor si al cursurilor de apa. In cazul depunerii stratului de zapada si formarii ghetii, arterele de circulatie a mijloacelor de transport in comun, spatiile destinate traversarii pietonale a strazilor, trotuarele din dreptul statiilor mijloacelor de transport in comun, respectiv refugiile de pietoni ale statiilor de tramvai, caile de acces la institutiile publice si unitatile de alimentatie publica trebuie să fie practicabile in termen de maximum 4 ore de la incetarea ninsorii. In cazul unor ninsori abundente sau care au o durata de timp mai mare de 12 ore se va interveni cu utilajele de deszapezire pentru degajarea cu prioritate a strazilor pe care circula mijloacele de transport in comun. Evidenta activitatii privind combaterea poleiului si deszapezirii strazilor din localitate pe timp de iarna se va tine de catre operator intr-un registru special intocmit pentru aceasta activitate si denumit „jurnal de activitate pe timp de iarna”. Curatatul manual al zapezii si al ghetii Se aplică in sectoare unde nu este posibila introducerea mijloacelor de transport mecanizate. Curatatul zapezii si al ghetii este operatiunea de indepartare manuala sau mecanizata a ghetii sau a zapezii tranformata in gheata in scopul readucerii suprafetelor de circulatie la capacitatea initiala de transport.



De regulă curatatul ghetii sau al zapezii transformata in gheata se executa manual. Indepartarea zapezii manual se efectueaza atat ziua, cat si noaptea, in functie de necesitati, cu respectarea instructiunilor de securitate si sanatate a muncii. Curatatul mecanizat al zapezii Curatatul mecanizat al zapezii este operatiunea de indepartare a zapezii cu ajutorul utilajelor specializate, care pot fi ale operatorului de salubrizare sau inchiriate de la alte societati: - utilaje mari specializate dotate cu lama, - maşini tip ISEKI; - maşini tip MULTICAR, LADOG, - tractoare cu lama, - incarcatoare frontale. Curatatul mecanizat al zapezii se executa unde grosimea stratului de zapada depaseste in general 10 cm. Transportul zapezii si al ghetii Transportul zapezii si al ghetii se executa cu orice fel de mijloace auto cu bena sau remorci tractate. Organizarea transportului se face in functie de situatia existenta si de mijloacele auto din dotarea operatorului de salubritate sau altor societati cu care UAT incheie contracte in acest sens. Imprastierea materialelor antiderapante (clorura de calciu, sare, amestec nisip + sare) Utilizarea clorurii de sodiu numai in amestec cu inhibitori de coroziune se utilizeaza in cazul in care temperatura nu scade sub -10 °C. Pentru temperaturi mai scazute se va utiliza clorura de calciu sau alte substante chimice care au un grad de coroziune redusa. Utilizarea clorurii de sodiu fara ca aceasta să fie amestecata cu inhibitori de coroziune sau cu nisip ori alte materiale care prin actiunea de imprastiere pot produce deteriorari prin actiunea abraziva sau prin infundare a canalizarii stradale, este interzisa. Substantele utilizate pentru prevenirea depunerii zapezii, inghetului si pentru combaterea formarii poleiului vor fi aprobate de autoritatea administrației publice locale. Imprastirea amestecului nisip + sare (in proportia aprobata de A.P.M.) este operatia care se face cu scopul de a mari coeficientul de frecare (aderenta) a autovehiculelor fata de teren, pe suprafetele de circulatie pe care din anumite motive tehnice sau economice nu se poate indeparta in totalitate stratul de zapada sau gheata. Imprastierea clorurii de calciu sau a sarii se face in scopul de a indeparta sau preveni formarea ghetii sau de a topi zapada sau gheata de pe suprafetele de circulatie. Dupa modul in care se efectueaza imprastierea materialelor antiderapante, aceasta se clasifica in: - imprastiat manual - imprastiat mecanizat. Pentru atingerea activitatilor specifice salubrizarii stradale si dezapezirii, se propune: - dotarea cu cosuri de gunoi necesare precolectarii reziduurilor stradale pentru toate strazile si suplimentarea numarului acestora functie de necesitati, - dotarea tururor utilajelor folosite la activitatile de salubrizare stradala si dezapezire cu sistem GPS de monitorizare prin satelit, - dotarea cu containere de gunoi necesare precolectarii reziduurilor stradale, - reinnoirea parcului de masini si utilaje specifice in vederea prestarii serviciului de salubrizare la nivelul indicatorilor de performanta stabiliti, cu incadrarea in normele europene. Pentru prevenirea producerii de rampe clandestine se propune montarea de camere de luat vederi in zonele de risc. CAPITOLUL 3 ANALIZA SWOT 3.1 Puncte tari: - Existenta operatorului autorizat pentru colectarea si depozitarea deseurilor, operator care beneficiaza de personal cu experienta in domeniu si a carui activitate a inregistrat cresteri constante ale indicatorilor tehnico-economici; - Dotarea tehnica pusa la dispoziția operatorului serviciilor de salubrizare de catre Municipiul Iași pentru prestarea serviciilor de salubrizare urbană și menajeră (in special cu referire la Depozitul de deseuri Tutora, depozit autorizat pentru managementul integrat al deseurilor, care are in



componenta: statie de sortare deseuri reciclabile, statie compost, sistem captare a gazului de depozit); - Existenta unui sistem modern de monitorizare in timp real a activitatii autovehiculelor operatorului serviciilor de salubrizare (managementul traficului prin GPS); - Existenta unui sistem de monitorizare privind programul de colectare (frecventa, zilele cand se efectueaza colectarea) a deseurilor menajere si reciclabile la casele individuale, asociatii de proprietari, agentii economici si institutiile publice; - Existenta unei strategii judetene de gestiune a deseurilor; - Resurse documentare (reglementari, instructiuni in conformitate cu directivele Uniunii Europene, proceduri etc) suficiente organizării activității; - Existenta unor proceduri de lucru privind monitorizarea si receptia serviciilor de salubrizare; 3.2 Puncte slabe - Parte din parcul auto are uzura fizica si morala avansata; - Costuri relativ mari de intretinere si reparatii ale parcului auto; - Dotare tehnica subdimensionată pentru salubrizarea stradală mecanizată; - Depozitari necontrolate de deseuri in diferite zone periferice ale Municipiului Iasi; - Spatii verzi, perdele de protectie insuficiente; - Educatie deficitara a populatiei privind salubrizarea, colectarea selectiva si mentinerea curateniei in Municipiul Iasi; - Existenta unor zone din cvartalele de locuit care deservesc asociatiile de proprietari, care impiedica extinderea infrastructurii de colectare a deseurilor, din cauza terenului disponibil insuficient pentru a respecta reglementarile stabilite de Autoritatea Nationala de Sanatate Publica, cu privire la distantele de amplasare fata de locuintele invecinate; - Inexistenta unei publicatii privind activitatea de salubrizare in Municipiul Iasi. 3.3 Oportunitati - Sprijin politic si financiar din partea Uniunii Europene; posibilitatea accesarii fondurilor UE si guvernamentale; - Potential de dezvoltare a unor parteneriate cu diverse comunitati din UE; - Posibilitatea dezvoltarii colaborarii transfrontaliere, in domeniul salubrizarii, in cadrul euroregiunilor; - Posibilitatea incheierii unor parteneriate public-private in domeniul colectarii selective a deseurilor reciclabile; - Creșterea continuă a numarului de clienți în municipiul Iași (mai ales în noile zone rezidențiale); - Diversificarea portofoliului de activitati în contextul implementării proiectului «Managementul integrat al deseurilor în Municipiul Iași»; - Dezvoltarea continuă a serviciilor bancare și implicit a posibilităților de plată și încasare a facturilor . 3.4 Amenintari - Lipsa legislatiei nationale cu privire la Directiva europeana 2014/23/UE, prin care se reglementeaza procedura de atribuire a contractelor de concesiune a serviciilor in baza caruia operatorul serviciilor de salubrizare ar avea posibilitatea sa preia serviciile de colectare, transport - depozitare – neutralizare a deseurilor la nivel judetean in cadrul proiectului: Managementul Integrat al Deseurilor in Judetul Iasi, prin raportare la Art. 13 ”Concesiuni atribuite unei intreprinderi afiliate”, respectiv aliniatul (3), literele a) si b); - Capacitatea limitata a operatorului municipal de a contribui decisiv (alaturi de ceilalti operatori privati autorizati a prelua si valorifica deseurile reciclabile de la persoane fizice/ juridice din Iasi, care activeaza in municipiu) la atingerea de catre municipiul Iasi a nivelurilor de performanta in colectarea selectiva stabilite prin directive europene si asumate de catre statul Roman sub sanctiunea aplicarii unor penalitati; - Modificari legislative imperative cu consecinta revizuirii semnificative a SLGD; - Afectarea imaginii prin atacuri media non-etice; - Adoptarea unor reglementari legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil; - Imposibilitatea majorarii tarifelor in functie de nevoile obiective de sustinere a activității ;



- Deteriorarea climatului economic, cu impact negativ asupra disponibilităților financiare ale clienților. ■ Cadranul I: (intersectia punctelor tari cu oportunitatile) Avand in vedere potentarea punctelor tari, pentru a fructifica la maxim oportunitatile, se considera necesare urmatoarele masuri : - realizarea unui plan de actiune concret si coerent in vederea dezvoltarii actiunilor de colectare selectiva a deseurilor la nivelul municipiului Iași (inclusiv prin demararea unor campanii eficiente de constientizare a populatiei asupra importantei colectarii selective si modalitatilor concrete de actiune in acest sens); - realizarea unui plan de actiune concret si coerent in vederea promovarii serviciilor prestate de catre operatorul serviciilor de salubrizare; - implementarea tuturor modalitatilor moderne de plata a facturilor pentru plata serviciilor de salubrizare (internet banking, ROBO, ATM, etc). ■ Cadranul II: (intersectia punctelor slabe cu oportunitatile) Se stabileste daca oportunitatile respective sunt suficient de importante pentru a merita sa se investeasca pentru transformarea punctelor slabe in puncte tari. Dat fiind faptul ca toate oportunitatile identificate sunt considerate a fi si importante si foarte probabil a se materializa in perioada urmatoare, se evidentiaza ca necesare urmatoarele masuri : - elaborarea unui plan de innoire a parcului auto pentru următorii 10 ani (redimensionarea/ adecvarea acestuia la necesitatile obiective previzionate in contextul dezvoltarii continue a activitatii atat pe raza municipiului Iasi, cat si in zona metropolitana) ; - elaborarea si implementarea unui plan de actiune in scopul scaderii costurilor de intretinere si reparatii a autovehiculelor din dotarea operatorului de salubritate; ■ Cadranul III: (intersectia punctelor tari cu amenintarile) Se stabileste daca amenințările pot fi diminuate cu ajutorul punctelor tari. Concret, se considera necesare urmatoarele masuri : - implicarea echipei de conducere in conceperea si implementarea unui plan de actiune in vederea cresterii eficacitatii si eficientei tuturor serviciilor prestate, prin adaptarea continua a costurilor la volumul activitatii operatorului de salubrizare; - implementarea sistemului de control intern/ managerial in conformitate cu noile documente legislative in domeniu, respectiv Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice; ■ Cadranul IV: (intersectia punctelor slabe cu amenintările) Se acorda o atentie deosebita identificarii unor solutii care sa indeparteze pericolele care pot influenta negativ activitatea operatorului de salubrizare. - implicarea echipei de conducere in elaborarea unui plan de acțiune concret si eficient in vederea promovarii activitatii curente a organizatiei si contracararii atacurilor media non-etice (atacuri care ar putea afecta – printre altele - dezvoltarea activitatii operatorului de salubrizare) ; - implicarea echipei manageriale in toate demersurile oficiale necesare in vederea aprobarii majorarii tarifelor – atunci cand acest fapt este impus de asigurarea continuitatii si calitatii serviciilor prestate ; - implicarea echipei de conducere in elaborarea unui plan de actiune privind imbunatatirea dotarilor tehnice la dispozitie (prin efectuarea de investitii in masini, utilaje si echipamente moderne pentru salubrizarea domeniului public si management al deseurilor). CAPITOLUL 4 BAZELE STRATEGIEI SERVICIULUI PUBLIC DE SALUBRIZARE IN MUNICIPIUL IASI 4.1 Principii care stau la baza organizarii si functionarii serviciului public de salubrizare Serviciul public va functiona si va fi organizat pe baza urmatoarelor principii: � Imbunatatirea permanenta a nivelului calitativ al serviciilor prestate; � Mentinerea increderii beneficiarilor serviciilor publice de salubritate; � Promptitudinea in afacerile incheiate si respectarea termenilor contractuali;



� Dezvoltarea durabila; � Prevenirea generarii deseurilor; � Indreptarea catre o societate europeana a reciclarii ; � Imbunatatirea continua a calitatii vietii locuitorilor municipiului Iasi. Obiective generale: • imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei; • sustinerea dezvoltarii economico-sociale a localitatilor; • promovarea calitatii si eficientei serviciului de salubritate; • stimularea mecanismelor economiei de piata; • dezvoltarea durabila a serviciului de salubritate; • gestionarea serviciului de salubrizare pe criterii de transparenta competitivitate si eficienta; • promovarea programelor de dezvoltare si reabilitare a sistemului de salubrizare, pe baza unui mecanism eficient de planificare multianuala a investitiilor; • protectia si conservarea mediului inconjurator si a sanatatii populatiei; • consultarea cu utilizatorii serviciului de salubrizare, in vederea stabilirii politicilor si strategiilor locale si regionale in domeniu; • adoptarea normelor locale referitoare la organizarea si functionarea serviciului de salubrizare, precum si a procedurilor de delegare a gestiunii acestuia; • informarea periodica a utilizatorilor asupra politicilor de dezvoltare a serviciului de salubrizare, precum si asupra necesi tatii instituirii unor taxe speciale; • respectarea cerintelor din legislatia privin protectia mediului referitoare la salubritate; Obiective specifice: • identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile specifice in vederea atingerii tintelor locale de gestionare a deseurilor, • stabilirea deciziilor optime de planificare privind reducerea, reutilizarea, reciclarea si eliminarea deseurilor, • informarea, constientizarea si responsabilizarea publicului in legatura cu problemele de mediu, • implicarea comunitatilor locale si a cetatenilor in luarea deciziilor in rezolvarea problemelor de mediu, • intarirea capacitatii autoritatilor locale si a celorlalte institutii in cunoasterea, gestionarea si actiunea in domeniul protectiei mediului, inclusiv realizarea de programe/proiecte si de obtinere a finantarilor externe. 4.2 Organizarea si functionarea serviciului public de salubrizare 4.2.1 Cadrul legislativ national privind serviciul de salubrizare Cadrul legislativ national privind serviciul public de salubrizare este asigurat prin: - Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice; - Legea nr. 101/2006 privind serviciile de salubrizare a localităţilor - HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deseurilor; - HG nr. 856/ 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor; - OUG nr. 195/ 2005 privind protectia mediului; - Legea serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/ 2006 ; - H.G. nr. 745/ 2007 privind aprobarea regulamentului de organizare si functionare a serviciilor publice de gospodarire comunala ; - Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; - H.G. nr. 123/2002 - Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 544/2001; privind liberul acces la informaţiile de interes public; - H.G. 870 din 06.11.2013 privind aprobareaStrategiei naționale de gestionare a deșeurilor 2014 – 2020 ; - Ordinul nr. 82 din 09.martie 2015 privind aprobarea Regulamentului cadru al serviciilor de salubrizare a localităților ;



- Ordinul ANRSC nr. 110/2007 – privind aprobarea Regulamentului – Cadru al serviciului de salubrizare al localitatilor ; - Ordinul ANRSC nr. 111/2007 – privind aprobarea Caietului de sarcini - Cadru al serviciului de salubrizare al localitatilor ; - Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor (Directiva 2008/98/CE) ; - HG 128/2002 privind incinerarea deșeurilor ; - HG 1037/2010 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice ; - HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. Cadrul legislativ local privind serviciul public de salubrizare este asigurat prin Regulamentul serviciului public de salubrizare din Municipiul Iasi aprobat prin HCL nr. 125/2015. 4.2.2 Regulamentul serviciului public de salubrizare in municipiul Iasi In art. 2 din Regulamentul serviciului de salubrizare din Municipiul Iasi (anexa nr. 1 la HCL nr. 125/2015) sunt prezentate activitatile care fac obiectul acestor servicii: a) colectarea separata si transportul separat al deseurilor menajere si al deseurilor similare provenite din activitati comerciale, din industrie si institutii, inclusiv fractii colectate separat, fara a aduce atingere fluxului de deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori; b) colectarea si transportul deseurilor provenite din locuinte, generate de activitati de reamenajare si reabilitare interioara si/sau exterioara a acestora; c) organizarea prelucrarii, neutralizarii si valorificarii materiale si energetice a deseurilor; d) operarea/administrarea statiilor de transfer pentru deseurile municipale si deseurile similare; e) sortarea deseurilor municipale si deseurilor similare in statiile de sortare; f) maturatul, spalatul, stropirea si intretinerea cailor publice; g) curatarea si transportul zapezii de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau de inghet; h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora catre unitatile de ecarisaj sau catre instalatii de neutralizare; i) organizarea tratarii mecano-biologice a deseurilor municipale si a deseurilor similare; j) administrarea depozitelor de deseuri si/sau a instalatiilor de eliminare a deseurilor municipale si a deseurilor similare; k) dezinsectia, dezinfectia si deratizarea. 4.3 Indicatori de monitorizare si indicatori de performanta 4.3.1 Indicatori de monitorizare Indicatori de monitorizare Indicatorii de monitorizare stabiliti vor permite evaluarea modului în care sistemele de utilitati publice aferente Serviciului vor contribui la implementarea Strategiei de dezvoltare,tinta finala fiind atingerea scopului principal - realizarea conceptului de”societate a reciclarii”, la nivelul judetului Iasi, printr-ogestionare durabila a deseurilor. Nr.crt. Obiectivul Mijloacele Indicatorii

1 Imbunatatirea calitatii Serviciului Perceperea unor tarife sau taxe care sa respecte

Numărul populatiei platitoare de tarife și taxe Numărul de agenți economici platitori de taxe și impozite Gradul de colectare a taxelor și tarifelor Gradul de reducere a cantitatii de deseuri eliminate prin depozitare



2 Atingerea și respectarea standardelor europene de mediu

Implementarea Sistemului de management integrat în cadrul Serviciului

Obtinerea și mentinerea certificarii ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001

3. Imbunatatirea calitatii mediului și protecția sănătății populatiei

Abordarea integrala a aspectelor de mediu în gestionarea deseurilor

Gradul de acoperire a populatiei cu servicii de salubritate Numărul de locuitorilor arondati la sistemul de colectare selectiva Cantitatea de deseuri colectata din totalul generat

4. Reducerea semnificativa a ratei de generare a deseurilor

Dezvoltarea comportamentului responsabil în domeniul gestionarii deseurilor

Numărul de campanii de informare si constientizare a publicului interesat Gradul de implicare a societății civile Numărul de locuitori care își modifica comportamentul de generare și gestionare a deseurilor

5. Creșterea capacitatii de atragere a fondurilor

Dezvoltarea capacitatii administrative a Serviciului

Numărul persoanelor instruite Numărul proiectelor aprobate Numărul de proiecte respinse Numărul de proiecte implementate

6. Gestionarea Serviciului pe criterii de transparenta, competivitate și eficienta

Aplicarea prevederilor Legii nr.52/2003 privind transparenta decizionala în administratia publica Sondaje de opinie, evaluari pe baza de chestionare

Numărul deciziilor supuse consultarii sau dezbaterilor publice Numărul de recomandări primite din partea publicului interesat Numărul de recomandări ale publicului interesat incluse în deciziile luate Gradul de migratie al personalului Numărul respondentilor unui sondaj de opinie/chestionar Gradul de satisfactie a clientilor

Conform contractului încheiat cu operatorul de salubritate se realizeaza monitorizarea indicatorilor de performanța stipulati în tabelul de mai jos. 4.3.2 Indicatorii de performanta Indicatorii de performanta sunt prezentati in anexa 1. CAPITOLUL 5 – TINTE LEGISLATIVE și PRINCIPII STRATEGICE PRIVIND MANAGEMENTUL DESEURILOR 5.1 Tinte legislative Sistemul de gestionare a deseurilor trebuie sa indeplineasca o serie de obiective strategice corelate cu cerintele europene. La nivelul municipiului Iasi ne propunem sa indeplinim cel putin tintele fixate la nivel local, care sunt in



concordanta cu cele regionale si nationale. Acestea sunt: a) pana la sfarsitul anului 2016 stabilirea obiectivelor pentru 2020 in materie de prevenire a generarii de deseuri si de decuplare, care sa se bazeze pe cele mai bune practici in vigoare (Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind deseurile si de abrogare a anumitor directive), b) pana in anul 2016 pentru facilitarea sau imbunatatirea valorificarii deseurilor, se vor introduce sisteme de colectare separata cel putin pentru urmatoarele tipuri: hartie, metal, plastic si sticla, in cazul in care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic si economic(Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind deseurile si de abrogare a anumitor directive), c) producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale sunt obligati ca, pana in anul 2018, saatinga un nivel de pregatire tehnico-materiala pentru reutilizarea si reciclarea unui minim de 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi: hartie, metal, plastic si sticla, provenind din deseuri menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere (conform Legii nr. 211/2011), d) producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale sunt obligati ca, pana in anul 2018, sa atinga un nivel de pregatire tehnico-materiala, in vederea reutilizarii si reciclarii, precum si pentru alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minim 70% din masa cantitatii de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale (conform Legii nr. 211/2011), e) reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea generata, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, intr-un interval de maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001, adica pana in anul 2016 (conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor), f) reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseuri de amblaje, cu minimum 60% pentru sticla si minimum 22,5% pentru plastic, considerandu-se numai materialul reciclat ca material plastic, din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj, pana la data de 31.12.2013 (conform HG nr. 247/2011 pentru modificarea si completarea HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. 5.2. Principii strategice Strategia Locala a Serviciului de Salubrizare si Gestionare a Deseurilor urmareste respectarea urmatoarelor principii strategice: - Principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cu cel al responsabilitatii utilizatorului; stabileste necesitatea actualizarii cadrului legislativ si economic intr-un mod adecvat, in asa fel incat sa fie acoperite costurile de gestionare a deseurilor, in special pe plan local, - Principiul protectia resurselor primare, afost formulat in contextul mai larg al conceptului de ”dezvoltare durabila”, stabilind necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, in special al celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea deseurilor ca si materii prime secundare, - Principiul masurilor preliminare, se refera la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologica in corelatie cu cerintele de protectie a mediului si cu masuri fezabile din punct de vedere economic, - Principiul prevenirii, stabileste o ierarhie in activitatile de gestionare a deseurilor, ierarhie care situiaza pe primul loc evitarea generarii deseurilor, minimizarea cantitatilor generate, urmata de tratarea in vederea valorificarii si, in ultimul rand, de tratarea in vederea eliminarii, in conditiile de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei, - Principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei, stabileste faptul ca deseurile trebuie tratate si eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate, - Principiul subsidiaritatii, stabileste ca responsabilitatile trebuie sa fie transferate catre cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme stabilite la nivel regional si national, - Principiul integrarii, stabileste faptul ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte



integranta din activitatile social-economice care le genereaza. 5.3 Conceptul ”end – of – waste” Conceptul ”end – of – waste”(EoW) sau incetarea statutului de deseu a fost introdus in anul 2005 prin Strategia tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor si a fost adoptat de catre Parlamentul European si de Consiliul European in anul 2008 prin Directiva Cadru privind deseurile (WFD). WFD introduce posibilitatea ca anumite fluxuri de deseuri care au suferit o operatiune de valorificare si care indeplinesc anumite criterii, asa numitele ”end – of – waste criteria” pot inceta sa mai fie considerate deseuri. Scopul definirii acestui concept si a criteriilor aferente este de a aduce claritate la interpretarea definitiei deseurilor, deoarece la nivel UE s-au raportat in mod repetat confuzii pe mai multe fluxuri de materiale ajunse deseuri comercializate pe piata interna. Clarificarea calitatii si aplicabilitatii contribuie la crearea unor conditii mai transparente de piata, promoveaza reciclarea diferitelor fluxuri de deseuri prin reducerea consumului de resurse naturale, precum si prin scaderea cantitatii de deseuri eliminate. La nivel european, pentru unele fluxuri de deseuri, au fost definite seturi de criterii de selectie, operationale si transparente,care sunt ancorate de viziunea privind cresterea ratei de reciclare, prezentate in Strategia tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor, coroborat cu cele 4 conditii prevazute in Directiva – cadru privind deseurile (art. 6), si anume: a) substanta sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice; b) exista o piata sau cerere pentru substanta ori obiectul in cauza, c) substanta sau obiectul indeplineste cerintele tehnice pentru indeplinirea scopurilor specifice si respecta legislatia si normele aplicabile produselor, d) utilizarea substantei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului ori sanatatii populatiei. Respectarea primelor doua conditii presupune ca obiectul sau substanta urmeaza sa fie utilizate decat sa fie eliminate. Aceste doua conditii impiedica definirea unor criterii pentru materialele, substantele sau obiectele pentru care cererea de piata nu este inca dezvoltata. A treia conditie impune ca o substanta sau un obiect sa poata inceta a mai fi considerate deseu numai in cazul in care acesta este potrivit pentru o utilizare legala, deoarece, dupa ce inceteaza a mai fi deseu, vor fi supuse legislatiei aplicabile produselor. A patra conditie urmareste ca utilizarea substantelor sau a obiectelor sa nu produca efecte nocive asupra mediului. CAPITOLUL 6 UTILIZAREA RESURSELOR 6.1 Colectarea selectiva In scopul atingerii tintelor impuse de prevederile legale cu privire la colectarea selectiva, se vor organiza campanii de informare si constientizare a populatiei, privind importanta colectarii selective a deseurilor. In cadrul acestor campanii vor fi prezentate detalii cu privire la impactul deseurilor asupra mediului, etapele gestiunii deseurilor, bune practici in colectarea selectiva a deseurilor, importanta si avantajele reciclarii deseurilor. 6.2 Colectarea deseurilor voluminoase Conform Legii 101/2006 republicata, gestionarea deseurilor voluminoase generate de populatie, ca parte a deseurilor municipale, cade in sarcina autoritatilor publice locale, prin serviciul de salubrizare. In aceste conditii, operatorul de salubrizare va asigura si colectarea acestui tip de deseuri. Deseurile voluminoase vor fi colectate prin campanii regulate din poarta in poarta la gospodariile din zonele de case, derulate cu o anumita periodicitate de catre autoritatile locale cu sprijinul operatorului de salubritate. In acest sens, vor fi stabilite grafice de activitate de catre municipiul Iași si operatorul de salubritate. In cartierele de blocuri se vor amenaja spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor voluminoase, urmand ca acestea sa fie colectate si transportate de catre operatorul de salubritate, in baza graficului stabilit. Deseurile voluminoase de la persoane juridice vor fi colectate si transportate de catre operatorul de salubritate, la solicitarea producatorului de astfel de deseuri. Toate deseurile voluminoase vor fi depozitate in depozitate in statiile de sortare, in vederea sortarii si a valorificarii. 6.3 Colectarea deseurilor biodegrabile Tinta privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile va fi atinsa prin tratarea acestora la statia de tratare mecano-biologica a deseurilor reziduale. Se are in vedere extinderea capacitatii statiei de



tratare mecano-biologica a deseurilor reziduale. 6.4 Colectarea deseurilor periculoase Deseurile periculoase din deseuri municipale Colectarea deseurilor periculoase continute in deseurile menajere se va realiza prin colectarea prin puncte de colectare mobile, prin campanii periodice. Stabilirea punctelor de colectare si a orarului de functionare se va face de catre autoritatile locale iar publicul va fi informat in ceea ce priveste organizarea colectarii deseurilor periculoase. Stationarea masinilor de colectare se va face in conformitate cu preverderile legale si cu avizul coordonatorilor locali pentru siguranta, sanatatea si securitatea locuitorilor (ex: ISU – Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, DSP – Directia de Sanatate Publica). Punerea la dispozitie a masinilor de colectare se va efectua de catre operatori autorizati pentru colectarea deseurilor periculoase, iar obtinerea avizelor va fi in sarcina acestuia. Depozitarea se va efectua la depozite autorizate in acest sens. Deseurile periculoase de tipul baterii auto uzate, uleiuri de motor, etc., sunt colectate prin sistemele implementate de catre agentii economici care desfasoara activitati specifice de reparatii auto etc. Pentru desfasurarea activitatilor de initiere si organizare a sistemului de colectare, depozitare si procesare a deseurilor periculoase in municipiul Iasi, se va respecta legislatia specifica. Tabel: Legislatia aplicabila managementului deseurilor periculoase Legislatia UE Legislatia nationala

Directiva nr. 2006/12/CE privind deseurile

Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor

(Monitorul Oficial nr. 837/ 25.11.2011)

Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile

periculoase

Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor

(Monitorul Oficial nr. 837/ 25.11.2011)

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea

uleiurilor uzate, modificata prin Directiva nr.

87/101/EEC si Directiva nr. 91/692/EEC

H.G. nr. 235/2007 privind uleiurile uzate (Monitorul

Oficial Partea I, nr. 446/08.08.2001)

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile si

acumulatorii care contin substante periculoase si

Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea

bateriilor

H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si

acumulatorilor care contin substante periculoase

(Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11.2001)

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea

bifenililor policlorurati si a tetrafenililor policlorurati

(PCB si PCT)

H.G. nr. 173/2000 privind gestionarea si controlul

special al bifenililor policlorurati si a altor compusi

asemanatori (Monitorul Oficial nr. 131 din

28.03.2000)

Decizia nr. 2000/532/EC, modificata de Decizia

nr. 2001/119 care stabileste o lista a deseurilor*

HG nr. 856/2002 privind pastrarea unei evidente

in ceea ce priveste gestionarea si aprobarea unei

liste a deseurilor, inclusiv cele periculoase (M.O.

nr. 659, din 05.09.2002)

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea si

reducerea poluarii cu azbest

HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si

controlul poluarii mediului cu azbest modificata

prin HG nr. 734/2006.



6.5 Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) Conform Directivei nr. 2002/96/EC privind deseurile din echipamente electrice si electronice, transpusa prin HG nr. 1037/2010, cantitatea de DEEE ce trebuie colectata a fost stabilita pentru statele membre ale UE la 4kg/locuitor/an. Insa, potentialul de colectare al DEEE este mult mai mic in Romania, datorita situatiei economice a populatiei, care foloseste echipamentele electrice si electronice peste media de utilizare indicata de producator. Obligatiile participantilor la procesul de gestionare al DEEE: Persoanele fizice si juridice au obligatia de a nu arunca deseurile de echipamente electrice si electronice alaturi de deseurile menajere si de a le preda distribuitorilor in cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip sau de a preda DEEE catre punctele de colectare organizate de autoritatile locale conform HG nr. 1037/2010. Legislatia nationala referitoare la DEEE este urmatoarea: - HG nr. 1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice (M. Of. 491/10.VI.2005), - HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice (M. Of. 822/12.09.2005) – in vigoare dupa aderarea Romaniei la UE, - Ordin 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare, - Ordin 1225/2005 privind aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (M.Of.1161/21.12.2005), - Ordin 1223/2005 privind procedura de inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si electronice (M. Of. 1/03.01.2006). In vederea cresterii gradului de colectare a DEEE, se propune: • Organizarea de campanii de informare privind datele de colectare, • Asigurarea colectarii separate a DEEE de la gospodariile particulare, • Punerea la dispozitia producatorilor/asociatiilor acestora a spatiilor necesare pentru infiintarea si functionarea punctelor de colectare selectiva a DEEE. 6.6 Colectarea deseurilor din constructii si demolari Deseurile din constructii si demolari sunt deseuri solide rezultate in urma demolarii sau construirii cladirilor, soselelor si a altor structuri. Aceste deseuri pot sa contina pamant vegetal, nisip, pietris, substante gudronate sau rezultate din gudron, argila, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici, asfalt, macadam,ciment, beton, pietre, lemn, zidarie,materiale pentru acoperisuri, tencuieli si ipsos, pasta de lipit, vopsele, lacuri, cabluri din metal, metale si altele. Activitati menite sa imbunatateasca gestionarea deseurilor de constructii si demolari: - deseurile provenite din activitatile de constructii si demolari se colecteaza prin grija detinatorului si sunt transportate de catre operator, in baza unui contract de prestari servicii, in depozite specializate pentru primirea acestor tipuri de deseuri, - pentru obtinerea Autorizatiilor de Construire/Desfiintare, beneficiarii intocmesc Planul de eliminare al deseurilor provenite din constructii, reabilitari, demolari si amenajari de spatii verzi, proprietarul si constructorul isi asuma responsabilitatea predarii acestor deseuri operatorului serviciilor de salubrizare pentru gestionarea lor conforma prevederilor legale. Obtinerea acestor autorizatii este conditionata de existenta unui contractde prestari servicii incheiat cu operatorul de salubrizare, pentru colectarea deseurilor rezultate din construirea/refacerile drumurilor, din demolari si constructii. Executantul lucrarii are obligatia de a precolecta deseurile rezultate din activitatea sa in containere specializate proprii sau puse la dispozitie de catre operatorul de salubrizare. Transportul in vederea depozitarii deseurilor rezultate din activitatile mentionate, se realizeaza numai cu mijloacele operatorului de salubrizare, in baza unui contract deprestari servicii. Precolectarea se realizeaza numai in containere standardizate acoperite, fiind interzisa depozitarea deseurilor provenite din activitatea de contructii si demolari in recipientele sau containerele in care se



depun deseurile municipale. Transportul deseurilor provenite din activitatile de constructii si demolari se realizeaza in contrainerele in care s-a relizat precolectarea sau in basculante prevazute cu sistem de acoperire a incarcaturii, pentru a nu avea loc degajare prafului sau imprestierea acestora in timpul transportului. Depozitarea deseurilor neutralizate se face cu respectarea conditiilor impuse de tehnologia de depozitare controlata, in sectoarele din cadrul depozitului de deseuri Tutora, judetul Iasi. Deseurile din constructii si demolari vor fi supuse proceselor de reciclare si recuperare, putand fi utilizate pentru reamenajari de drumuri sau alte activitati dupa ce au fost supuse procesarii, neutralizarii si pretratarii in statiile de sortare. Deseurile din contructii si demolari pot fi tratate separat de deseurile municipale, sau impreuna cu acestea, cu exceptia cazului in care in componenta acestora se regasesc substante sau materiale clasificate ca fiind periculoase. Deseurile care contin azbest, rezultate din demolari trebuie tratate separat, ele nu vor fi amestecate cu celelalte deseuri si se realizeaza astfel incat sa nu se degaje fibre din material, personalul care va fi implicat in aceasta activitate va purta echipament de protectie special, pentru lucrul cu azbestul. Containerele in care se precolecteaza materialele rezultate din constructii si demolari care au caracter periculos trebuie sa fie prevazute cu semne conventionale distinctive folosite pentru avertizare in cazul substantelor otravitoare si inscriptionarea acestora cu avertizarea: ”PERICOL DE MOARTE”. Aceste containere se depoziteaza numai pe domeniul apartinand producatorului de deseu, in spatiu ingradit. Deseurile provenite din activitati de constructii si demolari reprezinta deseurile rezultate din activitatile de construire si/sau desfiintare specificate la art. 2 ali.1in conformitate cu Lista Europeana a Deseurilor transpusaprin HG nr. 856/2002 privind Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Deseurile provenite din activitati de constructii si demolari, inclusiv pamant excavat din terenuri contaminate, se impart in trei categorii: deseuri din constructii, deseuri din demolari si pamanturi excavate din terenuri contaminate. LISTA DE ABREVIERI ADI Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara

AM POS Mediu Autoritate de Management POS Mediu

ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de

Utilitati Publice

CJ Consiliul Judetean

CL Consiliul Local

CLO Compost Like Output

CMID Centru de Management Integrat al Deseurilor

CT Colectare – transport

DEEE Deseuri din Echipamente Electrice si Electronice

HCL Hotarare de Consiliul Local

HG Hotarare de Guvern

OUG Ordonanta de Urgenta a Guvernului

PJGD Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor

PHARE CES Programul Phare – Coeziune Economica si Sociala, care finanteaza

proiecte de dezvoltare regionala

PNGD Plan national de Gestionare a Deseurilor



POS MEDIU Program Operational Sectorial Mediu

SF Studiu de Fezabilitate

SMID Sistem de Management Integrat al Deseurilor

TMB Tratare Mecano - Biologica

TTPD Transfer-Transport-Prelucrare-Depozitare (Deseuri)

UAT Unitate Administrativ - Teritoriala

Definitii ale termenilor de specialitate: a) colectare – strangerea deseurilor, inclusiv sortarea si stocarea preliminara a deseurilor in vederea transportarii la o instalatie de tratare, b) colectare separata – colectarea in cadrul careia un flux de deseuri este pastrat separat in functie de tipul si natura deseurilor, cu scopul de a facilita tratarea specifica a acestora, c) deseu – orice substanta sau orice obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa-l arunce, d) deseuri menajere – deseuri provenite din activitati casnice si care fac parte din categoriile 15.01 si 20 din anexa 2 la HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, e) desuri asimilabile cu deseurile menajere – deseurile provenite din industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere si care sunt colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea, f) deseuri industriale – deseurile de productie, ce fac parte din categoriile 03-14 din anexa 2 la HG nr. 856/2002, g) deseuri industriale reciclabile – deseuri industriale care pot fi supuse unei operatii de reciclare, h) deseuri periculoase – orice deseuri care prezinta una sau mai multe din proprietatile prevazute in anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, i) detinator de deseuri – producatorul deseurilor sau persoana fizica ori juridica ce se afla in posesia acestora, j) eliminare - orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie, k) gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificare si eliminarea deseurilor,inclusiv supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker, l) producator de deseuri – orice persoana ale carei activitati genereaza deseuri, producator de deseuri sau orice persoana care efectuiaza operatiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau compozitiei acestor deseuri, m) reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt transformate in produse, materiale sau substante pentru asi indeplini functia initiala ori pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetica si conversia in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de umplere, n) reutilizare – orice operatiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deseuri sunt utilizate din nou in acelasi scop pentru care au fost concepute, o) tratare – operatiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv pregatirea prealabila valorificarii sau eliminarii, p) uleiuri uzate – toate uleiurile minerale sau lubrifianti sintetici ori uleiuri industriale care au devenit improprii folosintei pentru care au fost destinate initial, cum ar fi uleiurile utilizate de la motoare cu combustie si de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile prntru turbine si cele pentru sistemele hidraulice, q) valorificare – orice operatiune care are drept rezultat principal faptul ca deseurile servesc unui scop util prin inlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate intr-un anumit scop sau faptul ca



deseurile sunt pregatite pentru a servi scopului respectiv in intreprinderi ori in economie in general.



CIC PO 03/F3 34

INDICATORI DE PERFORMANTA SI TEHNICI PENTRU ACTIVITATILE DE SALUBRIZARE DIN CADRUL SMID IASI 1. Indicatori propusi pentru activitatea de colectare si transport a deseurilor

Nr. Titlu Descriere Unitate de masura

Ţintă

INDICATORI DE PERFORMANTA 1.1 Eficienta in gestionarea si executarea Contractelor 1.1.1 Numarul de containere/pubele puse

la dispozitie Numarul de containere/pubele puse la dispozitie, in functie de tipul de recipient raportat la numarul de cereri justificate primite

% 100

1.1.2 Numarul de reclamatii scrise la care s-a raspuns

Numarul de reclamatii scrise la care Operatorul a raspuns in 30 de zile de la data primirii reclamației, raportat la numarul total de reclamatii scrise

% 100

1.1.3 Numarul de reclamatii scrise justificate (care au primit o soluție definitiva si irevocabila favorabila reclamantului)

Numarul de reclamatii scrise justificate raportat la numarul total de utilizatori, pe categori de utilizatori

% Max. 10

INDICATORI TEHNICI CORELATI CU TINTELE 1.2 Rata de acoperire a serviciului de salubrizare 1.2.1 Rata de acoperire a serviciului de

salubrizare Populatia care beneficiaza de colectare a deseurilor raportat la populatia totala la nivel de unitate teritorial administrativa (%)

% 100

1.3 Deseuri colectate separat 1.3.1 Deseuri reciclabile colectate separat,

inclusiv deseuri de ambalaje Cantitatea de deseuri reciclabile colectate separat (hartie si carton, plastic, metale, sticla, biodeseuri, DEEE, deseuri din constructii) raportata la cantitatea totala de deseuri municipale colectate

% 33

1.3.2 Deseuri menajere periculoase colectate separat

Cantitatea de deseuri menajere periculoase colectate separat/locuitor si an raportat la indicatorul estimat in planurile de gestionare a deseurilor aflate in vigoare

% 100

1.3.3 Deseuri menajere periculoase colectate separat trimise la tratare/eliminare

Cantitatea de deseuri menajere periculoase colectate separat trimis la tratare/ eliminare raportat la cantitatea totala de deseuri menajere periculoase

% 100

Nr. Titlu Descriere Unitate de măsură

Ţintă

1.3.4 Deseuri voluminoase colectate separat

Cantitatea de deseuri voluminoase colectate separat /locuitor si an raportat la indicatorul estimat in planurile de gestionare a deseurilor aflate in vigoare

% 100

1.3.5 Deseuri voluminoase trimise la tratare/ valorificare/eliminare

Cantitatea de deseuri voluminoase colectate separat trimis la tratare/ eliminare raportat la cantitatea totala de deseuri voluminoase colectate de la populatie

% 100



CIC PO 03/F3 35

1.3.6 Deseuri din constructii si demolari colectate separat de la populatie

Cantitatea de deseuri din constructii si demolari colectate separat de la populatie /locuitor si an raportat la indicatorul estimat in planurile de gestionare a deseurilor aflate in vigoare

% 100

1.3.7 Deseuri din constructii si demolari de la populatie trimise la tratare/ valorificare

Cantitatea de deseuri deseuri din constructii si demolari colectate separat de la populatie trimise la tratare/ eliminare raportat la cantitatea totala de deseuri din constructii si demolari de la populatie

% 100

2. Indicatori propuși pentru activitatea de tratare a deșeurilor Nr. Titlu Descriere Unitate de măsură INDICATORI DE PERFORMANTA 2.1 Eficienta in managementul performantei 2.1.1 Eficienta in sortare pentru statia de

sortare Cantitatea totala de deseuri trimise la valorificare raportat la cantitatea totala de deseuri ajunsa la statie

% 75

2.1.2 Eficienta in sortare pentru statiile de compostare si digestie aeroba

Cantitatea totala de deseuri tratate biologic (aerob sau anaerob) raportat la cantitatea totala de deseuri ajunsa la statie

% 80

INDICATORI TEHNICI CORELATI CU TINTELE 2.2 Indicatori tehnici pentru sortare 2.2.1 Deseuri de hartie si

carton reciclate - in cazul colectarii separate a deseurilor de hartie si carton

Cantitatea totala de deseuri de hartie si carton (inclusiv deseuri de ambalaje) transmise la reciclare raportat la cantitatea totala de deseuri de hârtie si carton primite la statia de sortare

% 75

2.2.2 Deseuri de plastic si metale reciclate - in cazul colectarii separate a deseurilor de plastic si metale

Cantitatea totala de deseuri de plastic si metal (inclusiv deseuri de ambalaje) transmise la reciclare raportat la cantitatea totala de deseuri de plastic si metale primite la statia de sortare

% 75

2.3 Indicatori tehnici pentru compostare 2.3.1 Cantitatea de

compost produsa Cantitatea totala de compost produsa raportata la cantitatea de deseuri biodegradabile primita in statie

% 30

2.4 Indicatori tehnici pentru tratarea mecano-biologica (TMB) 2.4.1 Cantitatea de

deseuri tratate biologic

Cantitatea totala de deseuri tratate biologic raportat la cantitatea de deseuri primita in statie

% 100

2.4.2 Calitatea deseurilor tratate biologic

Ponderea materialului biodegradabil in deseurile rezultate dupa faza de maturare

% 18

3. Indicatori propuși pentru activitatea de depozitare a deșeurilor Nr. Titlu Descriere Unitate de măsură INDICATORI DE PERFORMANŢA 3.1 Eficienta in operare 3.1.1 Gradul de compactare Operatorul trebuie sa asigure un

grad cat mai mare de compactare a deseurilor in depozit

t/mc Minim 0,9



CIC PO 03/F3 36

3.1.2 Colectarea si tratarea levigatului si a gazului de depozit

Operatorul trebuie sa asigure functionarea corespunzatoare a sistemelor de colectare si tratare a levigatului si a gazului de depozit

%

100

3.1.3 Acoperire zilnica Operatorul va asigura ca deseurile depozitate in depozit sa fie acoperite zilnic, la sfarsitul zilei de lucru

%

100

INDICATORI TEHNICI CORELATI CU TINTELE 3.2 Depozitarea deseurilor biodegradabile municipale 3.2.1 Raportarea cantitatilor

privind deseurile biodegradabile municipale depozitate

Operatorul va raporta anual Delegatarului/ADI cantitatea totala de deseuri biodegradabile municipale depozitate. Cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va determina si raporta in conformitate cu metoda(ele) aprobata/e de Delegatar/ADI.

% 100



CIC PO 03/F3 37

Anexa 2 Plan strategic de actiune pentru perioada 2016 ÷ 2020 Nr. crt.

Actiune Activitati necesare Responsabil implementare

Termen implementare

1.

Asigurarea resursei umane calificate in contextul dezvoltării

activitatii

- implementarea unui program consistent de instruire/ calificare a angajatilor

Operatorul de salubrizare

Ori de cate ori este necesar

2.

Revizuirea portofoliului de proceduri si instructiuni de lucru prin redimensionarea/ adecvarea

acestuia la dezvoltarea continua a activitatii

- identificarea proceselor nedocumentate inca si intocmirea procedurilor/ instructiunilor de lucru aferente acestora

- implementarea rapida a tuturor acestor proceduri/ instructiuni si monitorizarea respectarii acestora


Permanent

3.

Imbunatatirea dotarilor tehnice la dispozitie – in special la nivelul

parcului de autovehicule si unitati de inmagazinare deseuri (prin

achizitii in sensul redimensionarii/ adecvarii acestuia la necesitatile

obiective previzionate in contextul dezvoltarii continue a activitatii pe

raza municipiului Iasi)

- intocmirea unei situatii clare a vechimii parcului auto, unitatilor de inmagazinare si echipamentelor, cu evidentierea viitoarelor amortizari/ casari in urmatorii 10 ani - includerea in programele anuale de investitii pana in 2020 a achizitiilor de masini, unitati de inmagazinare, echipamente necesare functie de disponibilitatile financiare existente).


31.12.2020



CIC PO 03/F3 38

4.

Optimizarea activitatii de colectare

si transport deseuri, prin adaptarea traseelor si

programelor de lucru la cresterea continua a numarului de clienti

deserviti si cerintele concrete de volum si calitate a activitatii

- demararea unui program de monitorizare a tuturor punctelor de colectare deservite (grad/ ritm de umplere etc) - conceperea si implementarea unui plan de reconfigurare a traseelor si programelor de lucru, pe coordonate de eficacitate si eficienta economica

- implementarea unui sistem de management al flotei de autovehicule (monitorizare G.P.S.) - monitorizarea continua a activitatii de colectare si transport deseuri si implementarea eventualelor masuri corective din punct de vedere al traseelor

și programelor de lucru


Permanent

5.

Reorganizarea activității Coloanei

auto și a Atelierului de reparatii

auto, in scopul scaderii costurilor de intretinere si reparatii a mijloacelor de transport la

dispoziție

- redimensionarea structurii de personal pentru configurararea unei structuri adecvate (numeric si profesional) - intocmirea unui necesar de echipamente specializate de service auto si achizitionarea acestora

- redimensionarea activitatii de intretinere

si reparații auto (planuri de revizii si

reparatii, norme de timp pe operațiuni

etc) - monitorizarea derularii activitatilor curente si implementarea eventualelor masuri corective

Operatorul de salubrizare Permanent



CIC PO 03/F3 39

6.

Dezvoltarea portofoliului actiunilor de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, derulate atat in nume

propriu cat si in parteneriat cu

institutii si asociații cu atribuții in

acest domeniu

- identificarea locatiilor de amplasare si numărul de containere specializate adecvate colectarii selective, la nivelul municipiului Iasi - dimensionare necesar logistic (containere specializate, masini) si

derulare achiziție

- identificarea, contactarea si implicarea tuturor entitatilor interesate (institutii publice, asociatii de profil, unitati de

invatamant, etc) in acțiuni de colectare

selectiva a deseurilor - monitorizarea derularii activitatilor organizate si implementarea eventualelor

corecții necesare


Permanent



CIC PO 03/F3 40

7.

Organizarea si demararea unor

campanii consistente si eficiente de constientizare a populatiei asupra importantei colectarii

selective si modalitatilor concrete

de acțiune in acest sens

- identificarea publicului tinta, a metodelor si mijloacelor de promovare cele mai adecvate scopului urmărit - cuantificarea resurselor financiare necesare si aprobarea acestora

- identificarea, contactarea si implicarea tuturor entitatilor interesate (institutii publice, asociatii de profil, unitati de invatamant, etc) in actiuni de

constientizare a populației asupra

colectarii selective a deseurilor reciclabile

- monitorizarea impactului masurilor

derulate și implementarea eventualelor

corecții necesare

Operatorul de salubrizare Permanent

8.

Organizarea unui complex de masuri eficiente

pentru promovarea activitatii curente si contracarare a atacurilor media non-etice (atacuri

care ar putea afecta dezvoltarea activitatii)

- identificarea tuturor aspectelor pozitive si negative (sau atacabile) ale activitatii - conceperea si aprobarea de materiale media adecvate promovarii activitatii curente si contracararii atacurilor - mediatizarea tuturor aceste materiale, monitorizarea

feedback-ului și adoptarea eventualelor masuri corective

- nominalizarea unui purtator de cuvant in masura a reprezenta oportun ai profesionist interesele operatorului

in relația cu mass-media locala




CIC PO 03/F3 41

9. Implementarea unui sistem optim de organizare,

monitorizare, control a intregii activitati a operatorului de salubrizare

-implementarea sistemului de control intern/ managerial in conformitate cu ORDINUL nr. 946 din 4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/ managerial, cuprinzand standardele de control intern/ managerial la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/ managerial


10. Implementarea de masuri eficiente in scopul

imbunatatirii nivelului de colectare/ incasare a contravalorii facturilor pentru salubrizare

- implementarea tuturor modalitatilor moderne de plata a facturilor de salubritate (internet banking, ROBO, ATM, etc)


11. Monitorizarea raportului dintre tarifele practicate si costurile activitatii societatii

-efectuarea tuturor demersurilor oficiale implicite aprobarii prin H.C.L. a majorarii tarifelor – atunci cand acest fapt este impus de necesitatea asigurării continuitatii si calitatii serviciilor prestate


12.

Atestarea/ licentierea activitatii pe toate directiile

necesare sau utile, astfel incat sa scada probabilitatea unui handicap de eligibilitate a

organizatiei in fata unor noi competitori (performanti) de pe piata

- inventarierea tuturor atestatelor/ licentelor existente si a termenelor de valabilitate a acestora

- studierea tuturor cerintelor obligatorii sau facultative in domeniu si inventarierea atestatelor si licentelor considerate necesare (pentru organizatie sau anumiti angajati) - aprobarea investitiilor in aceste atestate/ licente si intocmirea documentatiilor, urmarea cursurilor etc.


PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei locale ...

Documents

Transcript of PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei locale ...